Testul Bender-Santucci

Testul Bender –Santucci reprezinta o varianta modificata a testului Bender Gestalt,

realizata de Santucci şi Pecheux în 1969.

Testul se aplica copiilor cu varste cuprinse intre 6 -14 ani.

Acestia reduc cele 9 modele initiale la 5 considerate ca fiind cele mai discriminative si
care au ca scop sa distinga modelele normalilor de cele ale copiilor cu deficiente de
diferite tipri (dizabilitati intelectuale, tulburari instrumentale).

Functia perceptiv-motrica se dezvolta si se elaboreaza treptat, pe parcursul

dezvoltarii copilului, la varsta scolara mica el fiind pregatit:
- Sa faca discriminari intre difertite forme, marimi, pozitii,
- Sa se orienteze intr-un spatiu restrans de lucru,
- Sa aiba o coordonarea vizual-motrica in ceea ce priveste redarea unor semne,
- Sa execute miscari in diferite directii (sus-jos; dreapta-stânga) în vederea
obţinerii reversibilităţii mişcării;
- Sa reproduca grafic o serie de modele respectând proporţiile, orientarea,
poziţia relativă, construirea unghiurilor;
- Sa utilizeze ancore verbale pentru semnele grafice simple (punct, linie, cerc,
pătrat).

Wittling-Lauret conchide că geneza componentelor funcţiei perceptiv-motrice

nu este o condiţie suficientă pentru apariţia funcţiei însăşi. Dar ea constituie,
binenţeles o premisă necesară. Din punct de vedere psihogenetic, abilitatea de a copia
figuri apare după formarea capacităţii de a recunoaşte forme identice şi după apariţia
gestului motor de a urmări conturul unei configuraţii. Deci, funcţia perceptiv-motorie
este superioară elementelor sale constitutive. Pe baza ei apar reprezentările spaţiale
corespunzătoare, care permit o oarecare detaşare a activităţii de obiect. În cele din
urmă şi acest al doilea nivel este reorganizat şi integrat într-o singură structură
cognitivă, îmbinată cu operaţiile formale ale gândirii. Operaţiile formale se realizează
cu ajutorul simbolurilor care permit reglarea totală a activităţii prin limbaj. Funcţia
perceptiv-motrică intră deci în structura funcţională a inteligenţei practice ( kulcsar,
1980).

Thurstone, adept al teoriei factorilor multipli ai inteligenţei, susţine – pe lângă

alţi factori – existenţa aşa-numitului “factor spaţial”, atribuindu-i aptitudinea de a
percepe cu exactitate configuraţii spaţiale, de a le compara între ele, deci de a vedea
spaţiul şi forma.
Randamentul la probe de copiere a figurilor geometrice este condiţionat chiar
de nivelul de dezvoltare al factorului spaţial şi al celui motor, precum şi de gradul lor
de fuzionare, de integrare a structurii perceptiv-motrice a spaţiului. Se consideră că
proba Bender-Santucci este validă atât în condiţiile dezvoltării psihice normale, cât şi
în cele ale deficienţei mentale, pentru predicţia randamentului şcolar, mai ales în
privinţa însuşirii cititului şi scrisului. Reuşita la testul Bender-sSntucci corelează în
mod semnificativ cu reuşita la citire (r = 0, 71) şi la dictare ( r = 0, 70), ceea ce
pledează pentru posibilitatea utilizării cu succes a acestei probe în formularea
1
prognozei şcolare. De asemenea, acest test prezintă o corelaţie semnificativă cu scara
binet-simon ( r = 0,44 – 0,62 la elevii din clasele i-viii), cu scala Wisc ( r = 0,61 – 0,67
la elevii din clasele v-viii) şi cu matricile progresive standard ( r = 0, 42 la elevii din
clasele v-viii) (kulcsar, 1980).

2
Administrare

1. Descrierea materialului
Proba Bender-Santucci cuprinde 5 modele, efectuate pe cate un cartonas de 10/15.
2. Aplicarea probei
Desenele trebuie prezentate pe rand succesiv, in ordinea numerotarii lor.
Subiectului i se da o coala de hartie si un creion bun. Nu i se da rigl asi nici radiera.
Se lucreaza individual intr-o incapere cu care copilul este familiarizat, pentru evitarea
distragerii atentiei.
Instructiunea este urmatoarea: „am sa-ti cer sa copiezi desene, sa te straduiesti sa le
copiezi cat mai corect, chiar asa cum le vezi”. Se pune in fata subiectului primul desen
si se spune: „iata primul desen, in total sunt 5, incepe sa copiezi dar ai grija sa incapa
toata desenele pe aceasta coala.
Se pun in fata subiectului succesiv cele 4 desne, pe masura ce el termina sa le
copieze. Cand se pune cel de-al cincilea se spune: „acesta este ultimul”.
Daca subiectul nu se supune instructajului, nu se intervine.
Timpul de executie nu trebuie limitat (poate fo cronometrat – psihologul putand sa
surprinda ritmul de lucru al subiectului).
Daca subiectul nu este multumit si cere o noua coala de hartie i se da, dar cotarea se
face asupra primei forme.cans subiectul fara sa ceara o noua coala, reincepe desenul
pe aceeasi coala, observand in mod critic executia lui, i se da o a doua incercare. Se
interzice subiectului sa schimbe pozitia modelului dar nu si pozitia hartiei sale.

Interpretare:

Este foarte util sa se observe atent comportamentul copilului si sa se noteze procedeul

sau de lucru (cum a ajuns la un rezultat, dificultatile pe carel le-a avut, mijloacele
utilizate).

Se vor nota:
- Dorinta de a alege orientarea modelului,
- Alegerea pozitiei hartiei,
- Desene executat cu mana stanga/dreapta,
- Cu ce se incepe copierea,
- Se noteaza tulburarile motorii grave care au ca efect o grafica tulburata,
imposibilitate de a construi in mod exact unghiurile sau dreptele,
- Comentariile,
- Verbalizeaza/este tacut
- Cere sau nu explicatii suplimentare.

Cotarea

Autorii concep un sistem de cotare ce are 3 elemente importante:

- Construcţia unghiurilor,
- Orientarea figurilor sau a elementelor lor şi
- Poziţia relativă a figurilor între ele sau a anumitor elemente ale acestora

3
Modelul 1

A.Unghiurile

3 puncte: cele 4 unghiuri ale partatului

sunt corecte (90°)

2 puncte: unghiurile nefiind drepte

1 punct: patratul este nereusit,

prezentand si unghiuri suplimentare sau
laturi curbe sau sinuase

0 puncte: patratul are fiorma absurda

B. Orientarea

3 puncte: axa care leaga centrul celor 2

figuri este orizontala

2 puncte: axa este oblica sau nu trece prin

varful tangent al patratului

1 punct: unghiul format de axa cu

orizontala depaseste 45°

4
C. Pozitia relativa

3 puncte: tangenta este repsectata

2 puncte: cvasitangenta, figurile n use

ating deloc, dar sunt apropiate sat

tangenta este respectata dar nu se face

prin unghi

Este fortare a tangentei

1 punct: figurile se intretaie sau

Tangenta mascheaza o intretaiere

O puncte: figurile sunt net separate

Observatii

Se adauga un punct la totalul general, daca dimensiunile figurilor sunt de aceeasi

proportie (cercul nefiind nici mai mare nici mai mic decat patratul)

Exemple pentru care nu se acorda 1 punct:

5
Modelul 2
Maxim puncte: 8
A. Unghiurile
-

B. Orientarea

3 puncte: toate elementele (grupe de cate

trei cerculete) isi mentin orientarea
corecta. (nu e pretinde ca grupuirile de
cate trei cerculete sa fie paralele in mod
riguros intre ele)
2 puncte: 1 sau maxim 3 elemente nu-si
mentin orientarea corecta (ele fiind
perpendiculare pe foaia de hratie sau
inversate)

1 punct: mai mult decat 3 elemente sunt

nereusite. Este suficient un element reusit
pentru a se acorda 1 punct

0 puncte: nici un element nu prezinta

orientare corecta

C. Pozitia relativa

3 puncte: cand urmatoarele trei conditii

sunt respectate:
- dispozitia orizontala a intregului
ansamblu;
- distanta egala intre elemente (sensibil
asemanatoare cu cea din model) si
- cele 3 cerculete ale fiecarui element sunt
dispuse pe aceeasi axa

2 puncte: doua conditii sunt implinite,

1 punct: o conditie e respectata
0 puncte: nici o conditie nu se respecta.

Observatii:
Se adauga 1 punct pentru fiecare din aspectele urmatoare:
- Cerculetele sunt reproduse si nu inlocuite prin puncte,

6
- Numarul elementelor, grupe de cate trei cercuri, este maxim 13 si minim 9
(numarul exact fiind egal cu 11)

7
Modelul 3
Maxim de puncte: 11

A. Unghiurile

3 puncte: cele doua unghiuri (1 si 2) sunt

corecte iar cele doua “rasuciri” (arcuri de
cerc) – 3 si 4 – egale intre ele. Nu se tine
seama de gradul lor de deschidere, dar
acesta trebuie sa fie asemanator in mod
sensibil intre ele.

2 puncte: un arc de cerc sau 1 unghi este

nereusit

1 punct: doua unghiuri sau 2 arcuri de

cerc sau cate unul din amandoua sunt
nereusite

0 puncte: un singur unghi sau un singur

arc de cerc este nereusit

B. Orientarea

3 puncte: axa centrala a figurii b este

prelungirea bisectoarei unghiului de la
Figura a

2 puncte: conditia de mai sus nu se

respecta

8
 1 punct: orientare absurda

C. Pozitia relativa

3 puncte: tangenta este respectata

2 puncte: cvasitangenta este respectata

(figurile nu se ating) sau

Tangenta este fortata

1 punct: figurile se intretaie

0 puncte: figurile sunt net separate

Observatii
Se adauga cate 1 punt pentru fiecare dintre aspectele de mai jos:
- Dimensiunile celor 2 figuri au aceleasi proportii
- Orientarea buclelor figurii b este corecta

9
Modelul 4
Maximum de puncte: 11

A. Unghiurile

3 puncte: cele trei unghiuri sunt

reproduse

2 puncte: 2 unghiuri sunt reproduse

1 punct: un singur unghi este reprodus

0 puncte: nici un unghi nu este reprodus

B. Orientarea

3 puncte: axa care leaga varful celor trei

unghiuri este orizontala in cazul absentei
unuia sau a mai multor unghiuri se
considera ca axa liniacare leaga centrul
seriilor succesive de puncte.
2 punte: axa este oblica

1 punct: axa este deviata o singura data

10
 0 puncte: axa este deviata de 2 ori

C. Pozitia relativa

3 puncte: cand urmatoarele soua conditii

sunt implinite:
A) distanta dintre elemente este egala si
sensibila cu cea a modelului,
B). Progresia crescanda a elementelor
este respectata
2 puncte: o singura conditie este
respectata

1 punct: nici o conditie nu este repsectata

0 puncte: exista una sau mai multe

inversari de elemente

Observatii:
Se adauga 1 punct la total pentru fiecare dintre urmatoarele aspecte:
- Desenul este reprodus corect si nu ca in oglinda,
- Punctele nu sunt inlocuite prin cerculete

11
Modelul 5
Maximum de puncte: 10

A. Unghiurile

3 puncte: toate unghiurile sunt repsectate

2 puncte: e suprimat un singur unghi

1 punct: mai multe unghiuri sunt

suprimate sau dificultatea reproducerii nu
este invinsa
Sau

Marginile sunt curbe sau sinusoide 9daca

doua sau trei din aceste erori sunt
acumulate intr-un desen il vom cota cu 1
punct0
0 puncte: forma absurda

B. Orientarea

3 puncte: orientarea celor doua figuri este

corecta

12
 2 puncte: orientarea uneia dintre figuri
este eronata (figura a este verticala sau
figura b este oblica) pentru figura b nu se
penalizeaza daca o singura latura sau linia
virtualacare leaga cele doua varfuri nu
are orientare corecta

1 punct: este gresita orientarea ambelor

figuri

C. Pozitia relativa

3 puncte: intretaierea este corecta

(unghiurile figurii a sunt in interiorul
figuri b, unghiul 3 al figurii b este in
interiorul figurii a)

2 puncte: intretaierea incorecta (figurile a

si b se intretaie, insa conditiile amintite
nu sunt respectate

1 punct: figurile se ating doar

0 puncte: figurile sunt cu totul eparate

sau se intretaie ce doua ori

13
 Observatii:
Se adauga 1 punct la total: daca dimensiunile figurilor au aceleasi proportii in
lungime si latime.
Exemple pentru care n use adauga 1 punct:

Etalonul pe varste la Testul Bender-Santucci

Percent Varsta Cvartili Reusita

ili
6 7 8 9 10 11
100 38 44 45 48 50 50 Foarte
90 36 37 41 44 48 49 Q4 buna
80 32 35 39 43 46 48
70 29 32 38 42 44 47 Q3 Medie
60 26 30 37 40 42 46 buna
50 23 28 35 39 40 44 Md Medie
40 22 27 33 35 38 43 Q2 Medie
30 20 25 31 33 37 42 slaba
20 17 22 28 31 35 38
10 12 16 24 28 31 33 Q1 Foarte
0 5 6 9 11 13 16 slaba

Subiectii care in pofida dorintei lor de a reusi, obtin rezultate foarte slabe la testul
Bender-Santucci sunt “suspecti” de tulburari instrumentale sau debilitate mintala,
instabilitate psihomotorie accentuata
Precizarea diagosticului presupune administrarea altor teste.

Testul Bender Santucci

Este o proba psihogenetica, - evidentiaza evolutia de la o varsta la alta a reproducerii
unor figuri geometrice fundamentale.

Copierea unor figuri geometrice este o sarcina complexa, al carui nivel de dezvoltare
depinde de interactiunea factorilor intelectuali (inclusiv cel perceptiv), motorii si de
exercitiu.
Prezentarea modelului cu sarcina de copiere declanseaza in vederea reusitei o
activitate de percepere, de analizare si sintetizare, de comparare a diferitelor forme,
14
distante, etc. Sbiectul opereaza pe plan mintal cu obiectul, ii identifica elementele
esentiale.
In acest proces, intarziatii mintal nu reusesc: uneori confunda intregul cu unele parti,
dar nu cu cele esentiale. Activitatea lor de copiere este mai mult o activitate externa,
deoarce apar diferente in ceea ce priveste forma, marimea, perceptia spatiala, ceea ce
denota o lipsa a unuei reglari interne a activitatii..
Activismul redus al acestor subiecti fata de sarcina accentueaza deficienta amintita,
deoarece duce la o observare superficiala a modelului, dupa care el este neglijat.
Esuarea activitatii in aceste cazurine sugereaza lipsa reprezentarilor spatiale clare si
adecvate modelului. De aceea motricitatea (veriga efectoare) lucreaza in gol pierzand
contactul cu sarcina.
Incercarile de corectare a greselilor marcheaza contactul adevarat cu sarcina
denotand intelegerea si transpunerea ei in practica.

Caracteristici ale desenelor prezente la copiii cu deficiente mentale:

- Desene gresite, complet diferite de model,
- Reproducerea gresita sub aspectul cantitati la modelele cu elemente
componente identice (puncte, cerculete),
- Alteori desenele sunt lacunare, simplificate, reproducerile devenind aprape
imposibil de identificat
- Uneori in loc de forma geometrica reproduc imaginea unor obiecte concrete
percepute anterior (ex mar, un arc, o palarieetc.)
- In ceea ce priveste verbalizarea – ei intampina dificultati de intelegere a
intructiuniiverbale mai ales daca ea este formata din mai multe verigi.
- Repartizarea neeconomica, haotica, uneori inghesuita a desenelor pe foaia de
hartie reprezinta o consecinta a dificultatii de a intelege instructia verbala),

15