Cele 9 fericiri sunt prezentate de Evanghelia dupa Matei 5, 1-12.

Ele ar putea fi definite ca trepte ontologice spre Impărătia lui Dumnezeu, iar predica de pe munte a
Mantuitorului ar putea fi numita, in ansamblul ei, o cantare a treptelor iubirii lui Dumnezeu.
Fiecare fericire este o treapta spirituala si o stare de constiinta la care Omul poate sa ajunga printr-
un efort de vointa, ajutat de harul lui Dumnezeu.
FERICITI CEI SARACI CU DUHUL CA A LOR ESTE IMPARATIA CERURILOR
Aceasta este prima etapa sau prima treapta in calatoria Omului spre iubirea lui Dumnezeu.
Pentru a-i cunoaste semnificatia sa profunda, trebuie sa precizam semnificatia cuvintelor cheie ce o
compun : Saracia cu duhul si Imparatia cerurilor.
Dupa cum talmaceste Sfantul Ioan Gura de Aur, cuvintele saraci cu duhul inseamna smeriti de
buna voie.
Smerenia este deci prima virtute ce se cere crestinului.
Sfantul Grigorie al Nyssei facand referire la prima fericire spune ca am invatat din Sfanta Scriptura
ca sunt doua bogatii: una vrednica de nazuit si una vrednica de osandit. E vrednica de nazuit
bogatia virtutilor, e osandita bogatia materiala si pamanteasca, pentru ca cea dintai e o avutie a
sufletului, iar a doua duce la inselaciunea simturilor.
Saracia cu duhul o numeste si el smerita cugetare de buna voie. Iar ca pildă a acesteia Apostolul ne
arata saracia lui Dumnezeu, zicand: Care fiind bogat, a saracit pentru noi, ca noi sa ne imbogatim
cu saracia Lui (2 cor. 8,9 )
Imparatul imparatilor si Domnul domnilor imbraca cu voia chipul robiei noastre. Judecatorul
tuturor Se supune stapanitorilor pamantesti. Domnul zidirii se coboara in pesteră. Cel curat si
nepatat îsi însuseste întinaciunea firii omenesti ( nu pacatul, ci urmarile lui: afectele, adica foamea,
setea, frica, etc) și străbătând prin toata saracia noastra inainteaza pana la gustarea mortii. Vedeti
saracia de bunavoie? Viata gusta moartea. Judecatorul e dus la judecata. Domnul vietii celor ce
sunt, se supune hotararii unui judecator pamantesc. Imparatul a toata puterea mai presus de lume nu
respinge mainile calailor. Spre această pilda să tindă, zice, masura smereniei tale cugetari.
Rasplata fagaduita celor smeriti este Imparatia cerurilor, adica fericirea vesnica, pe care, prin
credinta si nadejde, ei o gusta launtric inca de pe pamant, dar deplin o vor avea numai in viata
viitoare, prin partasia la fericirea vesnica.
FERICITI CEI CE PLANG CA ACEIA SE VOR MÂNGÂIA
Plansul se naste din sentimentul ca ne lipseste ceva ce ne implineste. Cel ce plange pentru pacate
plange pentru ca a deviat de la drumul drept al implinirii sale. Cel ce plange continuu, plange
pentru ca nu e in toata infinitatea lui Dumnezeu.
Desigur, plansul poate capata si un sens desfigurat: sensul unui plans pentru ca imi lipsesc lucruri
materiale, un plans de ciuda pentru ca am fost jigniti.
Sfantul Ioan Gura de Aur spune ca nu numai pentru pacatele noastre sa plangem ci si pentru
pacatele fratilor nostri.
Mantuitorul promite celor care plang, mângâiere. Lacrimile sunt izvoare ale cunoasterii spirituale.
Cel care experimenteaza aceasta cale de cunoastere devine o fiinta blanda. A treia fericire se refera
tocmai la aceasta calitate care nu se poate dobandi decat prin experienta lacrimilor.
FERICITI CE BLÂNZI CĂ ACEIA VOR MOSTENI PAMANTUL
La prima lectura suntem tentati sa credem ca este vorba de pamantul exterior pe care noi il locuim.
In realitate este vorba de pamantul launtric care, odata purificat prin lacrimi, devine capabil sa
participe la lumina harului lui Dumnezeu. Blandetea de care vorbeste aceasta fericire este un rod al
lacrimilor dar si al saraciei cu duhul sau al smereniei de care vorbeste prima fericire.
Omul care a dobandit blandetea ontologica mosteneste pamantul său lăuntric. El se afla astfel pe
calea cea stramta a Imparatiei, intrucat a depasit violenta si a dobandit blandetea, virtutea
fundamentala a celui sarac cu duhul si a carui fiinta este cutreierata de lacrimile pocaintei.
FERICITI CEI CE FLAMANZESC SI INSETEAZA DE DREPTATE CA ACEIA SE VOR
SATURA
Ce este dreptatea? Dreptatea este socotita cu binele. Ea nu are numai intelesul de dreptate
juridica. Ci suma tuturor virtutilor, a tuturor bunatatilor.
Cei care inseteaza dupa această dreptate vor fi săturati pentru ca ea este expresia legilor
ontologice legate de Logosul si Cuvantul lui Dumnezeu pe care le intemeiaza. El a marturisit ca a
venit sa aduca Sabia cu doua taisuri, unul al dreptatii si altul al bunatatii si milostivirii. Cei care
înseteaza mereu de dreptatea lui Dumnezeu, dobandesc prin aceasta, virtutea milosteniei.
FERICITI CEI MILOSTIVI CA ACEIA SE VOR MILUI
Sfantul Grigorie al Nyssei spune ca aceasta fericire cheama pe om la iubirea semenului si la
compatimirea lui.
A fi milostiv fata de altul inseamna, asadar, a-l ajuta sa-si duca singur crucea existentei sale.
De aceea arhetipul milostivirii umane este Simon Cirineanul.
Milostivirea fata de altul este virtutea care purifica inima de orice ura sau rautate si o face
transparenta pentru vederea lui Dumnezeu. De aceea urmatoarea fericire de care vorbeste
Mantuitorul este curatia inimii.
FERICITI CEI CURATI CU INIMA CA ACEIA VOR VEDEA PE DUMNEZEU
Mantuitorul aseamana inima omului cu ochiul. Precum ochiul sanatos si curat poate vedea
limpede tot asa numai cel curat cu inima, neacoperit de ceata pacatului, poate vedea pe Dumnezeu.
Sf. Pavel zice: cautati sa traiti in pace cu toata lumea si pastrati curatia fara de care nimeni
nu va vedea pe Dumnezeu (Evr. X, 24). Cei curati cu inima sunt mai intai cei nevinovati si lipsiti de
viclesug, apoi cei care, prin nevointe si rugaciuni ajung sa-si goleasca inima de poftele si gandurile
rele.
Ajuns pe aceasta treapta spirituala, Omul devine facator de pace si fiu al lui Dumnezeu,
dupa cum ne sugereaza a saptea porunca.
FERICITI FACATORII DE PACE CA ACEIA FIII LUI DUMNEZEU SE VOR CHEMA
Sf. Grigorie: facatorul de pace este cel ce da pace altuia.
Sf Ioan: prin aceste cuvinte Hristos nu numai ca ne opreste de la certuri si de la ura, El cere
ceva mai mult, El vrea ca sa lucram la impacarea celor certati. El promite o rasplata duhovniceasca
fiii lui Dumnezeu se vor chema, aceia era lucrarea proprie Fiului lui Dumnezeu, de a reuni ceia ce
era dezbinat si de a-i impaca pe cei ce erau dusmani.
FERICITI CEI PRIGONITI PENTRU DREPTATE CACI A LOR ESTE IMPARATIA
CERURILOR
 Cei care sufera pentru dreptate, adica pentru virtute, pentru evlavie si pentru apararea
aproapelui. –Sf Ioan
Fericirea aceasta se refera dupa unele interpretari mai mult la obstacolele launtrice, la
demonii interiori, care se pun in miscare atunci cand omul este pe calea Imparatiei.
Urmatoarea fericire si ultima, ne arata ca obstacolele launtrice, ce apar in calea omului
imbunatatit sunt dublate de obstacolele exterioare.
FERICITI VETI FI CAND VA VOR OCARÎ SI VA VOR PRIGONI SI VOR ZICE TOT
CUVANTUL RAU IMPOTRIVA VOASTRA MINTIND PENTRU MINE
Mantuitorul atrage atentia ca toti cei care il vor marturisi pe El in aceasta lume ca Fiul al lui
Dumnezeu, vor fi persecutati, ignorati, marginalizati.
Pr Dumitru Staniloae : cei fugariti de moarte alearga spre viata , cei fugariti de intuneric alearga
spre lumina. Viata, Lumina spre care sunt ei fugariti le spune: fericiti sunteti cei care sunteti
fugariti de moarte, de intuneric, ca veti ajunge la Mine.
Cine marturiseste ca Hristos este Fiul lui Dumnezeu si Mantuitorul lumii, nu poate sa evite
experienta Crucii.
In aceasta experienta Hristos este insotitorul tainic care va usura poverile existentiale si va
transforma suferinta in bucurie: Bucurati-va si va veseliti ca plata voastra multa este in ceruri.