Indrumar CS Nou PDF

DAN POPA
CONVERTOARE STATICE
Îndrumar de laborator
Editura
NAUTICA
I
Convertoare statice. Îndrumar de laborator
II
DAN POPA
CONVERTOARE STATICE
Îndrumar de laborator
Editura
NAUTICA
III
Copyright © 2017, Editura NAUTICA

Toate drepturile asupra acestei ediţii sunt rezervate Editurii
Tehnoredactare şi grafică: Dan POPA
Editura NAUTICA
Editură recunoscută de CNCSIS
Str. Mircea cel Bătrân nr. 104
900663 Constanţa, România
tel.: +40-241-66.47.40
fax: +40-241-61.72.60
e-mail: info@imc.ro
www.edituranautica.org.com
Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României:
POPA, DAN
Convertoare statice. Îndrumar de laborator / Dan Popa.– Constanţa:
Nautica, 2017
Bibliogr.
ISBN 978-606-681-092-0
621.314.5
IV
Prefaţă
Lucrarea de față reprezintă suportul teoretic necesar pentru efectuarea

lucrărilor de laborator la disciplina Convertoare statice (Electronică de putere), folosind
simulatorul CASPOC 2009.
După cum precizează și titlul, lucrarea este un îndrumar de laborator care își
propune, pe lângă familiarizarea studenților cu simulatorul CASPOC, studiul unor
circuite fundamentale ale electronicii de putere prin simulare pe un simulator dedicat,
așa cum este simulatorul CASPOC. În acest sens, lucrarea a fost structurată pe șapte
secțiuni, fiecare secțiune reprezentând o lucrare de laborator dedicată studiului unui
circuit sau a mai multor circuite de bază, specifice disciplinei Convertoare statice.
Astfel, Lucrarea nr. 1 familiarizează studentul cu o metodă clasică de control
al puterii și anume controlul de fază.
Lucrarea nr. 2 exemplifică folosirea controlului de fază în cazul celor mai
cunoscute tipuri de redresoare monofazate comandate, iar Lucrarea nr. 3 – în cazul
redresorului trifazat în stea.
În Lucrarea nr. 4 este prezentat regimul de invertor al convertoarelor c.a.– c.c.
Variatoarele de tensiune alternativă (VTA) constituie obiectul de studiu al
Lucrării nr. 5.
Lucrarea nr. 6 este dedicată studiului funcționării a două tipuri de choppere:
chopperul coborâtor fără izolare galvanică și chopperul pentru două cadrane reversibil
în curent. În lucrare se pun în evidență cele două regimuri de funcționare specifice
chopperelor: regimul de curent întrerupt (DCM) și regimul de curent neîntrerupt
(CCM).
În Lucrarea nr. 7 se studiază funcționarea invertorului de tensiune cu undă
plină, cu comandă simetrică, cu sarcină rezistivă și rezistiv-inductivă.
Constanţa, 2017
Autorul
V
VI
CUPRINS
Pagina
Prefață v
Lucrarea nr. 1. Controlul de fază 1

1.1. Scopul lucrării 1
1.2. Breviar teoretic 1
1.3. Desfășurarea lucrării 8
1.4. Date experimentale 10
1.5. Întrebări-test 13
Lucrarea nr. 2. Redresoare monofazate comandate 15

Lucrarea nr. 3. Redresorul trifazat în stea comandat 36

VII
Lucrarea nr. 4. Regimul de invertor al convertoarelor c.a.- c.c. 49

Lucrarea nr. 5. Variatoare de tensiune alternativă 63

Lucrarea nr. 6. Choppere 77

Lucrarea nr. 7. Invertoare 93

BIBLIOGRAFIE 105
VIII
Lucrarea nr. 1. Controlul de fază
Lucrarea nr. 1
CONTROLUL DE FAZĂ
1.1. Scopul lucrării
Scopul acestei lucrări este studiul uneia dintre principalele metode de

comandă a tiristoarelor, folosită în redresoarele comandate, dar și în alte aplicații –
controlul de (prin) fază – Phase Control.
1.2. Breviar teoretic
Controlul de fază este prima și cea mai cunoscută metodă folosită în

redresoarele comandate pentru reglarea puterii livrate unui consumator de c.c.
Metoda constă în generarea impulsurilor de comandă a tiristoarelor folosite în
redresoare la defazaje (unghiuri de fază) constante faţă de momentele trecerii prin
zero a tensiunii care se redresează. Această metodă permite reglajul continuu al
tensiunii medii de la ieșirea unui redresor între limite foarte largi, fără consum
suplimentar de putere activă. Dezavantajul major al metodei este deformarea
puternică a formei de undă a tensiunii redresate în sarcină, având drept consecinţă
apariţia armonicilor de ordin superior [3].
1.2.1. Cazul sarcinii pur rezistive R

Ilustrarea cea mai sugestivă a acestei metode de reglare se regăsește în
funcționarea unui redresor monofazat monoalternanță comandat, cu sarcină
rezistivă (fig. 1.1.a). Pentru înţelegerea funcţionării redresorului, tiristorul Th cu
care este echipat poate fi privit ca un întrerupător unidirecţional comandat, la care
momentul intrării în conducţie (amorsării) este dat de aplicarea unui impuls scurt de
comandă pe grila G de către un circuit de comandă pe grilă (CCG). Odată intrat în
conducţie, tiristorul îşi menţine starea atât timp cât el este polarizat direct (+ pe
1
anodul A şi - pe catodul K).

K Blocarea tiristorului (întreruperea circulaţiei
ţiei curentului
prin dispozitiv) nu mai poate fi indusă
indus prin terminalul de comandă G deoarece,
odată amorsat tiristorul,, comanda pe poart
poartă devine inoperantă.
În funcție
ie de polaritatea
polarita tensiunii us din secundarul transformatorului Tr
din fig.1.1.a, amorsarea conducţiei
conduc tiristorului poate fi realizată doar pe intervalele
în care acesta este polarizat direct (pe durata semialternanţelor
semialternan elor pozitive), tiristorul
fiind blocat pe durata semialternan
semialternanţelor negative.
Fig. 1.1.. Ilustrarea controlului de faz

fază în cazul unui redresor
monofazat,
monofazat,monoalternanță, cu sarcină rezistivă
Dacă în locul tiristorului s-ar fi utilizată o diodă,, intrarea în conducţ

conducţie a
acesteia s-ar fi produs în mod natural la începutul fiecărui interval de timp
imp în care
dispozitivul ar fi fost polarizat direct (începutul fiecărei
fiec semialternanțe
țe pozitive).
Aceste puncte se numesc puncte de comutaţie naturală.. Trebuie precizat ccă,
pentru sistemele de tensiune trifazate sau polifazate,
polifazate punctele de comutație
comuta
naturală sunt funcție
ție de numărul
numă de faze [1],[3].
Punctele de comutaţie
comuta naturală marchează momentele după
ă care
dispozitivele din structura convertoarelor alimentate cu tensiuni alternative
(tiristoare, triace etc.) sunt polarizate direct,
di fiind întrunite condiţiile
iile de a intra în
conducţie.
ie. Tiristoarele pot fi comandate pentru a intra în conduc
conducţie
ţie chiar în
punctele de comutaţie
ţie naturală
natural (caz în care convertorul descris ar avea
2
comportamentul unui redresor realizat cu diode), sau pot fi comandate cu o

anumită întârziere faţă de punctele de comutaţie naturală.
Unghiul α se numește unghi de comandă și reprezintă întârzierea
exprimată în grade (radiani) faţă de punctele de comutaţie naturală, după care
tiristoarele sunt comandate pentru a fi aduse în conducţie. Pentru o tensiune
sinusoidală monofazată, acestea sunt trecerile prin zero, când tensiunea
sinusoidală crește spre valorile pozitive.
În fig. 1.1.b,c,d,e sunt prezentate formele de undă corespunzătoare
redresorului monofazat cu sarcină rezistivă din fig.1.1.a, atunci când acesta este
comandat cu un unghi oarecare α < 90º. În intervalul în care tiristorul Th este
blocat, curentul prin acesta este zero şi la fel și tensiunea la ieşirea redresorului ud
(căderea de tensiune pe rezistenţa R). Practic, tiristorul prezintă o impedanţă
considerată infinită pe acest interval de blocare şi preia toată tensiunea de
alimentare u2. În momentul în care tiristorul este amorsat cu ajutorul impulsurilor de
comandă, el intră în conducţie, căderea de tensiune pe el este practic zero şi
întreaga tensiune de alimentare se va regăsi la ieşirea redresorului, pe sarcina R.
Deoarece sarcina de la ieşirea redresorului în acest caz analizat este pur
rezistivă, forma de undă a curentului id, furnizat de redresor, este identică cu forma
de undă a tensiunii redresate ud. În momentul în care tensiunea us de la intrarea
redresorului depăşeşte semialternanţa pozitivă, trecând prin zero, curentul prin
tiristor id devine, la rândul lui, zero. După acest moment sunt întrunite condiţiile de
blocare a tiristorului, respectiv polarizarea inversă un interval minim de timp şi
anularea curentului prin dispozitiv. Odată tiristorul blocat, acesta va prelua întreaga
semialternanţă negativă, dar şi o parte din semialternanţa pozitivă, până la
momentul apariţiei impulsului de comandă din următoare perioadă T a tensiunii
alternative (fig. 1.1e). În acest fel, pe rezistenţa de sarcină de la ieşirea
redresorului, vom regăsi doar o porţiune din alternanţa pozitivă, mai mare sau mai
mică, în funcţie de valoarea unghiului de comandă α (fig.1.1.d).
Analiza cantitativă a acestui redresor presupune, în esență, determinarea
valorii medii a tensiunii redresate Ud, care va fi, în mod evident, funcție de unghiul
de comandă α și de natura sarcinii redresorului. Pentru aceasta, se observă că
tensiunea de la ieșirea redresorului are expresia:
3
(1.1
în care us(t) = Us sinωt reprezintă

reprezint tensiunea din secundarul transformatorului Tr,
adică tensiunea de la intrarea redresorului.
Tensiunea redresat
redresată ud este o tensiune pulsatorie având numai pulsuri
pozitive care se succed cu frecvența
frecven tensiunii de intrare și este evident că
ă ea va
conține o componentă
ă continu
continuă. Aceasta se notează cu Udα și reprezintă
ă valoarea
medie a tensiunii redresate
redresate. Valoarea ei se obține așa cum se calculează valoarea
medie a unui semnal periodic, adic
adică prin integrare:
(1.2)
Concluzii
1. Valoarea medie a tensiunii continue Udα de la ieșirea
irea redresorului
monofazat comandat depinde de unghiul de comand
comandă α.
2. Dacă tiristorul ar fi comandat la unghiul α = 0, valoarea tensiunii medii
ar fi maximă și egală
ă cu valoarea tensiunii medii de la ie
ieșirea
irea unui redresor
monoalternanță necomandat, echipat cu o diodă semiconductoare:
Ud0 = U2/π (1.3)
3. Durata conducției
conduc tiristorului (unghiul de conducție) este:
θ<π
4
Lucrarea nr. 1. Controlul de faz
fază
1.2.2. Cazul sarcinii rezistiv

rezistiv-inductive RL
În electronica de putere, aceasta este sarcina “normală”
“normal ” a unui redresor și
este constituită dintr-o
o rezistivitate R și o inductivitate L, conectate în serie.
În fig. 1.2.a este prezentat
prezentată schema unui astfel de redresor cu sarcină
sarcin
rezistiv-inductivă RL și formele de und
undă caracteristice funcționării
rii sale. Alimentarea
redresorului se face de la o tensiune sinusoidală
sinusoidal us(t).
Fig. 1.2. Redresor monofazat monoalternanță, comandat,

cu sarcină rezistiv-inductivă RL
La momentul ωt = 0 tensiunea de intrare devine pozitivă și tiristorul Th

este polarizat direct, Dacă la momentul ωt = α pe poarta sa
rect, el putând fi amorsat. Dac
este aplicat un impuls pozitiv de tensiune (fig.1.2.c), el poate intra în conducțție. În
intervalul 0 ≤ ωt ≤ α tiristorul este blocat, prin sarcină
sarcin nu trece nici un curent, iar
întreaga tensiune de intrare u2(t) cade pe tiristor (fig.1.2.f).
comandă pe poartă (momentul ωt = α -
La aplicarea unui impuls de comand
unghiul de comandă sau de aprindere) tiristorul Th amorsează, prin sarcină
ă începe
să circule curentul id și tensiunea pe tiristorul în conducție
conduc ie scade la o valoare
nesemnificativă (1 - 2V). Practic, întreaga tensiune de intrare se reg
regăsește
ște pe
5
sarcină și deoarece aceasta este rezistiv-inductivă, curentul id care circulă prin ea

nu mai are aceeași formă cu tensiunea aplicată sarcinii, fiind defazat în urma
acesteia (fig. 1.2.e).
La momentul ωt = π tensiunea sinusoidală de intrare trece prin zero și
devine negativă. Datorită caracterului rezistiv-inductiv al sarcinii, curentul prin
tiristor nu scade la zero, ca în cazul redresorului cu sarcină pur rezistivă, ci
continuă să circule prin sarcină în același sens, deoarece inductivitatea L, care a
acumulat energie pe durata conducției curentului prin ea, se transformă într-o
sursă de t.e.m. care tinde să prelungească circulația curentului prin sarcină.
Tensiunea de la ieșirea redresorului devine negativă determinând scăderea
curentului id și, în cele din urmă, anularea lui la momentul ωt = β. Unghiul β > π
este numit unghi de extincție (stingere). La momentul β tiristorul se blochează iar

tensiunea ud la bornele sarcinii devine zero, întreaga tensiune de intrare regăsindu-
se pe tiristor (fig. 1.2.f).
În perioada următoare a tensiunii de alimentare us a redresorului, la
momentul următoarei comenzi (ωt = 2π + α), procesul descris anterior se reia.
Observații
1. Spre deosebire de cazul sarcinii rezistive, în acest caz al sarcinii RL,
conducția tiristorului θ durează mai mult de (π - α) radiani (cazul sarcinii rezistive),
unghiul de conducție fiind în acest caz (fig. 1.2.e):
θ = (β - α) > (π - α) (1.4)
2. Tiristorul nu conduce pe întreaga perioadă a tensiunii de alimentare u2
a redresorului și acest mod de funcționare este numit “conducție discontinuă” sau
“conducție întreruptă”.
Analiza cantitativă a acestui redresor cu sarcină RL are drept scop

determinarea valorii medie a tensiunii Udc de la ieșirea sa. Pentru aceasta se
procedează ca și în cazul sarcinii rezistive, adică se integrează pe o perioadă
expresia tensiunii redresate Se obține următoarea expresie [1], [6], [9]:
6
Lucrarea nr. 1. Controlul de faz
fază
(1.5)
Se observă
ă că
ă în expresia tensiunii medii apare atât unghiul de comandă
comand
α cât și unghiul de extincție
ție β. Valoarea unghiului β se calculează, tot conform [9]
[9],
cu ajutorul relației:
(1.6)
în care φ este unghiul de defazaj între tensiunea pe sarcină șii curentul prin sarcina
redresorului) și este dat de rela
relația (fig. 1.3):
(1.7)
Explicativ pentru determinarea defazajului φ dintre

Fig. 1.3. Explicativă
tensiunea și curentul prin sarcina RL a redresorului
Valoarea medie a curentului Idc prin sarcina redresorului se obține

ob
împărțind
ind valoarea tensiunii medii Udc la valoarea rezistenței R a sarcinii, deoarece
valoarea medie a tensiunii pe inductivitatea L a sarcinii este zero [1], [3]:
(1.8)
1.3. Desfășurarea lucrării
1.3.1. Schema CASPOC

ă schema CASPOC a circuitului folosit pentru studiul
Se realizează
controlului de fază.
ă După
ă cum ss-a specificat în secțiunea 1.2.1 a lucrării, acesta
este un redresor monofazat monoalternan
monoalternanță cu tiristor (fig. 1.4).
7
Circuitul a fost conceput în ideea de a putea fi folosit atât în cazul

sarcinilor pur rezistive R, cât și în cazul sarcinilor rezistiv-inductive RL, prin
modificarea valorilor componentelor R, L ale sarcinii redresorului. Astfel, sarcina
RL devine sarcină rezistivă pentru o valoare foarte mică a inductivității L (de
exemplu L = 10e-12) și devine sarcină preponderent inductivă pentru o valoare
mică a rezistenței și o valoare mare a inductivității.
De asemenea, același circuit permite analiza redresorului pentru diferite
unghiuri de comandă α, operând modificări minime asupra generatorului
impulsurilor de comandă pe poarta tiristorului (se modifică faza - Phase).
Us
DSCR1
Ud
R1 10
+
VAC50HZ 100
-
Id
L1 1e-12
Ground
TIME SIGNAL Ug
TIME1 SIGNAL1
time
0
DC
5
AC
50
F
1
Phase
0.05
d
Fig. 1.4. Schema CASPOC a redresorului monofazat

monoalternanță cu sarcină rezistiv-inductivă RL
1.3.2. Simularea funcționării circuitului

Simularea pe calculator a redresorului monoalternanță folosind programul
CASPOC permite vizualizarea în domeniul timp și analiza numerică a formelor de
8
undă specifice acestui tip de redresor pentru diferite sarcini, unghiuri de comandă
și moduri de funcționare. De asemenea, programul permite determinarea
conținutului de armonici al semnalelor analizate (tensiuni sau curenți).
Parametrii simulării
• Tipul de analiză folosit este analiza în domeniul timp numită și
analiză de regim tranzitoriu (Transient Analysis), care permite calculul și
vizualizarea răspunsului circuitului într-un interval de timp ales.
Cu ajutorul comenzilor Simulation→Simulation Parameters din bara de

comenzi superioară a planșei de lucru se aleg:
- fereastra de timp Tscreen în care se vizualizează formele de undă (de
regulă (1 – 3) perioade ale tensiunii de alimentare a redresorului);
- mărimea pasului de integrare dt (integration step size), care, pentru
1 2
frecvența de lucru de 50Hz, poate fi aleasă în plaja (10 – 10 ) microsecunde;
• Analiza Fourier permite punerea în evidență a conținutului de

armonici a formelor de undă analizate și se poate realiza din fereastra Scope, cu
ajutorul comenzilor View → DFT (Discrete Fourier Transform) din bara de comenzi.
Sursele / generatoarele) de semnal folosite

• Sursa de tensiune sinusoidală cu frecvența de 50Hz (frecvența rețelei
de c.a.) pentru alimentarea redresorului;
• Generatorul de impulsuri dreptunghiulare cu defazaj variabil pentru
comanda elementului semiconductor din structura redresorului (tiristorul).
Parametrii surselor
- factorul de umplere d (duty cycle, duty rate) al impulsurilor
dreptunghiulare de comandă pe poarta tiristorului (p3 = 1 - square) se alege în
plaja de valori (0,05 ÷ 0,1)V, iar amplitudinea acestora (AC) în plaja (3 ÷ 5)V;
- frecvența impulsurilor de comandă a tiristorului se alege egală cu
frecvența tensiunii sinusoidale de alimentare a redresorului (50Hz);
9
- faza (Phase) impulsurilor de comandă a tiristorului sau, mai precis,

întârzierea cu unghiul α a impulsurilor de comandă în raport cu trecerile prin zero
ale tensiunii de alimentare a redresorului, se alege în intervalul (0 - π) radiani,

adică în domeniul de valori (0 ÷ 3,14).
- amplitudinea tensiunii sinusoidale de alimentare a redresorului (Us) se
alege 100V;
Condiții de simulare
1. Se vor modifica parametrii sarcinii (componentele R și L) pentru a se
studia funcționarea redresorului atât în cazul sarcinii rezistive R cât și în cazul
sarcinii rezistiv-inductive RL, la același unghi de comandă α.
2. Pentru o sarcină rezistiv-inductivă RL se va pune în evidență
funcționarea redresorului în regim de curent întrerupt și în regim de curent
neîntrerupt.
3. Se va studia influența unghiului de comandă α și a inductivității L a
sarcinii asupra regimului de funcționare a redresorului.
4. Se vor pune în evidență armonicile de ordin superior ale tensiunii și
curentului de la ieșirea redresorului, atât în cazul unei sarcini rezistive R, cât și în
cazul unei sarcini rezistiv-inductive RL.
1.4. Date experimentale
1.4.1. Cazul sarcinii rezistive R

a) Pentru o sarcină rezistivă R = 10 ohmi (L = 1e-12) și o tensiune de
intrare Us = 100V, se vizualizează următoarele forme de undă:
- tensiunea de la intrarea redresorului us;
- tensiunea redresată ud
- curentul prin sarcină id
- impulsurile de comandă pe grila tiristorului
10
- conținutul de armonici al tensiunii și curentului prin sarcina

redresorului.
Formele de undă trebuie să fie asemănătoare celor din fig. 1.5.
Fig. 1.5. Formele de undă ale tensiunilor și curenților pentru

redresorul monofazat monoalternanță cu sarcină rezistivă R
b) Se calculează valoarea medie a tensiunii de la ieșirea redresorului

monofazat monoalternanță, pentru următoarele valori ale unghiului de comandă α:
α = 30º; 45º; 60º; 90º.

Datele se trec în Tabelul 1.1. și pe baza lor se ridică curba:
Udα = Udα(α)
Tabelul 1.1.
α 30º 45º 60º 90º
Udα [V]
1.4.2. Cazul sarcinii rezistiv-inductive RL

Pentru o sarcină rezistiv-inductivă (R = 2 ohmi și L = 10mH) și o tensiune
de intrare Us =100V, se vizualizează următoarele forme de undă:
11
- impulsurile de comandă ug pe grila tiristorului

redresorului.
Formele de undă se vor vizualiza pentru următoarele valori ale
unghiului de comandă α:
α = 30º; 45º; 60º; 90º.

Fig. 1.6. Formele de undă ale tensiunilor și curenților pentru redresorul

monofazat monoalternanță cu sarcină rezistiv-inductivă RL
1.4.3. Cazul sarcinii RLC

Pentru o sarcină RLC având următorii parametri: R = 2 ohmi, L = 10mH,
C = 1mF și o tensiune de intrare Us = 100V, se vizualizează următoarele forme de
undă:
- impulsurile de comandă pe grila tiristorului ug
redresorului.
α = 30º; 45º; 60º; 90º.

12
Forma de undă a tensiunii de la ieșirea redresorului cu filtru capacitiv

trebuie să fie asemănătoare celei din fig. 1.7.
Fig. 1.7. Forma de undă a tensiunii de la ieșirea redresorului

monofazat monoalternanță cu sarcină RLC
1.5. Întrebări – test
1. Controlul de fază este o metodă de reglare a puterii bazată pe

comanda tiristoarelor cu:
a) impulsuri cu frecvență variabilă și factor de umplere constant
b) impulsuri cu frecvență constantă și factor de umplere variabil
c) impulsuri cu factor de umplere variabil, defazate cu același unghi
față de trecerile prin zero ale tensiunii redresate, când aceasta devine negativă
d) impulsuri cu factor de umplere constant, defazate cu același unghi
față de trecerile prin zero ale tensiunii redresate, când aceasta devine pozitivă.
2. Redresorul monofazat monoalternanță comandat se poate obține din

redresorul monofazat monoalternanță necomandat prin înlocuirea:
a) tiristorului cu o diodă
b) diodei cu un tiristor
c) diodei cu un triac
d) diodei cu un IGBT
13
3. Tensiunea medie pe sarcina unui redresor monofazat monoalternanță

comandat se poate regla modificând:
a) valoarea tensiunii de alimentare a redresorului
b) unghiul de comandă a tiristorului
c) factorul de umplere al impulsurilor de comandă pe poarta tiristorului
d) frecvența impulsurilor de comandă
4. Redresorul monofazat monoalternanță comandat poate funcționa în:

a) regim de curent neîntrerupt
b) regim de curent întrerupt
c) regim de curent întrerupt sau regim de curent neîntrerupt, funcție de
frecvența impulsurilor de comandă
d) regim de curent întrerupt sau regim de curent neîntrerupt, funcție
de frecvența impulsurilor de comandă și de factorul de umplere al acestora
5. Care este regimul de funcționare al redresorului în cazul sarcinii RLC

de la paragraful 1.4.3, pentru un unghi de comandă α = 30º:
a) regim de curent neîntrerupt
b) regim de curent întrerupt
c) regim de curent continuu
d) regim de curent pulsatoriu.
14
Lucrarea nr. 2. Redresoare monofazate comandate
Lucrarea nr. 2
REDRESOARE MONOFAZATE
COMANDATE
Scopul lucrării este analiza funcționării și caracteristicilor redresoarelor

monofazate comandate. Se vor studia următoarele topologii de redresoare:
- redresorul monofazat complet comandat în punte;
- redresorul monofazat semicomandat în punte simetrică.
Se va analiza funcționarea redresoarelor cu sarcină rezistivă R și sarcină
rezistiv-inductivă RL (preponderent inductivă).
2.2.1. Redresorul monofazat în punte

Este cel mai cunoscut tip de redresor monofazat, fiind utilizat pe scară
largă în aplicații industriale și comerciale de mică și medie putere. Se obține din
redresorul monofazat dublă alternanță clasic, echipat cu diode redresoare, prin
înlocuirea diodelor cu tiristoare.
Există următoarele variante de redresoare monofazate comandate, în
punte:
- Redresorul în punte complet comandat (single phase full controlled
rectifier), la care toate cele 4 diode ale punții sunt înlocuite cu tiristoare (fig. 2.1);
- Redresorul în punte semicomandat (single phase half controlled
rectifier), cu cele două variante – puntea simetrică și puntea asimetrică – la care
numai două dintre diodele punții sunt înlocuite cu tiristoare (fig. 2.2.a și b). În acest
mod se obține o punte redresoare mixtă – adică un redresor dublă alternanță
semicomandat.
15
Față de redresoarele semicomandate, redresorul complet comandat are

o calitate care poate fi considerat
considerată fie un mare avantaj, fie un dezavantaj: el poate
livra la ieșire
ire o tensiune de ambele polarit
polarități, sensul curentului debitat în sarcin
sarcină
rămânând același. Acest regim de funcționare,
ionare, în care tensiunea medie redresat
redresată
devine negativă iar curentul
entul în sarcin
sarcină rămâne pozitiv, este numit regim de invertor
șii este specific redresoarelor comandate
comandate, pentru anumite condiții de funcționare
ționare
(sarcină activă).
Fig. 2.1.. Redresor monofazat în punte, complet comandat
a) b)
Fig. 2.2. Schema simetric
simetrică (a) și schema asimetrică (b)
de redresor semicomandat monofazat în punte
16
Redresorul monofazat în punte complet comandat are câteva

dezavantaje notabile:
- factor de formă prost, atât pentru tensiunea cât și pentru curentul de
ieșire, mai ales pentru sarcini RL cu inductivități reduse;
- factor de putere redus.
Redresoarele semicomandate, dat fiind că folosesc doar două tiristoare,
sunt mai ieftine și presupun scheme mai simple de comandă a tiristoarelor. În plus,
ele se comportă ca și cum ar avea conectată la ieșire o diodă de regim liber (Free
Wheeling Diode - FWD), deci tensiunea de la ieșirea acestor redresoare are doar o
excursie pozitivă.
În lucrarea de față se studiază redresorul monofazat în punte complet
comandat (single phase full controlled rectifier) (fig. 2.1) și redresorul
semicomandat în punte simetrică (single phase half controlled rectifier) (fig. 2.2.a).
a) Cazul sarcinii rezistive R

Pentru o funcționare corectă este necesar ca tiristoarele situate pe una
din diagonalele punții redresoare (fig. 2.1) să fie comandate simultan și în antifază
cu cele de pe diagonala opusă. Astfel, tiristoarele T1, T2 trebuie să fie comandate
simultan și în antifază cu tiristoarele T3, T4. În aceste condiții, pe durata
semialternanței pozitive a tensiunii vs din secundarul transformatorului, tiristoarele
T1, T2 sunt polarizate direct, iar tiristoarele T3, T4 sunt polarizate invers. Dacă T1,
T2 sunt comandate simultan, ele vor intra în conducție, întreaga tensiune vs se va
aplica sarcinii și prin ea va circula un curent id având sensul specificat în figura 2.3.
Pe durata semialternanței negative a tensiunii vs tiristoarele T1,T2 sunt
polarizate invers, iar tiristoarele T3, T4 sunt polarizate direct. Dacă T3, T4 sunt
comandate, ele vor intra în conducție, întreaga tensiune vs se va aplica sarcinii și
prin ea va circula un curent id având același sens și aceeași amplitudine.
Valoarea tensiunii medii redresate poate fi controlată prin modificarea
unghiului de comandă α (unghiului de aprindere – firing angle) a tiristoarelor punții.
Formele de undă tipice pentru cazul sarcinii pur rezistive R și un unghi de
comandă α ≈ 60° sunt prezentate în fig. 2.3. Se observă că:
17
redresar vd este constituită din semialternanțe

- tensiunea redresară țe sinusoidale
pozitive din care sunt “decupate” por
porțiunile în care tiristoarele punțiiii sunt blocate;
- curentul id prin sarcin
sarcină are aceeași formă cu a tensiunii redresate, el
circulă prin tiristoare iT1,…iT4;
fiind constituit din curenții care circul
- forma de undă a curentului is din secundarul transformatorului de
alimentare a redresorului este o sinusoid
sinusoidă din care sunt “decupate” porțiunile
țiunile în
care tiristoarele punții
ții sunt blocate.
Fig. 2.3. Formele de und

undă tipice pentru redresorul monofazat
în punte, complet comandat, cu sarcină rezistivă
și un unghi de comandă α,
Analiza cantitati
cantitativă a acestui redresor presupune determinarea unor
parametri de calitate ai acestuia, dintre care cei mai importan
importanți sunt [1], [3],[9]:
- area medie a tensiunii redresate Vdα

valoarea
- valoarea maximă a tensiunii redresate Vd0
- valoarea efectivă a tensiunii de ieșire Vrms

18
- sarcin Idα
valoarea medie a curentului prin sarcină
- factorul de formă FF
- factorul de ondulație
ondula FO ș.a.
Acești
ti parametri vor fi, în mod evident, funcție
ie de unghiul de comandă α
șii de natura sarcinii redresorului.
Pentru o sarcină rezistivă, în literatura de specialitate se demonstrează
demonstreaz
că acești
ti parametri au urmă
următoarele expresii [9]:
• Valoarea medie Vdc a tensiunii redresate:
(2.1
• Valoarea maximă
maxim Vd0 a tensiunii redresate se obține
ine la mersul în
comand α este zero (α = 0). Această situație
gol, atunci când unghiul de comandă ție este
echivalentă cu înlocuirea tiristoarelor cu diode:
(2.2)
• Valoarea efectiv
efectivă Vrms a tensiunii de ieșire:
(2.3)
• Valoarea medie a curentului prin sarcină

sarcin Idα se află
ă împărțind
împă
valoarea medie a tensiunii redresate Vdα la valoarea rezistenței de sarcină R:
(2.4)
b) Cazul sarcinii rezistiv-inductive

rezistiv RL, conducție discontinuă
Circuitul analizat este cel din fig. 2.1, sarcina fiind o sarcină
ă rezistiv
rezistiv-
comandă pe poartă (momentul ωt = α -
inductivă. La aplicarea unui impuls de comand
unghiul de comandă sau de aprindere) tiristoarele T1, T2 amorsează și prin sarcin
sarcină
începe să circule curentul id. Practic, întreaga tensiune vs se regăsește
ște pe sarcin
sarcină
dar, deoarece aceasta este rezistiv-inductivă,
rezistiv curentul id nu mai are aceeași
și formă
fo
cu tensiunea aplicată
ă sarcinii și este defazat în urma acesteia (fig. 2.4).
19
Fig. 2.4.. Formele de und

undă pentru redresorul în punte, sarcină RL,
conducție
ție discontinu
discontinuă (regim de curent întrerupt) [9]
La momentul ωt = π tensiunea sinusoidală de intrare vs trece prin zero și

devine negativă.. Datorită caracterului rezistiv-inductiv
inductiv al sarcinii, curentul prin
tiristoarele T1, T2 aflate în conducție
conduc nu se anulează, ci continuă să
ă circule prin
sarcină în acelașii sens, deoarece inductivitatea L a acumulat energie pe durata
conducției curentului id șși acum se transformă într-o sursă de tensiune care
prelungește circulația
ția curentului. Tensiunea de la ieșirea
ie redresorului
ui devine
negativă, determină
ă scăderea treptat a curentului de ieșire id și,
ăderea treptată i, în cele din urmă,
urm
anularea lui la momentul ωt = β. Unghiul β > π este numit unghi de extincție
extinc
(stingere). La acest moment tiristorul se blocheaz
blochează iar tensiunea la bornele sarcinii
sarcin
devine zero. În perioada următoare
urm a tensiunii de alimentare vs a redresorului, la
toarei comenzi (ωt = 2π +α), procesul descris anterior se reia.
momentul următoarei
Observație
Regimul de func
funcționare al redresorului analizat mai sus este numit regim
de conducție discontinuă
ă (regim de curent întrerupt) deoarece, în fiecare perioadă
perioad
a tensiunii redresate vd, există
exist un interval de timp în care curentul prin sarcină id
este nul.
Pentru analiza calitativ

calitativă a redresorului cu sarcină rezistiv-inductivă RL se
nr.1 Astfel, se observă că în intervalul α < ωt < β
procedează ca și la Lucrarea nr.1.
este valabilă relația:
20
(2.5)
Împărțind
ind această relație la L, se obține:
(2.6)
Valoarea instantanee a curentului id prin sarcină se obține

ține rezolvând
această ecuație. De asemenea, conform [9], unghiul de extincție
extinc β poate fi
determinat cu relația:
(2.7)
Odată determinată valoarea unghiului de extincție β se poate afla
valoarea medie a tensiunii redresate Vdα:
(2.8)
Valoarea medie Idc a curentului prin sarcină se poate obține din relația
rela
irea valorii medii a tensiunii redresate Vdα la rezistența R a sarcinii
(2.8) prin împărțirea
redresorului, deoarece tensiunea medie pe inductivitatea sarcinii este nulă:
nul
(2.9)
c) Cazul sarcinii rezistiv

rezistiv-inductive RL, conducție continuă
Se consideră acela
același circuit de redresare în punte din fig. 2.1,, a cărui
că
inductivă RL. În intervalul 0 ≤ ωt ≤ α tiristoarele T1, T2 sunt
sarcină este rezistiv-inductivă
ă nu trece nici un curent, iar întreaga tensiune de intrare vs(t)
blocate, prin sarcină
2.5). Dacă la momentul ωt = α pe porțile
cade pe tiristoare (fig. 2.5) ile lor este aplicat un
impuls pozitiv, ele pot intra în conducție. Prin sarcină începe să circule curentul id
care, datorită caracterului inductiv al acesteia, nu mai are aceea
aceeași
și formă cu
tensiunea aplicată
ă sarcinii, el fiind și defazat în urma acesteia (fig. 2.5).
21
La momentul ωt = π tensiunea sinusoidală de intrare vs trece prin zero și

devine negativă.. Datorită caracterului rezistiv-inductiv
inductiv al sarcinii, curentul prin
tiristoarele T1, T2 aflate în conduc
conducție nu scade la zero, ci continuă să
ă circule prin
sarcină în acelașii sens, deoare
deoarece inductivitatea L a acumulat energie pe durata
conducției tiristoarelor T1, T2 și acum se transformă într-o sursă de tensiune care
prelungește circulația
ția curentului în acela
acelașii sens. Tensiunea de la ieșirea
ieș
redresorului devine negativă
negativă, determină scăderea treptată a curentului de ieș
șire id
și, în cele din urmă,
ă, anularea lui la un moment dat.

undă pentru redresorul în punte, sarcină RL,
conducție
ție continuă
continu (regim de curent neîntrerupt) [9]
comandă α este mai mic decât constanta de timp a

Dacă unghiul de comand
sarcinii τ = L/R,, energia acumulată

acumulat în inductivitatea L pe durata conduc
conducției
tiristoarelor T1, T2 este suficient de mare pentru a men
menține conducția
ția până la
momentul (π + α) la care sunt comandate tiristoarele T3, T4 (fig. 2.5).
Acest mod de funcționare,
func bazat pe presupunerea că inductivitatea L a
sarcinii redresorului este suficient de mare încât să
s mențină circulația
ția continuă a
curentului prin sarcină
ă se numește
nume mod de conducție continuă (neîntreruptă
neîntreruptă) sau
regim de curent neîntrerupt
erupt.
Parametrul de calitate cel mai important al redresorului este:
• Valoarea medie Vdα a tensiunii redresate care se calculează cu
relația:
(2.10)
22
2.2.2. Redresorul monofazat semicomandat în punte simetrică

simetric
Redresoarele monofazate semicomandate sunt constituite, ca și cele
complet comandate, tot din dou
două celule de comutație,
ie, dar realizate cu tiristoare și
cu diode, deci sunt mai ieftine decât redresoarele complet comandate.
Schema simetrică (fig. 2.6). este formată din două celule de comutaţie
comuta
diferite: celula T1, T3,, realizată
realizat cu tiristoare şi celula D2, D4, realizată
ă cu diode
diode.
Tiristoarele comută la momentul unghiului de comandă α, iar diodele conduc
începând cu trecerea prin zero a tensiunii de alimentare a punţii.
pun Pe durata
unghiului de comandă α, pe semialternanța pozitivă a tensiunii vs sunt simultan în
conducţie T1 şi D2, iar pe semialternanța
semialternan negativă a acesteia T3 şi D4.. Acest
ansamblu serie diodă-tiristor
tiristor are rol de diodă de regim liber (diodă de nul) (Free
Wheeling Diode - FWD)) şii în intervalul de timp în care este aflat în conducție
conduc
tensiunea redresată
ă rămâne
ămâne nul
nulă. Ca urmare, curentul prin secundarul
punții va circula o durată θ = π - α (fig. 2.7).
transformatorului de alimentare a pun )
Fig. 2.6
2.6. Redresor monofazat semicomandat,
schemă simetrică
Cazul sarcinii puternic inductive

Formele de undă ale tensiunii redresate şii a curentului prin secundarul
transformatorului de alimentare, prezentate în fig. 2.7, sunt identice cu cele ale
punţiiii complet comandate cu diodă
diod de nul, rezultând că cele două
ă topologii de
redresoare au aceleaşi
şi performanţe energetice. Aceste forme de undă
ă sunt
23
inute pentru o sarcină puternic inductivă (ωL >> R), capabilă

obținute ă să
ă mențină
men
circulația curentului și după momentul în care tensiunea redresată își
și începe
înce
excursia negativă, până
ă în momentul comutării curentului de sarcină de pe tiristorul
în conducție pe celălalt
ălalt tiristor.
Fig. 2.7. Formele de undă

und tipice pentru redresorul semicomandat
în cazul unei sarcini puternic inductive (ωL >> R) [9]
Concluzii
Din analiza formelor de undă
und prezentate în fig. 2.7 se observă că:
redresată vd nu are decât valori pozitive deoarece, pe
1. Tensiunea redresat
comandă α, sunt simultan în conducție atât tiristorul cât și
durata unghiului de comand
dioda din grupul T1, D2 sau din grupul T3, D4 și acest ansamblu tiristor-diodă
ă serie
24
are rolul de diodă de regim liber (Free Wheeling Diode - FWD), tăind excursia
negativă a tensiunii redresate.
2. Pentru o sarcină puternic inductivă, capabilă să asigure un curent
constant (conducție continuă), tiristorul care amorsează ca urmare a comenzii
aplicate pe poartă, conduce π radiani, până la momentul amorsării celuilalt tiristor.
Pe durata conducției sale se va afla în conducție fie dioda D2, care conduce pe
durata semialternanței pozitive a tensiunii de rețea, fie dioda D4, care conduce pe
durata semialternanței negative a acesteia.
3. Curentul absorbit de redresor din secundarul transformatorului de
alimentare este dreptunghiular, alternativ şi simetric, dar durata unei alternanţe
depinde de unghiul de comandă α.
2.3.1. Schema CASPOC a redresorului monofazat complet comandat

Circuitul folosit pentru simularea acestui tip de redresor (fig. 2.8) a fost
conceput în ideea de a putea fi folosit atât în cazul sarcinilor pur rezistive, cât și în
cazul sarcinilor rezistiv-inductive RL sau preponderent inductive prin modificarea
valorilor componentelor R, L ale sarcinii redresorului.
a) Sursele de alimentare și generatoarele de semnal folosite:

- Sursa de tensiune sinusoidală VS cu frecvența de 50Hz și amplitudinea
de 100V, care simulează tensiunea din secundarul transformatorului de alimentare
a redresorului;
- Generatoarele de impulsuri dreptunghiulare în antifază și cu defazaj
variabil în plaja (0 - π) pentru comanda celor 4 tiristoare ale punții redresoare;
- Factorul de umplere d (duty cycle) al impulsurilor dreptunghiulare de
comandă pe porțile tiristoarelor se alege în plaja de valori (0,05 ÷ 0,1), iar
amplitudinea acestora (AC) în plaja (3 ÷ 5)V;
25
- Faza α (întârzierea) (Phase) a impulsurilor de comandă a tiristoarelor

în raport cu trecerile prin zero ale tensiunii de alimentare a redresorului) se alege în
intervalul (0 ÷ π) radiani, adică în domeniul de valori (0 ÷ 3,14).

Vd
2
FIRE1 FIRE2
DTH1 DTH2
Id
1
L 10mH
+
VS 100
-
3 4 Is
R 10
FIRE2 FIRE1
DTH3 DTH4
IT2
0
IT1
VOLTAGE VT1
V12
V(1)-V(2)
TIME
T
SIGNAL SIGNAL Vg2,3
FIRE1 FIRE2
time time
0 0
DC DC
5 5 Vg1,4
AC AC
50 50
F F
1 4.14
Phase Phase
0.05 0.05
d d
Fig. 2.8. Schema CASPOC a redresorului monofazat în punte

cu sarcină rezistiv-inductivă RL, conducție discontinuă
26
b) Parametrii simulării
• Tipul de analiză folosit este analiza în domeniul timp sau analiza de
regim tranzitoriu (Transient Analysis), care calculează răspunsul circuitului într-un
interval de timp ales. Cu ajutorul comenzilor Simulation→Simulation Parameters
din bara de comenzi superioară a planșei de lucru se aleg:
- fereastra de timp Tscreen în care se vizualizează formele de undă (de
regulă 1 - 3 perioade ale tensiunii de alimentare a redresorului);
- mărimea pasului de integrare dt (integration step size), care, pentru
1 2
frecvența de lucru de 50Hz, poate fi aleasă în plaja 10 – 10 microsecunde;
• Analiza Fourier permite punerea în evidență a conținutului de

armonici a formelor de undă analizate (tensiuni și/sau curenți) și se poate realiza
din fereastra Scope, cu ajutorul comenzilor View → DFT (Discrete Fourier
Transform) din bara de comenzi superioară.
c) Condiții de simulare
1. Se vor modifica parametrii sarcinii (componentele R și L) pentru a se
studia funcționarea redresorului atât în cazul sarcinii rezistive R cât și în cazul
sarcinii rezistiv-inductive RL, la același unghi de comandă α.
2. Pentru o sarcină rezistiv-inductivă RL se va pune în evidență
funcționarea redresorului în regim de curent întrerupt și de curent neîntrerupt.
4. Se vor pune în evidență armonicile de ordin superior ale tensiunii de
la ieșirea redresorului și a curentului is absorbit de la sursa de alimentare, atât în
cazul unei sarcini rezistive R, cât și în cazul unei sarcini rezistiv-inductive RL.
5. Se va studia efectul introducerii unei diode de nul (Free Wheeling
Diode - FWD) asupra regimului de funcționare a redresorului.
6. Se va vizualiza curentul absorbit de redresor de la sursa de
alimentare în toate cazurile analizate și se va evalua calitativ și cantitativ defazajul
acestuia în raport cu tensiunea de alimentare.
27
2.3.2. Schema CASPOC a redresorului monofazat semicomandat

Circuitul folosit pentru simularea acestui tip de redresor este prezentat în
fig. 2.9. Sarcina redresorului este puternic inductivă (ωL >> R).
Vd
2
FIRE1 FIRE2
DTH1 DTH3
1
L 1000mH
+ Id
VS 100
-
3 4
Is
R 2
D4 D2
0
IT3
IT1
TIME SIGNAL SIGNAL Vg2

T FIRE1 FIRE2
time time
0 0
DC DC
5 5 Vg1
AC AC
50 50
F F
1 4.14
Phase Phase
0.05 0.05
d d
Fig. 2.9. Schema CASPOC a redresorului semicomandat

în punte simetrică cu sarcină puternic inductivă RL
28
a) Sursele de alimentare și generatoarele de semnal folosite:

- Sursa de tensiune sinusoidală VS cu frecvența de 50Hz și
amplitudinea de 100V;
variabil pentru comanda celor 2 tiristoare T1 și T3;
b) Parametrii generatoarelor de semnal de comandă:

comandă pe porțile tiristoarelor se alege în plaja de valori (0,05 ÷ 0,1) iar
- Faza (întârzierea) α impulsurilor de comandă în se alege în intervalul
(0 ÷ π) radiani, adică în domeniul de valori (0 ÷ 3,14), respectiv 1 și 4,14 pentru un

unghi de comandă de cca. 60° (π/3).
c) Condițiile de simulare
1. Se va studia funcționarea redresorului în cazul sarcinii rezistive și în
cazul sarcinii rezistiv-inductive, pentru unghiuri de comandă α diferite.
2. Se va pune în evidență funcționarea redresorului în regim de curent
întrerupt și în regim de curent neîntrerupt în cazul sarcinii rezistiv-inductive; în
cazul sarcinii puternic inductive se va studia regimul de curent neîntrerupt.
3. Se va vizualiza curentul absorbit de redresor de la sursa de
alimentare în toate cazurile analizate și se va evalua calitativ și cantitativ defazajul
acestuia în raport cu tensiunea de alimentare.
4. Se va vizualiza conținutul de armonici al tensiunii redresate, al
curentului prin sarcină și al curentului absorbit de redresor de la sursa de
alimentare.
29
2.4.1. Redresorul monofazat în punte complet comandat

a) Cazul sarcinii rezistive R
a) Pentru o sarcină rezistivă R = 10 ohmi (L = 1µH) șii o tensiune de
intrare Vs = 100V/50Hz, se vizualizează următoarele forme de undă:
redresată ud
- tensiunea redresat
sarcină id
- curentul prin sarcin
- impulsurile de comandă pe grilele tiristoarelor vg1, vg2
- conținutul
ținutul de armonici al tensiunii șii curentului prin sarcina
redresorului.
Fig. 2.10.. Formele de undă

und ale tensiunilor și curenților pentru redresorul
monofazat complet comandat cu sarcină rezistivă R
b) Se calculează valoarea medie a tensiunii de la ieșirea

irea redresorului
monofazat monoalternanță toarele valori ale unghiului de comandă α:
ță, pentru următoarele
α = 30º; 45º; 60º; 90º

90º.
Udα = Udα(α)
30
Tabelul 2.1.
α 30º 45º 60º 90º
Udα [V]
b) Cazul sarcinii rezistiv-inductive RL – conducție discontinuă

Pentru o sarcină rezistiv-inductivă R = 1 ohm și L = 10e-3 H și o tensiune
de intrare Us=100V/50Hz, se vizualizează următoarele forme de undă:
redresorului.
α = 30º; 45º; 60º; 90º.

Fig. 2.11. Formele de undă ale tensiunilor și curenților pentru redresorul

monofazat complet comandat cu sarcină rezistiv-inductivă RL,
conducție discontinuă
31
rezistiv-inductive RL – conducție continuă

c) Cazul sarcinii rezistiv
Pentru o sarcină rezistiv
rezistiv-inductivă R = 2 ohmi și L = 10e-3 și o tensiune
de intrare Us=100V/50Hz,, se vizualizeaz
vizualizează următoarele forme de undă:
- redresat ud
tensiunea redresată
- sarcin id
curentul prin sarcină
- impulsurile de com
comandă pe grilele tiristoarelor vg1, vg2
- conținutul
redresorului.
Formele de undă
und se vor vizualiza pentru următoarele
toarele valori ale
α = 30º; 45º; 60º; 90º.


undă ale tensiunilor și curenților pentru redresorul
monofazat complet comandat cu sarcină rezistiv-inductivă RL,
conducție continuă
2.4.2. Redresorul semicomandat în punte simetrică

Cazul sarcinii puternic inductive (ωL >> R) – conducție continuă
continuă
Pentru o sarcină inductivă (ωL >> R) R = 2 ohmi și L = 1000mH
ă puternic inductiv 00mH
șii o tensiune de intrare Us=100V/50Hz, se vizualizează următoarele
toarele forme de
undă:
32
redresorului.
α = 30º; 45º; 60º; 90º.

Fig. 2.13. Formele de undă ale tensiunii de ieșire vd (sus)

și a curentului id prin sarcină (jos) pentru redresorul
monofazat semicomandat cu sarcină puternic inductivă
33
1. Un redresor monofazat complet comandat poate funcționa:

a) numai în regim de curent întrerupt
b) numai în regim de curent neîntrerupt
c) atât în regim de curent întrerupt cât și în regim de curent
neîntrerupt, în funcție de unghiul de comandă
d) atât în regim de curent întrerupt cât și în regim de curent
neîntrerupt, în funcție de unghiul de comandă α și de caracterul sarcinii.
2. La un redresor monofazat complet comandat care funcționează în

regim de curent neîntrerupt, conduc în permanență:
a) toate cele 4 tiristoare
b) două tiristoare
c) cel puțin un tiristor
d) două tiristoare de pe aceeași ramură a punții.
3. Tensiunea de la ieșirea unui redresor monofazat complet comandat:

a) depinde de parametrii sarcinii
b) nu depinde de parametrii sarcinii
c) depinde de parametrii sarcinii și de factorul de umplere a
impulsurilor de comandă pe poarta tiristoarelor
d) depinde de parametrii sarcinii și de unghiul de comandă.
4. La un redresor monofazat complet comandat care funcționează în

regim de curent întrerupt:
a) curentul prin sarcină se întrerupe uneori
b) curentul prin sarcină ia valoarea zero pe ½ din fiecare perioadă a
impulsurilor de comandă
c) curentul prin sarcină ia valoarea zero un interval de timp din fiecare
perioadă a tensiunii de alimentare a redresorului
34
d) curentul prin sarcină ia valoarea zero un anumit interval de timp, în

funcție de unghiul de comandă α.
5. Frecvența minimă a armonicilor din tensiunea de la ieșirea unui

redresor monofazat complet comandat este:
a) egală cu frecvența tensiunii de alimentare a redresorului
b) egală cu dublul frecvenței tensiunii de alimentare a redresorului
c) egală cu de 4 ori frecvența tensiunii de alimentare a redresorului
d) egală cu jumătatea frecvenței tensiunii de alimentare a redresorului.
6. Tensiunea de la ieșirea unui redresor monofazat complet comandat

poate avea:
a) numai excursie pozitivă
b) excursie pozitivă și negativă
c) excursie pozitivă și negativă, în funcție de sarcina redresorului
d) excursie pozitivă și negativă, în funcție de unghiul de comandă α.
7. Tensiunea medie de ieșire a unui redresor monofazat semicomandat,

pentru aceeași sarcină rezistiv-inductivă și unghi de comandă:
a) este egală cu tensiunea medie a redresorului complet comandat
b) este mai mică decât în cazul redresorului complet comandat
c) este mai mare sau mai mică decât în cazul redresorului complet
comandat, în funcție de factorul de umplere al impulsurilor de comandă
d) este mai mare decât în cazul redresorului complet comandat,
deoarece tensiunea de ieșire nu are decât excursie pozitivă.
8. Tensiunea de ieșire a redresorului monofazat semicomandat are:

a) numai excursie pozitivă, dacă sarcina este pur rezistivă
b) excursie pozitivă și negativă
c) excursie pozitivă și negativă, funcție de caracterul sarcinii și de
unghiul de comandă α
d) excursie pozitivă, indiferent de caracterul sarcinii.
35
Lucrarea nr. 3
REDRESOARE TRIFAZATE
COMANDATE
Scopul lucrării este analiza funcționării și caracteristicilor redresorului

trifazat în stea. Se va analiza funcționarea redresorului cu sarcină rezistivă R și cu
sarcină rezistiv-inductivă RL (preponderent inductivă), în următoarele situații:
- unghi de comandă α ≤ 30°
- unghi de comandă α > 30°
3.2.1. Redresorul trifazat în stea

Multe dintre dezavantajele redresoarelor monofazate monoalternanță pot
fi evitate prin folosirea redresoarelor trifazate monoalternanță (Three Phase Half
Wave Controlled Rectifier). Acestea prezintă avantajul major al distribuirii simetrice
a puterii consumate nu pe o fază, ci pe cele 3 faze ale rețelei de alimentare de c.a.,
deci prezintă o capabilitate de putere de 3 ori mai mare. De asemenea, riplul
tensiunii redresate este mult mai mic, iar randamentul redresoarelor trifazate este
superior celui al redresoarelor monofazate.
a) Cazul sarcinii rezistive (L = 0)

În fig. 3.1 este prezentată schema unui redresor trifazat monoalternanță
comandat cu sarcină rezistivă și formele de undă caracteristice funcționării sale.
După cum se poate remarca din figură, punctele de comutație naturală,
notate cu ωt1, ωt2, ωt3 marchează momentele în care tiristoarele de pe fazele
respective devin polarizate direct și, dacă sunt comandate, pot intra în conducție.
36
Lucrarea nr. 3. Redresorul trifazate monoalternanță comandat
Fig. 3.1.. Redresor

Redresorul trifazat în stea cu sarcină rezistivă și formele
ă tipice pentru un unghi de comandă α = 0° [9]
de undă
Pentru un sistem trifazat de tensiuni, unghiul corespunzător

tor punctelor de
comutație naturală are valoarea π/6 = 30°, deci unghiul de comandă a unui tiristor,
indiferent de pe care fază,
ă, poate fi cuprins, după
dup cum se poate vedea în fig. 3.1,
3 în
intervalul α ∈ (π/6 ÷ 5π/6). În acest interval anodul tiristorului de pe o faz
fază
ă oarecare
(a, b, c) este pozitiv față
ță de catod. Dat fiind că este vorba de un sistem trifazat de
tensiuni, circuitul de comandă
comand a tiristoarelor trebuie să genereze impulsurile de
120 (adică 2π/3) unul față
comandă a celor 3 tiristoare cu un defazaj de 120° ță de altul.
În funcționarea
ionarea redresorului trifazat monoalternanță
mon comandat cu sarcină
sarcin
rezistivă R se pot pune în eviden
evidență două cazuri distincte:
• Cazul α ≤ 30°
După cum se poare observa din fig. 3.2, în acest caz redresorul
funcționează în regim de curent neîntrerupt. Limita apariției
iei regimului de curent
întrerupt prin sarcina redresorului este pusă
pus în evidență pentru un unghi de
comandă α = 30° (fig. 3.2).
).
37
Intervalul în care tiristorul de pe o fază este polarizat direct, deci poate fi

comandat, este cuprins între 30° și 150°. Rezultă că unghiul de comandă a
tiristoarelor topologiei poate fi:
α ∈ [30° - 150°]
Fig. 3.2. Formele de undă caracteristice pentru redresorul trifazat în stea

cu sarcină rezistivă și unghi de comandă α = 30° [9]
Fig. 3.3. Diagrama fazorială a tensiunilor sistemului trifazat
38
Analiza cantitativă a acestui redresor permite determinarea parametrilor

acestuia. Dacă se consideră tensiune de fază de referință ca fiind:
vRN = van = Vm sinωt
atunci celelalte două
ă tensiuni de fază vor fi:
vbn = Vm sin(ωt - 120°)
vcn = Vm sin(ωt +120°) = vBN = vbn = Vm sin(ωt - 240°)
în care Vm este tensiunea maximă
maxim de fază. Astfel, când tiristorul T1 este comandat
la un unghi de comandă α, tensiunea medie Vdc se poate calcula cu relația:
în care:
Deci:
În final se obține:
ține:
Dacă se notează tensiunea maximă de linie a sistemului trifazat, pentru

conexiunea în stea a transformatorului de alimentare:
alimentare
atunci tensiunea medie redresat

redresată va avea expresia:
Valoarea maximă a acestei tensiuni va fi obținută pentru un unghi de

comandă α = 0° șii va avea valoarea:
în care Vm este tensiunea maxim

maximă (de vârf) pe fază.
39
• Cazul α > 30°

După cum se poare observa din fig. 3.4, în acest caz redresorul
funcționează în regim de curent întrerupt. Tiristoarele de pe fiecare fază se sting
natural, atunci când tensiunea lor de polarizare devine negativă. Tensiunea de la
ieșirea redresorului trifazat cu punct median este o tensiune pulsatorie, iar
frecvența pulsurilor de tensiune este 3fs, adică de trei ori mai mare decât frecvența
fs a tensiunii de alimentare a redresorului.
Fig. 3.4. Formele de undă caracteristice pentru sarcină

rezistivă și unghi de comandă α = 60° [9]
b) Cazul sarcinii puternic inductive RL

În fig. 3.5 este prezentată schema unui redresor trifazat monoalternanță
comandat cu sarcină rezistiv-inductivă RL. De regulă, se consideră că sarcina RL
are un caracter preponderent inductiv dacă este îndeplinită condiția ωL >> R. În
acest caz curentul redresat este practic constant, adică id = Id ≈ const.
Din figura 3.5 se poate observa că tensiunea de la ieșirea redresorului
are atât o excursie pozitivă cât și o excursie negativă, în timp ce curentul prin
sarcină este practic constant.
40
Fig. 3.5. Redresor trifazat în stea, cu sarcină puternic inductivă

(ωL >> R) și formele de undă caracteristice pentru
un unghi de comandă α = 60° [9]
41
3.3.1. Schema CASPOC a redresorului trifazat în stea

Circuitul folosit pentru simularea acestui tip de redresor (fig. 3.5 și 3.6) a
fost construit, ca și cele folosite în lucrările precedente, în ideea de a putea fi folosit
atât în cazul sarcinilor pur rezistive, cât și în cazul sarcinilor rezistiv-inductive RL,
prin modificarea valorilor componentelor R, L ale sarcinii redresorului. Astfel,
sarcina RL devine sarcină rezistivă pentru o valoare foarte mică a inductivității L
(de exemplu L = 10 e-12).
De asemenea, același circuit permite analiza redresorului pentru diferite
unghiuri de comandă α, operând modificări minime asupra generatoarelor de
impulsuri de comandă.
Sursele / generatoarele de semnal folosite:

- Sistemul trifazat de tensiuni sinusoidale cu frecvența de 50Hz pentru
alimentarea redresorului trifazat în stea (cu punct median) a fost simulat folosind
blocul MAIN3Z1;
- Generatoarele de impulsuri dreptunghiulare defazate cu 120° (adică
2π/3) unul față de altul, pentru comanda celor 3 tiristoare din structura redresorului
sunt simulate folosind blocurile tipice TIME și SIGNAL (SIGNAL/FIRE1,
SIGNAL/FIRE2, SIGNAL/FIRE3);
comandă pe porțile (grilele) tiristoarelor (p3 = 1 - square) se alege în plaja de valori
(0,05 ÷ 0,1) iar amplitudinea acestora (AC) în plaja (3 ÷ 5)V;
- Faza (Phase) sau, mai precis, întârzierea impulsurilor de comandă α
în raport cu punctele de comutație naturală ale sistemului trifazat de tensiuni de
alimentare a redresorului, se alege în intervalul α ∈ (π/6 ÷ 5π/6) radiani, adică în
domeniul de valori (0,523 ÷ 2,61), dar și astfel încât fiecare impuls de comandă să
fie defazat în raport cu celelalte cu 120°. Astfel, pentru fiecare generator, la
valoarea unghiului de aprindere α se va adăuga valoarea defazajului între faze
(2π/3 = 2,93 respectiv 4π/3 = 5,86).
42
vd
FIRE1 FIRE2 FIRE3

DSCR1 DSCR2 DSCR3
4 id
1 2 3
MAIN3ZN1
L1 LO 1e-12
L2 5
IT1 IT2 IT3
L3
N RO 100
0
TIME SIGNAL SIGNAL SIGNAL Vg3

T FIRE1 T FIRE2 T FIRE3
time time time
0 0 0
DC DC DC
5 5 5
AC AC AC
50 50 50
F F F
0.8721 2.9654 5.0587
Phase Phase Phase
0.05 0.05 0.05
d d d
Fig. 3.6. Schema CASPOC a redresorului trifazat monoalternanță

comandat cu sarcină rezistivă, pentru un unghi de comandă
α = 20° (α < 30°) (regim de curent neîntrerupt)
1. Se vor modifica parametrii sarcinii (R și L) pentru a se studia
funcționarea redresorului în cazul sarcinii rezistive și în cazul sarcinii rezistiv-
inductive, la același unghi de comandă α.
2. Se va pune în evidență funcționarea redresorului în regim de curent
întrerupt și în regim de curent neîntrerupt.
4. Pentru o sarcină RL se va studia funcționarea redresorului trifazat
monoalternanță cu diodă de nul, pentru valori diferite ale unghiului de comandă α.
5. Se va vizualiza conținutul de armonici al tensiunii redresate și al
curentului prin sarcină.
43
vd
FIRE1 FIRE2 FIRE3

DSCR1 DSCR2 DSCR3
4 id
1 2 3
MAIN3ZN1
L1 LO 1000mH
L2 5
IT1 IT2 IT3
L3
N RO 10
0
TIME SIGNAL SIGNAL SIGNAL Vg3

T FIRE1 T FIRE2 T FIRE3
time time time
0 0 0
DC DC DC
5 5 5
AC AC AC
50 50 50
F F F
1.309 3.403 5.498
Phase Phase Phase
0.05 0.05 0.05
d d d
Fig. 3.7. Schema CASPOC a redresorului trifazat monoalternanță

cu sarcină puternic inductivă și formele de undă pentru un
unghi de comandă α ≈ 45° (α > 30°)
3.4.1. Cazul sarcinii rezistive R

• Unghi de comandă α ≤ 30° (fig. 3.6)
a) Pentru o sarcină rezistivă R = 100 ohmi (L = 1e-12), o tensiune de
intrare Us = 380V și unghiuri de comandă α = 10º; 20º; 30º se vizualizează
următoarele forme de undă:
- curentul prin tiristoare iT1, iT2, iT3
- impulsurile de comandă pe grilele tiristoarelor
44
- conținutul
redresorului.

undă ale tensiunilor și curenților pentru
redresorul trifazat monoalternanță cu sarcină rezistivă R
și unghi de comandă α = 20°
b) Se calculează valoarea medie a tensiunii de la ieșirea

irea redresorului
monofazat monoalternanță toarele valori ale unghiului de comandă α:
ță, pentru următoarele
α = 10º; 20º; 30º

0º
d (α)
Udc = Udc
Tabelul 3.1.
α 10º 20º 30º
Udc [V]
45
comand α >30° (fig. 3.7)

• Unghi de comandă
a) Pentru o sarcină rezistivă R = 10 ohmi (L = 1e-12),
), o tensiune de
comand α = 40º; 50º; 60º se vizualizeaz
intrare Us = 380V și unghiuri de comandă vizualizează
următoarele
toarele forme de undă
undă:
redresat ud
- tensiunea redresată
sarcină id
- curentul prin sarcin
- impulsurile de comand
comandă pe grilele tiristoarelor
- conținutul
redresorului.

undă ale tensiunilor și curenților pentru
redresorul trifazat monoalternan
monoalternanță cu sarcină rezistivă R
și unghi de comandă α = 45°°
46
3.4.2.
.4.2. Cazul sarcinii rezistiv
Pentru o sarcină RL puternic inductivă cu R = 10 ohmi și L = 1000e--3 și o
tensiune de intrare Us=380V
0V, se vizualizează următoarele forme de undă:
- redresată ud
tensiunea redresat
- sarcin id
- conținutul
redresorului.
Formele de undă
und se vor vizualiza pentru următoarele
toarele valori ale
α = 20º; 30º; 40º;

º; 50º; 60º.

und ale tensiunilor și curenților pentru redresorul
trifazat monoalternan
monoalternanță cu sarcină RL puternic inductivă
și unghi de comandă α = 20°
47
1. Un redresor trifazat monoalternanță comandat poate funcționa:

b) numai în regim de curent neîntrerupt
c) atât în regim de curent întrerupt cât și în regim de curent
neîntrerupt, în funcție de unghiul de comandă α
neîntrerupt, în funcție de unghiul de comandă α și de caracterul sarcinii.
2. Forma tensiunii de ieșire a unui redresor trifazat monoalternanță

comandat:
a) depinde numai de parametrii sarcinii
b) nu depinde de parametrii sarcinii ci doar de unghiul de comandă α
c) depinde de parametrii sarcinii și de factorul de umplere a
impulsurilor de comandă pe poarta tiristoarelor
d) depinde de parametrii sarcinii și de unghiul de comandă α.
4. Tensiunea de ieșire a unui redresor trifazat monoalternanță comandat

alimentat de la rețeaua de 50Hz:
a) este pulsatorie și are frecvența de 50Hz
b) este pulsatorie și are frecvența de 100Hz
c) este pulsatorie și are frecvența de 150Hz
d) este o tensiune continuă cu o componentă pulsatorie (riplu)
5. Frecvența minimă a armonicilor din tensiunea de la ieșirea unui

redresor trifazat monoalternanță comandat este:
a) egală cu frecvența tensiunii de alimentare a redresorului
b) egală cu dublul frecvenței tensiunii de alimentare a redresorului
c) egală cu de 3 ori frecvența tensiunii de alimentare a redresorului
48
Lucrarea nr. 4. Regimul de invertor
Lucrarea nr. 4
REGIMUL DE INVERTOR AL
CONVERTOARELOR
C.A. – C.C.
Scopul lucrării este studiul funcționării în regim de invertor a

convertoarelor statice c.a. – c.c.
Se va analiza func
funcționarea în regim de invertor a redresoarelor
comandate monofazate și trifazate cu sarcină RLE activă.
4.2.1. Redresorul monofazat complet comandat în regim de invertor

După cum s-a
a vă
văzut din analiza funcționării redresorului monofazat
complet comandat în
n punte cu sarcină rezistiv-inductivă (Lucrarea nr. 2),, rela
relația
care exprimă valoarea medie a tensiunii redresate în regim de conduc
conducție
neîntreruptă este funcție comandă α:
ție de unghiul de comand
4. 1)
Valoarea maximă a acestei tensiuni se obține

ine pentru un unghi de
comandă α = 0° șii are valoarea:
4. 2)
Formele de undă ale tensiunii redresate vd șii ale curentului prin sarcină id
comandă α < 90° sunt prezentate în fig. 4.1.
pentru o sarcină RLE și un unghi de comand
49
Relația (4.1)) arată că, în ipoteza funcționării

rii redresorului cu o sarcină
sarcin
RLE activă (fig. 4.1), pentru unghiuri de comand
comandă mai mari de 90°,, sarcina este
capabilă să mențină
ț ă sensul de circulație al curentului, deși tensiunea medie
redresată își schimbă semnul, deve
devenind negativă, deci și puterea livrată
ă sarcinii de
către redresor devine,, de asemenea, negativă:
4. 3)
Vdc <0 → P0 = Vdc Id <0
Semnificația
ția fizică a acestei relații este aceea că sensul puterii absorbite
absorbit
de sarcina redresorului de la re
rețea este inversat, adică redresorul nu mai livrează
livreaz
putere sarcinii, ci sarcina livreaz
livrează putere în rețeaua de alimentare. Convertorul c.a.
- c.c. (redresorul) trece, în aceast
această situație, din regimul de funcționare de redresor
în regim de invertor cu comutație
comuta naturală, pilotat de rețea [1], [9].

undă tipice ale tensiuni de ieșire vd și curentului id
prin sarcină pentru un redresor cu sarcină RL și
unghi de comandă α > 90°
Funcționarea
ionarea în regim de invertor a unui convertor c.a.-
c.a. c.c. (redresor)
este posibilă numai dacă
ă sunt îndeplinite următoarele
urm condiții [9]:
a) Sarcina redresorului este o sarcină activă (motor de c.c., banc de
celule fotovoltaice, acumulatoare, generatoare eoliene ce furnizeaz
furnizează o tensiune de
c.c.), care să poată
ă menţine sensul pozitiv de circula
circulaţie
ie a curentului, chiar dacă
dac
valoarea medie a tensiunii redresate devine negativ
negativă;
b) Unghiul de comand
comandă a tiristoarelor redresorului este mai mare de 90º;
50
c) Rețeaua
eaua de c.a. care alimentează
alimenteaz redresorul este suficient de
puternică pentru a putea realiza schimbul de energie activă
activ şi deformantă,
ă, fără să-
şii modifice forma, valoarea şşi frecvenţa tensiunilor sale;
d) Tensiunea (contra)electromotoare E a sarcinii îndeplinește
ște condițiile:
condiț
E
 > Vdc
d
Valoarea sursei de tensiune E a sarcinii active, în ipoteza că inductivitatea

L a sarcinii este suficient de mare încât curentul care circul
circulă prin ea să
ă fie practic
constant (Id = const.),
.), se poate calcula cu ajutorul rela
relației (4.3) [9]:
4. 3)
În cazul sarcinilor pasive, chiar dac

dacă unghiul de comandă
ă are valori
corespunzătoare (adică α > 90°), nu se obţine

toare comenzii în regim de invertor (adic obţ
funcţionarea
ionarea în acest regim. Modul de func
funcţionarea a convertorului
torului este, în acest
caz, acela de redresor în regim de curent întrerupt.
În fig. 4.2 este prezentată
prezentat schema unui redresor monofazat cu sarcin
sarcină
RLE (sarcină activă). Dacă unghiul de comandă a tiristoarelor punțiiii este mai mare
de 90º, tensiunea medie de la ie
ieșirea punții devine negativă, în timp ce curentul
rentul
prin sarcina redresorului continu
continuă să circule în același sens (pozitiv). Regimul de
funcționare
ionare al redresorului este acela de invertor (cadranul IV al planului electric).
electric)
Fig. 4.2.. Convertor monofazat cu sarcină activă RLE,

capabil să funcționeze și în regim de invertor
51
În practică, comand α pentru funcționarea

ă, unghiul de comandă ionarea în regim de
invertor este limitat la o valoare maximă cuprinsă între 150° și 165°,, deoarece la
valori mai mari ale acestuia se poate pierde controlul convertorului [9].
Caracteristica de comandă
comand a redresorului din fig. 4.2 este prezentată în
fig. 4.3 iar în Tabelul 4.1 sunt prezentate valorile tensiunii de ieșire
ie ire pentru unghiuri
diferite de comandă.
Fig. 4.3. Caracteristica de comand

comandă a redresorului
monofazat complet comandat cu sarcin
sarcină activă
Tabelul 4.1.
52
4.2.2. Redresorul trifazat complet comandat în regim de invertor

În toate cazurile analizate în sec
secțiunile
iunile precedente referitoare la puntea
trifazată complet comandată
comandată, s-a considerat că unghiul de comandă al tiristoarelor
90° (α < 90°). Această presupunere decurge din relația
punțiiii este mai mic de 90 rela
(4.4), conform căreia
reia valoarea medie a tensiunii redresate Vdc este:
4. 4)
în care Vs este amplitudinea de vârf ale tensiunilor sistemului trifazat de

alimentarea a redresorului.
Funcționarea
ionarea în regim de invertor a redresorului trifazat complet
comandat este posibilă doar dac
dacă sunt îndeplinite anumite condiții, specificate
ificate în
secțiunea precedentă,
ă, adică
adică:
a) Unghiul de comand
comandă al tiristoarelor convertorului în punte trifazată
trifazat
complet comandată
ă să
ă fie mai mare de 90°, adic
adică α > 90°;
b) Sarcina convertorului ssă fie o sarcină activă, adică o sarcină RLE a
cărei
rei tensiune electromotoare E să aibă o valoare și o polaritate convenabile, adic
adică
|E|> Vdc;
c) Sursa de alimentare a convertorului (în cazul de fa
față rețeaua
țeaua de c.a.
trifazată) să fie suficient de puternic
puternică pentru a putea realiza schimbul de energie
activă şi deformantă,
ă fără
ără să-şi
ă modifice forma, valoarea, defazajul între faze şi
frecvenţa tensiunilor sale.
Valoarea sursei de tensiune E a sarcinii active, în ipoteza ccă
inductivitatea L a sarcinii este suficient de mare încât curentul care circul
circulă
ă prin ea
este practic constant (Id = const.),
const se poate calcula cu ajutorul relației (4.5) [9]:
(4.5)
În cazul sarcinilor pasive, chiar dac

dacă unghiul de comandă
ă are valori
corespunzătoare (adică α > 90°),
toare comenzii în regim de invertor (adic ), nu se obţine
obţ
funcţionarea
ionarea în acest regim. Func
Funcţionarea convertorului trifazat complet comandat
este, în acest caz, o funcţionare în regim de redresor în modul de curent întrerupt
(conducție discontinuă).
53
Schema de principiu a unei pun

punți redresoare trifazate, complet
comandate, cu sarcină
ă activă,
activ care poate funcționa în regim
m de invertor este
prezentată în fig. 4.4.
Fig. 4.4. Redresor trifazat în punte complet comandată,

cu sarcină activă (α > 90°)
4.3.1. Schema CASPOC a convertorului monofazat în punte complet

comandată funcționând
ionând în regim de invertor
Circuitul folosit pentru aceast
această simulare (fig. 4.5) derivă din circuitul din
fig. 4.2, la care s-a simulat tensiunea din secundarul transformatorului de
alimentare cu o sursă
ă de tensiune alternativă.
alternativ
a) Sursele (generatoarele) de semnal folosite:

- Sursa de tensiune sinusoidală
sinusoidal VS cu frecvența
a de 50Hz, care
simulează tensiunea din secundarul transformatorului de alimentare a redresorului;
variabil, pentru comanda celor 4 tiristoare ale punții monofazate: T1, T2 și T3, T4
(SIGNAL /FIRE1, SIGNAL / FIRE2);
FIRE2)
54
- Sursa de tensiune (contra)electromotoare E a sarcinii active a

convertorului este o sursă de c.c. având amplitudinea de 120V și sensul din fig.
4.2, pentru a putea asigura circulația curentului prin sarcină, atunci când tensiunea
de la ieșirea convertorului devine negativă.
Vd Id
2
FIRE1 FIRE2
DTH1 DTH2
R1 5
1
+
VS 100
- L1 10e-1
3 IT2
-
V1 120
FIRE2 FIRE1 + IT1
DTH3 DTH4
0
TIME
T
SIGNAL SIGNAL Vg2,3

FIRE1 FIRE2
time time
0 0
DC DC
5 5 Vg1,4
AC AC
50 50
F F
2 5.14
Phase Phase
0.05 0.05
d d
Fig. 4.5. Schema CASPOC pentru studiul funcționării convertorului

monofazat în punte complet comandată în regim de invertor,
pentru un unghi de comandă α ≈ 150°

comandă pe porțile tiristoarelor se alege în plaja de valori (0,05 ÷ 0,1) iar
55
- Faza (întârzierea) impulsurilor de comandă α în raport cu trecerile prin

zero ale tensiunii de alimentare a redresorului) se alege în intervalul (π/2 ÷ π)
radiani, adică în domeniul de valori (1,57 ÷ 3,14), astfel încât să se respecte
condiția α > 90.
1. Se vor modifica parametrii sarcinii active a convertorului monofazat
complet comandat (componentele R, L și E) pentru a se studia funcționarea
acestuia în regim de invertor la același unghi de comandă α > 90°.
2. Pentru aceeași sarcină activă RLE se va studia funcționarea
convertorului monofazat complet comandat în regim de invertor la unghiuri de
comandă diferite, dar întotdeauna pentru α > 90°.
4.3.2. Schema CASPOC a convertorului trifazat în punte funcționând

în regim de invertor
Circuitul folosit pentru această simulare (fig. 4.6) derivă din circuitul din
fig. 4.4, la care s-a folosit o sarcină RLE (sarcină activă), iar în locul
transformatorului de alimentare s-a utilizat un bloc MAIN31 care generează un
sistem trifazat de tensiuni.
a) Sursele / generatoarele de semnal:
- Sistemul trifazat de tensiuni sinusoidale MAIN31 cu frecvența de 50Hz
pentru alimentarea redresorului trifazat în punte, constituit din 3 generatoare de
tensiune sinusoidală Va, Vb, Vc având amplitudinea de 306V (1,41 x 220V = 306V)
și defazajul între tensiuni de 120°. Astfel, fazele celor 3 tensiuni de line vor fi 0°
pentru faza a, 120° (2π/3 = 2,094 radiani) pentru faza b, respectiv 240° (4π/3 =
4,188 radiani) pentru faza c (fig. 5.30).
- Generatoarele de impulsuri dreptunghiulare defazate cu 120° (adică
cu 2π/3 radiani) unul față de altul, pentru comanda celor 3 tiristoare din structura
redresorului (SIGNAL/FIRE1, SIGNAL/FIRE2, SIGNAL/FIRE3, SIGNAL/FIRE4,
SIGNAL/FIRE5, SIGNAL/FIRE6);
56
- Sursa de tensiune (contra)electromotoare E a sarcinii active a

convertorului este o sursă de c.c. având amplitudinea de 500V și sensul din fig.
4.4, pentru a putea asigura circulația curentului prin sarcină, atunci când tensiunea
de la ieșirea convertorului devine negativă.
OFS ADD ADD

120 A1 A2 A3
i
1.0472 1.0472
SCOPE1
4
fire1 fire3 fire5

DSCR1 DSCR3 DSCR5 LO 1H
MAIN31
Id
L1
6
L2
L3 RO 10
7
-
fire4 fire6 fire2 V1 500
DSCR4 DSCR6 DSCR2 + 0
TIME SIGNAL SIGNAL SIGNAL SIGNAL SIGNAL SIGNAL

T FIRE1 T FIRE2 T FIRE3 T FIRE4 T FIRE5 T FIRE6
time time time time time time
0 0 0 0 0 0
DC DC DC DC DC DC
1 1 1 -1 -1 -1
AC AC AC AC AC AC
50 50 50 50 50 50
F F F F F F
A1 A2 A3 A1 A2 A3
Phase Phase Phase Phase Phase Phase
0.5 0.5 0.5 0.5 0.5 0.5
d d d d d d
SCOPE3 SCOPE6
SCOPE4 SCOPE7
SCOPE5 SCOPE8
Fig. 4.6. Schema CASPOC pentru studiul funcționării punții trifazate

complet comandate în regim de invertor, pentru
un unghi de comandă α = 120°
57

comandă pe porțile tiristoarelor punții trifazate se alege la valoarea 0,5 iar
amplitudinea acestora (AC) se alege +1V pentru tiristoarele T1, T2, T3; respectiv
-1V pentru tiristoarele T4, T5, T6. Valoarea relativ mare a factorului de umplere d,
care sugerează o durată mai mare a impulsurilor de comandă, este necesară
deoarece pentru durate mai mici ale impulsurilor de comandă redresorul trifazat în
punte complet comandată nu funcționează corect.
- Faza (Phase) sau, mai precis, întârzierea impulsurilor de comandă în
raport cu punctele de comutație naturală (π/6 = 30°) ale sistemului trifazat de
tensiuni de alimentare a redresorului, se alege în intervalul α ∈ (π/6 ÷ 5π/6)
radiani, dar mai mare de 90°, adică în domeniul de valori (π/2 ÷ 5π/6) în care
tiristoarele sunt polarizate direct. De asemenea, fiecare impuls de comandă pentru
tiristoarele de pe o fază trebuie să fie defazat în raport cu impulsurile de comandă
corespunzătoare tiristoarelor de pe fazele celelalte cu 120° (2π/3).
1. Se vor modifica parametrii sarcinii active a convertorului trifazat
complet comandat (componentele R, L și E) pentru a se studia funcționarea
acestuia în regim de invertor la același unghi de comandă α > 90°.
2. Pentru aceeași sarcină activă RLE se va studia funcționarea
convertorului trifazat complet comandat în regim de invertor la unghiuri de
comandă diferite, dar întotdeauna mai mari de 90° (α > 90°).
4.4.1. Redresorul monofazat complet comandat cu sarcină activă

a) Se aleg următorii parametri ai sarcinii active și ai tensiunii de intrare:
R = 10 ohmi, L = 1H , E = 500V
Us = 100V
58
b) Se setează comand la valoarea α ≈ 150°

ă unghiul de comandă
c) Se vizualizează următoarele forme de undă:
- redresată ud
tensiunea redresat
- sarcină id
curentul prin sarcin
Fig. 4.7.. Formele de undă ale tensiunii de ieșire și a curentului

tului prin sarcină
pentru redresorul monofazat complet comandat cu sarcină rezistivă activ
activăă,
la un unghi de comandă α ≈ 150°
Analizând formele de und

undă din fig. 4.7, în speță formele de undă ale
tensiunii Vd de la ieșirea
șirea convertorului și a curentului Id prin sarcină
ă se poate
constata că valoarea medie a tensiunii redresate este negativă,
negativ , în timp ce curentul
prin sarcină este pozitiv, deci convertorul funcționează în regim de invertor.
d) Se măsoară
ăsoară valoarea tensiunii de la ieșirea
irea redresorului monofazat
următoarele valori ale unghiului de comandă α:
complet comandat,, pentru urm
α = 90º; 120º; 15
150º; 180º.
Udα = Udα(α)
Tabelul 4.2.
α 9
90º 120º 150º 180º
Udα [V]
59
4.4.2. Redresorul trifazat complet comandat cu sarcin

sarcină activă
a) Se aleg următorii
ătorii parametri ai sarcinii active șii ai tensiunii de intrare:
R = 5 ohmi
ohmi, L = 0,1H; E = 120V;
Us = 100V
b) Se setează comand la valoarea α = 120°;
- redresată ud
tensiunea redresat
- sarcină id
curentul prin sarcin
- impulsurile de comandă
comand pe grilele tiristoarelor

undă ale tensiunii de ieșire (sus) și a curentului
prin sarcină (jos) pentru redresorul trifazat complet comandat
cu sarcină activă, la un unghi de comandă α = 120°
60
Analizând formele de undă din fig. 4.8, în speță formele de undă ale
tensiunii Vd de la ieșirea convertorului și a curentului Id prin sarcină, se poate
constata că valoarea medie a tensiunii redresate este negativă, în timp ce curentul
prin sarcină este pozitiv, deci convertorul funcționează în regim de invertor.
1. Un redresor monofazat sau trifazat complet comandat poate

funcționa:
a) numai în regim de redresor
b) atât în regim de redresor cât și în regim de invertor
c) atât în regim de redresor cât și în regim de invertor, în funcție de
unghiul de comandă α
d) atât în regim de redresor cât și în regim de invertor, în funcție de
unghiul de comandă α și de caracterul sarcinii.
2. Regimul de invertor este posibil pentru:

a) orice tip de redresor, semicomandat sau complet comandat dacă
unghiul de comandă α > 90° iar sarcina este activă
b) numai pentru redresoarele complet comandate
c) numai pentru redresoarele complet comandate, dacă unghiul de
comandă este α > 90°
d) numai pentru redresoarele complet comandate, dacă unghiul de
comandă este α > 90° iar sarcina este activă.
3. Redresoarele semicomandate:
a) pot funcționa în anumite condiții în regim de invertor
b) nu pot funcționa niciodată în regim de invertor
61
c) pot funcționa în regim de invertor dacă unghiul de comandă α > 90°

iar sarcina este activă
d) pot funcționa în regim de invertor dacă unghiul de comandă α >
90°, sarcina este activă iar curentul de ieșire al redresorului este neîntrerupt
(CCM).
4. Regimul de redresor este posibil pentru:

a) orice redresor care funcționează în regim de curent neîntrerupt
b) orice redresor comandat sau semicomandat care funcționează în
regim de curent neîntrerupt (CCM)
c) numai pentru redresoarele complet comandate în regim CCM
d) numai pentru redresoarele semicomandate în regim CCM.
62
Lucrarea nr. 5. Variatoare de tensiune alternativă
Lucrarea nr. 5
VARIATOARE DE TENSIUNE ALTERNATIVĂ
Scopul lucrării este studiul funcționării variatoarelor de tensiune

alternativă (VTA) monofazate sau trifazate, cu sarcină rezistivă și rezistiv -
inductivă.
Variatoarele de tensiune alternativă sunt convertoarele statice c.a. - c.a.

care realizează conversia energiei de c.a. tot în energie de c.a., cu posibilitatea
reglării parametrilor mărimii de ieșire (amplitudinea şi frecvenţa tensiunii). Aceste
convertoare se pot clasifica în două mari categorii [9]:
- variatoare de tensiune alternativă VTA (AC Voltage controllers), care
permit reglarea valorii efective a tensiunii de la ieşire, frecvenţa acesteia rămânând
constantă şi egală cu a tensiunii de alimentare;
- convertoare statice de tensiune şi frecvenţă (CSTF), care permit
reglarea atât a valorii efective a tensiunii de ieşire, cât şi a frecvenţei acesteia.
Acestea se mai numesc convertoare de frecvenţă cu fază intermediară.
Comanda variatoarelor de tensiune alternativă în scopul reglării valorii
efective a tensiunii de ieşire se realizează după două principii:
- reglajul (controlul) de fază (phase control),
- controlul numărului de perioade de conducţie (on-off control)
Reglajul (controlul) de fază este metoda cea mai utilizată deoarece
presupune o schemă de comandă a elementelor de comutație foarte simplă.
În această lucrare vor fi analizate doar variatoarele de tensiune alternativă
monofazate sau trifazate, cu control de fază.
63
5.2.1. Variatorul de tensiune alternativă monofazat

a) Cazul sarcinii rezistive
Schema de principiu a un
unui variator de tensiune monofazat cu sarcină
sarcin
rezistivă R șii formele de undă specifice sunt prezentate în fig. 5.1.
Fig. 5.1. Variator de tensiune alternativă cu tiristoare antiparalel

și formele de undă
und ale tensiunilor și curentului de ieșire
Dacă o sarcină pur rezistivă R, este alimentată prin intermediul

variatorului din fig. 5.1. de la rețeaua
re monofazată de c.a. cu o tensiune:
vs(t) = Vs sinωt (5.1)
tensiunea de la ieșirea
șirea variatorului, deci tensiunea vo pe sarcină va fi:
Vs sinωt pentru α < ωt < π și α + π < ωt < 2π

vo(t) = (
(5.2)
0 în afara acestor domenii
Din analiza formelor de undă

und prezentate în fig. 5.2 se observă că
ă aceste
acestea
reprezintă porțiuni
iuni de sinusoid
sinusoidă, deci atât în sarcină cât și în rețeaua
eaua de alimentare
de c.a. vor fi introduse armonici într
într-o cantitate semnificativă.
Principalii parametri de performanță
performan ai unui astfel de variator de tensiune
alternativă sunt [1], [9]:
64
alternativ
efectivă a tensiunii pe sarcină Vorms , care, dat fiind ccă
forma de undă a tensiunii este perfect simetrică
simetric (semialternanțele
ele pozitive sunt
egale cu cele negative), se poate calcula doar pe o semiperioad
semiperioadă și va avea
expresia [9]:
(5
5.3)
Din această relație se poate observa că, pentru α = 0, tensiunea pe

ă rela
sarcină este o sinusoidă
ă având aceeași
aceea valoare efectivă cu a tensiunii de intrare
(de alimentare a variatorului
variatorului).
• Valoarea efectivă
efectiv a curentului prin sarcină și prin sursă Iorms se
obține împărțind
ind tensiunea efectivă
efectiv pe sarcină Vorms la valoarea R a sarcinii:
(5
5.4)
• Factorul de putere FP al sarcinii este dat de relația:
(5
5.5)
a) Cazul sarcinii rezistiv

Schema de principiu a unui variator de tensiune monofazat cu tiristoare
antiparalel,cu sarcină
ă rezistiv-inductivă
rezistiv RL și formele de undă specifice funcționă
ționării
sale sunt prezentate în fig. 5.2.
5.
Față de cazul sarcinii rezistive, se observă prelungirea conducției
conduc
tiristoarelor și după
ă momentele anul
anulării tensiunii de alimentare vs, datorită
datorit
acumulării
rii energiei în câmpul magnetic al inductivității
inductivit ii sarcinii pe durata conducției.
conducț
Unghiul β la care curentul prin sarcină
sarcin ia valoarea zero se numește unghi
de extincție șii este dat de rela
relația (5.6) [9]:
65
(5..6)
ța sarcinii variatorului iar θ este unghiul (defazajul) sarcinii:

în care Z este impedanța sarcinii
τ = L/R
(5..7)
Fig. 5.2.. Variator de tensiune monofazat și formele de undă

tipice func
funcționării cu sarcină rezistiv-inductivă RL
5.2.2. Variatorul de tensiune alternativ

alternativă trifazat
Există mai multe tipuri de variatoare de tensiune trifazate,
trifazate în funcție
ție de
tipul sarcinii.. Sarcina trifazat
trifazată a acestora este, de regulă o sarcină echilibrată și
poate fi conectată în triunghi (∆)
( sau în stea (Y).
Denumirea folosită în limba engleză pentru regulatorul de c.a. cu sarcina în
stea este aceea de three phase, three wire ac regulator with balanced load [9].
66
alternativ
În fig. 5.3 este prezentat un variator de tensiune trifazat cu sarcină

ă rezistivă
rezistiv
echilibrată conectată
ă în stea (Y) care va fi studiat în aceast
această lucrare de laborator.
Pe fiecare fază sunt folosit
folosite câte două tiristoare conectate antiparalel (back
back-to-
back), ca șii la variatorul monofazat. Cele 3 surse de tensiune alternativă VAN, VBN
și VCN pot fi considerate ca fiind tensiunile furnizate de înf
înfășurările
rile secundare ale
unui transformator trifazat în stea,
s folosit pentru alimentarea variatorului.
Fig. 5.3.. Variator de tensiune trifazat cu sarcină

rezistivă echilibrată, conectată în stea (Y)
În literatura de specialitate se arat

arată că în funcționarea acestui variator
tor cu
sarcină rezistivă, în funcție comand α, se deosebesc patru situații
ție de unghiul de comandă situa
diferite:
a) cazul 0° ≤ α ≤ 60°, când se află în conducție 3 tiristoare pentru un
scurt interval de timp, iar în continuare doar două
dou tiristoare;
b) cazul 60° ≤ α ≤ 90°, când, în orice moment se vor afla în conduc
conducție
numai două tiristoare;
67
c) cazul 90° ≤ α ≤ 150°, când de asemenea conduc în permanență numai

două tiristoare;
d) cazul α ≥ 150° (5π/6) când nu se află în conducție nici un tiristor, iar
tensiunea de ieșire devine zero, începând cu α = 150°.

Valoarea efectivă a tensiunii de ieșire pe fiecare fază, pentru o sarcină
rezistivă echilibrată, conectată în stea, se poate calcula pentru fiecare din
intervalele de mai sus, adică pentru valori ale unghiului de întârziere (de comandă)
cuprins în intervalul:
0° ≤ α ≤ 150° (5.8)
5.3.1. Schema CASPOC a variatorului de tensiune alternativă

monofazat
Circuitul folosit pentru simulare este prezentat în fig. 5.4.

- Sursa de tensiune sinusoidală Vs cu frecvența de 50Hz și
amplitudinea de vârf de 306V, pentru alimentarea variatorului;
- Generatoarele de impulsuri dreptunghiulare în antifază, cu defazaj
variabil, pentru comanda tiristoarelor antiparalel din structura variatorului;

comandă pe poarta tiristorului (p3 = 1 - square) se alege în plaja de valori (0,05 ÷
0,1) iar amplitudinea acestora (AC) în plaja (3 ÷ 5)V;
- Faza (Phase) sau, mai precis, întârzierea impulsurilor de comandă α
în raport cu trecerile prin zero ale tensiunii de alimentare a redresorului, se alege în
intervalul (0 - π) radiani, adică în domeniul de valori (0 ÷ 3,14).
68
În cazul unui unghi de comandă α = 60° = π/3 radiani ≈ 1, faza

impulsurilor generate de generatorul SIGNAL/FIRE 1 va fi 1, iar faza impulsurilor
generate de generatorul SIGNAL/FIRE 2 va fi (1 + π) = 1 +3,14 = 4,14.
FIRE2
Vin Vo
1 DTH2 2
DTH1
FIRE1 R 100
Io
+
VS 306
-
0 L 300e-3
VOLTAGE VT1 VT2

TIME V12
V(1)-V(2)
T
SIGNAL SIGNAL Vg2
FIRE1 FIRE2
time time
0 0
DC DC
5 5 Vg1
AC AC
50 50
F F
1 4.14
Phase Phase
0.05 0.05
d d
Fig. 5.4. Schema CASPOC pentru studiul funcționării variatorului

de tensiune alternativă monofazat cu sarcină rezistiv-inductivă
1. Se vor modifica parametrii sarcinii (R și L) pentru a se studia
funcționarea variatorului de tensiune alternativă în cazul sarcinii rezistive R și în
cazul sarcinii rezistiv-inductive RL, la același unghi de comandă α;
2. Pentru aceeași sarcină se va studia influența unghiului de comandă α
asupra regimului de funcționare a variatorului monofazat;
3. Se va vizualiza conținutul de armonici al tensiunii de ieșire și al
curentului prin sarcină în toate cazurile studiate.
69
5.3.2. Schema CASPOC a variatorului de tensiune alternativă trifazat

Circuitul folosit pentru această simulare (fig. 5.5) derivă din circuitul din
fig. 5.3, la care s-a folosit tot o sarcină rezistivă trifazată, iar pentru simularea
secundarului transformatorului trifazat în stea (Y) de alimentare a variatorului, s-au
utilizat 3 generatoare de semnale sinusoidale VA, VB, VC cu frecvența de 50Hz,
defazate între ele cu 120°, precum și 3 inductivități și 3 rezistivități pentru cele 3
înfășurări secundare.
TIME SIGNAL OFS ADD ADD
T VA 60 A1 A2 A3
time i
0 PI23 PI23 VT1 VT2
DC
311 PI V1a
AC V(1)-V(a)
50 PI23
F FIRE2
0
Phase
0 LA 1 DSCR4 a R1 Va Vb Vc
d
10u R=10m B=Va DSCR1 100
FIRE1
SIGNAL FIRE4
VB
time N LB 4 DSCR6 b R2
0
DC 10u R=10m B=Vb DSCR3 100
311 FIRE3
AC
50 FIRE6
F
2.0943591
Phase LC 6 DSCR2 c R3 0
0
d 10u R=10m B=Vc DSCR5 100
FIRE5
SIGNAL SIGNAL SIGNAL SIGNAL SCOPE3

VC T FIRE1 T FIRE3 T FIRE5
time time time time
0 0 0 0
DC DC DC DC SCOPE4
311 5 5 5
AC AC AC AC
50 50 50 50
F F F F
4.1887902 A1 A2 A3 SCOPE5
Phase Phase Phase Phase
0 0.5 0.5 0.5
d d d d
MUL MUL MUL

FIRE1 FIRE2 FIRE3 FIRE4 FIRE5 FIRE6
-1 -1 -1
Fig. 5.5. Schema CASPOC pentru studiul funcționării variatorului

de tensiune alternativă trifazat, cu sarcină rezistivă
echilibrată conectată în stea (Y)
70

Sursele de semnal folosite în simulare sunt:
- Sistemul trifazat de tensiuni sinusoidale cu frecvența de 50Hz pentru
alimentarea redresorului trifazat în punte, constituit din 3 generatoare de tensiune
sinusoidală VA, VB, VC având amplitudinea de 306V (1,41 x 220V = 306V) și
defazajul între tensiuni de 120° (2π/3). Astfel, fazele celor 3 tensiuni de line vor fi 0°
pentru faza A, 120° (2π/3 = 2,094 radiani) pentru faza B, respectiv 240° (4π/3 =
4,188 radiani) pentru faza C (fig. 5.5).
- Generatoarele de impulsuri dreptunghiulare defazate cu 120° (2π/3
radiani) unul față de altul, pentru comanda celor 3 perechi de tiristoare din structura
variatorului (SIGNAL/FIRE1, SIGNAL/FIRE3, SIGNAL/FIRE5. Acestea generează
impulsurile de comandă (aprindere) pentru cele 6 tiristoare din structura
variatorului, defazate față de punctele de comutație naturală de pe cele 3 faze.

comandă pe porțile tiristoarelor variatorului trifazat se alege la valoarea 0,5 iar
amplitudinea acestora (AC) se alege 5V. Valoarea relativ mare a factorului de
umplere, care sugerează o durată mai mare a impulsurilor de comandă, este
necesară pentru funcționarea corectă a variatorului trifazat de tensiune alternativă.
- Faza (Phase) adică întârzierea impulsurilor de comandă în raport cu
punctele de comutație naturală ale sistemului trifazat de tensiuni de alimentare a
redresorului, se alege astfel încât impulsurile de comandă α să se situeze în
intervalul în intervalul (π/6 ÷ 5π/6) radiani. Astfel, pentru un unghi de comandă α
de 60° = π/3 radiani = 1,047, faza semnalului generat de SIGNAL / FIRE1 va fi
A1 = 60° = π/3 = 1,047, faza semnalului generat de SIGNAL / FIRE3 va fi mai mare
față de acesta cu 120°, adică va fi A2 = 60° + 120° = 180° = 3,14 radiani, iar faza
semnalului generat de SIGNAL / FIRE5 va fi mai mare cu 120°, adică A3 = 180° +
120° = 300° = 5,235 radiani (fig. 5.5). Aceste defazaje succesive cu 120° se obțin
cu ajutorul blocurilor de însumare ADD și al blocurilor PI23 care generează un
defazaj de 120° (2/3*PI = 2/3π)(fig. 5.5 sus);
71
Faza semnalelor de comandă pentru tiristoarele T2 T4, T6, (FIRE2,

FIRE4, FIRE6) se obține defazând semnalele de comandă FIRE1, FIRE3, FIRE5
cu π radiani, adică multiplicând cu (-1) faza acestora, deoarece semnalele de
comandă al tiristoarelor antiparalel de pe fiecare linie sunt în antifază.
Această operație se realizează cu ajutorul celor 3 blocuri de multiplicare
MUL pe intrările cărora se aplică semnalele de comandă FIRE1, FIRE3, FIRE5,
respectiv valoarea -1 (fig. 5.5 jos).
1. Se vor modifica parametrii sarcinii trifazate (valoarea rezistivității R)
pentru a se studia funcționarea variatorului de tensiune alternativă trifazat în cazul
unei sarcini rezistive R, la același unghi de comandă α;
2. Pentru aceeași sarcină se va studia influența unghiului de comandă α
asupra regimului de funcționare a variatorului trifazat;
3. Se va vizualiza conținutul de armonici al tensiunilor de ieșire și al
curentului prin sarcină în toate cazurile studiate.
5.4.1. Variatorul de tensiune alternativă monofazat

a) Sarcină rezistivă
a) Se aleg următorii parametri ai sarcinii rezistive și ai tensiunii de intrare:
R = 10 ohmi, L = 1µH
Vs = 306V
b) Se setează unghiul de comandă la valoarea α = 60°(π/3 radiani)
- tensiunea de la ieșirea variatorului vo
- curentul prin sarcină io
- conținutul de armonici al tensiunii și curentului prin sarcină
72
alternativ

d) Se calculează (măsoară) valoarea tensiunii efective de la ieșirea
ie
redresorului monofazat complet comandat
comandat, pentru următoarele
toarele valori ale unghiului
de comandă α:
α = 30°; 60°; 90º;

0º; 120º; 150º
Datele se trec în Tabelul 5.1. și pe baza lor se ridică curbele:
Vorms = Vorms(α); FP = FP(α)
Tabelul 5.1
1.
α 30º 60º 90º 120º 150º
Vorms [V]
FP
Fig. 5.6.. Formele de undă ale tensiunii de ieșire șii a curentului prin sarcină
pentru variatorul de tensiune alternativ
alternativă monofazat cu sarcină rezistivă,
73
b) Sarcină rezistiv-inductiv
rezistiv ă
a) Se aleg urmă
următorii parametri ai sarcinii rezistiv-inductive RL și ai
tensiunii de intrare vs:
R = 10 ohmi
ohmi, L = 100mH
Vs = 306V
b) Se setează comand la valoarea α = 60° (π/3 radiani)
- ieșirea variatorului vo
tensiunea de la ie
- sarcin io
- conținutul
ținutul de armonici al tensiunii și curentului în sarcină
pentru variatorul monofazat cu sarcină rezistiv-inductivă,
74
alternativ
5.4.2. Variatorul de tensiune alternativă trifazat

a) Se aleg următorii
ătorii parametri ai sarcinii rezistive trifazate echilibrate și ai
tensiunilor de intrare:
R = 100 ohmi
VA = VA = VA = 306V/ 50Hz
b) Se setează comand la valoarea α = 60°;
- redresată vo
tensiunea redresat
- sarcin io
pentru variatorul de tensiune alternativ
alternativă trifazat cu sarcină
rezistiv la un unghi de comandă α ≈ 60°
rezistivă,
75
1. Frecvența tensiunii de la ieșirea unui variator monofazat de tensiune

alternativă este:
a) egală cu frecvența tensiunii de alimentare a variatorului
b) egală cu dublul frecvenței tensiunii de alimentare a variatorului
c) egală cu de 4 ori frecvența tensiunii de alimentare a variatorului
2. Valoarea efectivă a tensiunii de la ieșirea unui variator de tensiune

alternativă poate fi:
a) mai mică decât tensiunea de alimentare a variatorului
b) mai mare decât tensiunea de alimentare a variatorului
c) mai mică sau cel mult egală cu tensiunea de alimentare a
variatorului
d) mai mică sau mai mare decât tensiunea de alimentare a
variatorului, în funcție de unghiul de comandă α.
3. Un variator de tensiune alternativă poate fi folosit pentru:

a) reglarea valorii efective a tensiunii aplicate unei sarcini rezistive
b) reglarea valorii efective a tensiunii aplicate unei sarcini oarecare de
c.a., precum și a frecvenței acesteia
c) reglarea valorii efective a tensiunii alternative aplicate unei sarcini
de c.a., în funcție de unghiul de comandă și de parametrii sarcinii
d) reglarea valorii efective a tensiunii alternative aplicate unei sarcini
oarecare de c.a., prin modificarea de unghiului de comandă
76
Lucrarea nr. 6. Choppere
Lucrarea nr. 6
CHOPPERE
Scopul lucrării este studiul

s funcționării chopperelor, care sunt convertoare
c.c. – c.c. sau variatoare de tensiune continuă. Se vor studia funcționarea
ționarea și
caracteristicile a două topologii tipice de choppere:
- Chopperul coborâtor fără izolare galvanică;
- Chopperul pentru două
dou cadrane reversibil în curent.
Principiul de func
funcționare a chopperelor
Denumirea de chopper descrie, de fapt, principiul de funcționare
ționare a
acestor convertoare c.c.- c.c.,
c.c. prezentat în fig. 6.1. Din figură se poate observa ccă
pe durata ton în care comutatorul S este închis, întreaga tensiune de intrare Vi
apare pe sarcina R a chopperului.
chopperului Pe durata toff în care acesta este deschis,
tensiunea vo pe sarcină
ă este zero. Concluzia este ccă tensiunea medie de ieșire
șire Vo
va fi funcție
ie de raportul dintre cele dou
două durate de timp ton și toff.
Fig. 6.1. Principiul de func

funcționare a unui chopper
77
Metoda folosită
ă de obicei pentru reglarea valorii mărimii
m de ieș
șire a
convertoarelor c.c.- c.c. este controlul PWM, care constă în modificarea duratei în
care comutatorul S este închis, adic
adică a factorului de umplere D (duty cycle,, duty
rate)) al impulsurilor de comand
comandă a comutatorului S (D = ton/T).
Randamentul conversiei este cuprins
cuprins, de regulă, între 70 - 95%.
6.2.1. Chopperul coborâtor fără izolare galvanică

Chopperul coborâtor sau chopperul serie (step-down converter sau buck
converter),
), este un convertor c.c.
c.c.- c.c. la care tensiunea de ieşire
ire este întotdeauna
mai mică sau cel mult egală cu tensiunea de intrare. Schema lui de principiu este
prezentată în fig. 6.2 și are ca elemente de baz
bază un circuit de comutare realizat cu
comutatoarele cu două
ă pozi
poziții S1 și S2 și un filtru trece-jos compus dintr-o
dintr
inductivitate L șii o capacitate C.
Fig. 6.2. Schema de principiu a chopperului coborâtor

fără izolare galvanică
Într-o funcționarea
ționarea normal
normală, cele două comutatoare S1 și S2 sunt
comandate în contratimp: ccând comutatorul serie S1 este închis, curentul ii care ia
naștere în circuit străbate
ăbate inductivitatea L, sarcina R și încarcă condensatorul C.
Când comutatorul serie S1 se deschide, comutatorul paralel S2 se închide,
curentul ii absorbit de la sursa Vi devine zero, iar energia acumulată
ă în câmpul
magnetic al inductivității
ții L dă naștere unei t.e.m. care prelungește
ște circulația
circula
curentului prin sarcina R,, dar acesta se închide prin comutatorul S2 șii nu prin sursa
Vi. În acelașii timp, energia acumulat
acumulată în câmpul electric al condensatorului C dă
naștere
tere unui curent de descă
descărcare a acestuia prin sarcina R.
78
Rolul grupului LC este acela de a acumula energie șii de a o transfera de

la intrare la ieșire.
ire. În acelaș
același timp el îndeplinește șii rolul de filtru, netezind (filtrând)
ondulațiile tensiunii și ale curentului de ie
ieșire. În aplicațiile
iile de mare putere,
capacitatea C poate lipsi, inductivit
inductivității L revenindu-ii rolul de acumulator de energie
șii de netezire (filtrare) a ondula
ondulațiilor curentului prin sarcină.
Ciclul descris anterior se reia la urm
următoarea comandă de închidere a
comutatorului S1 și de deschidere a comutatorului S2.
În practică,
ă, cele dou
două comutatoare se implementează folosind dispozitive
semiconductoare de comuta
comutație (fig. 6.3).
Fig. 6.3. Chopper coborâtor implementat cu tranzistor

MOSFET și diodă
După cum se poate remarca din figură:

figur
- comutatorul S1 este realizat cu un dispozitiv complet
et comandat cu
conducție unilaterală,
ă, de regul
regulă tranzistor bipolar BJT,, tranzistor cu efect de câmp
MOSFET sau IGBT;
- comutatorul S2 se poate implementa tot cu un dispozitiv complet
comandat cu conducție
ție unilateral
unilaterală (de exemplu cu un tranzistor MOSFET),
), caz în
care chopperul se numește
ște chopper cu comutare sincronă,, sau, în cele mai multe
cazuri, cu o diodă
ă semiconductoare, care se nume
numește și diodă de regim liber ((free
wheeling diode)) sau de descărcare.
descărcare. Diodele folosite în acest scop sunt fie diode de
putere cu o construcție
ție special
specială, numite diode cu recuperare abruptă, fie diode
Shottky, care nu prezintă
ă fenomenul de recuperare inversă.
invers
În funcţie
ie de durata de circula
circulație a curentului prin inductivitatea L într-un
într
ciclu complet de funcționare,
ționare, se deosebesc dou
două moduri de lucru distincte pentru
chopperul coborâtor:
79
a) funcţionare
ţionare în regim de conducţie continuă (Continuous Conduction
onduction
Mode - CCM), sau regimul de curent neîntrerupt
neîntrerupt, în care curentul iL prin
inductivitalea L nu scade niciodat
niciodată la valoarea zero;
b) funcţionare
ţionare în regim de conducţie discontinuă (Discontinuous
iscontinuous
Conduction Mode - DCM)) sau regimul de curent întrerupt, în care curentul iL prin
inductivitatea L,, pentru un anumit interval de timp, scade la valoarea zero.
Limita dintre aceste dou
două regimuri de funcţionare
ionare este cunoscută sub
denumirea de regim critic de conduc
conducţie continuă (discontinuă).
În practică, un chopper proiectat corect poate opera în ambele moduri,
între acestea existând însă deosebiri semnificative. De regulă, se preferă
ă operarea
în modul de conducție
ție continu
continuă (curent neîntrerupt). În fig. 6.4 sunt prezentate
circuitele echivalente ale chopperului coborâtor din fig. 6.3 în cele două
ă regimuri de
funcționare posibile: conduc
conducție continuă (CCM) și conducție discontinuă (DCM).
Fig. 6.4. Schemele electrice echivalente ale chopperului coborâtor

în regim de curent neîntrerupt (stânga) și în
regim de curent întrerupt (dreapta)
80
Formele de undă corespunzătoare celor două regimuri de funcționare

ționare ale
chopperului
opperului coborâtor din fig. 6.4 sunt prezentate în fig. 6.5.
CCM DCM
undă specifice chopperului coborâtor din fig. 6.3
corespunzătoare
ătoare regimului de curent neîntrerupt ((CCM) și
regimului de curent întrerupt ((DCM)
Termeni specifici și parametri de performanță [9]

Pe baza formelor de undă
und prezentate în fig. 6.5 se pot defini câțiva
câ
termeni șii parametri de performan
performanță specifici chopperului coborâtor fără
ă ă izolare
galvanică. Astfel:
81
• Valoarea medie a tensiunii de ieșire Vo:
(6.1)
Din această relațție se poate deduce că acesta este un chopper coborâtor

deoarece tensiunea de la ieșirea sa este întotdeauna mai mică decât tensiunea de
intrare.
• Valoarea medie a curentului prin sarcină
sarcin Io:
(6.2)
În relațiile
iile de mai sus f este frecvența de lucru a comutatorului S1, T este
perioada corespunzătoare
ătoare acestei frecven
frecvențe, iar D este factorul de umplere ((duty
cycle sau duty ratio)) definit prin rela
relația (vezi fig. 6.4):
(6.3)
efectivă a tensiunii de ieșire Vorms:
(6.4)
• Raportul de conversie M(D) care este raportul dintre valoarea medie

a tensiunii de ieșire Vo și valoarea tensiunii de intrare Vi, în regim staționar
ționar de
funcționare:
(6.5)
• Valoarea minim
minimă Lmin a inductivității L necesară
ă pentru
funcționarea
ionarea chopperului în regimul de curent neîntrerupt, la limita conduc
conducției
continue (discontinue):
(6.6)
• Tensiunea ondulatorie de la ie
ieșirea convertorului ∆Vo în regim de
curent neîntrerupt:
82
(6.7)
• Riplul curentului de ieșire ∆iL în regim de curent neîntrerupt se

poate calcula cu relația:
(6.8)
6.2.2. Chopper pentru dou

două cadrane reversibil în curent [9]
În fig. 6.6 este prezentat
prezentată o schemă tipică de chopper fără
ă ă izolare
galvanică, cu funcționare
ionare în două
dou cadrane. Această topologie este numită „braţ de
punte” (half bridge – semipunte),
semipunte iar chopperul se numește chopper în semipunte
semipunte.
Chopperul este realizat cu dou
două structuri identice tranzistor-diod
diodă,
realizate cu dispozitivele de putere complet comandate T1, T2 (în cazul de față
fa
două tranzistoare IGBT)) şi
ş cu două diode de D1, D2 (conectate antiparalel cu
tranzistoarele). Acestea se numesc diode de descărcare sau diode de regim liber
(free wheeling diode) și au rolul de a prelua și menține circulația
ia curentulului pe
durata blocării
rii elementelor de comutaţie T1, T2.
Fig. 6.6
6. Chopper în semipunte cu funcționare
în două cadrane
Semnalele de comand
comandă pentru cele două tranzistoare IGBT din structura
chopperului sunt, de obicei, semnale dreptunghiulare complementare (în antifază)
antifaz
modulate în durată
ă (MID sau comandă de tip PWM).
83
Chopperul poate funcţiona în două moduri distincte (fig. 6.7):

a) Funcţionare în cadranul I: tranzistorul T1 este comandat în
conducţie (on), tranzistorul T2 este blocat, iar energia este absorbită de la sursa de
alimentare Vi de către sarcină (motorul de c.c.). La blocarea tranzistorului T1 (off),
energia acumulată în câmpul magnetic al inductivității L a motorului creează o
tensiune electromotoare indusă care deschide dioda D2 şi în acest mod se
prelungeşte circulaţia curentului în acelaşi sens prin motor.
În funcție de factorul de umplere D al impulsurilor de comandă aplicate
pe poarta tranzistorului T1 (D = ton/Tc), curentul mediu prin motor poate fi tot timpul
pozitiv, deci maşina electrică funcţionează în regim de motor. Convertorul şi
maşina electrică funcţionează în cadranul I al planului electric, respectiv cadranul I
al planului mecanic [9].
Fig. 6.7. Formele de undă specifice funcționării chopperului

în semipunte reversibil în curent din fig. 6.6. [9]
b) Funcţionare în cadranul II: T2 este comandat în conducţie (on),

tranzistorul T1 este blocat, iar energia este vehiculată dinspre sarcină către sursa
de alimentare Vi. La blocarea tranzistorului T2 (off), energia acumulată în câmpul
magnetic al inductivității L a motorului creează o tensiune electromotoare indusă
care deschide dioda D1 şi în acest mod se prelungeşte circulaţia curentului prin
motor în acelaşi sens.
84
În funcție de factorul de umplere D al impulsurilor de comandă, curentul

mediu prin motorul de c.c. poate fi tot timpul negativ, deci maşina electrică
funcţionează în regim de frânare sau ca generator de c.c., adică în cadranul II al
planului mecanic (n, M), în timp ce convertorul funcţionează în cadranul II al
planului electric al caracteristicilor de ieşire (vo, io). În acest regim de funcţionare,
energia cinetică (de mişcare) a motorului de c.c. este convertită de către acesta în
energie electrică şi este recuperată de către chopper, fiind trimisă către sursa de
alimentare Vi.
6.3.1. Schema CASPOC a chopperului coborâtor fără izolare

galvanică
Circuitul folosit pentru analiza funcționării chopperului coborâtor fără
izolare galvanică în regim de curent întrerupt și neînterupt este prezentat în fig. 6.8.

- Sursa de tensiune continuă Vi pentru alimentarea chopperului;
- Generatorul de impulsuri dreptunghiulare cu frecvența variabilă pentru
comanda comutatorului serie din structura chopperului (MOSFET).
Parametrii generatorului de semnal:

Factorul de umplere d (duty cycle sau duty ratio) al impulsurilor
dreptunghiulare de comandă pe poarta tiristorului (p3 = 1 - square) se alege în
plaja de valori (0,1 ÷ 0,9) iar amplitudinea acestora (AC) în plaja (3 ÷ 5)V;
Faza impulsurilor de comandă (Phase) este 0.
1. Pentru valorile din figură se va studia influența factorului de umplere d
și a frecvenței F a impulsurilor de comandă asupra valorii V0 a tensiunii de ieșire.
85
2. Pentru valorile din figură se va studia influența factorului de umplere d

și a frecvenței F a impulsurilor de comandă asupra componentei ondulatorii a
tensiunii și curentului la ieșire.
3. Se va studia influența inductivității L și a capacității de filtrare C asupra
formei de undă a tensiunii și curentului de ieșire în regim de curent neîntrerupt
(CCM) și în regim de curent întrerupt (DCM).
Vo IL Vg
1 2 L 3
+ 1mH
VI 24V S1 D C 10uF R 2
-
0
TIME SIGNAL
T S1
time
0
DC
1
AC
10K
F
0
Phase
0.3
d
Fig. 6.8. Schema CASPOC folosită pentru analiza chopperului coborâtor

fără izolare galvanică în regim de curent neîntrerupt (CCM)
6.3.2. Schema CASPOC a chopperului pentru două cadrane

reversibil în curent
Circuitul folosit pentru analiza funcționării chopperului pentru două
cadrane reversibil în curent este prezentat în fig. 6.9.
Sursele /generatoarele de semnal:
- Sursa de tensiune continuă Vi pentru alimentarea chopperului;
- Generatorul de impulsuri dreptunghiulare cu frecvența variabilă pentru
comanda tranzistoarelor T1, T2 din structura chopperului (IGBT). Pentru comanda
în antifază a celor două tranzistoare, impulsurile de comandă pentru tranzistorul T1
sunt culese după inversorul NOT.
86
Parametrii generatorului de semnal

dreptunghiulare de comandă pe porțile tranzistoarelor T1, T2 (p3 = 1 - square) se
alege în plaja de valori (0,1 ÷ 0,9) iar amplitudinea acestora (AC) în plaja (1 ÷ 5)V.
Pentru funcționarea în cadranul I (curent mediu pozitiv prin sarcină) se
alege un factor de umplere d = 0,4, iar pentru funcționarea în cadranul II (curent
mediu negativ prin sarcină) se alege un factor de umplere d = 0,8.
Vo
Io
GT1`
D1
+ R L
VI 400 C1 1000e-6
- 2 1000mH
+
VE 50
-
D2
GROUND
TIME SIGNAL NOT Vg1

TIME1 GT2 GT1
time
1
DC
1
AC
10K Vg2
F
0
Phase
0.2
d
Fig. 6.9. Schema CASPOC folosită pentru analiza chopperului

în semipunte pentru două cadrane reversibil în curent
1) Pentru valorile componentelor chopperului din fig. 6.9 se va studia
influența factorului de umplere d și a frecvenței F a impulsurilor de comandă
asupra valorii curentului mediu prin sarcină.
87
2) Se vor pune în evidență cele două moduri de funcționare a

chopperului în semipunte reversibil în curent:
- funcționarea în cadranul I (curent mediu prin sarcină pozitiv);
- funcționarea în cadranul II (curent mediu prin sarcină negativ).
3) Se va studia influența valorii și semnului tensiunii (contra)
electromotoare E a motorului de c.c. asupra regimurilor de funcționare a
chopperului reversibil în curent. În acest sens se vor folosi valori mai mari inclusiv o
valoare egală a tensiunii contra electromotoare cu tensiunea de alimentare Vi.
4) Se vor vizualiza cu ajutorul osciloscopului cu două spoturi (Scope)
forma de undă a tensiunii de ieşire vo în corespondenţă cu forma de undă a
curentului io pentru a se putea face o comparație între ele.
6.4.1. Chopperul coborâtor fără izolare galvanică

A) Regimul de curent neîntrerupt (CCM)
a) Pentru chopperul din fig. 6.8 se aleg următoarele valori ale elementelor
schemei, tensiunii de intrare și factorului de umplere d al impulsurilor de comandă:
R = 2 ohmi; L = 1mH; C = 10 µF; Vi = 24V; Vo = 5V; d = 0,23
b) Se vizualizează următoarele forme de undă:
- tensiunea de la ieșirea chopperului vo
- curentul prin sarcină io
Formele de undă trebuie să fie asemănătoare celor din fig. 6.10.a
(funcționare în regim de curent neîntrerupt - CCM)
B) Regimul de curent întrerupt (DCM)

a) Pentru chopperul din fig. 6.8 se aleg următoarele valori ale elementelor
schemei, tensiunii de intrare și factorului de umplere d al impulsurilor de comandă:
R = 2 ohmi; R = 170µH; C = 100 µF; Vi = 24V; Vo = 5V; d = 0,2
88
ieșirea chopperului vo
- tensiunea de la ie
sarcin io
- curentul prin sarcină
Formele de undă trebuie să fie asemănătoare
toare celor din fig. 6.10.b
(funcționare în regim de curent întrerupt - DCM)
a)
b)

und ale tensiunii de ieșire șii a curentului prin sarcină
pentru chopperul coborâtor ffără izolare galvanică
6.4.2. Chopperul pentru două cadrane reversibil în curent

A) Funcționare
ionare în cadranul I
a) Pentru chopperul din fig. 6.9 se aleg aleg următoarele
toarele valori ale
sarcinii chopperului (motor de c.c.), tensiunii de intrare Vi șii factorului de umplere d
al impulsurilor de comandă pentru cele două tranzistoare:
89
R = 2 ohmi; L = 1
1000mH; E = 50V; Vi = 400V; d = 0,2
ieșirea chopperului vo
sarcin io
Formele de undă trebuie să fie asemănătoare
toare celor din fig. 6.11
(funcționare în cadranul I al planului electric, adică
adic Vo >0; Io > 0)

und pentru chopperul în două cadrane,
reversibil în curent, la funcționarea
func în cadranul I
90
B) Funcționare
ionare în cadranul III
a) Pentru chopperul din fig. 6.9 se aleg următoarele valori ale sarcinii
chopperului (motor de c.c.), tensiunii de intrare Vi șii factorului de umplere d al
impulsurilor de comandă
ă pentru cele două
dou tranzistoare:
R = 2 ohmi; L = 1
1000mH; E = 50V; Vi = 400V; d = 0,8
b) Se vizualizează aceleași forme de undă ca la subcapitolul 6.4.2.A.
Acestea trebuie să
ă fie asemă
asemănătoare celor din fig. 6.12. (funcționare în cadranul II
al planului electric, adică Vo >0; Io < 0):

und pentru chopperul în două cadrane,
reversibil în curent, la func
funcționarea în cadranul II
91
1. Valoarea medie a tensiunii de la ieșirea unui chopper coborâtor fără

izolare galvanică depinde de:
a) valorile elementelor chopperului și tensiunea de intrare
b) frecvența și factorul de umplere al impulsurilor de comandă a
comutatoarelor din structura chopperului
c) valoarea inductivității de acumulare din structura chopperului
d) tensiunea de intrare și factorul de umplere a impulsurilor de
comandă.
2. Un chopper coborâtor fără izolare galvanică poate opera:
b) numai în regim de curent întrerupt
c) atât în regim de curent întrerupt cât și în regim de curent neîntrerupt
funcție de frecvența și/sau de factorul de umplere al impulsurilor de comandă
neîntrerupt funcție de factorul de umplere al impulsurilor de comandă.
3. Un chopper pentru două cadrane reversibil în curent poate funcționa:
a) în cadranele I și II dacă sarcina este rezistiv-inductivă, iar factorul
de umplere al impulsurilor de comandă este ales corespunzător
b) în cadranele I și II, dacă sarcina este puternic inductivă
c) în cadranele I și II dacă sarcina este activă
d) în oricare din perechile de cadrane menționate, dacă sarcina este
activă iar de factorul de umplere al impulsurilor de comandă este ales
corespunzător.
4. Un chopper pentru două cadrane reversibil în curent, cu sarcină activă
(motor de c.c.), poate funcționa:
a) în cadranele I și III
b) în cadranele I și II
c) în cadranele I și IV
d) în oricare din perechile de cadrane menționate, funcție de factorul
de umplere al impulsurilor de comandă
92
Lucrarea nr. 7. Invertoare
Lucrarea nr. 7
INVERTOARE
Scopul lucrării este sstudiul unui invertor monofazat de tensiune cu und

undă
plină, cu comandă simetric
simetrică. Se vor studia funcționarea șii caracteristicile unei
topologii tipice de invertor de tensiune (puntea H) în cazul sarcinilor rezistive și
rezistiv-inductive
inductive cu constante L/R diferite.
Cea mai cunoscută topologie de invertor monofazat de tensiune este

topologia în punte H, constituit
constituită din două brațe în semipunte identice, realizate cu
switch-uri
uri (comutatoare) cu dou
două poziții (S1 – S4).
Fig. 7.1. Topologia în punte H folosită pentru realizarea

invertoarelor de tensiune
Majoritatea invertoarelor de tensiune monofazate şii trifazate sunt

construite având la bază braţul de semipunte monofazată: puntea
untea monofazat
monofazată
conţine două braţe,
ţe, iar cea trifazată
trifazat – trei brațe. Fiecare braţ conţine
ţine dou
două
93
comutatoare care funcţioneaz

ţionează în contratimp: când unul este închis (conduce),
celalalt este deschis (nu conduce) şi invers. Trebuie spus că aceste
ceste topologii în
punte H pot funcţiona ca choppere
chopper în patru cadrane, dar șii ca invertoare, în funcţie
func
de modul în care sunt comandate.
7.2.1. Invertorului
nvertorului de tensiune cu undă ă simetrică
und plină cu comandă
Principiul de func
funcționare [9]
Principiul conversie continuu - alternativ (principiul inversiei)) este
prezentat fig. 7.2 și el este
ste specific invertoarelor cu undă plină care generează
genereaz
alternativ la ieșire pulsuri dreptunghiulare de tensiune, pozitive și negative, având
durate egale. Amplitudinea pulsurilor este egală cu tensiunea de alimentare, adică
adic
cea a pulsului pozitiv este +
+Vdc, iar cea a pulsului negativ este -Vdc (fig. 7.2).
Frecvența pulsurilor de tensiune de la ieşirea invertorului
vertorului este frecven
frecvența
impulsurilor de comandă, iar durata lor este egală exact cu jumătate
tate din perioada
tensiunii alternative de comandă
comand Tc:
tonS1,4 = tonS2,3 = Tc/ 2; Tc = 1/ fc (7
7.1)
Dacă se face dezvoltarea în serie Fourier a formei de undă
und
dreptunghiulare de la ieșirea
șirea invertorului cu und
undă plină cu sarcină rezistivă, pentru
comanda simetrică, se poate constata absența armonicilor de ordin par (coeficienții
(coeficien
Fourier an sunt nuli), semnalul dreptunghiular având numai armonici impare.
impare. Astfel,
dezvoltarea în serie Fourier a func
funcției vo(t) care reprezintă forma de undă a
tensiunii de ieșire
ire din fig. 7.
7.2 are următoarea expresie:
(7.2)
În această
ă expresie coeficien
coeficienții Fourier ao și an sunt nuli, deci expresia
(7.2) pune în evidență
ță faptul ccă tensiunea dreptunghiulară de la ieșirea
șirea acestui
invertor conține
ine numai sinusoide de ordin impar.
impar
Tensiunea de ieş
ieşire vo(t) a invertorului (care este o tensiune
dreptunghiulară) conţine
ţine o armonic
armonică fundamentală (care este cea mai utilă pentru
sarcina invertorului) şi armonici impare de ordin superior (fig. 7.3).
7. ). Cu cât forma de
undă se apropie mai mult de forma dreptunghiular
dreptunghiulară, cu atât creşte
şte ponderea
armonicilor superioare. Aceste
Acestea pot influenţa negativ funcţionarea
ionarea sarcinilor de
94
curent alternativ, care vor

or avea o funcţionare în regim deformant. Dacă
ă sarcina
invertorului este un motor de c.a. armonicile superioare vor determina pierderi care
conduc la supraîncălzirea
ălzirea acestuia.
Fig. 7.2. Conversia continuu

continuu-alternativ (inversia) realizată în invertoarele
de tensiune cu undă plină cu comandă simetrică [9]
Din fig. 7.3 se observă

observ că fundamentala undei dreptunghiulare (armonica
I-a) de la ieșirea
irea invertorului cu und
undă plină are amplitudinea (deci ponderea
95
energetică)) cea mai mare, urmat

urmată de armonica a 3-a șii de armonica a 5-a,
5
celelalte armonici având ponderi nesemnificative.
Armonicile
rmonicile de ordin superior care distorsioneaz
distorsionează forma de undă
ndă a
tensiunii de la ieșirea
a invertoarelor se pot atenua plasând filtre LC sau filtre L (filtre
de curent) corect dimensionate.
Fig. 7.3.. Tensiunea de la ieșirea

ie invertorului cu undă plină,
fundamentala și armonica a 3-a [17]
Reprezentarea în domeniul frecvență a formei de undă dreptunghiulare

de la ieșirea
irea invertorului cu undă
und plină este redată în fig. 7.4 și ea pune în evidență
eviden
conținutul
inutul de armonici al acestei unde.
pectrul de frecvențe al semnalului dreptunghiular

Fig. 7.4. Spectrul
de la ieșirea invertorului cu undă plină [9]
96
Frecvenţa
ţa fundamentalei semnalului (armonica I-a)
a) poate fi modificată
modificat
prin modificarea timpilor de conducţie
conduc ton a celor patru dispozitive, comandate
complementar (două
ă câte două,
dou în antifază):
(7.3)
Cazul sarcinii rezistiv

rezistiv-inductive
Tensiunea vo de la ieșirea
ie invertorului cu undă plină prezentat în fig. 7.2,
va da naștere printr-o
o sarcină pur rezistivă unui curent a cărui formă de undă va fi
identică cu aceasta.
În cazul unei sarcini rezistiv
rezistiv-inductive RL sau preponderent inductive,
cum este cazul cel mai frecvent în electronica de putere, forma de und
undă
ă a tensiunii
de la ieșirea invertorului vo rămâne dreptunghiulară, dar curentul io prin sarcină nu
va mai fi aidoma acesteia, ci va avea una din formele din fig. 7.5,, fiind defazat în
urma tensiunii datorită
ă caracterului inductiv al sarcinii
sarcinii.

und ale curentului de la ieșirea invertorului
ului cu undă
plină,, pentru valori diferite ale constantei L/R a sarcinii [[17]
97
Forma de undă
ă a curentului de la ie
ieșirea invertorului cu undă
ă plină,
plină în
cazul sarcinilor rezistiv-inductive
inductive, este determinată de corespondența
ța dintre
constanta de timp L/R a sarcinii invertorului și frecvența fc de lucru (de comutație)
comuta a
acestuia (fc = 1/Tc).
ță a invertorului în punte H [9]

Partea de forță
In practica curentă
curentă, pentru implementarea topologiei în punte H se
folosesc, de obicei, dispozitive semiconductoare complet comandate, cum sunt
tranzistoarele de putere (BJT,
( MOSFET, IGBT etc.). În aplicațiile
iile industriale de
mare putere se folosesc tiristoare convenționale
conven sau GTO care, deși
și pot furniza
puteri mult mai mari, necesit
necesită circuite de comandă mai complicate și nu pot
funcționa la frecvențe
țe ridicate.
În fig. 7.6 este prezentat
prezentată o astfel de topologie, care reprezintă
ă partea de
forță a unui invertor monofazat de tensiune.
tensiune Ea este formată din două
ă braţe
braţ de
punte identice, fiecare braţ fiind constituit din câte două tranzistoare de putere
IGBT în serie, având conectate antiparalel diode de descărcare.
desc
Alimentarea structurii se face de la o singur
singură sursă Vdc care furnizează o
tensiunea continuă
ă bine filtrat
filtrată. Capacitatea Cdc, pe lângă rolul de filtru, are funcţia
func
de a prelua energia transferat
transferată prin invertor către sursa de alimentare Vdc după
fiecare comandă de blocare a tranzistoarelor [9].
Fig. 7.6. Partea de for

forță a unui invertor monofazat
de tensiune în punte H ((full bridge inverter)
98
Metode de comandă a invertoarelor

Oricare ar fi tehnica de comutaţie utilizată pentru conversia continuu –
alternativ nici una nu poate sintetiza tensiuni perfect armonice (sinusoidale). De
aceea, în funcţie de natura sarcinii, la ieșirea invertorului pot fi plasate filtre pentru
îmbunătăţirea formei de undă a tensiunii alternative și a curentului generate de
invertor.
În funcție de metoda de comandă folosită, invertoarele se pot clasifica în
câteva categorii:
• invertoare cu comandă simetrică cu undă plină, cu tensiune de ieșire
dreptunghiulară (studiat în această lucrare de laborator);
• invertoare cu comandă asimetrică cu undă plină, cu tensiune de ieșire
cvasi-dreptunghiulară;
• invertoare cu semnal de ieșire sintetizat, care aproximează sinusoida
prin trepte;
• invertoare cu comandă PWM, al căror semnal de ieșire este cel mai
apropiat de forma sinusoidală și care funcționează pe principiul modulării în durată
a impulsurilor folosite pentru comanda elementelor de comutație din structura lor
(comandă MID – Modulația Impulsurilor în Durată sau comandă PWM – Pulse
Width Modulation).
Schema CASPOC a invertorului în punte H cu undă plină

Circuitul folosit pentru analiza funcționării invertorului cu undă plină cu
comandă simetrică este prezentat în fig. 7.7.

- Sursa de tensiune continuă Vdc pentru alimentarea invertorului;
- Generatorul de impulsuri dreptunghiulare cu frecvența fixă de 50Hz
pentru comanda celor patru tranzistoare IGBT din structura invertorului în punte H.
99
1
VOLTAGE1
V(2)-V(3)
T2
D1 D3
Vo
+ 2 R1 L1 3
V1 150 C1 100e-6 10 50mH
- Io
Ground
T2
D2 D4
TIME SIGNAL Vg1 Vg4

TIME1 T1T4
time
DC
2 NOT Vg2 Vg3
AC
50 T2
F
0
Phase
0.5
d
Fig. 7.7. Schema CASPOC a invertorului în punte H

cu comandă simetrică, cu sarcină rezistiv-inductivă
Parametrii generatoarelor de semnal

dreptunghiulare de comandă (p3 = 1 - square) pe porțile tranzistoarelor T1, T4
respectiv T2, T3 se alege d = 0,5 iar amplitudinea acestora (AC) în plaja (1 ÷ 5)V.
1. Pentru a realiza simularea invertorului în punte H cu undă plină și
comandă simetrică, schema CASPOC reprezentată în fig. 7.7 este supusă unei
analize de regim tranzitoriu, caracterizată de următorii parametri:
• timp de analiză (Tscreen): 60ms;
• pas de integrare: 100µs.
100
2. Sarcina invertorului este o sarcină RL, constituită dintr-o inductanță

L = 1000mH și o rezistivitate R = 10 ohmi. Prin modificarea raportului L/R a
parametrilor săi (rezistivitatea R și inductivitatea L) se poate analiza funcționarea
invertorului cu sarcină pur rezistivă sau cu sarcină rezistiv-inductivă, pentru valori
diferite ale raportului L/R.
3. Se vor analiza formele de undă ale curentului și tensiunii de ieșire
pentru rapoarte R/L diferite ale sarcinii invertorului și se va vizualiza conținutul de
armonici al acestora.
Observații
1. Timpul de analiză (fereastra de timp în care se vizualizează formele de
undă) se alege în funcție de frecvența semnalului generat de invertor, în cazul de
față 50Hz (adică o perioadă de 20ms).
2. După cum se poate observa din schemă, în cazul comenzii simetrice,
cele 4 tranzistoare de putere IGBT care constituie partea de forță a invertorului se
comandă alternativ, două câte două (T1 simultan cu T4 și T2 simultan cu T3). În
intervalul de timp în care o pereche de tranzistoare este comandată (tranzistoarele
conduc), cealaltă pereche este blocată. În acest fel sarcina din diagonala punții
este conectată în sens alternativ la sursa de alimentare.
7.4.1. Invertorul cu undă plină cu comandă simetrică

A) Sarcină rezistivă
a) Pentru invertorul cu undă plină cu comandă simetrică din fig. 7.6 s-au
ales următoarele valori ale elementelor schemei, tensiunii de intrare și factorului de
umplere d al impulsurilor de comandă:
R = 10 ohmi; L = 1µH; Cdc = 100µF; Vdc= 150V; d = 0,5
- tensiunea de la ieșirea invertorului vo
101
sarcin io
a)
b)
undă ale tensiunii și curentului de ieșire în cazul
invertorului cu und
undă plină cu sarcină rezistivă (a) și conținutul
de armonici al curentului prin sarcin
sarcină (b)
B) Sarcină rezistiv
rezistiv-inductivă
a) Pentru invertorul cu undă
und plină cu comandă simetrică din fig. 7.6 s-au
s
ales următoarele
toarele valori ale elementelor schemei, tensiunii de intrare și factorului de
umplere d al impulsurilor de comand
comandă:
102
R = 10 ohmi; L = 1000mH; Cdc = 100µF; Vdc= 150V; d = 0,5

ieșirea invertorului vo
sarcin io
a)
c)
undă ale tensiunii și curentului de ieșire în cazul
invertorului cu undă plină cu sarcină rezistiv-inductivă (a) și conținutul
de armonici al curentului prin sarcin
sarcină (b)
103
1. Condensatorul de valoare mare conectat la intrarea părții de forță a

invertorului cu undă plină are următorul rol:
a) protecție la supratensiunile pasagere de pe bara de alimentare
b) menținerea unei tensiuni constante la intrarea invertorului
c) asigurarea unei căi de impedanță redusă pentru componentele de
frecvență înaltă care apar pe bara de alimentare
d) filtrarea tensiunii de intrare
2. Diodele conectate antiparalel pe tranzistoarele IGBT ale punții H a
invertorului cu undă plină:
a) previn apariția unor tensiuni inverse pe tranzistoare
b) protejează tranzistoarele la inversarea accidentală a polarității
sursei de alimentare de c.c.
c) creează o cale inversă de curent
d) permit înapoierea la sursa de alimentare de c.c. a unei părți din
energia sarcinii.
3. Tranzistoarele IGBT din partea de forță a invertorului cu undă plină cu
comandă simetrică sunt comandate numai blocat/saturat pentru:
a) simplificare schemelor de comandă pe porțile tranzistoarelor
b) reducerea pierderilor în comutație a dispozitivelor
c) distorsiuni minime a formei de undă a tensiunii de ieșire
d) funcționarea corectă a invertorului în cazul sarcinilor puternic
inductive.
4. Descompunerea în serie Fourier a tensiunii/curentului prin sarcina
invertorului cu undă plină cu comandă simetrică pune în evidență existența:
a) unei componente de c.c. și a mai multor armonici pare și impare
b) numai a armonicilor de ordin par
c) numai a armonicilor de ordin impar
d) armonicilor de ordin par și a celor de ordin impar.
104
BIBLIOGRAFIE
1. Alexa, D., Ionescu, F., Floricău., D. ș.a. – Electronică de putere. Modelare și

simulare. Editura Tehnică, București, 1997
2. Basso, Christophe P. - Switch-Mode Power Supply. SPICE Simulations and
Practical Design. Copyright © 2008 by The McGraw-Hill Companies, Inc.
3. Bitoleanu, A., Ivanov, S., Popescu, M. - Convertoare statice. Editura Infomed,
Craiova, 1997
4. Bose, K. B. – Modern Power Electronics and AC Drives. Prentice Hall PTR,
Prentice Hall Inc.,Upper Saddle River, NJ 7458, 2002
5. Ioannidis G.Ch., Psomopoulos C.S., Kaminaris S.D.ș. a. - AC-DC & DC-DC
Converters for DC Motor Drives. Proceedings of the 2013 International
Conference on Electronics and Communication Systems
6. Hart, Daniel W. – Power Electronics. The McGraw-Hill Companies, Inc., New
York, NY 10020, 2011, https://sarviechousite.files.wordpress.com/2014/03/
7. Ionescu, F., Floricău, D., Six, Jean-Paul, Delarue, P. ş.a. – Electronică de
putere. Convertoare statice. Editura Tehnică, Bucureşti, 1998
8. Popa, Dan – Convertoare statice. Curs introductiv Ediția. A II-a. Editura Nautica,
Constanţa, 2011
9. Popa, Dan – Convertoare statice. Aplicații practice în CASPOC. Editura
Nautica, Constanţa, 2016
10. Popescu, V., Lascu, D., Negoiţescu, D. - Convertoare de putere în comutaţie.
Aplicaţii. Editura de Vest, Timişoara, 1999
11. Rashid, H. M. - Power Electronics Handbook. Academic Press - A Harcourt
Science and Technology Company, 525 B Street, Suite 1900, San Diego,
California 92101 - 4495, USA, 2001
12. Williams, W. B. - Power Electronics. Devices, Drivers, Applications and Pasive
Components. 2nd edition, McGraw Hill, 1992 (electronic version in pdf files,
2006)
105
13. Wu, Bin - High-Power Converters and AC Drives. A John Wiley & Sons, Inc.
Publication, Hoboken, New Jersey, 2006
14. * * * http://www.caspoc.com/products/caspoc/ - Caspoc, Power Electronics

and Electrical Drives Modeling and Simulation Software
15. * * * http://www.simulation-research.com/
16. * * * http://et.upt.ro/admin/tmpfile/fileR1295433311file4d36be5f6b4c8.pdf
17. * * * http://www.nptel.ac.in/
18. * * * http://www.euedia.tuiasi.ro/lab_ep/ep_files/
19. * * * http://faculty.ksu.edu.sa/eltamaly/Documents/Courses/
20. * * * http://pel-course.xjtu.edu.cn/courseware/pdf_en/full/chapter2.pdf
106
107
Tiparul executat în
TIPOGRAFIA
UNIVERSITĂŢII MARITIME
Constanţa
108

Indrumar CS Nou PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Indrumar CS Nou PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

DAN POPA

Copyright © 2017, Editura NAUTICA

Tehnoredactare şi grafică: Dan POPA

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României:

Lucrarea de față reprezintă suportul teoretic necesar pentru efectuarea

Lucrarea nr. 1. Controlul de fază 1

Lucrarea nr. 2. Redresoare monofazate comandate 15

Lucrarea nr. 3. Redresorul trifazat în stea comandat 36

Lucrarea nr. 4. Regimul de invertor al convertoarelor c.a.- c.c. 49

Lucrarea nr. 5. Variatoare de tensiune alternativă 63

Lucrarea nr. 6. Choppere 77

Lucrarea nr. 7. Invertoare 93

1.1. Scopul lucrării

Scopul acestei lucrări este studiul uneia dintre principalele metode de

1.2. Breviar teoretic

Controlul de fază este prima și cea mai cunoscută metodă folosită în

1.2.1. Cazul sarcinii pur rezistive R

anodul A şi - pe catodul K).

Fig. 1.1.. Ilustrarea controlului de faz

Dacă în locul tiristorului s-ar fi utilizată o diodă,, intrarea în conducţ

comportamentul unui redresor realizat cu diode), sau pot fi comandate cu o

în care us(t) = Us sinωt reprezintă

1.2.2. Cazul sarcinii rezistiv

Fig. 1.2. Redresor monofazat monoalternanță, comandat,

La momentul ωt = 0 tensiunea de intrare devine pozitivă și tiristorul Th

sarcină și deoarece aceasta este rezistiv-inductivă, curentul id care circulă prin ea

este numit unghi de extincție (stingere). La momentul β tiristorul se blochează iar

Analiza cantitativă a acestui redresor cu sarcină RL are drept scop

Explicativ pentru determinarea defazajului φ dintre

Valoarea medie a curentului Idc prin sarcina redresorului se obține

1.3. Desfășurarea lucrării

1.3.1. Schema CASPOC

Circuitul a fost conceput în ideea de a putea fi folosit atât în cazul

Fig. 1.4. Schema CASPOC a redresorului monofazat

1.3.2. Simularea funcționării circuitului

Cu ajutorul comenzilor Simulation→Simulation Parameters din bara de

• Analiza Fourier permite punerea în evidență a conținutului de

Sursele / generatoarele) de semnal folosite

- faza (Phase) impulsurilor de comandă a tiristorului sau, mai precis,

ale tensiunii de alimentare a redresorului, se alege în intervalul (0 - π) radiani,

1.4. Date experimentale

1.4.1. Cazul sarcinii rezistive R

- conținutul de armonici al tensiunii și curentului prin sarcina

Fig. 1.5. Formele de undă ale tensiunilor și curenților pentru

b) Se calculează valoarea medie a tensiunii de la ieșirea redresorului

α = 30º; 45º; 60º; 90º.

1.4.2. Cazul sarcinii rezistiv-inductive RL

- impulsurile de comandă ug pe grila tiristorului

α = 30º; 45º; 60º; 90º.

Fig. 1.6. Formele de undă ale tensiunilor și curenților pentru redresorul

1.4.3. Cazul sarcinii RLC

α = 30º; 45º; 60º; 90º.

Forma de undă a tensiunii de la ieșirea redresorului cu filtru capacitiv

Fig. 1.7. Forma de undă a tensiunii de la ieșirea redresorului

1.5. Întrebări – test

1. Controlul de fază este o metodă de reglare a puterii bazată pe

2. Redresorul monofazat monoalternanță comandat se poate obține din

3. Tensiunea medie pe sarcina unui redresor monofazat monoalternanță

4. Redresorul monofazat monoalternanță comandat poate funcționa în:

5. Care este regimul de funcționare al redresorului în cazul sarcinii RLC

2.1. Scopul lucrării

Scopul lucrării este analiza funcționării și caracteristicilor redresoarelor

2.2. Breviar teoretic