PARTEA GENERALA Citeva date privind recoltarea, si conservares plantelor medi Deoarece Ia baza eficientei terapeutice a plantelor medi~ inale sti relafia dialectics substanfé activa — acfiune far~ ‘macodinamicé, de prima importanjfi este calitatea materiel prime. Primul clement pentru obfinerea unei materit prime de ‘buna calitate fl constituie cuncasterea organului de planta eu confinutul cel mai ridicat in substanfe active (radicini, cizomi, Parji aeriene, scoarfe, frunze, flori, frucie, seminfe)’ Acesta Se va deduce din insisi formularea data pentru flecare planta sau ceai medicinal din aceasta lucrare. Al doilea element importent, legat tot de confinutul in substanfe active, este momentu) optim de recoltare. Alegerea momentului optim de recoltare este conditional de stadiui de vegetatie a plantelor (Inainte de Inflorire, in boboc, in‘lorit ets) si de anotimp, ‘Tot in legiturd cu acest factor sint si periosda din zi gi condifiile meteorologice cind se face recoltarea, In general, Plantele medicinale se recolteazi po timp useat, dimineaja, dupa ce roua s-a evaporat sau dupa amiazd, pind la apusul soarelui, Plantele confinind uleiuri volatile se vor recolta, in special, pe timp noros sau dimineata, inainte de rasiritul soa- relui. Al treilea element, de ordin tehnic, este metoda cca mai corecti’ de recoltare. ‘In special, pentru protecfia plantelor medicinale perene, pentru asigurarea perpetuarii speciel, 1a recoltare trebuie si se find seama de anumite reguli nelegite. 13rate, dar de mare importanfa pentru viitorii ani, A valorifica fafional o zoni bogati in plante medicinale spontane nu Inseamné a extermina plantele din zona respectiva. In cazul ‘recollarii organelor subterane sau a plantelor intregi, se vor sa in zona respectiva suficienti indivi2i care si asigure mate- ialul de inmultire pentru anii viitorl. In cazul tn care se vor recclta florile sav parjile florale cu frunze, se va utiliza foar- feca, In nici un caz nu se recomandi, de pild’, ca pentru recoitarea florilor de tei si se taie ramurile sau chiar copacu! fnsusi, Recoltarea mugurilor este indicaté si se fact in par- chetele de exploatare forestiera de primavaré, Chiar din fructe ‘se vor lasa unele cantitifi care si asigure refacerea plantelor. © datorie cetateneasca este ca in zonele unde s-au recoltat plante medicinale si se insiminfeze terenul cu material de Inmuljire din aceleasi specii. Badacinile (Radix), rizomii (Rhizoma), bulbii (Bulbus) si tuberculij (Tubera), cu ‘alte cuvinte pirfile subterane ale plan- telor, se recolteazd primivara timpuriu, inainte de formarea ‘mugitilor sau a parfilor aeriene ale plantei sau toamna tir ‘iu dupa ofilirea partilor aeriene. La recoltarea acestor organe “ale plantei, datorita lipsei pirtilor vegetale superioare (tulpini, frunze, flor’), se ivese cele mai multe confuzii. Decl se va acorda o atentie deosebiti identitatii botanice a speciilor res- pective. Pirtile aeriene (Herba) ale plantei, impropriu_numite jiarbi" prin vulgerizarea termenului latin ,,herba“ (in limba Yomana avind alti semnificatie) se recolteazd, de obicei, cu Dutin inainte de inflorirea completa sau in timpul infloriri. Momentul optim de recoltare al plantelor in acest caz este foarte diferit, in funcfie de specie, altitudine si zona geogra- fied unde creste planta, Recoltarea se face manual, cu foarfece seu cu secera, in nici un caz prin smulgere. Mugurii foliari (Gemmae sau Turiones) se recolteaz’ pri- mivara devreme, inainte de desfacerea lor. Se recomanda ca mugurii sé se recolteze in parchetele de exploatare forestier’, Scoar{a sau coaja (Cortex) tulpinilor, ramurilor sau réda- cinilor se recolteaza, in special, primivara, la inceputul vege- tatiei, cind se desprinde mult mai usor. $i in acest caz se vor Iisa suficiente ramuri necojite pentru ‘refacerea arbustului sau arborelui. Frunzele (Folium) se recolteazi dupa ce au ajuns la maximum de deevoltare, manual dar nu prin strujire pentru is ‘a nu se zdrobi, marind astfel suprafata de contact cu aerul si pentru a nu se distruge celulele ce contin uleiuri volatile, Recoltarea Hlorilor (Flores) pentru unele specii se reco- manda <4 se facd in boboc (Saleimul galben japonez), iar pen- tru altele 1a inceputulInfloricii sau in timpul nforri, Snainte le ofilire, Fructele (Fructus) se recolteazi unele in pirgi (mécese), ind contin maximum de vitamine, iar altele cind au ajuns Ia coacere (afine, ienupere, porumbe) Seminfele (Semen) se recolteazi cu putin inainte de com- pleta maturizare, apol se tntind imedi pentru uscare in stra- turi subtiri. ‘Toate aceste materii prime vegetale se usucd imediat dupa recoltare. In scopuri industriale, scarea se face in uscl- ‘tori special amenajate, iar pentru utilizarea lor in ,farma- cia casnici“, plantele sau pérfile de planta se usuci in sno- puri mici, alienate la aer, la umbra sau la soare, de la caz la caz, sau in poduri bine aerisite, puse pe coli de hirtie, site, rogojini sau prelate curate. fnainte de uscare se va proceda 1a (0 condifionare a partilor de plant’, infelegind prin aceasta indepirtarea corpurilor straine, a partlor din planta care nu ‘int indicate, pirtile alterate sau atacete de insecte. Dupa uscare, materiile prime vegetale vor fi ambalate in pungi de hirtie, siculeti de pin2d sau cutii de carton, in nici tun eaz fn ambalaje din material plastic. Fentru utilizarea plantelor medicinale ca atare sau sub forma de ceaiuri medicinale, tincturi, extracte, ele trebuie s& iba o puritate cit mai ridicsta, Nu se vor folosi plante medi inale provenind din zone unde au fost combatufi diunato- rii cu mijloace chimice sau plantele recoltate din zone poluate, parcuri, gridini, marginea soselelor ete. Inainte de utilizarea sub forma de infuzii, decocturi, extracie sau alte forme farmaceutice destinate fn special uzu- lui intern, plantele medicinale vor fi spdlate cu apa rece, la fel ca fructele sau zarzavatutile. Recomandari privind prepararea unor forme farmaceutice simple Maceratul este solutia extractiv apoasi cea mai simpli obfinuta din plante a temperatura mediului ambiant. Acest procedeu este indicat pentru spectile care contin principii 15active care se extrag Ja rece, ca de exemplu Nalba mare, Tul, Viscul sa, Materia prima vegetala fragmentata sau intreagd se menfine fn contact cu cantitatea de api potabila prescrisi Un timp de 1—12 ore, agitind din cind in cind. Se filtreaz prin tifon i se administreazi in aceeasi zi. Infuzia se recomanda, de obicei, a fi preparati din flori sau din partile de planta’ cu fesuturi friabile. Materia prima fragmentata se umecteaz cu 3 pirli de apf, lisindu-se in repaus 5 minute. Dupi acest timp, plantele umectate so adue Gntr-un vas sméljuit cu apa la fierbere, acoperit cu capac. Vasul se menfine 5 minute pe o baie de api la fierbero, iar poi se las in repaus 15—80 minute, Se filtreazd printr-un tifon care se stoarce sor. Decoctul este tot o solutie extractiv apoasé obfintutd le cald din materia prima vegetalé fragmentata, umectata 12 fel ca in cazul infuziel, dar mentinut& la fierbere cu cantitatea de apa prescrisd, timp de 30 minute, la foc domol sau pe o baie Ge aps in clocot, Solufia extractivi apoasi astiel obtinutd se Hltreazd fierbinte, apoi peste plante se mai adaugi o cantitate de api fierbinte pentru a completa pierderile prin evaporare. ‘Acest procedeu se intrebuinfeaz& in special in cazul materiilor prime ‘vegetale cu consistenta dura: ridicini, scoarfe, unele fructe si seminte. ‘Toate aceste tipuri de solufii extractive apoase se preparé pentru maximum o zi si se administreazd indulcite cu miete Eau zahét, neinduleite sau indulcite cu zaharina sau ciclamat in cazul diabeticilor sau celor care sufera de diaree. Tinctura este o solutie extractivé hidroalcoolica obtinuts la temperatura camerei, In medicina casnici, aceasta forma farmaceutica se obtine, de obicei, prin macerarea mateciei prime in alcool etilic diluat 40—70", timp de cca. 7 zile, dupa tare urmeazé filtrarea, Se administreazi sub form& de picdturi fn puting apa. Siropul, care face parte din categoria solufillor extrac tive apoase, se obfine din macerate, infuzii, decocturi sau sucuri de plante la care se adauga cel putin 60% zahic, care asigura o buna conservare in timp. In siropuri se pot adiuge fineturi seu alte substanfe medicamentoase care le marese eficienta ‘Vinul medicinal este o forma farmaceuticé obfinuta din materi prime vegetale fragmentate, dar macerate in vin. Sint destinate uzului intern, in special pentru stimularea poftei de mineare, in care scop se administreazd cu 1/2 ord tnainte de 16 SA oe Zi ge oeaide, besten: Inhalatia se obfine din plante medicinale bogate in vont obi din plant mde gate Sn net ee a aaa ai oreo aaa rea de apa clocotita. Vaporii de apa saturafi in uleiuri volatile Same gorge. Yar opus woe Ete eae din plante si se utilizeaza sub forma de gargar? ‘in sto afte, amigdalita, abcese dentare etc. ee eee! Cataplasmele, prignijele sau compresele, sint destinat Jui extern i se obfine din diferite soluji extractive apoase sau hidroalcoolice, cu care se imbibi un tifon sau o bucata de pinzi de bumbac curaté. Cataplasma se aplicd direct pe piele pentru a se ob{ine un efect revulsiv, emolient sa anti- Inflamator. Prin azest mod do utilizar se apliel i uncle mast osmetice. : Bille fitolerapeutice sint forme de utiizare a. plant medicine in waul extern sub forma de bal: Pentea a obtioe pn amestec de plante pentru bit (cealuri balneologice). plan- tele fragmentate ge tntrotue ttn seule in fon cable pd umeciare,saculeful cu plante se flerbe, confor indie cajiet, 10-30 minute, la foe Womel, in 33) Paps save ee une poi in cada de baie tu api la o temperature povits __ Bal locale, Acostea se prepara la fel ca bile fitoterspeu- tice, dar fn canfitafi mal imiet de lichig, #1 ae secomancs da anit ‘nor pligh purulent, hemorol ete Ofeturi aromatice. Se prepara prin macerarea planieor i ofet de vin,'m cantitate de 30—100 g plante mariniite la 1 Hew'de of. Tnpal de macerare este de? aly Gk cass eazl prin fon, iar la sir, eonfinutal tifontdel ve pees seazi, Ofeturile aromatice se utilizeard sub forma de fief Uleiuri_medicinale. Se obti me : . Se obfin pein mucerares plastelor tel comes inp de 8 apn Al se prepre le Iusile de Sunatoare, de Muyejel seu ie plante Se folowes pani sia grea vindecabile si arsuri. Plante, Se folosese Ite forme de preparare sau’ administrare a plante- Jor metlcinale eau a ektractclor oblinule din aoestes ease necesiti instaatirindustrale, nu intel In oblectvele eset lucrari, H obfi ‘pli lucrari, Ele pot fi obtinule pe baza unel prescriptii medicale "