Eseu

Testament

de Tudor Arghezi

Poezia ,, Testament “ de Tudor Arghezi face parte din seria

artelor poetice moderne ale literaturii romane din perioada
interbelica .
Poezia este asezata in fruntea primului volum arghezian ,,
Cuvinte potrivite “ aparut in anul 1927 .
,, Testament “ este o arta poetica deoarece autorul isi
exprima proprile convingeri despre arta literara , despre menirea
literaturii si despre rolul artistului in societate .
Este o arta poetica moderna pentru ca in cadrul ei apare
transfigurarea socialului in estetic ,estetica uratului si raportul
dintre inspiratie si technica poetica .
Tema poeziei o reprezinta creatia literara in ipostaza de
mestesug , creatia lasata ca mostenire unui fiu spiritual .
Titlul poetic este conceput ca un monolog adresat de tata
unui fiu spiritual caruia ii este lasata drept unica mostenire
,,cartea” metonimie care sugereaza opera literara .
Cele doua ipostaze lirice sunt desemnate de pronumele eu
( tatal spiritual , poetul ) si tu ( ,, fiul “ cititorul urmas ) , iar in finalul
poeziei , de metonimiile ,, robul “ si ,, Domnul “ .
Lirismul subiectiv se justifica prin marcile eului liric : pronume
si verbe la persoana a II –a singular ( ,,te “ , ,,tine” sau
substantive in vocativ ( ,, fiule “ ) care desemneaza interlocutorul
imaginar .
 Arta poetica ,, Testament “ ilustreaza viziunea lui Arghezi
asupra lumii , atitudinea sa de poet responsabil in fata urmasilor
cititori .

Este un poet angajat social care isi transfigureaza in arta

suferitele , apeland la estetica uratului .
Creatorul se proiecteaza in ipostaza poetului mestesugar .
Titlul poeziei are doua sensuri unul denotativ si unul
conotativ .
In sensul denotavi ( propriu ) cuvantul testament desemneaza
un act juridic .
Titlul aminteste si de cartile Bibliei Vechiul Testament si
Noul Testament , care contin invataturi religioase adresate
omenirii .
De aici deriva sensul conotativ , ( figurat ) al titlului : creatia
argheziana ,,cartea “ este o mostenire spirituala lasata de poet
urmasilor .
Motivul central este metafora ,, cartea “ cu sensul de bun
spiritual care asigura legatura dintre generatii .
Textul poetic este structurat in cinci strofe cu numar inegal
de versuri grupate in trei secvente .
Prima secventa strofele ( 1-2 ) sugereaza legatura dintre
generatii : strabuni , poet si cititorii urmasi .
Secventa a doua strofele ( 3-4 ) redau rolul etic , estetic si
social al poeziei .
A treia secventa poetica fiind ( ultima strofa ) .
Incipitul conceput ca o adresare directa a eului liric catre un
fiu spiritual ( ,, Nu-ti voi lasa drept bunuri dupa moarte / Decat un
nume adunat pe-o carte “ ) evidentiaza sensul titlului , ideea
mostenirii spirituale ,, un nume adunat pe-o carte “ .

In prima strofa secventa ,, rapi si gropi adanci / Suite de

batranii mei pe branci “ sugereaza drumul dificil al cunoasterii
strabatut de inaintasi .
In versul ,, Cartea mea-i , fiule , o treapta “ formula de adresare
,, fiule “ desemneaza un potential cititor , poetul identificandu-se
cu un tata iar ,, Cartea “ este ,, o treapta “ in desavarsirea
cunoasterii .
In strofa a doua ,,cartea “ creatia elaborata cu truda de poet
ese numita metaforic ,, hrisovul vostru cel dintai “ , cartea de
capatai a urmasilor .
Ideea centrala din cea de-a treia strofa este paralelismul si
supunerea cu lumea obiectuala , astfel ,, sapa “ unealta pentru
a lucra pamantul devine ,, condei “ iar ,, brazda “ devine
,,calimara “ munca poetului fiind diferita ca material intrebuintat
de a inaintasilor taranilor .
Poetul transforma ,, graiul lor cu-ndemnuri pentru vite “ in
,,Cuvinte potrivite “ metafora ce desemneaza poezia ca
mestesug .
Prin intermediul poeziei , trecutul se sacralizeaza , devine
indreptar moral si dobandeste venicie : ,, Am luat cenusa mortilor
din vatra / Si-am facut-o Dumnezeu de piatra “ .
In strofa a patra apare ideea transfigurarii socialului in estetic
, prin faptul ca durerea si revolta sociala sunt concentrate in
poezie , simbolizata prin metafora ,, vioara “ : ,, Durerea noastra
surda si amara / O gramadi pe-o singura vioara “ ,
 Poetul filtreaza suferintele poporului si le transpune artistic in
poezia de revolta sociala , cu valoare justitiara .
Arghezi considera ca orice aspect al realitatii poate constitui
material poetic ,, Din bube , mucigaiuri si noroi / Iscat-am
frumuseti si preturi noi “ .

Ultima strofa evidentiaza faptul ca muza, arta contemplativa

,,Domnita “ pierde in favoarea mestesugului poetic .
Poezia este atat rezultatul inspiratiei cat si al harului divin
,,slova de foc “ si rezultatul mestesugului ,, slova faurita “ .
Conditia poetului este redata in versul ,, Robul a scris-o ,
Domnul o citeste “ , artistul este un ,,rob” un truditor al condeiului
, iar de munca lui se bucura fara efort cititorul ,,Domnul” .
Sursele expresivitatii si ale sugestiei se regasesc la fiecare
nevel al limbajului poetic , Tudor Arghezi fiind renumit pentru
innoirile lexicale , uneori socante .
Prozodia , masura versurilor este de 9-10 silabe ritmul variabil
, rima imperecheata .
In opinia mea poezia ,, Testament “ este o arta poetica
moderna , poetul fiin considerat un mestesugar , implicand de o
potriva truda creatorului si inspiratia divina .
In concluzie poezia ,, Testament “ este o arta poetica de siteza
pentru orientarile poeziei interbelice , traditionalism si
modernism .