Explorați Cărți electronice
Categorii
Explorați Cărți audio
Categorii
Explorați Reviste
Categorii
Explorați Documente
Categorii
completa toate aceste lucrări efectuate în zonă“, a spus în acest sens Florin
Pascale, edilul din Niculiţel.
Președintele Consiliului Județean, Horia Teodorescu, și-a exprimat încrederea
că, începând cu anul 2016, Bazilica paleocreștină din Niculițel va fi redată
circuitului turistic într-o formă care va atrage tot mai mulți oaspeți. „Sper ca prin
lucrările care se desfășoară la Niculițel să redăm turismului din județ această
perlă a patrimoniului cultural tulcean, un patrimoniu, după cum se știe, extrem
de bogat”, a spus, în acest sens, președintele Horia Teodorescu.
Lucrările de reabilitare a Bazilicii paleocreștine din satul Niculițel au început în
luna aprilie a anului 2014 iar în timpul lucrărilor derulate până în prezent nu s-au
mai făcut descoperiri arheologice importante, potrivit CJ Tulcea. „Singurele
dificultăți care au apărut în derularea proiectului au vizat neconcordanțe între
ceea ce prevedea proiectul și ce s-a găsit pe teren, în urma decopertării, însă
acestea au fost depășite”, a precizat Sergiu Stoian.
„Aş dori să felicit echipa care s-a ocupat de acest proiect, care încă lucrează la
derularea lui şi să le doresc putere de muncă în continuare. Aşteptăm cu mare
interes finalul anului 2015, când vom ajunge și la finalul proiectului, pentru a
afla cum s-a «transformat» acest monument al creştinătăţii şi ce le putem oferi
turiştilor care vin pe meleagurile noastre“, a mai spus preşedintele Consiliului
Judeţean Tulcea, Horia Teodorescu.
Repere istorice
Bazilica martirică din comuna Niculiţel, descoperită în vara anului 1971,
reprezintă cea mai recentă descoperire arheologică din teritoriul
Noviodunumului (oraşul Isaccea), ridicând problema unor săpături de mare
amploare în zona localității Niculiţel. Pe data de 29 septembrie 1971, când cripta
a fost deschisă, la primul etaj s-a găsit un sicriu comun, confecţionat din
scândură de brad în care se găseau schelete umane, mai exact o o criptă
martirică ce adăpostea osemintele a două grupuri de martiri, un grup de patru, în
partea superioară a martyriconului, respectiv doi martiri la nivelul inferior.
Cripta a fost construită pentru ei la sfârșitul secolului al IV-lea d. Hr., iar
calitatea de martiri creștini a patru dintre sfinți, Zotikos, Attalos, Kamasis și
Filippos, a fost înscrisă în tencuiala crudă a pereților criptei, actele martirice
relevând că ei au fost martirizați în cetatea Noviodunum, din Isaccea. Numele și
vechimea, cel mai probabil mai mare, ale celorlalți doi sfinți rămân încă
necunoscute, singura mențiune a lor fiind făcută de inscripția care bloca accesul
în zona inferioară a criptei „Aici și acolo (se află) sângele martirilor”.
Monumentul a fost restaurat și protejat, deasupra acestuia ridicându-se o
construcție de protecție. Martyriconul, cu resturile martirice şi cu inscripţiile din
interior, este un monument unic în Europa. Este construcţia cea mai veche de
acest gen, fiind prima transpunere în arhitectura paleocreştină a concepţiilor ce
5