ROMAN INTERBELIC, REALIST, MITIC, TRADITIONAL

MIHAIL SADOVEANU
BALTAGUL
CARACTERIZAREA PERSONAJULUI PRINCIPAL

INTRODUCERE
Perioada interbelica este cea mai bogata pentru romanul romanesc, acesta atingând modernitatea ca
evoluție si apogeul ca valoare artistica.
Opera “Baltagul” de Mihail Sadoveanu, cel mai mare povestitor al românilor, este publicat in anul
1930, fiind un roman interbelic, obiectiv, realist-mitic, tradițional. Acesta, conform lui Perpesicius, este
cel mai frumos roman al vietii pastoreşti.

CELE PATRU ELEMENTE

Opera aparține perioadei de maturitate literara a autorului, in consecință, include marile teme ale
creației sale: viața pastorală, natura, călătoria, mitul, iubirea, familia, înțelepciunea. Prin tematica sa, in
viziunea lui G. Calinescu, volumul devine ”o Mioriţa in dimensiuni mari”.
Titlul unei opere este un element paratextual care ghideaza lectura cititorului. Cel al creatiei lui
Sadoveanu este semnificativ, reda esenta si circumscrie temele operei. Baltagul reprezinta un topor cu
doua taisuri, semnificatia in contextul operei a acestui fapt fiind ca el este atat arma crimei, cat si arma
pedepsei.
Romanul “Baltagul” este structurat in saisprezece capitole cu actiune ce se desfasoara in ordine
logica, cronologica, urmarind momentele subiectului. Naratorul este omniprezent, omniscient,
reconstituind lumea satului moldovenesc de munte si actiunile Vitoriei, in mod obiectiv, prin observatie si
tehnica detaliului semnificativ. Desi naratorul omniscient este unic, la parastasul sotului, Vitoria preia
rolul acestuia. Actiunea se petrece intr-un spatiu mioritic, cuprinzand asezarile oierilor din toamna pana in
primavara, de la sfarsitul secolului al XIX – lea, inceputul secolului XX.

STATUTUL SOCIAL
Personajul principal al operei lui Sadoveanu este Vitoria Lipan, o femeie voluntara, munteanca,
șotie de cioban si mama autoritara. Vitoria este o femeie puternica, hotărâta sa-si găsească soţul „N-am sa
mai am hodina”, sa facă dreptate si sa-l înmormânteze creștinește. Ea este o femeie conservatoare,
respecta datinile stramosesti, tradițiile statului patriarhal si cunoaște a citi simbolurile din lume.

TRASATURILE PERSONAJULUI
Vitoria Lipan reprezintă tipul femeii voluntare, fiind „un exponent al speţei” in raport cu lumea
arhaica, dar si o individualitate, prin însușirile sale: spiritul de răzbunare si metodele unui detectiv.
Criticul G Călinescu afirma „Vitoria e un Hamlet feminin”, pentru ca pune la cale demascarea ucigașilor
la parastas, cand reconstituie scena mortii sotului ei.
Munteanca este o femeie hotărâta, curajoasa şi lucida. Pe drum isi ia o pusca pe care nu ezita sa o
foloseasca, iar lui Gheorghita ii da un baltag. Aceasta are curajul de a depasi hotarul satului, in cautarea
lui Nechifor, motiv pentru care criticul Nicolae Manolescu o numeste „o femeie in tara barbatilor”.
Datorita inteligentei native si a stapanirii de sine, Vitoria reuseste sa reconstituie drumul parcurs de
Nechifor, sa afle adevărul si sa demaște ucigasii.
Vitoria găsește in sine puterea de a cerceta si de a gasi urmele sotului ei, folosindu-se de inteligenta
si disimulare. Spune strainilor ca il cauta pe Nechifor care ii este dator, ca sa nu fie banuita ca are bani
asupra ei pentru a-si asigura cele necesare.
Apartinand lumii arhaice, patriarhale, Vitoria transmite copiilor respectul traditiilor si este
refractara la noutatile civilizației „In tren esti olog...”. Ca mama, ea ii interzice sa se indeparteze de
traditie si contribuie prin calatorie la maturizarea lui Gheorghita. In raport cu Gheorghita, tanarul neinitiat
de la inceputul calatoriei, Vitoria este initiatoarea. Deși fiul este copilul preferat si poarta numele secret al
tatălui, el constata pe drum ca mamei „i-au crescut tepi de aricioaica”, adica a devenit aspra cu el.
Initierea se face in mod continuu si relevanta este proba coborarii in rapa „Coboară-te in râpă iți spun!”.
Initierea e incheiata la parastas, cand tanarul tine piept criminalului si-l loveste cu baltagul, acelasi baltag
care a reprezentat arma crimei.
 Vitoria respecte obiceiurile si tradițiile. Acest fapt se remarca la intalnirea botezului si la întâlnirea
cumetriei la care ia parte. De asemenea, ea tine seama de rânduielile si ritualul inmormantarii. Personajul
complex, Vitoriei Lipan, este realizat prin tehnica basoreliefului si individualizat prin caracterizare directa
si indirecta, prin fapte vorbe, atitudini, gesturi, relatii cu alte personaje, nume. Portretul fizic releva
frumusețea personajului, prin tehnica detaliului semnificativ: „Nu mai era tanara, dar avea o frumusețe
neobisnuita in privire”.

CONCLUZIE
In concluzie, munteanca Vitoria Lipan este un model de conturare a personajului feminin in
literatura noastra. Intr-o lume rurala, aceasta îşi îndeplinește misiunea ce si-o atribuie singura. Ea da
dovada de tarie de caracter, de inteligenta si tact, manipuland fiecare situatie in favoarea ei, pentru a-si
indeplini datoria crestineasca.

695 cuvinte