.

Moldova in cifre
La structurile de primire turistică colective în anul 2016 au fost înregistrate 1480,4 mii de înnoptări, cu 1,7%
mai puţin comparativ cu anul 2015. Micşorarea numărului de înnoptări ale turiştilor este condiţionată de
diminuarea acestora la tabere de vacanţă pentru elevi (-11,9%), structuri de întremare (-2,6%), hoteluri şi
moteluri (-1,5%), cămine pentru vizitatori (-1,3%). Din numărul total de înnoptări, 83,3% le revine
înnoptărilor turiştilor moldoveni şi 16,7% - înnoptărilor turiştilor nerezidenţi.
Principalii indicatori privind structurile de cazare turistică colective Основные показатели по
коллективным
Numărul structurilor de cazarePensiuni turistice și agroturistice 19-2013, 24-2014, 26-2015, 26-2016
Numărul de camere1 – totalPensiuni turistice și agroturistice 397-2013, 457-2014, 428-2014, 452-2016
Numărul de locuri1 – total Pensiuni turistice și agroturistice 867-2013, 990-2014, 909-2015, 955-2016

Alexandru M. Tănase este Consultant Independent şi fost Associate Director, Senior Banker la BERD şi
fost Advisor la FMI.
Potenţialul turismului moldovenesc este unul promiţător, însă, deocamdată, nu este pe deplin valorificat.
Republica Moldova are câteva locuri care favorizează dezvoltarea turismului rural, cum ar fi Oraşul Vechi
din Orhei, Cetatea Soroca, vestitele crame Cricova, Hânceşti etc., celebrele mânăstiri Căpriana şi Hâncu
(ambele, nu foarte departe de Chişinău), malurile blânde ale Nistrului şi multe alte asemenea locuri
pitoreşti care ar putea fi puse în valoare.
Datele recente ale Biroului Naţional de Statistică (BNS) arată că Moldova a fost vizitată de 337 mii de turişti
în 2017, comparativ cu 306 mii de turişti în 2016 (+10,1%) şi cu 227 mii de turişti în 2009. Creşterile sunt
relativ bune, dar numărul absolut este redus comparativ cu alte ţări similare Moldovei. Mai mult, este de
remarcat că din cele 3,9 mil. persoane care au intrat în Moldova în 2017, circa 55,2% sunt din România,
27,0% din Ucraina, 8,1% din Federaţia Rusă şi 1,1% din Bulgaria. La 30 martie 2018, numărul total al
persoanelor care au intrat în Moldova a fost de 788 mii, dintre care din România - 64,5%, Ucraina - 22,7%,
Federaţia Rusă - 5,2% şi Bulgaria - 1,6%. Bineînţeles, numărul persoanelor care au intrat în ţară nu este
acelaşi cu numărul turiştilor (care este mult mai mic), deoarece multe dintre persoanele care vizitează
Moldova o fac pentru afaceri, vizite la rude, participări la conferinţe internaţionale etc. Distribuţiile pe ţări
sunt până la urmă reflectate de numărul de turişti şi de structura acestora. Ţări majore cum ar fi SUA,
Turcia, Germania, Franţa, Marea Britanie au ponderi foarte mici în ceea ce priveşte numărul de vizitatori şi
de turişti.
În esenţă, nu este nimic greşit în această paletă de persoane intrate în ţară/turişti care vizitează Moldova, dar
strategia autorităţilor moldoveneşti trebuie îndreptată mai mult spre atragerea turiştilor din ţări dezvoltate, cu
potenţial mare de consum pe teritoriul ţării. Bineînţeles, acest potenţial este mult mai mare decât al turiştilor
din ţările vecine. Credem că Moldova poate dezvolta mai mult turismul din ţările europene dezvoltate, SUA,
Canada, Orientul Mijlociu, Turcia (în special, în contextul legăturilor cu Găgăuzia – UTAG), Japonia şi din
alte zone. Indicele de utilizare netă a capacităţii de cazare turistică în funcţiune a fost redus şi în anumiţi ani
chiar în scădere.

Articolul de faţă nu se canalizează însă pe dezvoltarea turismului în general, care trebuie să rămână în
sarcina autorităţilor moldoveneşti. Obiectivul acestui demers este îndreptat spre o mică parte a turismului şi
anume turismul rural (diferit în cele mai multe cazuri de turismul montan, unde potenţialul nu este prea mare
în cazul Moldovei datorită reliefului specific). Şi în această privinţă, perspectivele turistice rurale sunt mari.
Datele publicate de BNS sunt elocvente în acest sens. Din totalul turiştilor sosiţi în 2017 de 337 mii, doar 21
mii turişti au fost cazaţi în agro-pensiuni, iar dintre aceştia doar 3,3 mii erau turişti străini. În primele trei
luni ale anului 2018, numărul turiştilor sosiţi a fost de 50 mii, dintre care doar 2,4 mii au fost cazaţi în
pensiuni agro-turistice. Problema este că pe parcursul mai multor decenii se discută cum Moldova poate
atrage mai mulţi turişti, însă rezultatele nu sunt pe măsura aşteptărilor. Se poate oare rezolva această
problema? Răspunsul simplu şi imediat este: Da. Urmează însă un „dar”. Deci se poate dezvolta turismul,
inclusiv turismul rural, în Moldova, dar este necesar ca un set de condiţii minime să fie îndeplinite. În
prezent, aceste condiţii nu sunt implementate în totalitate, cu diferite grade de satisfacere ale acestora în
realitate.

Facilităţi la nivel european pentru turismul rural

Câteva dintre cerinţele minime (în afară de hotel/transport, dacă este nevoie, şi costurile de întreţinere)
pentru un turism rural dezvoltat sunt prezentate mai jos. Lista nu este exhaustivă, iar multe dintre aceste
cerinţe minime pot fi îndeplinite şi de unele localităţi (raioane, oraşe, sate) sau zone moldoveneşti. Evident,
sunt necesare fonduri de investiţii în acest sens. Mai este nevoie, de asemenea, de antreprenori locali, în
special educaţi profesional pentru a face faţă cerinţelor adesea complexe ale turistului moldovean şi/sau din
străinătate. Presa din ţară poate juca un rol pozitiv în acest sens. Presa naţională, cât şi locală poate şi ar
trebui să contribuie la atragerea turiştilor, în primul rând al celor locali în fiecare regiune în parte, în funcţie
de specificul zonei. O simplă fotografie a unei familii de la oraş care se joacă cu un miel alb la ţară,
publicată în ziare înainte de week-end, poate avea un impact emoţional puternic. Copiii de vârstă şcolară, în
special cei din ciclul primar, şi familiile lor pot fi un segment adecvat pentru promovarea turismului rural,
unde relaxarea se poate intercala excelent cu educaţia.

Aspectul localităţilor rurale

Aspectul zonelor/satelor vizitate contează predominant atunci când se pune problema atragerii turiştilor în
mediul rural. Serviciile de salubritate locale, din subordinea primăriilor, trebuie să-şi îndeplinească atribuţia
principală referitoare la conservarea mediului înconjurător. În afară de aceste servicii, mai importantă însă
este cultura/atitudinea oamenilor care trăiesc în mediul rural de a-şi menţine fiecare
casă/curte/stradă/localitatea în condiţii excelente de curăţenie. Marea majoritate a satelor englezeşti, de
exemplu, au facilităţi de cazare (aşa numitele bread and breakfast, care pot fi rezervate şi online). Acest
lucru necesită obţinerea unor autorizaţii corespunzătoare de la organele abilitate. Totul este făcut astfel încât
turistul să se simtă confortabil şi în siguranţă.
 Centre de Informaţii Turistice

Centrele de informaţii turistice sunt prezente în marile oraşe din Moldova şi din alte ţări, în special, în zonele
turistice intens vizitate de turişti. Întrebarea este câte asemenea centre sunt prezente în mediul rural? Într-
adevăr, pentru organizarea şi dezvoltarea turismului rural, aceste centre sunt necesare. În Marea Britanie,
centrele respective sunt asistate în unele cazuri de voluntari, un lucru care, credem, nu este suficient de bine
dezvoltat în Moldova. Pe lângă cunoştinţele locale, parcări adecvate şi alte echipamente necesare/utilităţi,
centrele sunt dotate cu hărţi locale care adesea sunt folosite de turiştii veniţi din marile aglomerări urbane.
De asemenea, sunt necesare autorizaţii şi bineînţeles fonduri. Acest sistem de organizare poate şi trebuie
replicat şi în Moldova pentru mediul rural. Un mare potenţial în acest sens sunt suburbiile Chişinăului şi
excelentele păduri din apropiere.

Semnalizare turistică rurală

Cineva ar putea să spună că acest lucru nu este foarte important. Dimpotrivă, chiar şi în marile oraşe
englezeşti, unde semnalizarea/marcarea este bine pusă la punct, turistul are şansa să se „piardă”. Lucrurile
însă pot fi uşor redresate. Populaţia locală este amabilă şi îndrumă cu bunăvoinţă turiştii pe drumul corect. În
cazul turismului rural, acest mare avantaj nu există. Marcarea corespunzătoare a
potecilor/cărărilor/drumurilor de acces etc. este crucială pentru siguranţa turistului. Totul este orientat ca
turistul să se simtă confortabil şi în siguranţă. În Anglia şi Ţara Galilor sunt circa 225,000 de kilometri de
cărări publice oficial marcate. Acest lucru poate fi replicat în Moldova cu investiţii modeste. În general,
marcarea cere forţă de muncă. Liceele din mediul rural şi alte şcoli pot fi folosite pentru a atinge acest
obiectiv. Persoanele aflate în şomaj, de asemenea, reprezintă un mare rezervor de resurse umane care şi-ar
putea aduce contribuţia în acest sens.
 Agricultura - sursă de turism

După obţinerea independenţei în 1991, dezvoltarea agriculturii moldoveneşti nu a mai reprezentat o

prioritate imediată. S-a crezut şi se crede în continuare, din păcate, că Moldova poate foarte bine să consume
produse agricole din import, plătite cu preţul acumulării unei datorii externe care a atins proporţii majore
(circa USD 7,2 miliarde în martie 2018, date publicate de BNM, ceea ce înseamnă peste 100% din PIB).
Nimic mai greşit. Potenţialul agricol al acestei ţării este unul dintre cele mai mari în Europa şi în rândul
fostelor republici sovietice. Dezvoltarea acestei ramuri economice ar contribui direct la dezvoltarea
turismului rural. Mai mult, o agricultură dezvoltată pe baze raţionale, ecologice poate fi un argument major
pentru miile de turişti potenţiali din marile oraşe şi/sau din străinătate. Din suprafeţele totale cultivate în
Moldova probabil doar o mica parte au fost ocupate cu culturi ecologice. Tendinţa recentă de a stimula
consumul produselor organice trebuie „exploatată” în sensul bun al cuvântului pentru dezvoltarea turismului
rural. Potenţialul Moldovei din acest punct de vedere este deocamdată nevalorificat.

Tradiţii locale, religioase şi cinstirea eroilor

Utilizarea tradiţiilor locale pentru stimularea turismului local nu este un lucru nou, dar importanţa acestora a
devenit din ce în ce mai mare într-o lume dominată de modernism, Facebook şi sute de canale TV.
Participarea la o nuntă autentică, în nordul Moldovei, de exemplu, poate constitui un motiv de călătorie
pentru un număr mare de turişti, mai ales pentru cei din statele dezvoltate unde tradiţiile locale fie au
dispărut complet, fie au fost „modernizate”. Marea majoritate a satelor englezeşti au ridicate monumente în
cinstea eroilor lor locali (vezi Fig. 4 sus). Această pistă de dezvoltare a turismului rural a început să fie
folosită şi în Moldova. Au apărut comunităţi în care pentru eroii naţionali şi/sau locali s-au ridicat
monumente. Iniţiativa a schimbat faţa satului şi în zilele de sărbătoare atât localnicii cât şi turiştii îşi
amintesc de străbunii lor care s-au sacrificat pentru Moldova. Mai nou, îmbinarea turismului rural cu cel
religios este o nouă tendinţă. Acest lucru nu se întâmplă doar în ţările avansate din punct de vedere
economic. Dezvoltarea acestui trend în Moldova ar avea un potenţial semnificativ, dacă ţinem cont de
puternicile tradiţii religioase ale moldovenilor (aproape suprimate până la 27 August 1991).
 Viticultura şi cramele

Spre deosebire de alte ţări, inclusiv Marea Britanie, Moldova are un potenţial viticol extraordinar. Solul,
configuraţia geografică a reliefului (în principal dealuri), tradiţiile, temperatura şi clima în general sunt
deosebit de prielnice pentru aceasta ramură agricolă. Moldova a fost principalul furnizor de vinuri al fostei
Uniuni Sovietice, dar Federaţia Rusă a introdus măsuri de restricţionare a importurilor de vinuri şi alte
băuturi alcoolice din Moldova în ultimii 10 ani. Motivele invocate au fost de ordin fito-sanitar, dar toţi
analiştii evoluţiilor moldoveneşti recente sunt de acord cu faptul că la baza restricţiilor au fost motive geo-
politice. În aceasta situaţie, exporturile de vinuri, coniac etc. au fost reorientate, iar dezvoltarea turismului în
general ar putea avea efecte benefice. Vizitarea podgoriilor ar avea un impact pozitiv asupra turismului
rural, mai ales în perioada culesului. Vizitarea vestitelor crame moldoveneşti Cricova (Fig. 5), Hânceşti şi
altele poate fi organizată pe tot parcursul anului. Guvernul Moldovei ar trebui să dezvolte o strategie pe
termen lung în acest sens şi să susţină cu fonduri investiţiile necesare dezvoltării turismului rural.

În loc de concluzii

Cele câteva sugestii prezentate pentru dezvoltarea turismului rural necesită într-adevăr eforturi umane şi
fonduri investiţionale pentru transpunerea lor în practică. Nu este însă nevoie de o copiere mecanică.
Adaptarea la condiţiile locale este cea mai bună cale. Turismul în general şi turismul rural, ca parte
integrantă a întregului sector, au un potenţial sporit în cazul Moldovei. Este nevoie doar ca acest potenţial să
fie transformat în realitate prin eforturi susţinute, atât la nivel naţional, cât şi local. Atât populaţia, micii
întreprinzători privaţi, cât şi autorităţile publice centrale şi locale pot schimba lucrurile în bine în folosul
comunităţilor. Dacă există voinţă trebuie să existe şi o cale de urmat. Această cale trebuie însă gândită la
nivel naţional.■

Drd. UASM, prof., magistru în economie Angela BOTEZATU, Colegiul Financiar-Bancar

Turismul în mediul rural este, în ultimul timp, unul dintre genurile de activitate foarte profitabilă. Afacerile
turistice rurale pot fi extinse şi pe exemplul satului moldovenesc, pentru că: - majoritatea resurselor turistice
se găsesc pe teritoriile satelor sau în apropiere (de exemplu, Complexul Orheiul Vechi, Peştera Răposaţilor,
Grotele de la Ofatinţi, rezervaţia peisagistică Trebujeni etc.); - satul este locul unde s-au conservat tradiţiile
populare; - comunitatea sătească este foarte ospitalieră. Însă, în acelaşi context, putem menţiona că nu orice
localitate (sat) poate fi şi turistică, ea trebuie să fie reprezentativă şi să îndeplinească anumite criterii
minime, necesare pentru a fi introdusă în circuitul turistic şi declarată obiect turistic: 1. Să deţină un
potenţial turistic deosebit. 2. Să existe acces rutier pe tot parcursul anului, bine întreţinut. 3. Să fie asigurată
cu energie electrică, apă, canalizare. 4. Spaţii de cazare clasificate în corespundere cu normele metodologice
de clasificare a structurilor de primire turistică din Republica Moldova (hotel, motel, vilă, camping,
bungalou, sat de vacanţă, pensiune turistică, apartament şi cameră de închiriat în locuinţele familiale sau în
clădiri cu altă destinaţie etc.). 5. Unitate de poştă şi telecomunicaţii. 6. Asistenţă medicală sub forma unui
post de prim ajutor. 7. Panouri cu trasee turistice marcate de interes local, pentru facilitarea drumeţiilor.
ECONOMIE GENERALĂ / ECONOMICS 42 Revista / Journal „ECONOMICA” nr.1(75) 2011 8.
Posibilitatea organizării unor forme de agrement şi petrecere individuală sau colectivă a timpului liber:
pescuit, vânătoare, plimbări ecvestre etc. 9. Spaţii comerciale pentru produse alimentare, legume, fructe,
obiecte de sport-turism etc. Dezvoltarea turismului în mediul rural are mai multe avantaje care pot fi
menţionate, după cum urmează: - Sunt identificate drept obiecte de interes turistic de provenienţă naturală
sau cultural-istorică, atractive pentru vizite, care stimulează sosirea persoanelor din alte regiuni ale ţării sau
de peste hotarele ei. Dintre acestea menţionăm: Rezervaţia peisagistică „Suta de Movile”, care este
localizată în apropierea vărsării Ciuhurului în Prut şi se întinde de lângă satul Branişte, Râşcani, până alături
de localitatea Cobani, Glodeni; Rezervaţia peisagistică „Saharna”, de lângă satul cu acelaşi nume; Râpele de
la Văleni, din preajma satului Văleni, raionul Cahul, care deţin cele mai vechi depuneri continentale ce ţin
de Pliocenul mediu (circa 3-5 milioane de ani în urmă); Mănăstirile Căpriana, Hârjăuca, Japca şi alte
obiective turistice de o importanţă majoră. - Prin turism este valorificat tezaurul cultural tradiţional:
folclorul, obiceiurile, ritualurile locale, evenimentele semnificative în viaţa comunităţii. Sărbătorile de iarnă
ca Hăitul şi Colindatul, Capra; Drăgaica (un ritual de origine agrară, practicat la 24 iunie în unele regiuni
rurale); Hramul satului (o sărbătoare foarte veche pe care mulţi săteni o venerează); Sfintele sărbători de
Paşti; Sărbătoarea vinului, festivalurile folclorice sau Mărţişorul, care sunt adevărate evenimente de atracţie
turistică rurală. - Sunt puse în aplicare proiecte de conservare, restaurare, restabilire a monumentelor şi
anumitor teritorii locale şi de amenajare a acestora cu dotări specifice turistice pentru recreaţie, agrement,
practicarea sporturilor, curelor terapeutice. Drept exemplu poate servi satul de vacanţă „Satul Moldovenesc”
situat la 30 km de Chişinău, aflat în una din văile satului Hârtopul Mare, raionul Criuleni. - Sunt formate
anumite calităţi omeneşti frumoase: ospitalitatea, bunăvoinţa, prietenia, stima reciprocă, respectul faţă de
valorile sacre, care creează un climat psihologic benefic în comunitatea respectivă şi determină o atitudine
corectă între oameni. - Sunt create noi locuri de muncă prin comercializarea spaţiilor de locuit din curtea
ţărănească, produselor preparate din materie primă naturală, ecologic pură; prestarea serviciilor de transport
şi de însoţire, producerea obiectelor de artizanat şi a altor bunuri necesare persoanelor care călătoresc. - Prin
dezvoltarea turismului rural prin prisma satului moldovenesc poate fi promovată imaginea Republicii
Moldova peste hotarele ţării. Printre principalele resurse turistice legate de cadrul natural al satului sunt: •
formele de relief, având drept suport o structură geologică complexă, dispusă în trepte de altitudine,
îmbogăţesc aspectul peisagistic al unor localităţi rurale şi creează oportunităţi pentru turismul de odihnă şi
recreere; • traseele principalelor cursuri de ape (râuri şi râuleţe), însoţite de cele mai multe ori de drumuri
forestiere, deosebit de pitoreşti, sunt locuri de petrecere a weekend-ului la iarbă; • fondul forestier bogat,
reprezentat prin păduri, creează un mediu ambiant atractiv, curat, recomandat pentru vacanţe active; există
multiple posibilităţi de valorificare economică şi, implicit, turistică a acestei resurse naturale; • flora
pajiştilor şi a fâneţelor, de o diversitate impresionantă, în funcţie de altitudine, îmbogăţesc peisajul cadrului
natural cu specii floristice multicolore; • elementele climatice ale multor zone ale republicii, fără valori
extreme, sunt favorabile practicării turismului în tot timpul anului, pentru repunere în formă a organismului
după stres; • fondul de vânătoare şi de pescuit sportiv, • arii protejate de către stat şi parcuri (rezervaţia
„Prutul de Jos”, „Pădurea Domnească”, parcul Cuhureşti, parcul din satul Ivancea, parcul Ţaul); În funcţie
de specificul localităţii rurale, de produsul turistic oferit, satele turistice pot fi clasificate în: sate turistice
etnografico-folclorice, sate turistice de creaţie artistică şi artizanală; sate turistice climaterice şi peisagistice,
sate turistice viti-pomicole. Satul moldovenesc este o parte integrantă a potenţialului turistic rural autohton,
iar acesta din urmă se dezvoltă rapid în ultimii ani, în fiecare an apar noi şi noi gospodării agroturistice
(conform datelor Agenţiei Turismului din Republica Moldova). Complexele turistice rurale sunt, în
principiu, gospodării organizate pe baza unor case săteşti obişnuite. Casa poate fi veche, însă musafirilor li
se oferă toate comodităţile: duş, grup sanitar, încălzire, mobilă confortabilă. Toate eforturile gazdelor sunt
îndreptate spre a familiariza oaspeţii cu viaţa poporului moldovean, astfel încât aceştia să trăiască la sat, şi în
acelaşi timp, să nu simtă disconfort. Dintre pensiunile agroturistice dezvoltate în mediul rural în ultimii ani
putem menţiona: Casa din Luncă, care este pensiunea familiei Benzin şi care se află în satul Trebujeni,
raionul Orhei; Hanul lui Hanganu, pensiunea familiei Hanganu din satul Lalova, amplasată în preajma
complexelor rupestre Ţâpova şi Saharna; Casa Părintească, gospodăria Tatianei Popa, situată în localitatea
Palanca, raionul Călăraşi, într-un mediu sacru, în preajma a patru mănăstiri, amplasate în spaţiu sub forma
unei cruci şi care recent (13 ianuarie 2011) a organizat pentru turişti Sărbătoarea „Malanca de la Palanca” cu
un program de tradiţii populare de iarnă; Pensiunea „La Popas”, situată în satul Butuceni, pe teritoriul
complexului 2011 cultural-istoric „Orheiul Vechi”; Pensiunea „Viişoara”, situată în comuna cu acelaşi nume
din raionul Glodeni, precum şi alte pensiuni care pot oferi turiştilor vacanţe de neuitat într-un mediu rural
pitoresc. Evaluarea mediului de afaceri, în contextul dezvoltării turismului rural autohton, cu valorificarea
potenţialului satului moldovenesc poate fi tratată prin prisma matricii SWOT.. Tabelul 1/ Table 1 Analiza
SWOT privind evaluarea mediului de afaceri al turismului rural/ Puncte forte/ Puncte slabe/ 1. Crearea
Agenţiei Turismului./ 1. Infrastructură slab dezvoltată./Underdeveloped infrastructure. 2. Elaborarea
Strategiei de dezvoltare durabilă a turismului în Republica Moldova în anii 2003-2015 şi a programului
„Satul moldovenesc” (2005-2015)./ 2. Spaţiile, utilajele, comunicaţiile în multe pensiuni agroturistice, baze
de odihnă nu întotdeauna corespund cerinţelor internaţionale exigente./ 3. Atragerea turiştilor prin facilitarea
modului de perfectare a vizei (anularea chiar) pentru cetăţenii din mai multe ţări europene şi nu numai./. 3.
Căile de acces spre unele zone turistice sunt impracticabile în zilele cu condiţii meteo nefavorabile./ 4.
Predominarea agriculturii ca sector primar al economiei, care permite dezvoltarea turismului rural, agricol şi
a ecoturismului./ 4. Preţurile pentru unele produse/servicii din mediul rural sunt uneori exagerate./ 5.
Oferirea în alimentaţia turiştilor a produselor recoltate sau preparate în gospodăriile ţărăneşti./. 5. Calitatea
deservirii lasă de dorit./. 6. Crearea primelor gospodării turistice./. 6. Calificarea insuficientă a persoanelor
ce activează în domeniu (bariere de comunicare într-o limbă de circulaţie internaţională)./). 7. Antrenarea
turiştilor în diverse activităţi (pescuit, vânătoare, culesul fructelor)./. 7. Insuficienţa de ghizi calificaţi./. 8.
Ospitalitatea şi generozitatea oamenilor de la sate./. 8. Produsul turistic naţional necompetitiv sub aspectul
calitate-preţ./ 9. Imperfecţiunea sistemului informaţional privind potenţialul de dezvoltare a turismului
rural./. Oportunităţi/Opportunities Riscuri/ 1. Promovarea imaginii ţării în exterior./ 1. Instabilitatea politică
şi economică, care afectează şi industria turismului./ 2. Atragerea investiţiilor financiare importante în
dezvoltarea industriei turismului./. 2. Calamităţile naturale (inundaţii, secete, alunecări de teren), care pot
ştirbi din farmecul rezervaţiilor peisagistice, precum şi distruge potenţialul turistic rural antropic./ 3.
Participarea la organizarea diverselor expoziţii de turism internaţional./. 3. Reducerea numărului de turişti la
nivel mondial./ 4. Promovarea unor meşteşuguri, tradiţii, experienţe în arta covoarelor, în cea viti-vinicolă./.
4. Tendinţa turiştilor interni de a-şi petrece vacanţele, concediile peste hotarele ţării, în contextul liberalizării
regimului de vize./The trend of domestic tourists to spend holidays, vacation abroad, in the context of
liberalization of visa regime. 5. Crearea de noi itinerare turistice atractive pentru turişti./. 5. Devalorizarea
treptată a mediului antropic şi cultural./ 6. Perfecţionarea cadrelor din industria turismului./ 6. Distrugerea
mediului natural./. 7. Perioada de recuperare a investiţiilor în această sferă este mică./ 8. Ameliorarea
disponibilităţilor privind baza tehnicomaterială pentru prestaţie./. 9. Antrenarea persoanelor de la sate în
activităţi generatoare de venit./ 10. Promovarea turismului durabil ca direcţie de eradicare a sărăciei./. Sursa:
elaborat de către autor
Această analiză ne permite să conştientizăm riscurile, dar şi oportunităţile de valorificare a potenţialului
turistic rural în vederea optimizării cadrului său de dezvoltare