Intrebari Licenta Toate 28.06

1.
Punctele de latitudine maxima situate pe un cerc mare oarecare de pe sfera terestra se numesc:
a) Vertexuri
Raspuns corect: (a)
2. Cazurile particulare cand distanta ortodromica este egala cu cea loxodromica corespund situatiei in care
punctul initial si cel final se situeaza pe:
c) Acelasi meridian sau pe ecuator
Raspuns corect: (c)
3. Criteriul valoric in baza caruia este recomandata utilizarea navigatiei ortodromice se stabileste in functie
de:
b) Diferenta dintre distanta loxodromica si cea ortodromica
Raspuns corect: (b)
4. Coordonatele vertexurilor unei ortodrome oarecare sunt intotdeauna in urmatoarea relatie:
a) Latitudinea egala si de semn contrar, diferenta de longitudine egala cu 180 grd
Raspuns corect: (a)
5. Coordonatele punctelor intermediare se determina pentru diferentele de longitudine (valori recomandate)

de:
b) Figura: ccl_bcn5.mht
Raspuns corect: (b)
6. Cu cat valoarea diferentei de longitudine intre punctele intermediare este mai mica cu atat diferenta intre
distantele insumate pe drumurile loxodromice si distanta ortodromica este:
d) Mai mica
Raspuns corect: (d)
7. Paralelul limita in cazul navigatiei mixte se stabileste in functie de mai multi factori. Care din afirmatiile
de mai jos este FALSA?
a) Curentii existenti in zona de navigatie
Raspuns corect: (a)

8. Harta gnomonica usureaza considerabil rezolvarea problemelor de navigatie:
d) Ortodromica
Raspuns corect: (d)
9. Figura: ccl_qcn9.mht
a) Figura: ccl_acn9.mht
Raspuns corect: (a)
10. Erorile accidentale de masurare a parametrilor de navigatie (relevment, distanta, unghi orizontal, unghi
vertical, inaltime) sunt determinate predominant de:
b) Nivelul de instruire a observatorului
Raspuns corect: (b)
11. Diminuarea influentei erorilor accidentale de observatie se realizeaza prin:
a) Serii de masuratori efectuate in aceleasi conditii
Raspuns corect: (a)
12. Erorile sistematice de observare sunt determinate de:
c) Necalibrarea instrumentului/aparatului de masura
Raspuns corect: (c)
13. Eliminarea influentei erorilor sistematice de observare se poate face prin:
c) Determinarea erorii reziduale de masurare si aplicarea corectiei corespunzatoare
Raspuns corect: (c)
14. Grafic pe harta, functie de procedeul utilizat de determinare a punctului navei, in cazul depistarii in
prealabil a existentei erorilor sistematice de observare se aplica diverse metode pentru stabilirea celei mai
probabile pozitii. Care din afirmatiile
d) Metoda reducerii relevmentelor la acelasi moment
Raspuns corect: (d)
15. Procentul de probabilitate in punct de 95% corespunde unei erori medii patrate de:
b) Figura: ccl_bcn15.mht
Raspuns corect: (b)
16. Indiferent de procedeul utilizat pentru determinarea punctului navei solutia pentru eliminarea
eventualelor erori in punct este:
d) Repetarea intergrala a observatiilor
Raspuns corect: (d)
17. Procedeul triunghiurilor asemenea sau procedeul locului de egala diferenta de relevment pot fi aplicate
numai cu conditia ca:
c) Sa existe certitudine ca observatiile sunt afectate numai de eroare sistematica
Raspuns corect: (c)
18. Modificarile importante sau defectiunile in functionarea mijloacelor de asigurare a navigatiei sunt
comunicate initial prin:
b) Avize radio catre navigatori
Raspuns corect: (b)
19. Informatiile referitoare la reglementarea traficului maritim sunt continute in:
a) Ships’ Routeing
Raspuns corect: (a)
20. Ocean Passages for the World contine informatii referitoare la:
c) Rutele recomandate de traversada
Raspuns corect: (c)

21. Sageata din imagine indica: Figura: ccl_1.jpg
c) tamburul sextantului.
Raspuns corect: (c)
a) oglinda mica a sextantului;
Raspuns corect: (a)
b) oglinda mare a sextantului;
Raspuns corect: (b)
b) luneta sextantului;
Raspuns corect: (b)
a) limbul gradat al sextantului;
Raspuns corect: (a)
26. In imaginea alaturata, cheita de reglaj (incercuita) din partea de sus a oglinzii, serveste: Figura:
ccl_6.jpg
c) reglajul perpendicularitatii oglinzii mici pe planul sextantului.
Raspuns corect: (c)
27. In imaginea alaturata, cheita de reglaj (incercuita) din partea de sus a oglinzii, serveste: Figura:
ccl_7.jpg
a) reglajul paralelismului celor doua oglinzi;
Raspuns corect: (a)

b) corectorii de fier moale ai compasului;
Raspuns corect: (b)
29. Care este structura verticala a atmosferei pornind de la suprafata
terestra ?
b) Troposfera, stratosfera, mezosfera, termosfera, exosfera.
Raspuns corect: (b)
30. Ce este temperatura aerului ?
a) O stare care exprima nivelul caldurii aerului.
Raspuns corect: (a)
31. Ce este gradientul termic vertical ?
b) Diferenta de temperatura intre doua straturi de aer situate la o diferenta de nivel de 100 m.
Raspuns corect: (b)
32. Ce este presiunea atmosferica ?
a) Apasarea pe care atmosfera terestra o executa asupra scoartei.
Raspuns corect: (a)
33. Ce este depresiunea ?
a) O zona inconjurata de linii izobare inchise si caracterizata de un gradient baric orizontal cu sensul de la
periferie spre centru.
Raspuns corect: (a)
34. Ce este anticiclonul ?
c) O zona inconjurata de linii izobare inchise caracterizata de un gradient baric orizontal cu sensul de la
centru spre periferie.
Raspuns corect: (c)
35. Ce este teperatura punctului de roua ?
b) Temperatura la care vaporii de apa condenseaza.

Raspuns corect: (b)
36. Ce sint norii ?
a) Sint formatiuni compacte de condensare sau de sublimare aflate in suspensie la o anumita inaltime de la
suprafata solului sau a marii, astfel ca vizibilitatea orizontala nu este afecta.
Raspuns corect: (a)
37. Ce este gradientul baric orizontal ?
a) Diferenta de presiune intre doua puncte situate la o distanta care determina pe normala la izobare un
segment de 60 Mm si are sensul de la presiunea mare spre cea mica.
Raspuns corect: (a)
38. Ce este harta izobarica ?
c) O harta avind configurata distributia presiunii in zona respectiva prin linii izobare.
Raspuns corect: (c)
39. Cum variaza temperatura aerului in apropierea solului in timpul unei zile?
b) Temperatura minima se inregistreaza cu putin timp inainte de rasaritul soarelui, dupa care incepe sa
creasca pina la o ora dupa culminatie cind atinge valoarea maxima.
Raspuns corect: (b)
40. Ce intelegeti prin inversiune de temperatura ?
b) Se intelege situatia in care temperatura aerului aflat deasupra uscatului pe o grosime nu prea mare,
creste pe masura ce se inainteaza in inaltime datorita pierderii rapide de caldura in spatiu de catre sol si
stratul inferior prin radiatie.
Raspuns corect: (b)
41. Ce este treapta barica ?
a) Treapta barica este distanta pe verticala, in metri sau in alta unitate de lungime pentru care presiunea
atmosferica inregistreaza o crestere sau o descrestere de 1 mbar.
Raspuns corect: (a)
42. Cum variaza presiunea atmosferica in timpul unei zile ?
c) In timpul unei zile presiunea atmosferica inregistreaza 2 maxime in jurul orelor locale 10.00 si 22.00 si 2
minime in jurul orelor locale 04.00 si 16.00.
Raspuns corect: (c)
43. Ce este umiditatea relativa ?
c) Umiditatea relativa este raportul dintre umezeala reala la o anumita temperatura si umezeala absoluta si
se exprima in procente.
Raspuns corect: (c)
44. Care sint norii etajului superior ?
a) Cirrus, cirrocumulus si cirrostratus.
Raspuns corect: (a)
45. Care sint norii etajului inferior ?
b) Nimbostratus, stratocumulus si stratus.
Raspuns corect: (b)
46. Care sint norii etajului mijlociu ?
a) Altocumulus si altostratus.
Raspuns corect: (a)
47. Care sint norii cu dezvoltare verticala ?
b) Cumulus si cumulonimbus.
Raspuns corect: (b)
48. Ce se intelege prin nebulozitate ?
a) Prin nebulozitate se intelege gradul de acoperire al cerului cu nori.
Raspuns corect: (a)
49. Cite varietati de ceata se pot distinge in functie de modul de formare ?
c) De radiatie, evaporare, advectie, arctica, frontala.
Raspuns corect: (c)

50. Identificati varietatea de ceata dupa urmatoarele caracteristici : apare in conditii de inversiune termica
la caderea serii ca urmare a coboririi temperaturii din stratul inferior sub temperatura punctului de roua, se
ridica la scurt timp dupa rasaritul s
c) Ceata de radiatie.
Raspuns corect: (c)
51. Identificati varietatea de ceata dupa urmatoarele caracteristici : apare in situatia in care o masa de aer
rece si umeda aluneca pe suprafata marii cu ape mai calde depasind nivelul de saturatie, la latitudini medii
se intilneste toamna si iarna si este i
a) Ceata de evaporare.
Raspuns corect: (a)
52. Identificati varietatea de ceata dupa urmatoarele caracteristici : apare ca urmare a deplasarii unei mase
de aer cald si umed pe suprafata marii cu temperatura mai coborita decit temperatura punctului de roua, la
latitudini medii apare iarna, este foarte
b) Ceata de advectie.
Raspuns corect: (b)
53. Identificati varietatea de ceata dupa urmatoarele caracteristici : apare la contactul a doua mase de aer
cu temperaturi diferite si umezeli relative ridicate, se prezinta sub forma unor centuri cu latimea de circa 50
Mm.
c) Ceata frontala.
Raspuns corect: (c)
54. Ce intelegeti prin precipitatii atmosferice ?
b) Totalitatea produselor rezultate prin condensarea sau sublimarea vaporilor de apa din atmosfera si care
ajung la suprafata solului sau a marii sub actiunea fortei gravitationale.
Raspuns corect: (b)
55. Indicati modalitatea de reducere a erorii ce apare in cazul mirajului la masurarea inaltimilor la astri cind
este imperios necesar sa se determine punctul in astfel de conditii :
a) Masurarea inaltimii cu sextantul sa se faca din cel mai inalt loc de pe nava, cind mirajul este inferior si cit
mai aproape de suprafata marii la miraj superior.
Raspuns corect: (a)
56. Indicati efectele trasnetului la bordul unei nave :
b) Modifica magnetismul permanent al navei introducind astfel erori in indicatiile compasului magnetic.
Raspuns corect: (b)
57. Identificati tipul de halou dupa urmatoarele caracteristici : inel luminos in jurul soarelui sau, mai rar, al
lunii, culoarea, de obicei alba, este, in cazul unui halou bine dezvoltat, rosie la interior si galbena la exterior,
raza de curbura -46 grade.
c) Halou extraordinar.
Raspuns corect: (c)
58. Ce indiciu da haloul ?
a) Vremea rea se va instala in regiunea in care este observat in circa 48 h de la inregistrarea fenomenului.
Raspuns corect: (a)
59. Ce este vintul ?
a) Deplasarea orizontala a unei mase de aer dintr-o zona cu presiuni inalte spre o zona cu presiuni joase.
Raspuns corect: (a)
60. Caracterizati zona calmurilor ecuatoriale :
a) Vinturi de directii variabile si intensitati reduse; Perioada de calm intr-un an = cca. 1/4; Grenuri insotite
de ploi torentiale si descarcari electrice.
Raspuns corect: (a)
61. Ce sint alizeele ?
b) Vinturi permanente caracterizate printr-o directie foarte stabila ce bat intr-o centura continua de cca.
1200 Mm in fiecare emisfera dinspre NE in emisfera nordica si SE in emisfera sudica.
Raspuns corect: (b)
62. Ce sint contraalizeele ?

a) Sint vinturi de inaltime care inlocuiesc masele de aer deplasate de alizee si au directia SW in emisfera
nordica respectiv NW in cea sudica.
Raspuns corect: (a)
63. Ce sint vinturile de vest ?
c) Sint vinturi generate de centrele de inalta presiune din centura 30 - 40 grd lat. nordica respectiv sudica si
care, in 74% dintr-un an, sint dintr-o directie cuprinsa intre SW si NW, avind functia si forta mai mari in
timpul iernii decit vara.
Raspuns corect: (c)
64. Ce sint musonii ?
c) Sint vinturi periodice, care iau nastere datorita alternanantei sezoniere in repartitia presiunii atmosferice
intre uscat si mare avind directia SW in perioada de vara si NE in timpul iernii cu unele variatii functie de
zona.
Raspuns corect: (c)
65. Ce sint grenurile ?
a) Sint lovituri bruste de vint de durata scurta avind viteze de 40 - 60 Nd producind o crestere a presiunii de
aproximativ 4 mb, o scadere a temperaturii de pina la 10 grade C si o crestere a umezelii relative; vintul se
roteste brusc in sens retrograd in e
Raspuns corect: (a)
66. Care sint elementele unei depresiuni ?
a) o zona cu izobare inchise avind presiunea mica in centru; un front cald in fata, un front rece in spate si,
evetual, un front oclus in zona centrala; sectorul cald din partea opusa a depresiunii.
Raspuns corect: (a)
67. Pe unde va trece nava in raport cu o depresiune din emisfera nordica, daca elementele meteo
inregistreaza urmatoarele evolutii : vintul ia directia S sau SW girind spre W si forta lui creste in timp, norii
apar la orizont in W si plafonul lor coboara trep
c) Pe la sud in raport cu depresiunea.
Raspuns corect: (c)
68. Care sint regiunile din emisfera nordica de la latitudini medii si inalte caracterizate printr-o frecventa
mare a depresiunilor ?
a) Oceanele Atlantic si Pacific.
Raspuns corect: (a)

69. Ce este ciclonul tropical ?
b) Este o formatiune depresionara mobila, cu izobarele foarte apropiate, lipsita de fronturi, avind efect
devastator si zone de formare si regiuni de actiune specifice.
Raspuns corect: (b)
70. Indicati traiectoria ciclonului tropical :
b) Este o parabola avind, inainte de curbare, orientare WNW in emisfera nordica, respectiv WSW in cea
sudica, iar dupa curbare orientindu-se pe directia NE in emisfera nordica si SE in cea sudica.
Raspuns corect: (b)
71. Prin ce se caracterizeaza un ciclon tropical ?
c) Izobarele sint apropiate intre ele, deci gradientii barici orizontali sint mari; Zona de minima presiune este
in intregime calda. Centrul de presiune minima are un diametru de 5 - 30 Mm; Zona exterioara centrului
ciclonului, in care vintul atinge viteza m
Raspuns corect: (c)
72. Ce intelegeti prin "directia vintului” ?
a) Directia dinspre care bate vintul.
Raspuns corect: (a)
73. Ce este vintul aparent ?
b) Vintul pe care-l inregistreaza nava in mars.
Raspuns corect: (b)
74. Cum se determina viteza vintului aparent la bord ?
c) Raportind indicatiile anemometrului la timpul inregistrarii rotatiilor.
Raspuns corect: (c)
75. Cum se clasifica vinturile in functie de frecventa ?
a) Vinturi permanente - bat in tot cursul anului; Vinturi periodice - bat intr- b) Vinturi permanente - bat in
tot cursul anului; Vinturi periodice - bat intr-o anumita perioada a anului; Vinturi neregulate - survin
accidental intr-o anumita zona si au directie si viteza imprevizibile.
Raspuns corect: (b)

76. Ce reprezinta cifrele din centrul rozei vinturilor reprezentata in hartile "routeing", ex. (pe verticala de
sus in jos) : 356, 8,12 ?
b) S-au facut 356 observatii in cadrul carora vinturile variabile au reprezentat 8%, iar calmurile 12%.
Raspuns corect: (b)
77. Indicati posibilitatile de determinare a centrului ciclonului tropical la bord:
c) Directia din care se apropie de o nava in larg valurile de hula caracterizata prin h si L mari; Directia la
punctul de pe orizont de aparenta convergenta a benzilor subtiri, semitransparente de nori Ci.
Raspuns corect: (c)
78. Traiectoria posibila a unui ciclon poate fi estimata prin :
a) Masurarea a 2 relevmente succesive la centrul ciclonului la interval de 2 - 3 h; Introducerea corectiei ce

ia in consideratie deplasarea navei si studiul traiectoriilor caracteristice ale cicloanelor in zona.Cu ajutorul
radarului in cazul distantelor mici
Raspuns corect: (a)
79. Descrieti trombele marine :
a) Sint virtejuri ciclonice de dimensiuni reduse in care aerul, in miscare ascendenta, descrie spirale spre
dreapta in emisfera N si spre stinga in cea S. Au traiectorii neregulate si se pot forma si la latitudini inalte, in
orice anotimp cu exceptia iernii.
Raspuns corect: (a)
80. Care este semicercul periculos al unui ciclon tropical ?
b) Se situeaza in raport cu directia de deplasare a ciclonului, in partea dreapta a traiectoriei in emisfera

nordica si in partea stinga a acesteia in emisfera sudica.
Raspuns corect: (b)
81. Care este semicercul manevrabil al unui ciclon tropical ?
c) Se situeaza, in raport cu directia de deplasare a ciclonului, in partea stinga a traiectoriei in emisfera

nordica si in partea dreapta a acesteia in emisfera sudica.
Raspuns corect: (c)
82. In emisfera nordica, daca nava, in semicercul periculos, se indreapta spre periferia ciclonului, in drum
constant vintul :
c) Gireaza in sens retrograd.
Raspuns corect: (c)
83. In emisfera nordica, daca nava, in semicercul manevrabil, se indreapta spre periferia ciclonului in drum
constant, vintul :
a) Gireaza in sens direct.
Raspuns corect: (a)
84. In emisfera sudica, daca nava, in semicercul periculos, se indreapta spre periferia ciclonului in drum
constant, vintul :
b) Gireaza in sens invers acelor de ceasornic.
Raspuns corect: (b)
85. In emisfera sudica, daca nava, in semicercul manevrabil, se indreapta spre periferia ciclonului in drum
constant, vintul :
a) Gireaza in sensdirect.
Raspuns corect: (a)
86. Indicati manevra navei surprinsa de ciclon, in emisfera nordica, in semicercul periculos :
a) Se ia alura cu vintul din prova tribord intre 10 - 45 grade si se naviga cu viteza maxima permisa de
starea marii.
Raspuns corect: (a)
87. Indicati manevra navei surprinsa de ciclon, in emisfera nordica, in semicercul manevrabil :
c) Se ia alura cu vintul din pupa tribord si se naviga cu viteza maxima permisa de starea marii.
Raspuns corect: (c)
88. Indicati manevra navei surprinsa de ciclon, in emisfera sudica, in semicercul periculos :
b) Se ia alura cu vintul din prova babord si se naviga cu viteza maxima permisa de starea marii.
Raspuns corect: (b)
89. Indicati manevra navei surprinsa de ciclon, in emisfera sudica, in semicercul manevrabil :
c) Se ia alura cu vintul din pupa babord si se naviga cu viteza maxima permisa de starea marii.
Raspuns corect: (c)
90. Indicati manevra navei surprinsa de ciclon, in emisfera nordica,in semicercul periculos aproape de
traiectoria centrului ciconului :
a) Se ia o alura cu vintul din pupa tribord 20 - 25 grade si se va naviga cu viteza maxima permisa de starea
marii, iar dupa ce a intrat bine in semicercul manevrabil se va manevra ca atare.
Raspuns corect: (a)
91. Indicati manevra navei surprinsa de ciclon, in emisfera sudica, in semicercul periculos aproape de
traiectoria centrului ciclonului :
a) Se ia alura cu vintul din pupa babord 20 - 25 grade, iar dupa ce patrunde bine in semicercul manevrabil,
va manevra ca atare.
Raspuns corect: (a)
92. Care este ordinea aparitiei semnelor prevestitoare de vreme rea la latitudini extratropicale ?
a) Norii cirrus care pot precede cu 24 - 48 ore modificarile de presiune; Scaderea presiunii
atmosferice; Hula, in cazul apropierii de nava a unei ocluziuni; Comportamentul pasarilor si animalelor
marine.
Raspuns corect: (a)
93. Care sint factorii care influenteaza caracteristicile valului ?
b) Forta vintului; Durata de actiune a vintului; Suprafata de contact; Adincimea apei.
Raspuns corect: (b)
94. Ce este hula ?
b) Valul ramas dupa ce vintul, care l-a generat, a incetat sa mai bata.
Raspuns corect: (b)
95. Secventa norilor Cirrus, Cirrostratus, Altostratus si Nimbostratus, dupa care urmeaza ploaie cu caracter
general, indica apropierea unui:
c) Front cald
Raspuns corect: (c)

96. In general suprafetele circulare de joasa presiune se numesc:
b) Cicloni tropicali
Raspuns corect: (b)
97. Liniile de pe harta meteorologica care unesc puncte cu aceeasi valoare a presiunii atmosferice se
numesc:
c) Izobare
Raspuns corect: (c)
98. Vantul local care bate in timpul zilei cauzat de diferentele de temperatura si presiune dintre uscat si
mare se numeste:
d) Briza de mare
Raspuns corect: (d)
99. Conform legii Buys-Ballot, daca in emisfera sudica se observa ca vantul este din NW, centrul de joasa
presiune va fi localizat in:
b) SSW
Raspuns corect: (b)
100. Dupa trecerea frontului rece, presiunea atmosferica in mod normal:
d) Creste in timp ce temperatura aerului scade
Raspuns corect: (d)
101. Care din urmatoarele expresii nu are legatura cu norii Cumulonimbus:
b) Precipitatii cu caracter general
Raspuns corect: (b)
102. Conform legii Buys-Ballot, cand in emisfera nordica, se observa ca vantul este din NW, centrul de joasa
a) NE
Raspuns corect: (a)

103. Frontul oclus este cauzat de obicei de:
c) Frontul rece care ajunge din urma frontul cald
Raspuns corect: (c)
104. Anticiclonii sunt caracterizati de obicei prin:
a) Vreme frumoasa si uscata
Raspuns corect: (a)
105. Cand temperatura unei mase de aer scade:
c) Umiditatea relativa creste
Raspuns corect: (c)
106. Aversele puternice de ploaie frecvent insotite de descarcari electrice sunt asociate cu:
b) Trecerea unui front rece
Raspuns corect: (b)
107. Vanturile catabatice bat:
c) In josul pantei datorita curgerii aerului rece
Raspuns corect: (c)
108. Curentul rece care curge dinspre stramtoarea Bering, de-a lungul coastelor Asiei de NE, se numeste:
b) Curentul Oya Shivo
Raspuns corect: (b)
109. Intr-un ciclon tropical, in vortex, vantul se deplaseaza:
c) Nu bate vantul, este calm
Raspuns corect: (c)
110. Vremea buna este in mod obisnuit asociata cu:
c) Presiune atmosferica inalta
Raspuns corect: (c)

111. Daca in emisfera nordica observatorul sta cu fata in vant, zona de presiune joasa va fi:
b) Spre dreapta, usor in spatele sau
Raspuns corect: (b)
112. Daca este imposibil sa se evite un uragan din emisfera nordica, cel mai indicat loc pentru a trece de
furtuna va fi:
d) Prin jumatatea stanga a traiectoriei furtunii
Raspuns corect: (d)
113. La citirea unei harti, intervalele dese de linii de gradient baric vor indica:
a) Vanturi puternice
Raspuns corect: (a)
114. In emisfera nordica, principalele sisteme de curenti oceanici tind sa curga:
b) In sens retrograd, in Atlanticul de nord si Pacificul de nord
Raspuns corect: (b)
115. In emisfera nordica, zona in care vanturile se deplaseaza in sens direct este:
a) Zona de joasa presiune
Raspuns corect: (a)
116. In emisfera sudica, zona in care vanturile se deplaseaza in sens direct este:
b) Zona de presiune inalta
Raspuns corect: (b)
117. Intr-o zona de relativ calm, aproape de centrul uraganului, marea este:
c) Montata si confuza
Raspuns corect: (c)
118. In emisfera nordica, schimbarea brusca a directiei vantului spre W sau NW odata cu cresterea vitezei
lui indica faptul ca:
a) Este in trecere un front rece

Raspuns corect: (a)
119. Mareea inalta medie are inaltimea medie a:
d) Tuturor apelor inalte
Raspuns corect: (d)
120. Mareea joasa medie are inaltimea media a:
b) Tuturor apelor joase
Raspuns corect: (b)
121. Musonii sunt caracterizati ca:
c) Vanturi constante care isi schimba directia de 2 ori pe an
Raspuns corect: (c)
122. Mareele de cuadratura se produc:
b) Cand Soarele, Pamantul si Luna formeaza un unghi de 90 grd
Raspuns corect: (b)
123. Mareele de cuadratura se produc cand:
a) Luna este la fazele de primul si al doilea patrar
b) La Luna noua si Luna plina
c) Soarele si Luna sunt la conjunctie
d) Soarele si Luna sunt in opozitie
Raspuns corect: (a)
124. La un voiaj de la Capetown la Londra, care este cel mai puternic curent intalnit pe langa coastele
Africii?
b) Curentul Benguelei
Raspuns corect: (b)
125. Vanturile dominante care bat intre 40 grd-60 grd latitudine nordica sunt:
b) Vanturile de West
Raspuns corect: (b)
126. Ciclonii tropicali puternici (uragane, taifunuri) se produc in toate apele calde oceanice, cu exceptia:
d) Oceanului Atlantic de Sud
Raspuns corect: (d)
127. Mareele de sizigii au loc cand:
b) Este Luna noua sau Luna plina
Raspuns corect: (b)
128. Mareele de sizigii se produc cand:
c) Cand Soarele, Luna si Pamantul sunt pe aceeasi directie, indiferent de ordine
Raspuns corect: (c)
129. Precipitatiile continue, cu caracter general, sunt tipice pentru:
b) Conditiile de vreme caracteristice frontului cald
Raspuns corect: (b)
130. Acea parte a uraganului care este situata in dreapta traiectoriei sale in sensul in care se deplaseaza
furtuna, in emisfera nordica, este numita:
b) Semicercul periculos
Raspuns corect: (b)
131. Curentul Braziliei curge in directia generala:
d) NE
Raspuns corect: (d)
132. Circulatia aerului in jurul centrului de joasa presiune in emisfera nordica este:
a) In sens direct
Raspuns corect: (a)
133. Semicercul manevrabil al ciclonilor tropicali in emisfera nordica este zona situata in:
b) Stanga traiectoriei furtunii
Raspuns corect: (b)
134. Norii negrii, densi, Cumulonimbus, care inconjoara „ochiul” ciclonilor tropicali, sunt numiti:
b) Ziduri sau pereti de nori
Raspuns corect: (b)
135. Inegalitatea diurna a mareelor este cauzata de:
b) Varitia declinatiei Lunii
Raspuns corect: (b)
136. Expresia "aerul este saturat" inseamna:
a) Umiditatea relativa este de 100%
Raspuns corect: (a)
137. Semnele care indica apropierea unui front cald, sunt:
d) Nori superiori de tip Cirrus, urmati de nori mijlocii si apoi inferiori, densi
Raspuns corect: (d)
138. Deplasarea aerului intr-un anticiclon, in emisfera sudica va fi:
b) In sens direct spre exterior
Raspuns corect: (b)
139. Ceata produsa de trecerea unei mase de aer cald peste o suprafata rece, se numeste:
d) Ceata de advectie
Raspuns corect: (d)

140. In ce directie curge curentul Humboldt (Perului)?
b) Spre N
Raspuns corect: (b)
141. Semicercul navigabil al unui ciclon tropical, in emisfera sudica este localizat fata de traiectoria furtunii:
b) In dreapta traiectoriei
Raspuns corect: (b)
142. Curentului Ecuatorial Contrar are directia generala spre:
b) Est
Raspuns corect: (b)
143. Vanturile alizee de SE bat de fapt spre:
a) NW
Raspuns corect: (a)
144. Presiunea atmosferica standard, exprimata in mb, este:
d) 1013,2 mb
Raspuns corect: (d)
145. Curentul oceanic stabil continuu aflat la aproximativ 60 grd S este:
c) Curentul de deriva al vanturilor de W
Raspuns corect: (c)
146. Temperatura la care aerul este saturat cu vapori de apa si la care incepe condensarea acestora se
refera la:
b) Punct de roua
Raspuns corect: (b)
147. Succesiunea obisnuita a directiilor in care se deplaseaza un ciclon tropical in emisfera nordica este:
d) NW, N si NE
Raspuns corect: (d)
148. Succesiunea obisnuita a directiilor in care se deplaseaza un ciclon tropical in emisfera sudica este:
b) SW, S si SE
Raspuns corect: (b)
149. Viteza vantului este mai mare in semicercul periculos al unui ciclon tropical din cauza ca:
b) La viteza vantului se adauga si si viteza de deplasare a furtunii
Raspuns corect: (b)
150. Sistemele barice la latitudini medii se deplaseaza in general:
b) De W la E
Raspuns corect: (b)
151. Care este indicatia de baza a apropierii unui ciclon tropical de o nava in urmatoarele 48 de ore?
c) Scaderea zilnica a presiunii atmosferice cu peste 6mb
Raspuns corect: (c)
152. Care este viteza medie de deplasare a ciclonilor tropicali pe traiectoria variabila?
a) 10 la 12 Nd
Raspuns corect: (a)
153. Care este viteza medie de deplasare ciclonilor tropicali pe traiectoria caracteristica?
b) 20 la 30 Nd
Raspuns corect: (b)
154. Care este unul din semnele de existenta a unui ciclon tropical, la inceputul dezvoltarii sale?
b) O hula neobisnuit de lunga
Raspuns corect: (b)
155. Cum se manifesta un tsunami in ocean deschis?

b) Nu sunt schimbari notabile in starea marii
Raspuns corect: (b)
156. Care sunt tipurile principale de nori asociate unui front rece?
d) Cumulonimbus si Cumulus
Raspuns corect: (d)
157. Ce vanturi isi schimba periodic directia?
b) Musonii
Raspuns corect: (b)
158. Care vanturi bat spre ecuator, in emisfera nordica, din zona de aproximativ
d) Alizeele de NE
Raspuns corect: (d)
159. Cand sunt traversate de un front, izobarele tind:
b) Sa se schimbe de la curbe line in interiorul masei de aer spre benzi ascutite la front
Raspuns corect: (b)
160. Cand exista o diferenta nesemnificativa intre inaltimile a doua ape inalte succesive sau a doua ape
joase succesive intr-o zi mareica, mareea se numeste:
b) Mare semidiurna regulata
Raspuns corect: (b)
161. Ce schimbare a starii marii va indica formarea unei furtuni tropicale la mai mult de 100 Mm de pozitia
navei?
a) O hula lunga din directii diferite
Raspuns corect: (a)
162. Ce conditii exista in ochiul unui ciclon tropical?
d) Presiune atmosferica extrem de joasa si calm
Raspuns corect: (d)

163. Ce curent produce deplasarea aisbergurilor spre rutele maritime din NW oceanului Atlantic?
c) Curentul Labrador
Raspuns corect: (c)
164. Ce curent se intalneste pe ruta directa dintre Vancouver si Los Angeles?
c) Curentul Californiei
Raspuns corect: (c)
165. Ce curent vei intalni pe ruta S Africa spre Str. Magellan?
a) Curentul de deriva al vanturilor de W
Raspuns corect: (a)
166. Care din afirmatiile de mai jos privind viteza de deplasare a fronturilor este ADEVARATA?
b) Frontul rece se deplaseaza mai rapid decat frontul cald
Raspuns corect: (b)
167. Care din afirmatiile de mai jos privind mareele de apogeu este ADEVARATA?
c) Au o valoare mai scazuta decat in mod normal
Raspuns corect: (c)
168. Care din afirmatiile de mai jos privitoare la efectul fortei Coriolis asupra curentilor oceanici din emisfera
nordica este ADEVARATA?
a) Forta Coriolis abate spre dreapta de la directia intiala orice corp in miscare,deci si curentii
Raspuns corect: (a)
169. Ce vant se formeaza intre masele de uscat si suprafata marii in timpul noptii?
b) Briza de uscat
Raspuns corect: (b)

170. Ce materiale documentare trebuie sa se consulte pentru informarea de amanunt asupra curentilor din
oceanul Atlantic de Nord?
b) Cartile pilot ale zonei
Raspuns corect: (b)
171. Hartile de prognoza de la facsimilul navei indica faptul ca veti traversa in urmatoarele ore un front rece
al unui sistem de joasa presiune. Ce masuri veti lua?
b) Veti asptepta sa vedeti norii Cirrus si Altostratus si apoi veti schimba de drum
Raspuns corect: (b)
172. Observatiile meteo indica faptul ca temperatura aerului este in continua scadere si foarte aproapiata de
punctul de roua. Ce tip de vreme poate fi prognozat?
b) Ceata
Raspuns corect: (b)
173. Axa lumii intersecteaza sfera cereasca in doua puncte numite:
b) Pol Nord, pol Sud
Raspuns corect: (b)
174. Emisfera care contine polul ridicat se numeste:
c) Emisfera vizibila
Raspuns corect: (c)
175. Arcul de cerc vertical masurat de la orizontul adevarat astronomic pana la paralelul de inaltime al
astrului se numeste:
d) Inaltime
Raspuns corect: (d)
176. Declinatia unui astru se masoara pe ...... de la ......:
d) Cercul orar……….ecuator
Raspuns corect: (d)

177. Punctul vernal reprezinta originea pentru coordonatele:
d) Unghi sideral, ascensiune dreapta
Raspuns corect: (d)
178. Complementele laturilor unui triunghi sferic de pozitie sunt:
a) Inaltimea, declinatia, latitudinea
Raspuns corect: (a)
179. Pozitia unui astru in sistemul de coordonate ecuatoriale este definita la intersectia:
c) Paralelului de declinatie cu cercul orar
Raspuns corect: (c)
180. Care din afirmatiile privitoare la miscarea diurna a sferei ceresti este FALSA:
d) Este directa
Raspuns corect: (d)
181. Un astru la culminatie intersecteaza:
a) Meridianul superior,meridianul inferior
Raspuns corect: (a)
182. Astrii avand declinatia in valoare absoluta mai mica decat colatitudinea intersecteaza orizontul adevarat
astronomic in doua puncte corespunzatoare:
d) Trecerii din emisfera estica in cea vestica si invers
Raspuns corect: (c)
183. Pentru un observator situat pe o latitudine oarecare, astrii avand declinatia de semn contrar si valoarea
mai mare decat colatitudinea sunt :
d) Astrii circumpolari invizibili
Raspuns corect: (d)

184. Pentru un observator situat pe o latitudine sudica oarecare, un astru avand declinatia de semn contrar
cu latitudinea, in miscarea diurna aparenta parcurge:
b) Numai cadranele de orizont NE, NW
Raspuns corect: (b)
185. Pentru un observator situat in Polul Sud terestru:
a) Toti astrii emisferei sudice sunt circumpolari vizibili
Raspuns corect: (a)
186. Un observator se deplaseaza cu nava pe un paralel de latitudine la o data cand declinatia soarelui are
aceiasi valoare si semn cu latitudinea observatorului.Ce valori poate lua azimutul Soarelui in acest caz?
a) 090 grd -270 grd
Raspuns corect: (a)
187. Valoarea maxima a azimutului unui astru care nu intersecteaza primul vertical in emisfera vizibila se
numeste:
b) Digresiune
Raspuns corect: (b)
188. Figura: ccl_q114.mht
a) Solstitiu de iarna
Raspuns corect: (a)
189. La ce data se afla Soarele in miscarea sa anuala aparenta in punctele de intersectie dintre ecliptica si
ecuatorul ceresc:
b) 21 martie, 23 septembrie
Raspuns corect: (b)
190. Pe o latitudine oarecare diferita de zero, ziua este egala cu noaptea la urmatoarele date:
c) 21 martie, 23 septembrie
Raspuns corect: (c)

191. Planetele sistemului solar ce pot fi utilizate pentru observatii in navigatia astronomica sunt:
b) Venus, Marte, Jupiter, Saturn
Raspuns corect:(b)
192. In functie de dispunerea orbitei, in raport de orbita terestra planetele inferioare sunt:
a) Mercur, Venus
Raspuns corect: (a)
193. Timpul civil se defineste astfel:
b) Unghiul orar al Soarelui mediu masurat de la meridianul inferior al observatorului
Raspuns corect: (b)
194. Intre timpul locului t si timpul la Greenwich T al unui astru exista urmatoarea relatie:
a) Figura: ccl_a120.mht
Raspuns corect: (a)
195. Intervalul de timp necesar Soarelui pentru a trece de doua ori consecutiv prin punctul vernal se
numeste:
b) An tropic
Raspuns corect: (b)
196. Ziua solara este intervalul de timp intre doua culminatii succesive la meridianul superior al
observatorului a....
c) Soarelui adevarat
Raspuns corect: (c)
197. O nava in deplasare spre est traverseaza meridianul de 180 grd la ora 21.00 din data de 30.06. Ce
data se inscrie in jurnalul de bord la ora 24.00?
Raspuns corect: (b)
198. O nava in deplasare spre vest traverseaza meridianul limita dintre fusul 3W si 4W la ora bordului
17.30. Cand se modifica in jurnalul de bord, ora bordului pentru a o aduce in concordanta cu noul fus orar:
a) La miezul noptii
Raspuns corect: (a)
199. Pentru calculul unghiului orar al Soarelui cu ajutorul Efemeridei nautice se utilizeaza relatia:
b) Figura: ccl_b125.mht
Raspuns corect: (b)
200. Notatia „d” din tabla de interpolare si corectii cuprinsa in Efemerida nautica are urmatoarea
semnificatie:
c) Variatia orara a declinatiei
Raspuns corect: (c)
201. Valoarea semidiametrului Soarelui, data in tablele zilnice din Efemerida nautica este necesara pentru:
c) Verifcarea preciziei determinarii corectiei sextantului
Raspuns corect: (c)
202. Cea mai stralucitoare stea de pe sfera cereasca este:
Raspuns corect: (a)
203. In functie de magnitudine se recomada sa se utilizeze pentru observatii in vederea determinarii

punctului navei:
c) Astrii de magnitudine minima care asigura conditia optima de intersectie
Raspuns corect: (c)
204. Metoda recomandata pentru identficarea unui astru necunoscut este:
d) Cu ajutorul navisferei
Raspuns corect: (d)
205. Orientarea navisferei pentru momentul observatiei se face in functie de:
b) Latitudine si timpul sideral al locului
Raspuns corect: (b)

206. Masurarea unghiurilor cu sextantul se bazeaza pe principiul:
b) Dublei reflexii
Raspuns corect: (b)
207. Metoda recomandata pentru determinarea corectiei sextantului care permite verificarea preciziei valorii
obtinute este:
c) Cu Soarele
Raspuns corect: (c)
208. Valoarea limita admisa pentru corectia sextantului este:
Raspuns corect: (a)
209. Limita admisa pentru comparatia rezultatului calculului de control al preciziei corectiei sextantului cu
semidiametrul soarelui este:
Raspuns corect: (b)
d) Determina din nou corectia sextantului
Raspuns corect: (d)
211. La un sextant foarte bine reglat eroarea de masurare a unghiurilor este determinata de:
a) Eroarea reziduala de neparalelism a oglinzilor
Raspuns corect: (a)
212. Care este succesiunea logica in care se aplica factorii de corectie pentru determinarea inaltimii
adevarate din inaltimea instrumentala masurata la Soare?:
c) Figura: ccl_c138.mht
Raspuns corect: (c)

213. Corectia totala a inaltimii masurate la stele este suma algebrica dintre:
a) Corectie de depresiune si refractie
Raspuns corect: (a)
214. Limitele recomandate pentru valoarea inaltimii masurate la astrii sunt:
Raspuns corect: (b)
215. Formula corecta pentru calculul latitudinii din inaltimea Stelei Polare cu Efemerida Brown este:
Raspuns corect: (c)
216. Pentru determinarea precisa a elementelor dreptei de inaltime se recomanda utilizarea urmatoarei
metode:
d) Serie de observatii
Raspuns corect: (d)
217. Metoda cea mai accesibila de determinare a corectiei compasului cu observatii la astri indiferent de
latitudinea locului observatorului este :
b) Cu un astru la inaltime oarecare
Raspuns corect: (b)
218. Pe sfera terestra linia de pozitie obtinuta din observatia efectuata la un astru se numeste:
d) Cerc de inaltime
Raspuns corect: (d)
219. Pe sfera terestra centrul cercului de inaltime se afla in:
b) Punctul subastral
Raspuns corect: (b)

220. Pentru determinarea punctului navei cu doua observatii simultane la astri diferenta de azimut optima
este:
Raspuns corect: (a)
221. Pentru determinarea punctului navei cu observatii simultane la astri diferenta de azimut limita este:
d) Figura: ccl_d147.mht
Raspuns corect: (d)
222. Pentru determinarea punctului navei cu trei observatii simultane la astri diferenta de azimut
recomandata este:
Raspuns corect: (c)
223. Diferenta minima de azimut la determinarea punctului navei cu doua observatii succesive la Soare
trebuie sa fie:
Raspuns corect: (b)
224. Pentru determinarea punctului navei cu observatii succesive la Soare, observatiile se efectueaza
intotdeauna in aceeiasi succesiune.Stabiliti care din variantele de mai jos este FALSA:
d) Prima observatie meridiana, a doua a.m.
Raspuns corect: (d)
225. Procedeul reducerii inaltimilor la acelasi zenit se aplica in scopul:
a) Diminuarii erorii in punct determinata de deplasarea navei in timpul efectuarii observatiilor
Raspuns corect: (a)
226. Care este modalitatea cea mai precisa de determinare a azimutului unui astru?
b) Cu formula ctg Z
Raspuns corect: (b)

227. Tablele A.B.C. nu pot fi utilizate pentru determinarea corectiei compasului prin metoda cu Soarele la
rasarit (apus) deoarece:
c) Dau valoarea azimutul Soarelui cand acesta se afla cu centrul in orizontul adevarat astronomic
Raspuns corect: (c)
228. Crepusculul nautic are loc in intervalul de timp cat Soarele se afla sub orizont la o inaltime negativa
cuprinsa intre:
b) 6-12 grd
Raspuns corect: (b)
229. Timpul mediu al locului tm se transforma in tipul fusului tf cu relatia:
Raspuns corect: (b)
230. Pozitia unui astru in sistemul de coordonate orizontale se defineste la intersectia:
d) Paralelului de inaltime cu cercul vertical
Raspuns corect: (d)
231. Axa lumii si verticala locului observatorului determina planul:
b) Meridianul ceresc al locului observatorului
Raspuns corect: (b)
232. Ecuatia medie a timpului exprima:
b) Diferenta intre pozitia Soarelui adevarat si a Soarelui mediu
Raspuns corect: (b)
233. Succesiunea fazelor Lunii este urmatorea:
a) Luna noua, prim patrar,luna plina, ultim patrar
Raspuns corect: (a)
234. Unghiurile intr-un triunghi sferic de pozitie sunt:

a) La zenit, paralactic, la pol
Raspuns corect: (a)
235. Precizia punctului determinat cu observatii succesive la Soare depinde in primul rand de:
a) Eroarea in estima
Raspuns corect: (a)
236. Care din factorii enumerati mai jos nu influenteaza precizia dreptei de inaltime?
d) Eroarea in punctul estimat
Raspuns corect: (d)
237. In marginea alaturata este reprezentata proiectia sferei ceresti in planul orizontului astronomic, cu
zenitul (Zen) in centru. Indicati ce este elementul marcat cu semnul intrebarii: Figura: ccl_19.jpg
c) Meridianul ceresc al observatorului.
Raspuns corect: (c)
238. Ce este elementul marcat cu semnul intrebarii: Figura: ccl_20.jpg
a) orizontul astronomic al observatorului;
Raspuns corect: (a)
239. Indicati ce este elementul marcat cu semnul intrebarii: Figura: ccl_21.jpg
b) ecuatorul ceresc;
Raspuns corect: (b)
a) orizontul astronomic al observatorului;
Raspuns corect: (a)
c) meridianul astronomic al observatorului.
Raspuns corect: (c)

242. Indicati ce este punctul marcat cu semnul intrebarii: Figura: ccl_24.jpg
b) zenitul;
Raspuns corect: (b)
a) cercul vertical al astrului;
Raspuns corect: (a)
b) linia nord sud;
Raspuns corect: (b)
245. Indicati ce este punctul marcat cu semnul intrebarii: Figura: ccl_27.jpg
b) punctul cardinal sud;
Raspuns corect: (b)
a) punctul cardinal est;
Raspuns corect: (a)
b) punctul cardinal vest;
Raspuns corect: (b)
b) meridianul superior;
Raspuns corect: (b)

c) meridianul inferior.
Raspuns corect: (c)
250. Indicati ce este cercul mare marcat cu semnul intrebarii: Figura: ccl_32.jpg
Raspuns corect: (b)
c) cercul orar.
Raspuns corect: (c)
252. Elementul care este trasat cu o culoare mai deschisa si este marcat cu semnul intrebarii reprezinta
urmatoarea coordonata a astrului: Figura: ccl_34.jpg
a) unghiul orar:
Raspuns corect: (a)
b) meridianul inferior;
Raspuns corect: (b)
c) meridianul superior.
Raspuns corect: (c)
255. Indicati ce coordonata a astrului este marcata cu semnul intrebarii: Figura: ccl_37.jpg
a) unghiul orar;
Raspuns corect: (a)
a) inaltimea;
Raspuns corect: (a)
c) paralelul de declinatie.
Raspuns corect: (c)
b) declinatia;
Raspuns corect: (b)
b) unghiul orar;
Raspuns corect: (b)
260. In figura alaturata, unghiul la pol este: Figura: ccl_42.jpg
b) la vest;
Raspuns corect: (b)
261. Care din afirmatiile de mai jos este adevarata? Figura: ccl_43.jpg
c) drumul adevarat este in cadranul I, relevmentul adevarat este in cadranul IV iar relevmentul prova este
la babord.
Raspuns corect: (c)
262. Care din afirmatiile de mai jos este adevarata? Figura: ccl_44.jpg
b) drumul adevarat este in cadrul II, relevmentul adevarat este in cadranul IV iar relevmentul prova este la
tribord;
Raspuns corect: (b)
263. Unghiul din imaginea alaturata este: Figura: ccl_45.jpg
a) deviatia compas;
Raspuns corect: (a)

b) corectia totala compas;
Raspuns corect: (b)
c) declinatia magnetica.
Raspuns corect: (c)
b) drumul compas;
Raspuns corect: (b)
a) Figura: ccl_r49a.mht
Raspuns corect: (a)
c) Figura: ccl_r50c.mht
Raspuns corect: (c)
b) Figura: ccl_r51b.mht
Raspuns corect: (b)
270. Relevmentul adevarat din imaginea alaturata este cuprins in cadranul: Figura: ccl_52.jpg
c) II.
Raspuns corect: (c)
a) III;
Raspuns corect: (a)

a) IV:
Raspuns corect: (a)
273. Elementul sferei ceresti din imaginea alaturata este: Figura: ccl_55.jpg
a) meridianul superior al observatorului;
Raspuns corect: (a)
274. Coordonarea cereasca din imaginea alaturata este: Figura: ccl_56.jpg
a) meridianul superior al observatorului;
Raspuns corect: (a)
c) unghiul orar al astrului.
Raspuns corect: (c)
a) declinatia astrului;
Raspuns corect: (a)
c) cercul orar al astrului.
Raspuns corect: (c)
278. Coordonata cereasca din imaginea alaturata este: Figura: ccl_60.jpg
b) azimutul astrului;
Raspuns corect: (b)
279. Coordonata cereasca din imaginea alaturata este: Figura: ccl_61.jpg

a) inaltimea astrului;
Raspuns corect: (a)
b) meridianul inferior al observatorului;
Raspuns corect: (b)
b) primul vertical estic;
Raspuns corect: (b)
Raspuns corect: (a)
Raspuns corect: (c)
Raspuns corect: (c)
Raspuns corect: (b)
Raspuns corect: (b)

Raspuns corect: (b)
Raspuns corect: (a)
Raspuns corect: (c)
290. Fie un observator M pe sfera terestra din imaginea alaturata. Elementul marcat cu semnul intrebarii
reprezinta: Figura: ccl_72.jpg
b) latitudinea geografica a observatorului;
Raspuns corect: (b)
291. Fie un observator M pe sfera terestra din imaginea alaturata. Elementul marcat cu semnul intrebarii
reprezinta: Figura: ccl_73.jpg
b) latitudinea geografica a observatorului;
Raspuns corect: (b)
292. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la reprezentarea sferei terestre din imaginea alaturata este
adevarata ? Figura: ccl_74.jpg
c) latitudinea geografica a observatorului M este nordica, deci pozitiva.
Raspuns corect: (c)
b) longitudinea geografica a observatorului M este estica, deci pozitiva;
b) longitudinea geografica a observatorului M este estica, deci pozitiva;
Raspuns corect: (b)
a) observatorul M se gaseste in emisfera nordica;
Raspuns corect: (a)
a) observatorul M se gaseste in emisfera estica;
Raspuns corect: (a)
296. Nava pleaca din punctul M 1 si aterizeaza in punctul M 2. Diferenta de latitudine are semnul: Figura:
ccl_78.jpg
b) minus;
Raspuns corect: (b)
297. Nava pleaca din punctul M 1 si aterizeaza in punctul M 2. Diferenta de longitudine are semnul: Figura:
ccl_79.jpg
b) minus;
Raspuns corect: (b)
298. Nava pleaca din punctul M 1 si aterizeaza in punctul M 2. Diferenta de longitudine are semnul: Figura:
ccl_80.jpg
a) minus;
Raspuns corect: (a)
299. Nava pleaca din punctul M 1 si aterizeaza in punctul M 2. Diferenta de latitudine are semnul: Figura:
ccl_81.jpg
c) minus.
Raspuns corect: (c)

300. Precizati ce element al navisferei din imagine este marcat cu sageata ? Figura: ccl_88.jpg
a) meridianul astronomic;
Raspuns corect: (a)
a) cercul de inaltime;
Raspuns corect: (a)
c) orizontul astronomic.
Raspuns corect: (c)
Raspuns corect: (b)
a) ecliptica;
Raspuns corect: (a)
b) paralel de declinatie;
Raspuns corect: (b)
b) polul ceresc;
Raspuns corect: (b)

a) polul ceresc;
Raspuns corect: (a)
308. Un cerc mare pe sfera terestra care intersecteaza ecuatorul la longitudinea de 141grd E il va intersecta
din nou la longitudinea de:
d) 039 grade W
Raspuns corect: (d)
309. Un far cu inaltimea de 37 metri si o bataie nominala de 18 Mm,cand vizibilitatea este de 11Mm, pentru
o inaltime a ochiului observatorului de 13 metri, incepe sa se vada de la distanta aproximativa de:
c) 20.0 Mm
Raspuns corect: (c)
310. Daca nava se deplaseaza spre Est:
a) diferenta de longitudine este pozitiva
Raspuns corect: (a)
311. In emisfera sudica, daca nava se deplaseaza spre Nord:
c) latitudinea punctului de plecare este mai mare decat latitudinea punctului de sosire
Raspuns corect: (c)
312. Deviatia compas este produsa de:
d) masele magnetice ale corpului navei
Raspuns corect: (d)
313. Daca drumul magnetic este mai mic decat drumul compas deviatia compas este:
d) vestica
Raspuns corect: (d)
314. Drumul magnetic difera de drumul compas cu valoarea:
b) deviatiei compas
Raspuns corect: (b)
315. Pe hartile la scara foarte mica informatiile privind declinatia magnetica sunt date sub forma de:
c) izogone
Raspuns corect: (c)
316. Daca pentru o anumita valoare a capului compas deviatia compas este zero, corectia compas este:
b) egala cu declinatia magnetica
Raspuns corect: (b)
317. Corectia compas pentru o anumita valoare a drumului navei este zero cand:
a) valoarea declinatiei magnetice si a deviatiei compas sunt egale si de semn contrar
Raspuns corect: (a)
318. Compensarea compasului magnetic are drept consecinta:
b) diminuarea influentei magnetismului navei
Raspuns corect: (b)
319. Viteza deasupra fundului se determina cu:
d) lochul Doppler
Raspuns corect: (d)
320. Daca distanta la loch este mai mare decat distanta reala parcursa de nava, factorul de corectie al
lochului este:
c) subunitar
Raspuns corect: (c)
321. Pe harta Mercator deformarile reprezentarii suprafetei terestre sunt proportionale cu:
b) Sec j
Raspuns corect: (b)

322. Nivelul de referinta al inaltimii reperelor din harta este de regula:
d) nivelul mediu al apei inalte la sizigii
Raspuns corect: (d)
323. Tipul de proiectie cartografica utilizat pentru harta Mercator este:
c) cilindrica
Raspuns corect: (c)
324. O harta avind scara de 1:160.000 este :
a) harta costiera
Raspuns corect: (a)
325. Proiectia gnomonica este:
a) centrala plana tangenta
Raspuns corect: (a)
326. Harta Mercator este realizata in proiectie:
b) centrala cilindrica dreapta conforma
Raspuns corect: (b)
327. Ortodroma se poate reprezenta ca linie dreapta pe o harta in proiectie:
d) gnomonica
Raspuns corect: (d)
328. In zonele cu maree nivelul de referinta al adancimilor (nivelul zero al hartii) este de regula:
b) nivelul mediu al celei mai joase ape la sizigii
Raspuns corect: (b)
329. Cartile pilot se corecteaza la zi utilizand:

b) avizele pentru navigatori
Raspuns corect: (b)
330. Loxodroma trece prin polii terestrii daca intersecteaza paralelele de latitudine sub un unghi de:
c) 90 grd
Raspuns corect: (c)
331. Care din afirmatiile de mai jos cu privire la proiectia Mercator este FALSA?
b) este echivalenta
Raspuns corect: (b)
332. Daca vantul bate dinaintea traversului acesta produce:
d) micsorarea vitezei si deriva de vant
Raspuns corect: (d)
333. Care din urmatoarele caracteristici ale unui far nu sunt specificate pe harta:
c) inaltimea constructiei farului
Raspuns corect: (c)
334. Pozitia determinata in functie de drumul si viteza reala a navei este un punct:
c) estimat
Raspuns corect: (c)
335. Pozitia navei rezultata pe baza de observatii succesive este un punct:
a) estimat-observat
Raspuns corect: (a)
336. Linia de pozitie corespunzatoare unui unghi vertical masurat la un reper costier de inaltime cunoscuta
este:
b) cerc de egala distanta
Raspuns corect: (b)

337. Reperele costiere utilizate pentru determinarea punctului navei trebuie sa indeplineasca urmatoarele
conditii:
d) sa fie trecute pe harta si vizibile
Raspuns corect: (d)
338. Plecand dintr-un punct precis determinat in drum adevarat 090 grd, dupa trei ore de mars punctul
determinat printr-o metoda independenta de compas rezulta la o distanta de 1.5 Mm Est de punctul estimat.
Forta vantului in zona este zero. Care din afirmati
d) in zona actioneza un curent de Est
Raspuns corect: (d)
339. Care este numarul minim de repere costiere necesar pentru determinarea punctului navei cu observatii
simultane:
b) unu
Raspuns corect: (b)
340. Care este numarul minim de linii de pozitie necesar pentru determinarea precisa a punctului navei cu
observatii simultane:
c) trei
Raspuns corect: (c)
341. Lumina unui far in izofaza are urmatoarea semnificatie
a) durata de lumina este egala cu durata de intuneric
Raspuns corect: (a)
342. Lumina alternativa a unui far are urmatoarea semnificatie:
c) culori diferite in sectoare strict delimitate
Raspuns corect: (c)
343. Bataia nominala a unui far reprezinta distanta la care se vede lumina acestuia cand vizibilitatea
meteorologica este de:
c) 10 Mm
Raspuns corect: (c)

344. Bataia geografica a unui far este specificata in Cartea farurilor pentru o inaltime a ochiului
observatorului de:
b) 5 metri
Raspuns corect: (b)
345. Bataia geografica a unui far este calculata in functie de:
d) inaltimea luminii, inaltimea ochiului observatorului si refractia atmosferica standard
Raspuns corect: (d)
346. Care este cazul nefavorabil pentru determinarea pozitiei navei cu doua unghiuri orizontale simultane:
b) reperele si nava sunt dispuse aproximativ pe acelasi arc de cerc
Raspuns corect: (b)
347. Care sunt limitele maxim admise pentru unghiul de intersectie intre doua linii de pozitie:
Raspuns corect: (a)
348. Unghiul optim de intersectie intre doua linii de pozitie este:
b) 90 grd
Raspuns corect: (b)
349. Grafic pe harta procedeul relevmentului prova dublu se aplica ca procedeu combinat:
c) relevment-distanta
Raspuns corect: (c)
350. Stabiliti varianta corespunzatoare ordinii crescande in precizia urmatoarelor procedee de determinare a
punctului navei cu observatii costiere: 1. Relevment-distanta; 2. doua unghiuri orizontale simultane; 3. trei
relevmente simultane; 4. punct estimat; 5
b) 4,1,5,3,2
Raspuns corect: (b)

351. Un aliniament are sensibilitate maxima cand:
a) distanta nava-reper anterior este mica, distanta dintre repere este mare
Raspuns corect: (a)
352. Locul geometric al punctelor de egala diferenta de relevment are urmatoarea proprietate:
d) este independent ca pozitie pe harta de valoarea corectiei compas
Raspuns corect: (d)
353. Care din urmatoarele notiuni nu este o linie de pozitie?
c) ortodroma
Raspuns corect: (c)
354. Corpul balizei marcajului cardinal de Nord este piturat in dungi orizontale dispuse de sus in jos astfel:
d) negru-galben
Raspuns corect: (d)
355. Corpul balizei marcajului cardinal de Vest este piturat in dungi orizontal dispuse de sus in jos astfel:
a) galben-negru-galben
Raspuns corect: (a)
356. Corespunzator sensului conventional de balizaj de la larg la uscat, in regiunea B, marcajele laterale au
urmatoarele lumini:
c) tribord-rosu, babord-verde
Raspuns corect: (c)
357. Corpul balizei marcajului cardinal de Est este piturat in dungi orizontale dispuse de sus in jos astfel:
a) negru-galben-negru
Raspuns corect: (a)
358. Deosebirea intre regiunea A si regiunea B de balizaj maritim se refera la:

b) marcajul lateral
Raspuns corect: (b)
359. Marcajul cardinal de Est are ca semn de varf:
c) doua conuri negre unite la baza
Raspuns corect: (c)
360. Marcajul cardinal de Vest are ca semn de varf:
b) doua conuri negre unite la varf
Raspuns corect: (b)
361. Marcajul lateral de babord din regiunea A are ca semn de varf:
c) un cilindru rosu
Raspuns corect: (c)
362. Valoarea declinatiei magnetice pentru anul 2004 este: Figura: ccl_8.jpg
c) 1 grd. 59'.
Raspuns corect: (c)
363. Semnul din imagine simbolizeaza: Figura: ccl_9.jpg
b) un marcaj lateral de tribord;
Raspuns corect: (b)
a) un marcaj lateral de babord;
Raspuns corect: (a)
c) un marcaj cardinal de nord.
Raspuns corect: (c)

a) un marcaj cardinal de est;
Raspuns corect: (a)
c) un marcaj cardinal de sud.
Raspuns corect: (c)
b) un marcaj cardinal de vest;
Raspuns corect: (b)
a) un marcaj de ape sigure;
Raspuns corect: (a)
a) un marcaj de ape sigure;
Raspuns corect: (c)
b) sensul conventional de balizaj;
Raspuns corect: (b)
372. Ce linie de pozitie costiera este indicata de sageata din imaginea alaturata? Figura: ccl_94.jpg
a) arcul de cerc capabil de un unghi orizontal;
Raspuns corect: (a)
a) d
Raspuns corect: (a)

Raspuns corect: (b)
Raspuns corect: (c)
Raspuns corect: (b)
377. Radarul este setat pe Miscarea Relativa, imaginea stabilizata N-UP, viteza navei proprii este diferita de
zero. Care din urmatoarele afirmatii este FALSA?
d) Spotul unui reper fix ramane fix pe imaginea radar
Raspuns corect: (d)
378. Radarul este setat pe Miscare Reala, imaginea stabilizata N-UP, viteza navei proprii este diferita de
b) Spotul care marcheaza pozitia navei proprii ramane intotdeauna fix
Raspuns corect: (b)
379. Radarul este setat in Miscare Reala. Care din urmatoarele tipuri de tinte nu se va deplasa pe imaginea
radar?
a) Un reper fix
Raspuns corect: (a)
380. Cea mai precisa informatie pe care un radar o poate oferi se refera la:
d) Distanta la o tinta
Raspuns corect: (d)
d) Distanta la o tinta
Raspuns corect: (d)
382. Radarul este setat in Miscare Relativa, cu imaginea in sistem H-UP. Care este cea mai rapida metoda
pentru determinarea punctului navei?
b) Masurarea a doua distante
Raspuns corect: (b)
383. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la radar este FALSA?
d) Relevmentele sunt mai precise decat distantele masurate cu radarul
Raspuns corect: (d)
384. Care din urmatoarele afirmatii, referitoare la operarea radarului pe timp de ceata este ADEVARATA?
a) Ambarcatiunile de mici dimensiuni pot scapa uneori detectiei radar
Raspuns corect: (a)
385. Radarul este setat in Miscare Relativa H-UP. Care din urmatoarele afirmatii este ADEVARATA?
c) Imaginea radar corespunde cu imaginea care se poate observa vizual de pe puntea de comanda
Raspuns corect: (c)
386. Radarul este setat in Miscare Relativa, in H-UP. Ce influenta are directia si viteza curentului asupra
vectorului miscarii relative al unei tinte?
a) Nu are nici o infuenta
Raspuns corect: (a)
387. Radarul este setat in Miscare Reala N-UP. Influenteaza directia si viteza curentului valoarea afisata de
radarul ARPA pentru CPA/TCPA-ul unei tinte?
b) Nu
Raspuns corect: (b)

388. In terminologia radar "Aspectul” unei nave tinta inseamna:
a) Relevmentul adevarat in care nava proprie „vede” nava proprie
b) Relevmentul prova semicircular in care nava tinta „vede” nava proprie
c) Relevmentul Prova in care nava proprie „vede” nava tinta
d) Marimea si forma navei
Raspuns corect: (b)
389. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la identificarea pe radar a unui reper de navigatie plutitor
(baliza) este FALSA?
c) In cazul in care exista deriva, viteza relativa a reperului este egala cu viteza curentului
Raspuns corect: (c)
390. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la identificarea pe radar a unei nave care naviga in acelasi
drum si cu aceeasi viteza cu nava este FALSA?
d) Vectorul de Miscare Relativa pentru nava respectiva va avea aceeasi directie cu drumul navei proprii
Raspuns corect: (d)
391. Radarul este setat in Miscare Relativa, imaginea stabilizata N-UP. O nava tinta in sectorul Prova Tribord
vine la coliziune. Care din urmatoarele afirmatii este FALSA?
d) Stoparea navei proprii, (viteza prin apa zero) nu modifica valoarea Directiei Miscarii Relative a navei tinta
Raspuns corect: (d)
392. Care din urmatoarele afirmatii privitoare la utilizarea PI (paralelelor indicatoare) este FALSA?
d) Cu ajutorul PI se poate urmari rezultatul unei manevre de evitare
Raspuns corect: (d)
c) Pilotarea navei cu ajutorul PI nu este indicata atunci cand exista deriva
Raspuns corect: (c)

394. Care dintre urmatoarele afirmatii privitoare la utilizarea NAVLINE este FALSA?
d) Spre deosebirede PI, NAVLINE-ul nu poate fi utilizatdecat pe scala radar pe care a fost trasat
Raspuns corect: (d)
395. Miscarea Relativa a unui reper fix poate furniza informatii utile de navigatie. Care din urmatoarele
afirmatii este FALSA?
d) Abaterea navei proprii de la ruta trasata pe harta
Raspuns corect: (d)
396. Care din urmatoarele afirmatii este FALSA? In conditiile in care exista deriva, plotand pe Planseta
RADAR pozitiile succesive ale unui reper fix se poate determina:
b) Corectia pentru stabilirea valorii exacte a CPA-ului la o nava tinta
Raspuns corect: (b)
397. Care din urmatoarele afirmatii este ADEVARATA? In conditiile in care exista deriva, pe Planseta RADAR
se lucreaza cu urmatorii parametri de miscare pentru nava proprie:
c) Drum adevarat/ viteza prin apa
Raspuns corect: (c)
398. Care din urmatoarele afirmatii este ADEVARATA? O harta electronica radar (True MAP) poate fi trasata
pe ecranul radar de catre utilizator si ulterior folosita pentru pilotarea navei, numai daca:
d) Avem pe radar un reper in functie de care sa putem pozitiona manual harta electronica
Raspuns corect: (d)
399. Un radar ARPA trebuie sa ofere posibilitatea de introducere manuala a urmatoarelor date:
a) Viteza navei deasupra fundului sau prin apa
Raspuns corect: (a)
400. Radarul este setat in Miscare Reala, imaginea stabilizata N-UP. Care din urmatoarele afirmatii
referitoare la utilitatea functiei HISTORY este ADEVARATA?
b) Arata care dintre tintele plotate a schimbat de drum
Raspuns corect: (b)
b) Arata care dintre tintele plotate a schimbat de drum
Raspuns corect: (b)
401. Ce determina la un radar ARPA emiterea unei alarme vizuale si sonore?
b) O tinta plotata si urmarita automat al carei ecou s-a pierdut
Raspuns corect: (b)
402. Radarul ARPA este cuplat cu lochul hidrodinamic. Din cauza curentului de maree, acesta indica o viteza
mai mare decat viteza reala a navei proprii. Ce erori sunt posibile in datele pe care ARPA le afiseaza?
d) Nici una dintre acestea erori
Raspuns corect: (d)
403. Care este cea mai utilizata forma de reprezentare grafica pentru drumul si viteza unei tinte, la radarele
ARPA?
d) Vector relativ sau real de miscare
Raspuns corect: (d)
404. Care din urmatoarele date trebuie utilizate (introduse) in sistemul ARPA?
d) Drumul adevarat
Raspuns corect: (d)
b) Viteza prin apa
Raspuns corect: (b)
406. Care dintre urmatoarele setari ale radarului ARPA furnizeaza o imagine radar foarte apropiata de cea
care poate fi observata vizual, de pe puntea de comanda?
c) Miscarea Reala, C-UP, Vector Real pentru tintele plotate
Raspuns corect: (c)

407. Ce fel de erori sunt posibile daca in sistemul ARPA se introduce valoarea drumului deasupra fundului
pentru nava proprie
d) Pot aparea erori la determinarea drumului adevarat al tintelor
Raspuns corect: (d)
408. Cand sunt activate zonele de veghe (ring guard) la un radar ARPA care din afirmatiile de mai jos este
ADEVARATA?
d) Unele tinte de mici dimensiuni pot scapa detectiei zonelor de veghe
Raspuns corect: (d)
409. Exista din punct de vedere al COLREG un tratament preferential pentru navele dotate cu radare ARPA?
a) NU
Raspuns corect: (a)
410. Cum trebuie setat radarul pentru a efectua simularea unei manevre de evitare pentru o nava tinta
aflata in tribord, putin inaintea traversului, la un ARPA?
c) Miscare Relativa/ N-UP/ vector relativ
Raspuns corect: (c)
411. Care din urmatoarele afirmatii este FALSA? La un radar ARPA cu sistem vectorial, in cadrul simularii
manevrei de evitare pot fi modificati urmatorii parametri:
a) TCPA-ul la nava tinta pentru care se face evitarea
Raspuns corect: (a)
412. Care din urmatoarele afirmatii este ADEVARATA? Simularea manevrei de evitare, la un radar ARPA cu
sistem vectorial, are ca rezultat:
d) Stabilirea parametrilor manevrei de evitare
Raspuns corect: (d)

413. Care din urmatoarele afirmatii este ADEVARATA? In cadrul simularii manevrei de evitare la un radar
ARPA cu sistem vectorial efectele manevrei de evitare se pot estima:
b) Numai pentru tintele care sunt deja plotate si urmarite de ARPA
Raspuns corect: (b)
414. La un radar ARPA cu sistem PAD, care din urmatoarele afirmatii referitoare la acest sistem grafic ARPA,
este FALSA?
b) Aria PAD-ului nu se modifica atata timp cat nu se modifica parametrii de mars ai navei proprii sau ai
navei tinta
Raspuns corect: (b)
415. La un radar ARPA cu sistem PAD, care din urmatoarele afirmatii referitoare la acest sistem grafic ARPA,
este FALSA?
d) Aria PAD-ului depinde de timpul alocat de utilizator pana la inceperea manevrei de evitare
Raspuns corect: (d)
416. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la modul de stabilire al manevrei de evitare pe baza
informatiilor date de un radar ARPA cu sistem PAD este ADEVARATA?
a) PAD-ul indica grafic zona periculoasa din jurul unei tinte
Raspuns corect: (a)
417. Precizia masurarii relevmentului radiogoniometric este influentata de un cumul de factori. Influenta
carui din acesti factori poate fi masurata valoric prin metoda comparatiei intre relevementul optic si
relevmentul radio masurate simultan la acelasi radi
d) efectul de emisie secundara
Raspuns corect: (d)
418. Caracteristicile de functionare a radiofarurilor sunt continute in „Admiralty List of Radio Signals”:
c) Vol.2
Raspuns corect: (c)
419. Efectul de noapte este generat de:

b) Receptia simultana a undei directe si a celei reflectate
Raspuns corect: (b)
420. Deviatia radio este determinata de:
c) Efectul de emisie secundara
Raspuns corect: (c)
421. Care din urmatoarii factori nu influenteaza deviatia radio:
a) Distanta nava-radiofar
Raspuns corect: (a)
422. Care din elementele constructive ale navei are de regula cea mai mare influenta asupra valorii deviatiei
radio si care determina variatia de tip cuadrantal a acesteia:
b) Corpul navei
Raspuns corect: (b)
423. Semnul corectiei ortodromice depinde de:
c) Pozitia nave in functie de pozitia radiofarului
Raspuns corect: (c)
424. Care din afirmatiile de mai jos cu privire la efectul de uscat este FALSA:
c) Este maxim cand directia nava-radiofar este orientata pe normala la linia coastei
Raspuns corect: (c)
425. Linia de pozitie hiperbolica se defineste ca fiind:
d) Locul geometric al punctelor de egala diferenta de distanta la doua puncte fixe
Raspuns corect: (d)
426. Freceventa purtatoare de lucru a statiilor LORAN-C este:

d) 100 Khz
Raspuns corect: (d)
427. O pereche de statii a unui lant LORAN-C se identifica in functie de:
b) Frecventa de repetitie a impulsurilor
Raspuns corect: (b)
428. O linie de pozitie LORAN-C se determina prin masurarea:
d) Diferentei de timp si faza
Raspuns corect: (d)
429. Acordul receptorului LORAN-C pe freceventa de lucru a unui lant LORAN-C se face in functie de:
a) Frecventa de repetitie a impulsului
Raspuns corect: (a)
430. Care din afirmatia de mai jos cu privire la factorii care afecteaza precizia punctului LORAN-C este falsa:
b) Starea marii in zona de navigatie
Raspuns corect: (b)
431. Parametrii utilizati pentru determinarea pozitiei cu sistemul GPS:
c) Pseudodistanta, diferenta de distanta
Raspuns corect: (c)
432. Configuratia segmentului spatial GPS asigura in orice punct pe suprafata terestra numarul minim
necesar de sateliti radiovizibili, care este de:
a)4
Raspuns corect: (a)4
433. Segmentul spatial GPS este format, in configuratie standard, din 24 de sateliti operationali, a caror
dispunere in spatiu este urmatoarea:
b) In 6 plane orbitale, cate 4 sateliti in fiecare plan orbital
Raspuns corect: (b)

434. Care din afirmatiile de mai jos cu privire la parametrii segmentului spatial GPS este FALSA?
c) Perioada de rotatie a satelitilor T=24 ore
Raspuns corect: (c)
435. Care din afirmatiile de mai jos cu privire la rolul segmentului de control GPS este FALSA:
c) Modificarea continua a parametrilor orbitei satelitiilor GPS
Raspuns corect: (c)
436. Sistemul GPS a fost proiectat pe baza elipsoidului de referinta:
b) WGS-84
Raspuns corect: (b)
437. In sistem tridimensional 3D parametrii de pozitie afisati de un receptor GPS sunt latitudinea,
longitudinea si inaltimea. Inaltimea afisata reprezinta inaltimea antenei receptorului GPS masurata de la
suprafata:
c) Elipsoidului de referinta
Raspuns corect: (c)
438. Intre pozitia afisata de receptorul GPS in sistem bidimensional 2D (latitudine, longitudine) si pozitia
corespunzatoare materializata pe harta de navigatie apar diferente daca:
d) Harta a fost proiectata pe baza unui elipsoid de referinta diferit de cel pe baza caruia a fost proiectat
sistemul GPS
Raspuns corect: (d)
439. Precizia punctului afisat de un receptor GPS depinde de un cumul de factori. Care din afirmatiile de
mai jos este FALSA:
b) Eroarea in punctul estimat al navei
Raspuns corect: (b)
440. Eroarea medie patratica in punctul GPS (pentru utilizatorii neautorizati de Departamentul Apararii al
SUA) cu metoda SA activa, in 95% din cazuri este:
Raspuns corect: (b)

441. Gradul de incredere in punctul afisat de un receptor GPS este dat de dilutia orizontala in pozitie (HDOP)
exprimata printr-o scara conventionala de la 1 la 10. Punctele cu grad minim de incredere corespund
pentru:
d) HDOP>5
Raspuns corect: (d)
442. Eroarea medie patratica in punctul determinat cu un echipament DGPS in 95% din cazuri este:
Raspuns corect: (a)
443. Valoarea limita a functiei XTE (abatere laterala de la drumul deasupra fundului pana la urmatorul
WAYPOINT) se stabileste in raport de:
a) Sensibilitatea pilotului automat coroborata cu gradul marii
Raspuns corect: (a)
444. In stationare la ancora setarea alarmei corespunzatoare la receptorul GPS se face in functie de:
c) Numarul de chei de lant la apa
Raspuns corect: (c)
445. Progamarea in memoria receptorului GPS a rutei de navigatie, pentru o traversada oceanica pe drum
mixt, se face in functie de:
b) Punctele intermediare ca WAYPOINT-uri
Raspuns corect: (b)
446. Specificatia DATUM a unei harti electronice reprezinta:
c) Elipsoidul de referinta pe baza caruia a fost proiectata harta
Raspuns corect: (c)
447. Cadranele de orizont sunt delimitate de:
c) linia Nord-Sud, linia Est-Vest.
Raspuns corect: (c)

a) latitudinea egala si de semn contrar, diferenta de longitudine egala cu 180 grade;
Raspuns corect: (a)
449. Care din afirmatiile de mai jos cu privire la caracteristicile ortodromei este FALSA?
c) este arc de cerc mic pe sfera terestra.
Raspuns corect: (c)
450. Vertexurile in cazul navigatiei mixte au latitudinea:
a) egala cu valoarea latitudinii paralelului limita;
Raspuns corect: (a)
451. Distanta insumata pe drumurile intermediare comparata cu distanta loxodromica, respectiv

ortodromica este intotdeauna:
b) cuprinsa intre distanta loxodromica si cea ortodromica;
Raspuns corect: (b)
communicate initial prin:
a) avize radio catre navigatori;
Raspuns corect: (a)
453. Informatiile referitoare la reglementarea traficului maritim prin scheme de separare a traficului sunt
continute in:
b) Ships' Routeing;
Raspuns corect: (b)
454. Viteza navei se masoara cu:
c) lochul.
Raspuns corect: (c)

455. Adancimea apei se masoara cu:
b) sonda;
Raspuns corect: (b)
456. In navigatia maritima se utilizeaza preponderent harta in proiectie:
c) Mercator.
Raspuns corect: (c)
457. Harta marina este:
a) reprezentarea la o anumita scara aunei zone oceanice;
Raspuns corect: (a)
458. Scara numerica a unei harti este:
c) raportul dintre lungimea unitara de pe pamant si corespondentul pe harta.
Raspuns corect: (c)
b) avizele pentru navigatori;
Raspuns corect: (b)
460. Un cart are:
c) 11 grade si 25min.
Raspuns corect: (c)
461. Cartul N este un cart:
b) cardinal;
Raspuns corect: (b)
462. Cartul SW este un cart:
a) intercardinal;
Raspuns corect: (a)

463. Cartul SSE este un cart:
a) intercardinal;
Raspuns corect: (c)
464. Cartul E la N este un cart:
b) inter-intercardinal;
Raspuns corect: (c)
465. Magnetii compensatori ai compasului magnetic au rolul:
c) de a crea un camp magnetic care sa se opuna campul magnetic al navei.
Raspuns corect: (c)
466. Magnetii compensatori de fier moale ai compasului magnetic sunt montati:
b) pe postament, langa cutia compasului;
Raspuns corect: (b)
467. Magnetii permanenti transversali ai compasului magnetic sunt montati:
c) in interiorul postamentului.
Raspuns corect: (c)
468. Magnetii permanenti longitudinali ai compasului magnetic sunt montati:
a) in interiorul postamentului;
Raspuns corect: (a)
469. Magnetul permanent vertical ( sau corectorul de banda) al compasului magnetic este montat:
b) in interiorul postamentului;
Raspuns corect: (b)

470. Sistemul de ace magnetice ale compasului magnetic are urmatoarele caracteristici:
a) acele magnetice sunt dispuse paralel, in numar par, in cutia compasului;
Raspuns corect: (a)
471. Roza magnetica a compasului magnetic se sprijina pe:
b) pivot;
Raspuns corect: (b)
472. Cesculita are rolul;
a) de a reduce frecarea dintre pivot si roza;
Raspuns corect: (a)
473. Lichidul din cutia compasului magnetic are rolul:
c) de a asigura plutirea rozei cu oflotabilitate usor negativa.
Raspuns corect: (c)
474. Compozitia lichidului din cutia compasului magnetic este:
b) alcool, apa distilata si glicerina;
Raspuns corect: (b)
475. Sistemul cardanic al cutiei compasului are rolul:
c) de a mentine in pozitie orizontala cutia compasului.
Raspuns corect: (c)
476. Curba de pe suprafata terestra paralela cu ecuatorul este:
b) un cerc mic;
Raspuns corect: (b)
477. Daca adancimea data in harta este de 36 de picioare, aceasta este egala cu:
c) 11 m.
Raspuns corect: (c)

478. Lungimea milei marine exprimata in metri este de:
b) 1852;
Raspuns corect: (b)
479. Arcul de meridian masurat de la ecuator pana la paralelul locului se numeste:
c) latitudine;
Raspuns corect: (c)
480. Arcul de meridian masurat de la paralelul punctului de plecare pana la paralelul punctului de sosire se
numeste:
c) diferenta de latitudine;
Raspuns corect: (c)
481. Arcul de ecuator masurat de la meridianul punctului de plecare pana la meridianul punctului de sosire
se numeste:
b) diferenta de longitudine;
Raspuns corect: (b)
482. Arcul de ecuator masurat de la meridianul zero pana la meridianul locului se numeste:
b) longitudine;
Raspuns corect: (b)
483. Diferenta de longitudine are domeniul de valori cuprins intre:
b) 0- 180 grade;
Raspuns corect: (b)
484. Relevmentul adevarat se masoara de la:
c) meridianul adevarat.
Raspuns corect: (c)

485. Derivatia compas este unghiul format intre:
a) meridianul magnetic si meridianul compas;
Raspuns corect: (a)
b) deviatiei compas;
Raspuns corect: (b)
487. Daca declinatia din harta pentru anul 1998 este 0 grade 45 min. W(6 min E) declinatia actualizata
pentru anul 2002 este:
c) 0 grade 21 min E.
Raspuns corect: (c)
b) egala cu declinatia magnetica;
Raspuns corect: (b)
489. Compensarea compasului magnetic are drept consecinta
b) diminuarea influentei magnetismului navei;
Raspuns corect: (b)
490. Pentru convertirea drumului adevarat in drum compas se utilizeaza:
a) declinatia magnetica si deviatia compas insumate algebric;
Raspuns corect: (a)
lochului este:
c) subunitar
Raspuns corect: (c)

492. Sonda ultrason masoara:
c) adancimea apei sub chila.
Raspuns corect: (c)
493. Distanta intre doua puncte pe harta Mercator se masoara pe:
c) scara latitudinilor in dreptul punctelor;
Raspuns corect: (c)
494. Harta mercator este realizata in proiectie:
a) centrala cilindrica dreapta conforma;
Raspuns corect: (a)
495. Curba pe suprafata terestra care intersecteaza meridianele sub acelasi unghi se numeste:
c) loxodroma.
Raspuns corect: (c)
496. Care din urmatoarele informatii nu sunt continute in hartile costiere:
c) frecventa de lucru a radiofarurilor
Raspuns corect: (c)
497. Deplasarea est-vest este:
c) lungimea arcului de paralel cuprins intre doua meridiane.
Raspuns corect: (c)
498. In proiectie Mercator ecuatorul este:
c) un segment de dreapta.
Raspuns corect: (c)
499. In proiectie Mercator paralele sunt:
a) linii drepte perpendiculare pe meridian;

Raspuns corect: (a)
500. La bordul unei nave aflata la ancora se masoara:
a) vantul adevarat;
Raspuns corect: (a)
551. In emisfera estica, daca nava se deplaseaza spre Vest:
b) longitudinea punctului de sosire este mai mica decat longitudinea punctului de plecare;
Raspuns corect: (b)
c) longitudinea punctului de plecare este mai mare decat longitudinea punctului de sosire;
Raspuns corect: (c)
553. In emisfera vestica, daca nava se deplaseaza spre Vest:
b) longitudinea punctului de plecare este mai mica decat longitudinea punctului de sosire;
Raspuns corect: (b)
554. In emisfera vestica, daca nava se deplaseaza spre Est:
Raspuns corect: (b)
c) micsorarea vitezei si deriva de vant.
Raspuns corect: (c)
556. Temperatura apei de mare se exprima in milibari;
b) grade Celsius;
Raspuns corect: (b)

557. Pozitia navei se poate determina, printre altele, prin masuratori de:
b) relevmente;
Raspuns corect: (b)
558. Acul magnetic al compasului magnetic de la bordul navei se orienteaza pe directia:
c) Nord compas.
Raspuns corect: (c)
559. Reperele costiere utilizate in principal pentru determinarea punctului navei pot fi:
c) faruri de aterizare
Raspuns corect: (c)
560. Linia de credinta a compasului magnetic de la bord materializeaza:
b) axul longitudinal al navei;
Raspuns corect: (b)
c) culori diferite in sectoare strict delimitate.
Raspuns corect: (c)
urmatoarele lumini:
c) tribord-rosu, babord-verde.
Raspuns corect: (c)

563. Marcajele laterale din sistemul de balizaj semnalizeaza:
c) limitele laterale ale semnalului navigabil.
Raspuns corect: (c)
564. Regula " verde la tribord-rosu la babord" valabila in regiunea A de balizaj se aplica marcajelor laterale
astfel:
b) in sensul de la larg catre coasta;
Raspuns corect: (b)
565. Drumul magnetic al navei este:
c) unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la directia nord magnetic pana la axul prova al navei;
Raspuns corect: (c)
566. Drumul compas al navei este:
b) unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la directia nord compas pana la axul prova al navei;
Raspuns corect: (b)
567. Drumul giro al navei este:
c) unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la directia nord giro pana la axul prova al navei;
Raspuns corect: (c)
568. Relevmentul adevarat la un reper costier este :
b) unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la directia nord adevarat pana la linia de vizare la
reperul costier;
Raspuns corect: (b)
569. Relevmentul magnetic la un reper costier este :
Raspuns corect: (c)
570. Relevmentul compas la un reper costier este :

b) unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la directia nord compas pana la linia de vizare la
reperul costier;
Raspuns corect: (b)
571. Relevmentul prova la un reper costier este :
a) unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la axul prova al navei pana la directia de vizare la un
reper costier;
Raspuns corect: (a)
572. Lumina marcajului special este de culoare:
c) galbena.
Raspuns corect: (c)
573. Lumina marcajului de pericol izolat este de culoare:
a) alba;
Raspuns corect: (a)
574. Lumina marcajului cardinal de vest este de culoare:
c) alba.
Raspuns corect: (c)
575. Lumina marcajului de ape sigure este de culoare:
c) alba.
Raspuns corect: (c)
576. Lumina marcajului cardinal de nord poate avea ritmul:
b) sclipiri rapide;
Raspuns corect: (b)
577. Lumina marcajului de ape sigure poate avea ritmul:
a) izofaza;
Raspuns corect: (a)

c) litera A in codul Morse.
Raspuns corect: (c)
579. Ofiterul vede pe timp de noapte in prova tribord un marcaj care emite un grup de doua sclipiri albe
care se repeta regulat. Acesta este:
b) un semn de pericol izolat;
Raspuns corect: (b)
580. Ofiterul vede pe timp de noapte in prova babord un marcaj care emite un grup de trei sclipiri albe care
se repeta regulat. Acesta este:
c) un semn de Est.
Raspuns corect: (c)
581. Ofiterul vede pe timp de noapte in prova un marcaj care emite un grup de noua sclipiri albe care se
repeta regulat. Acesta este:
c) un semn de Vest.
Raspuns corect: (c)
582. Ofiterul vede pe timp de noapte in prova un marcaj care emite un grup de sase sclipiri albe plus o
sclipire lunga care se repeta regulat. Acesta este:
b) un semn de Sud;
Raspuns corect: (b)
583. Ofiterul vede pe timp de noapte in prova tribord un marcaj care emite sclipiri intermitente de culoare
galbena. Acesta este:
a) un semn special;
Raspuns corect: (a)
584. Precizia de masurare a drumului compas este de:
c) 0 grade.1.
Raspuns corect: (c)

585. Precizia de masurare a drumului giro este de:
b) 0 grade.5;
Raspuns corect: (b)
586. Ofiterul vede pe timp de noapte in prova un marcaj care emite sclipiri intermitente de culoare rosie.
Acesta este:
c) un semn de babord.
Raspuns corect: (c)
587. Ofiterul vede pe timp de noapte in prova un marcaj care emite sclipiri intermitente de culoare verde.
Acesta este:
b) un semn de tribord;
Raspuns corect: (b)
588. Drumul adevarat al navei este egal cu 090 grade; rezulta ca nava se deplaseaza catre:
b) Est;
Raspuns corect: (b)
a) Nord;
Raspuns corect: (a)
c) Sud.
Raspuns corect: (c)
a) Vest;
Raspuns corect: (a)

592. Drumul compas al navei se afla cuprins in cadranul de orizont NE. Care din urmatoarele valori de drum
compas este corecta?
b) Dc= 034 grade;
Raspuns corect: (b)
593. Drumul compas al navei se afla cuprins in cadranul de orizont SE. Care din urmatoarele valori de drum
a) Dc= 112 grade;
Raspuns corect: (a)
594. Drumul compas al navei se afla cuprins in cadranul de orizont SW. Care din urmatoarele valori de drum
a) Dc= 202 grade;
Raspuns corect: (a)
595. Drumul compas al navei se afla cuprins in cadranul de orizont NW. Care din urmatoarele valori de drum
c) Dc= 328 grade
Raspuns corect: (c)
596. Un reper costier se vedein relevment adevarat egal cu 090 grade; rezulta ca reperul se vede catre:
b) Est;
Raspuns corect: (b)
597. Lumina unui far apare la orizont intr-un relevment prova circular de 60 grade. Rezulta lumina farului se
vede in:
a) RpTd=060 grade;
Raspuns corect: (a)
598. Lumina unui far apare la orizont intr-un relevment prova circular de 165 grade. Rezulta lumina farului
se vede in:
a) RpTd=165 grade;
Raspuns corect: (a)

se vede in:
b) pupa;
Raspuns corect: (b)
vede in:
a) travers tribord;
Raspuns corect: (a)
se vede in:
a) tribord, inapoia traversului;
Raspuns corect: (a)
vede in:
b) tribord, inapoia traversului;
Raspuns corect: (b)
se vede in:
c) babord, inapoia traversului
Raspuns corect: (c)
se vede in:
b) babord, inaintea traversului;
Raspuns corect: (b)
605. Lumina unui far apare la orizont RpBd=130 grade. Rezulta lumina farului se vede in:
Raspuns corect: (c)

a) babord, inaintea traversului;
Raspuns corect: (a)
607. Drumul compas este Dc=202 grade.0 iar corectia totala compas este Delta c=-2 grade.5. Care este
valoarea drumului adevarat Da?
c) Da=199 grade.5
Raspuns corect: (c)
608. Drumul compas este Da=078 grade.0 iar corectia totala compas este Delta c=- 1 grade.0. Care este
valoarea drumului adevarat Dc?
c) Dc= 079grade.0;
Raspuns corect: (c)
609. Nava in drum compas Dc=100 grade si masoara Rc= 030 grade la far. Farul se va vedea in:
b) prova babord;
Raspuns corect: (b)
610. Nava in Dg=330 grade si masoara Rg= 030 grade . Nava se va vedea in:
a) prova tribord;
Raspuns corect: (a)
611. O nava se vede in prova. Relevmentul prova la acea nava este egal cu;
b) 000 grade;
Raspuns corect: (b)
612. O nava se vede in pupa. Relevmentul prova la acea nava este egal cu:
c) 180 grade;
Raspuns corect: (c)
613. O nava se vede in travers tribord. Relevmentul prova circular la acea nava este egal cu:
a) 090 grade;
Raspuns corect: (a)
614. O nava se vede in travers babord. Relevmentul prova circular la acea nava este egal cu:
a) 270 grade;
Raspuns corect: (a)
615. Nava in Dg=080 grade si masoara Rg=030 grade. Nava se va vedea in:
b) prova babord;
Raspuns corect: (b)
616. Care dintre relatiile de mai jos este adevarata?
b) Figura: cmp_q2r2.mht
Raspuns corect: (b)
a) Figura: cmp_q3r1.mht
Raspuns corect: (a)
Raspuns corect: (b)
Raspuns corect: (a)
Raspuns corect: (a)

Raspuns corect: (b)
Raspuns corect: (a)
Raspuns corect: (b)
c) Figura: cmp_q10r3.mht
Raspuns corect: (c)
Raspuns corect: (b)
626. Figura: cmp_q12.mht
b) Da = 150 grd.5
Raspuns corect: (b)
radar?
a) un reper fix;
Raspuns corect: (a)
628. Radarul este setat in Miscare Relativa, cu imaginea in sistem H-UP. Care este cea mai rapida metoda
pentru determinarea punctului navei?
b) masurarea a doua distante;
Raspuns corect: (b)
629. Radarul este setat in Miscare Relativa, cu imaginea in sistem H-UP. Ce influenta are directia si viteza
curentului asupra vectorului miscarii relative al unei tinte?
a) nu are nici o influenta;
Raspuns corect: (a)
630. Radarul este setat in Miscare Reala, N-UP. Influenteaza directia si viteza curentului valoarea afisata de
b) nu;
Raspuns corect: (b)
631. CPA-ul la o tinta aflata pe ecranul unui radar conventional, setat in Miscare Relativa cu imaginea
stabilizata N-UP, poate fi determinat;
c) numai dupa ce tinta a fost plotata de cel putin doua ori.
Raspuns corect: (c)
632. Pe ecranul radar setat in Miscare Relativa observati o tinta care timp de 12 minute s-a mentinut in
acelasi relevment si la aceeasi distanta fata de nava proprie. Tinta respectiva este:
b) o nava care se deplaseaza in acelasi drum si cu aceeasi viteza ca nava proprie;
Raspuns corect: (b)
633. In terminologia radar" Aspectul" unei nave tinta inseamna:
b) relevmentul prova semicircular in care nava tinta " vede" nava proprie;
Raspuns corect: (b)
634. Cum se poate detecta cu ajutorul radarului setat in Miscare Relativa prezenta unei tinte periculoase?
c) tinta se apropie, iar relevmentul la ea nu se modifica;
Raspuns corect: (c)
635. Ce caracterizeaza o situatie de "foarte mare apropiere?
c) CPA-ul la o nava tinta este mai mic decat distanta de siguranta.

Raspuns corect: (c)
636. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la identificarea pe radar a unei " nave ajunse din urma " este
FALSA?
b) directa Miscarii Relative a " navei ajunsa din urma" are aproximativ aceeasi valoare cu drumul navei
proprii;
Raspuns corect: (b)
c) vectorul de Miscare Relativa pentru nava respectiva va avea aceeasi directie cu drumul navei proprii.
Raspuns corect: (c)
638. Care din afirmatiile urmatoare privitoare la utilizarea PI ( paralelelor indicatoare) este FALSA?
c) pilotarea navei cu ajutorul PI nu este indicata atunci cand exista deriva.
Raspuns corect: (c)
c) abaterea navei proprii de la ruta trasata pe harta
Raspuns corect: (c)
640. Care din urmatoarele afirmatii este FALSA?In conditiile in care exista deriva, plotand pe Planseta
RADAR pozitiile sugestive ale unui reper fix se poate determina:
b) corectia pentru stabilirea valorii exacte a CPA-ului la o nava tinta;
Raspuns corect: (b)
a) viteza navei deasupra fundului sau prin apa;
Raspuns corect: (a)
b) o tinta plotata si urmarita automat al carei ecou s-a pierdut;

Raspuns corect: (b)
643. Ce inseamna ARPA?
a) un sistem automat de plotare a tintelor radar;
Raspuns corect: (a)
c) drumul adevarat.
Raspuns corect: (c)
645. Care din urmatoarele afirmatii este FALSA?La radar ARPA cu sistem vectorial, in cadrul simularii
a) TCPA-ul la nava tinta pentru care se face evitarea;
Raspuns corect: (a)
c) stabilirea parametrilor manevrei de evitare.
Raspuns corect: (c)
647. Valoarea limita admisa pentru corectia sextului este:
c) Figura: cmp_q1r3.mht
Raspuns corect: (c)
648. Caracteristicile de functionare a radiofarurilor sunt continute in "Admiralty List of Radio Signals"
c) vol.2
Raspuns corect: (c)
b) receptia simultana a undei directe si a celei reflectate;
Raspuns corect: (b)

650. Derivata radio este determinata de:
c) efectul de emisie secundara.
Raspuns corect: (c)
c) pozitia nave in functie de pozitia radiofarului.
Raspuns corect: (c)
c) locul geometric al punctelor de egala diferenta de distanta la doua puncte fixe;
Raspuns corect: (c)
a) 4;
Raspuns corect: (a)
b) in 6 plane orbitale, cate 4 sateliti in fiecare plan orbital;
Raspuns corect: (b)
c) perioada de rotatie a satelitilor T= 24 ore.
Raspuns corect: (c)
b) WGS-84;
Raspuns corect: (b)
657. In sistem tridimensional 3D, parametrii de pozitie afisati de un receptor GPS sunt latitudinea,
suprafata:
c) Elipsoidului de referinta.
Raspuns corect: (c)
658. Care este semnificatia parametrului SOG afisat de un receptor GPS de navigatie maritima?
c) viteza deasupra fundului rezultata din derivata spatiului intre puncte consecutiv determinate;
Raspuns corect: (c)
659. Pe harta electronica poate fi afisata pozitia cu conditia ca echipamentul ECDIS sa fie cuplat cu:
a) Receptorul GPS;
Raspuns corect: (a)
660. La barometru, scaderea presiunii indica apropierea unui:
b) sistem de joasa presiune;
Raspuns corect: (b)
b) cicloni tropicali;
Raspuns corect: (b)
662. Higrometrele sunt instrumente de masura utilizate pentru a determina:
c) umiditatea relativa.
Raspuns corect: (c)
663. O maree este considerata diurna cand este formata din:
a) o singura apa inalta si o singura apa joasa in 24 de ore;
Raspuns corect: (a)
664. Milibarul este unitatea de masura pentru:
c) presiunea atmosferica.
Raspuns corect: (c)

c) creste in timp ce temperatura a aerului scade.
Raspuns corect: (c)
666. La o nava in mars, cu anemometrul se masoara:
a) numai viteza vantului aparent;
Raspuns corect: (a)
667. Barometrul aneroid este un instrument de masura folosit pentru:
b) masurarea presiunii aerului;
Raspuns corect: (b)
a) vreme frumoasa si uscata;
Raspuns corect: (a)
c) umiditatea relativa creste.
Raspuns corect: (c)
b) trecerea unui front rece;
Raspuns corect: (b)
671. Norii sunt clasificati tinand cont de:
c) altitudine si mod de formare.
Raspuns corect: (c)
672. Curentii oceanici sunt definiti ca:

b) deplasari orizontale ale maselor de apa;
Raspuns corect: (b)
673. Ceata se formeaza cand:
c) temperatura aerului este egala sau mai mica decat temperatura punctului de roua.
Raspuns corect: (c)
674. Ce instrument de masura inregistreaza variatiile presiunii aerului?
b) Barograful;
Raspuns corect: (b)
675. Cand variatia valorii de presiune, citita la barometru in ultimile 12 ore, este egala cu 0 sau este redusa,
indica:
b) conditiile prezente de vreme vor fi neschimbate;
Raspuns corect: (b)
676. In emisfera nordica, schimbarea brusca a directiei vantului spre W sau NW odata cu cresterea vitezei
lui indica faptul ca:
a) este in trecere un front rece;
Raspuns corect: (a)
a) Luna este la fazele de primul si al doilea patrar;
Raspuns corect: (a)
678. Una din cauzele care genereaza circulatia curentilor oceanici este:
c) variatia densitatii apei oceanice
Raspuns corect: (c)
679. Gradientul baric orizontal reprezinta:
b) diferenta de presiune pe unitatea de suprafata orizontala;
Raspuns corect: (b)

680. Umiditatea relativa este definita ca:
a) raportul dintre cantitatea actuala de vapori de apa, la temperatura data si cantitatea maxima posibila;
Raspuns corect: (a)
681. Aparitia norilor Altostratus in imediata apropiere a navei, deasupra marii, va fi insotita pe langa altele
si de urmatoarele conditii:
a) precipitatii cu caracter general si vizibilitate redusa;
Raspuns corect: (a)
682. Cea mai buna estimare a directiei vantului, la suprafata marii, unde sunt ape adanci, poate fi obtinuta
prin observarea:
c) directiei valurilor.
Raspuns corect: (c)
683. Expresia " aerul este saturat" inseamna ca:
a) umiditatea relativa este de 100%;
Raspuns corect: (a)
c) ceata de advectie
Raspuns corect: (c)
685. Instrumentul utilizat pentru masurarea umiditatii atmosferice este:
c) Psihometrul.
Raspuns corect: (c)
686. Zona fundului oceanic care se intinde de la linia tarmului spre largul marii pana unde se modifica
panta, spre cele mai mari adancimi se numesc:
c) Self sau platou continental.

Raspuns corect: (c)
687. Trecerea unui sistem de joasa presiune poate fi determinata prin citirea periodica a instrumentului de
masura numit:
a) Barograf;
Raspuns corect: (a)
688. Variatia de nivel a suprafetei oceanului datorate unei furtuni aflate la distanta se numeste:
c) Hula.
Raspuns corect: (c)
c) 1013,2 mb.
Raspuns corect: (c)
refera la:
b) punct de roua;
Raspuns corect: (b)
691. Intervalul de timp dintre creste de val succesive se refera la:
a) perioada valului;
Raspuns corect: (a)
692. Doua din cele mai importante cauze care genereaza curentii oceanici de suprafata sunt:
b) vanturile si diferenta de densitate a apei marii;
Raspuns corect: (b)
693. Distanta pe verticala dintre mareea data si nivelul mediu al apei este:
b) adancimea apei din harta;
Raspuns corect: (c)

b) de W la E;
Raspuns corect: (b)
a) 10 la 12 Nd;
Raspuns corect: (a)
696. Care este viteza medie de deplasare a ciclonilor tropicali pe traiectoria caracteristica?
b) 20 la 30 Nd;
Raspuns corect: (b)
697. Cum se numeste distanta pe verticala dintre talpa valului si creasta valului?
b) inaltimea valului;
Raspuns corect: (b)
698. Care este unul din semnele de existenta a unui ciclon tropical, la inceputul dezvoltarii sale?
a) o hula neobisnuit de lunga;
Raspuns corect: (a)
699. Cand exista conditii de risipire a cetii?
c) La intensificarea la tare, a vantului.
Raspuns corect: (c)
b) Musonii;
Raspuns corect: (b)

701. Cand masa de aer rece si o masa de aer cald se intalnesc fara a continua sa se mai deplaseze, zona de
separatie se numeste
c) front cvasistationar
Raspuns corect: (c)
702. Cand un curent curge in directie opusa fata de valuri, valul:
a) creste ca inaltime;
Raspuns corect: (a)
703. Care este forta unui vant avand viteza de 65 Nd?
c) 12 Bf.
Raspuns corect: (c)
c) au o valoare mai scazuta decat in mod normal.
Raspuns corect: (c)
705. Care din afirmatiile de mai jos privitoare la efectul fortei Coriolis asupra curentilor oceanici din emisfera
nordica este ADEVARATA?
a) forta Coriolis abate spre dreapta de la directia initiala orice corp in miscare, deci si curentii;
Raspuns corect: (a)
b) Briza de uscat;
Raspuns corect: (b)
707. Ce materiale documentare trebuie sa se consulte pentru informarea de amanunt asupra curentilor din
oceanul Atlantic de nord?
b) carti pilot ale zonei
Raspuns corect: (b)

708. Observatiile meteo indica faptul ca temperatura aerului este in continua scadere si foarte apropiata de
punctul de roua. Ce tip de vreme poate fi prognozat?
b) ceata;
Raspuns corect: (b)
c) lochul.
Raspuns corect: (c)
b) sonda;
Raspuns corect: (b)
a) reprezentarea la o anumita scara a unei zone oceanice;
Raspuns corect: (a)
c) raportul dintre lungimea unitara de pe Pamant si corespondentul pe harta.
Raspuns corect: (c)
Raspuns corect: (b)
714. Temperatura apei de mare se exprima in:
b) grade celsius,
Raspuns corect: (b)

Raspuns corect: (b)
716. Polii geografici sunt:
a) cele doua puncte in care axa de rotatie intersecteaza suprafata Pamantului;
Raspuns corect: (a)
717. Latitudinea geografica este:
c) arcul de meridian masurat de la ecuatorul terestru pana la paralelul locului.
Raspuns corect: (c)
718. Longitudinea geografica este:
a) arcul de ecuator masurat de la meridianul Greenwich pana la meridianul locului;
Raspuns corect: (a)
719. Un cart are:
c) 11 grade 25 secunde.
Raspuns corect: (c)
b) cardinal;
Raspuns corect: (b)
a) intercardinal;
Raspuns corect: (a)
c) inter-intercardinal.
Raspuns corect: (c)

c) intermediar.
Raspuns corect: (c)
c) de a crea un camp magnetic opus campului magnetic al navei.
Raspuns corect: (c)
725. Magnetii permanenti ai compasului magnetic sunt montati:
Raspuns corect: (c)
726. Magnetul permanent vertical (sau corectorul de banda) al compasului magnetic este montat:
Raspuns corect: (b)
727. Sistemul de ace magnetice al compasului magnetic are urmatoarele caracteristici:
Raspuns corect: (a)
728. Cesculita are rolul:
a) de a micsora frecarea dintre pivot si roza;
Raspuns corect: (a)
c) de a asigura plutirea rozei cu o flotabilitate usor negativa.
Raspuns corect: (c)
Raspuns corect: (b)

731. Cand apar bule de aer in cutia compasului, conducatorul de salupa are obligatia:
a) de a completa cu apa distilata;
Raspuns corect: (a)
Raspuns corect: (c)
733. In figura alaturata este reprezentat: Figura: csm_130.jpg
c) titlul unei harti de navigatie.
Raspuns corect: (c)
734. In figura alaturata este reprezentat un extras dintr-o harta maritima. Care este scara acestei harti
? Figura: csm_130.jpg
c) 1/150.000.
Raspuns corect: (c)
735. In imaginea alaturata este reprezentata … : Figura: csm_139.jpg
a) cutia unui compas magnetic;
Raspuns corect: (a)
736. In imaginea alaturata este reprezentat … : Figura: csm_140.jpg
b) un compas magnetic cu reflexie;
Raspuns corect: (b)
737. In imaginea alaturata sageata indica … : Figura: csm_141.jpg
c) postamentul compasului.
Raspuns corect: (c)
c) cutia compasului magnetic.

Raspuns corect: (c)
a) suspensia cardanica a cutiei compasului;
Raspuns corect: (a)
b) roza compasului;
Raspuns corect: (b)
c) un loch mecanic.
Raspuns corect: (c)
742. In imaginea alaturata este reprezentat: Figura: csm_146.jpg
a) un ceas la bord;
Raspuns corect: (a)
743. In emisfera nordica, daca nava se deplaseaza spre Nord:
a) latitudinea punctului de plecare este mai mica decat latitudinea punctului de sosire;
Raspuns corect: (a)
b) latitudinea punctului de plecare este mai mare decat latitudinea punctului de sosire;
Raspuns corect: (b)
Raspuns corect: (b)

Raspuns corect: (b)
Raspuns corect: (c)
748. Daca vantul bate din travers acesta produce:
c) deriva de vant.
Raspuns corect: (c)
749. Daca vantul bate din prova tribord acesta produce:
c) micsorarea vitezei si deriva de vant la babord.
Raspuns corect: (c)
b) relevmente;
Raspuns corect: (b)
c) Nord compas.
Raspuns corect: (c)
752. Reperele costiere utilizate pentru determinarea punctului navei pot fi:
c) faruri de aterizare.
Raspuns corect: (c)
753. Corpul balizei marcajului cardinal de Vest este piturat in dungi orizontale dispuse de sus in jos astfel:
a) galben-negru-galben;
Raspuns corect: (a)

754. Lumina unui far in izofaza are urmatoarea semnificatie:
a) durata de lumina este egala cu durata de intuneric;
Raspuns corect: (a)
Raspuns corect: (c)
b) doua conuri negre unite la varf;
Raspuns corect: (b)
c) negru-galben.
Raspuns corect: (c)
urmatoarele lumini:
Raspuns corect: (c)
a) negru-galben-negru;
Raspuns corect: (a)
b) marcajele laterale;
Raspuns corect: (b)

c) doua conuri negre unite la baza.
Raspuns corect: (c)
c) un cilindru rosu.
Raspuns corect: (c)
763. Marcajul lateral de tribord din regiunea A are ca semn de varf:
a) un con verde (sau negru prin exceptie) cu varful in sus;
Raspuns corect: (a)
764. Marcajul de pericol izolat are ca semn de varf:
c) o sfera de culoare neagra.
Raspuns corect: (c)
c) limitele laterale ale senalului navigabil.
Raspuns corect: (c)
766. Regula "verde la tribord - rosu la babord" valabila in regiunea A de balizaj se aplica marcajelor laterale
astfel:
b) in sensul de larg catre coasta;
Raspuns corect: (b)
767. Drumul adevarat al navei este:
b) unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la directia nord adevarat pana la axul prova al navei;
Raspuns corect: (b)
c) unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la directia nord magnetic pana la axul prova al navei.
Raspuns corect: (c)

Raspuns corect: (b)
c) unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la directia nord giro pana la axul prova al navei.
Raspuns corect: (c)
771. Relevmentul adevarat la un reper costier este:
reperul costier;
Raspuns corect: (b)
772. Relevmentul magnetic la un reper costier este:
c) unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la directia nord magnetic pana la linia de vizitare la
reperul costier.
Raspuns corect: (c)
773. Relevmentul compas la un reper costier este:
reperul costier;
Raspuns corect: (b)
774. Relevmentul prova la un reper costier este:
a) unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la axul prova al navei pana la directia de vizare la
reperul costier;
Raspuns corect: (a)
775. In regiunea A, lumina marcajului lateral de tribord este de culoare:
a) verde;
Raspuns corect: (a)

776. In regiunea A, lumina marcajului lateral de babord este de culoare:
b) rosie;
Raspuns corect: (b)
c) galbena.
Raspuns corect: (c)
778. Lumina marcajului de pericol special este de culoare:
a) alba;
Raspuns corect: (a)
779. Lumina marcajului cardinal de nord este de culoare:
a) alba;
Raspuns corect: (a)
780. Lumina marcajului cardinal de Est este de culoare:
b) alba;
Raspuns corect: (b)
781. Lumina marcajului cardinal de Sud este de culoare:
c) alba.
Raspuns corect: (c)
782. Lumina marcajului cardinal de Vest este de culoare:
c) alba.
Raspuns corect: (c)
c) alba.
Raspuns corect: (c)

b) sclipiri rapide;
Raspuns corect: (b)
785. Lumina marcajului cardinal de Est poate avea ritmul:
b) 3 sclipiri rapide;
Raspuns corect: (b)
786. Lumina marcajului cardinal de Sud poate avea ritmul:
c) 6 sclipiri rapide plus o sclipire lunga.
Raspuns corect: (c)
787. Lumina marcajului cardinal de Vest poate avea ritmul:
Raspuns corect: (b)
788. Lumina marcajului de pericol izolat poate avea ritmul:
a) 2 sclipiri rapide;
Raspuns corect: (a)
a) izofaza;
Raspuns corect: (a)
790. Lumina marcajului de ape sigure poate a vea ritmul:
c) litera A in Codul Morse.
Raspuns corect: (c)
791. Conducatorul de salupa vede pe timp de noapte in prova tribord un marcaj care emite un grup de doua
sclipiri albe care se repeta regulat. Acesta este:
b) un semn de pericol izolat;
Raspuns corect: (b)
792. Conducatorul de salupa vede pe timp de noapte in prova babord un marcaj care emite un grup de trei
c) un semn de Est.
Raspuns corect: (c)
793. Conducatorul de salupa vede pe timp de noapte in prova un marcaj care emite un grup de noua sclipiri
albe care se repeta regulat. Acesta este:
c) un semn de Vest.
Raspuns corect: (c)
794. Conducatorul de salupa vede pe timp de noapte in prova un marcaj care emite un grup de sase sclipiri
albe plus o sclipire lunga care se repeta regulat. Acesta este:
b) un semn de Sud;
Raspuns corect: (b)
795. Conducatorul de salupa vede pe timp de noapte in prova tribord un marcaj care emite sclipiri
intermitente de culoare galbena. Acesta este:
a) un semn special;
Raspuns corect: (a)
796. Conducatorul de salupa vede pe timp de noapte in prova un marcaj care emite sclipiri intermitente de
culoare rosie. Acesta este:
Raspuns corect: (c)
797. Conducatorul de salupa vede pe timp de noapte in prova un marcaj care emite sclipiri intermitente de
culoare verde. Acesta este:
Raspuns corect: (b)

798. Diferenta de latitudine geografica dintre punctul de plecare si cel de sosire este:
b) arcul de meridian masurat de la paralelul punctului de plecare pana la paralelul punctului de sosire;
Raspuns corect: (b)
799. Diferenta de longitudine geografica dintre punctul de plecare si cel de sosire este:
a) arcul de ecuator masurat de la meridianul punctului de plecare pana la meridianul punctului de sosire;
Raspuns corect: (a)
b) Est;
Raspuns corect: (b)
801. Drumul adevarat al navei este egal cu 000 grade: rezulta ca nava se deplaseaza catre:
a) Nord;
Raspuns corect: (a)
c) Sud.
Raspuns corect: (c)
a) Vest;
Raspuns corect: (a)
804. Drumul compas al navei se afla cuprins in cadranul NE de orizont. Care din urmatoarele valori de drum
b) Dc = 034 grade;
Raspuns corect: (b)
805. Drumul compas al navei se afla cuprins in cadranul SE de orizont. Care din urmatoarele valori de drum
a) Dc = 112 grade;
Raspuns corect: (a)

806. Drumul compas al navei se afla cuprins in cadranul SW de orizont. Care din urmatoarele valori de drum
b) Dc = 234 grade;
Raspuns corect: (b)
807. Drumul compas al navei se afla cuprins in cadranul NW de orizont. Care din urmatoarele valori de drum
c) Dc = 328 grade.
Raspuns corect: (c)
808. Un reper costier se vede un relevment adevarat egal cu 090 grade; rezulta ca reperul se vede catre:
b) Est;
Raspuns corect: (b)
se vede in:
b) pupa;
Raspuns corect: (b)
se vede in:
a) travers tribord;
Raspuns corect: (a)
se vede in:
Raspuns corect: (a)
812. Lumina unui far apare la orizont RpBd = 30 grade. Rezulta lumina farului se vede in:

Raspuns corect: (a)
813. Care dintre relatiile de mai jos este adevarata ?
b) Figura: csm_q86r2.mht
Raspuns corect: (b)
Raspuns corect: (b)
a) Figura: csm_q88r1.mht
Raspuns corect: (a)
a) Figura: csm_q89r1.mht
Raspuns corect: (a)
817. Drumul compas est Dc = 202 grade.0 iar corectia totala compas este Delta c = -2 grade 5. Care este
valoarea drumului adevarat Da ?
a) Da = 204 grade.5;
Raspuns corect: (a)
818. Drumul adevarat este Da = 078 grade.0 iar corectia totala compas este Delta c = -1grad.0. Care
este valoarea drumului compas Dc ?
a) Dc = 077grade.0;
Raspuns corect: (a)
819. Care din relatiile de mai jos este adevarata ?
c) Figura: csm_q92r3.mht
Raspuns corect: (c)

Raspuns corect: (b)
821. Nava in drum compas Dc = 100 si masoara Rc = 030 grade la un far. Farul se va vedea in:
b) prova babord;
Raspuns corect: (b)
822. O nava se vede in prova. Relevmentul prova la acea nava este egal cu:
b) 000 grade;
Raspuns corect: (b)
c) 180 grade.
Raspuns corect: (c)
824. O nava se vede in travers tribord. Relevmentul prova la acea nava este egal cu:
a) 090 grade;
Raspuns corect: (a)
825. Nava in Dg = 080 grade si masoara Rg = 030 grade. Nava se va vedea in:
b) prova babord;
Raspuns corect: (b)
a) prova tribord;
Raspuns corect: (a)
827. Pe timpul cartului, conducatorul de salupa are obligatia:

b) de a compara permanent indicatiile compasului magnetic ale compasului giro;
Raspuns corect: (b)
828. Pe timpul veghei la ancora, graparea ancorei se poate identifica:
b) masurand periodic relevmente la doua repere fixe (costiere);
Raspuns corect: (b)
829. Sunteti in regiunea "A" de balizaj, in mars pe un senal navigabil, de la larg catre coasta. Marcajul
alaturat trebuie: Figura: csm_111.jpg
b) lasat la babord;
Raspuns corect: (b)
b) lasat la babord;
Raspuns corect: (b)
b) lasat la babord;
Raspuns corect: (b)
832. Sunteti in regiunea "A" de balizaj, in mars pe un senal navigabil, iesind catre larg. Marcajul alaturat
trebuie: Figura: csm_111.jpg
a) lasat la tribord;
Raspuns corect: (a)
Raspuns corect: (a)
Raspuns corect: (a)
835. Sunteti in regiunea "B" de balizaj, in mars pe un senal navigabil, de la larg catre coasta. Marcajul
Raspuns corect: (a)
Raspuns corect: (a)
Raspuns corect: (a)
838. Sunteti in regiunea "B" de balizaj, in mars pe un senal navigabil, iesind catre larg. Marcajul alaturat
b) lasat la babord;
Raspuns corect: (b)
b) lasat la babord;
Raspuns corect: (b)
b) lasat la babord;
Raspuns corect: (b)

Raspuns corect: (a)
Raspuns corect: (a)
Raspuns corect: (a)
b) lasat la babord;
Raspuns corect: (b)
b) lasat la babord;
Raspuns corect: (b)
b) lasat la babord;
Raspuns corect: (b)
847. Pe harta din figura alaturata este reprezentata: Figura: csm_129.jpg
c) o schema de separare a traficului maritim.
Raspuns corect: (c)

848. In figura alaturata este reprezentat un extras dintr-o harta maritima. Adancimea apei pe aceasta harta
este exprimata in: Figura: csm_130.jpg
b) metri;
Raspuns corect: (b)
849. Pe harta alaturata este reprezentata simbolic o baliza cilindrica dotata cu lumina de culoare rosie (litera
R - red). Acest simbol reprezinta un marcaj … : Figura: csm_133.jpg
a) lateral;
Raspuns corect: (a)
850. Pe harta alaturata este reprezentat un marcaj al sistemului de balizaj. O nava care se deplaseaza in
sensul sagetii trebuie sa … : Figura: csm_134.jpg
a) schimbe de drum la babord;
b) schimbe de drum la tribord;
c) mentina drumul.
Raspuns corect: (b)
851. Pe harta alaturata este reprezentant un marcaj al sistemului de balizaj. O nava care se deplaseaza in
sensul sagetii trebuie sa … : Figura: csm_135.jpg
a) schimbe de drum la babord;
Raspuns corect: (a)
852. Pe harta alaturata, este reprezentat un marcaj … : Figura: csm_136.jpg
b) cardinal de Est;
Raspuns corect: (b)
853. Pe harta alaturata, este reprezentat un marcaj cardinal. O nava care se deplaseaza in sensul sagetii
trebuie … : Figura: csm_137.jpg
c) sa execute o manevra de schimbare de drum la babord.
Raspuns corect: (c)

854. Pe harta alaturata, este reprezentat un marcaj … : Figura: csm_138.jpg
b) cardinal de sud;
Raspuns corect: (b)
855. Farul de aterizare Constanta are o lumina de culoare:
b) alba;
Raspuns corect: (b)
856. Farul de aterizare Constanta are o perioada a sclipirilor de aproximativ … :
c) 90 secunde.
Raspuns corect: (c)
857. Digul de nord al portului Constanta este orientat catre … :
a) sud-est;
Raspuns corect: (a)
858. Litoralul romanesc al Marii Negre este asigurat cu un numar de … :
b) 7 faruri de aterizare;
Raspuns corect: (b)
859. Lungimea milei marine exprimata in metri este:
b) 1852 m;
Raspuns corect: (b)
c) latitudine.
Raspuns corect: (c)
861. Arcul de meridian masurat de la paralelul punctului de plecare pana la paralelul punctului de sosire se
numeste:
c) diferenta de latitudine.
Raspuns corect: (c)
862. Arcul de ecuator masurat de la meridianul punctului de plecare pana la meridianul punctului de sosire
se numeste:
b) diferenta de longitudine;
Raspuns corect: (b)
863. Arcul de ecuator masurat de la meridianul zero pana la meridianul locului se numeste:
b) longitudine;
Raspuns corect: (b)
b) 0 - 180 grade;
Raspuns corect: (b)
c) adancimea apei sub chila.
Raspuns corect: (c)
866. Fusul orar in care se afla la un moment dat observatorul se determina prin impartirea longitudinii
locului observatorului la:
c) 15 grade.
Raspuns corect: (c)
c) linia Nord-Sud, linia Est-Vest.
Raspuns corect: (c)
c) lochul.
Raspuns corect: (c)

b) sonda;
Raspuns corect: (b)
Raspuns corect: (a)
c) raportul dintre lungimea unitara de pe Pamant si corespondentul pe harta
Raspuns corect: (c)
Raspuns corect: (b)
873. Un cart are:
c) 11.25 grade.
Raspuns corect: (c)
b) cardinal;
Raspuns corect: (b)
a) intercardinal;
Raspuns corect: (a)
c) inter-intercardinal.
Raspuns corect: (c)
c) intermediar.
Raspuns corect: (c)
c) de a crea camp magnetic care sa se opuna campului magnetic al navei.
Raspuns corect: (c)
Raspuns corect: (b)
880. Magnetii permanenti transverali ai compasului magnetic sunt montati:
Raspuns corect: (c)
a) in interiorul postamentului.
Raspuns corect: (a)
b) in interiorul postamentului.
Raspuns corect: (b)
Raspuns corect: (a)

884. Roza magnetica a compasului magnetic se sprijina pe:
b) pivot;
Raspuns corect: (b)
a) de a reduce frecarea dintre pivot di roza;
Raspuns corect: (a)
Raspuns corect: (c)
Raspuns corect: (b)
a) de a fixa rigid cutia compasului pe postament;
b) de a preintampina rotirea postamentului;
Raspuns corect: (c)
b) sistem de joasa presiune;
Raspuns corect: (b)
890. Hidrometrele sunt instrumente de masura utilizate pentru a determina:
c) umiditatea relativa.
Raspuns corect: (c)

a) o singura apa inalta si o singura apa joasa in 24 de ore;
Raspuns corect: (a)
c) presiunea atmosferica.
Raspuns corect: (c)
a) numai viteza vantului aparent;
Raspuns corect: (a)
b) masurarea presiunii aerului;
Raspuns corect: (b)
b) deplasari orizontale ale maselor de apa;
Raspuns corect: (b)
896. Ce instrument de masura inregistreaza variatiile presiunii aerului:
b) barograful;
Raspuns corect: (b)
897. Cand variatia valorii de presiune, citita la barometru in ultimele 12 ore, este egala cu 0 sau este redus,
indica:
b) conditiile prezente de vreme vor fi neschimbate;
Raspuns corect: (b)
a) luna este la fazele de primul si al doilea patrar;
Raspuns corect: (a)

c) psihrometrul.
Raspuns corect: (c)
900. Presinea atmosferica standard, exprimata in mb, este:
c) 1013,2 mb.
Raspuns corect: (c)
901. Intervalul de timp dintre doua creste de val succesive se refera la:
a) periada valului;
Raspuns corect: (a)
902. Doua din cele mai importante cauze care genereaza curentii oceanici de suprafata sunt:
b) vanturile si diferenta de densitate a apei marii;
Raspuns corect: (b)
c) inaltimea mareei.
Raspuns corect: (c)
c) inaltimea valului.
Raspuns corect: (c)
b) grade Celsius;
Raspuns corect: (b)
c) meridianul adevarat.
Raspuns corect: (c)

907. Deviatia compas este unghiul format intre:
a) meridianul magnetic si meridianul compas;
Raspuns corect: (a)
b) deviatiei compas
Raspuns corect: (b)
909. Daca declinatia din harta pentru anul 1988 este 0 grade 45 min W (6 min E) declinatia actualizata
pentru anul 2002 este:
c) 0 grade 39 min E
Raspuns corect: (c)
b) egala cu declinatia magnetica;
Raspuns corect: (b)
b) diminuarea influientei navei;
Raspuns corect: (b)
a) declinatia magnetica si deviatia compas insumate algebric;
Raspuns corect: (a)
lochului este:
c) subunitar.
Raspuns corect: (c)
914. Distanta intre doua puncte pe harta Mercator se masoare pe:

c) scara latitudinilor in dreptul punctelor.
Raspuns corect: (c)
a) centrala cilindrica dreapta conforma;
Raspuns corect: (a)
916. Care din urmatoarele informatii nu sunt continue in hartile costiere
c) frecventa de lucru a radiofarurilor.
Raspuns corect: (c)
c) lungimea arcului de paralel cuprins intre doua meridiane:
Raspuns corect: (c)
c) un segment de dreapta.
Raspuns corect: (c)
a) linii drepte perpendiculare pe meridian;
Raspuns corect: (a)
a) vantul adevarat;
Raspuns corect: (a)
Raspuns corect: (c)

c) estimat.
Raspuns corect: (c)
a) estimat-observat;
Raspuns corect: (a)
924. Pozitia navei determinata cu observatii simultane este un punct:
b) observat
Raspuns corect: (b)
este:
b) cerc de egala distanta;
Raspuns corect: (b)
926. Lumina unui far cu oculatii are urmatoarea semnificatie:
a) perioada de intuneric este mai mica decat cea de lumina
Raspuns corect: (a)
927. Plecand dintr-un punct precis determinat in drum adevarat 090 grade, dupa trei ore de mars
determinat printr-o metoda independenta de compas rezulta la o distanta de 1.5 Mm Est de punctul estimat.
Forta vantului in zona este zero. Care din afirmatiile de
c) in zona actioneaza un curent de est.
Raspuns corect: (c)
928. Care este numarul minim de repere costiere necesar pentru determinarea punctului navei cu observatii
simultane:
b) unu;
Raspuns corect: (b)

929. Curentul care produce efect maxim de deriva este:
c) curentul din travers.
Raspuns corect: (c)
930. Izofaza are urmatoarea semnificatie:
Raspuns corect: (a)
931. Lumina unui far cu sclipiri are urmatoarea semnificatie:
a) durata luminii este mai mica decat cea de intuneric;
Raspuns corect: (a)
932. Linia de egala adancime se mai numeste:
b) izobata
Raspuns corect: (b)
933. Locul geometric al punctelor de egala diferenta de relevment are urmatoarea proprietate:
c) este independent ca pozitie pe harta de valoarea corectiei compas
Raspuns corect: (c)
934. Caracteristica luminii balizei de marcaj cardinal de Sud cuprinde un grup de:
c) 6 sclipiri urmate de o sclipire lunga.
Raspuns corect: (c)
935. Caracteristica luminii marcajului cardinal de Est cuprinde un grup de:
c) 3 sclipiri.
Raspuns corect: (c)
936. Caracteristica luminii marcajului cardinal de Vst cuprinde un grup de:

b) 9 sclipiri;
Raspuns corect: (b)
937. Caracteristica luminii marcajului de pericol izolat este urmatoarea:
b) grup de doua sclipiri de culoare alba;
Raspuns corect: (b)
938. marcajul de pericol izolat are ca semn de varf:
b) doua sfere negre dispuse pe verticala;
Raspuns corect: (b)
939. Deosebirea intre regiunea A si regiunea B de maritim se refera la:
b) marcajele laterale;
Raspuns corect: (b)
940. Marcajul cardinal de Nord are ca semn de varf
a) doua conuri negre cu varful in sus;
Raspuns corect: (a)
941. Marcajul cardinal de Sud are ca semn de varf
b) doua conuri negre cu varful in jos;
Raspuns corect: (b)
b) dublei reflexii;
Raspuns corect: (b)
943. Controlul si reglajul sextantului consta in efectuarea urmatoarelor operatiuni: 1. Controlul si reglajul
paralelismului oglinzilor; 2. Controlul si reglajul perpendicularitatii oglinzii mari; 3. Controlul si reglajul
perpendicularitatii oglinzii mici. Alg
c) 2,3,1.
Raspuns corect: (c)
c) plus sau minus 0.5 minute.
Raspuns corect: (c)
945. Limita admisa pentru comparatia rezultatului calculului de control al preciziei corectiei sextantului cu
semidiametrul soarelui este:
b) plus sau minus 0.2 minute;
Raspuns corect: (b)
946. Cand in urma determinarii corectiei sextantului rezulta o valoare mai mare decat limita admisa, iar
valoarea corectiei sextantului obtinuta este mai mare sau egala cu plus sau minus 2.5 minute este:
c) determina din nou corectia sextantului.
Raspuns corect: (c)
947. Succesiunea fazelor Lunii este urmatoarea:
a) Luna noua, prim patrar, Luna plina, ultim patrar;
Raspuns corect: (a)
redar?
a) un reper fix;
Raspuns corect: (a)
Raspuns corect: (a)

c) este arc de cerc mic pe sfera terestra
Raspuns corect: (c)
951. Vertexurile in carul navigatiei mixte au latitudinea:
a) egala cu valoarea latitudinii paralelui limita;
Raspuns corect: (a)
952. Distanta insumata pe drumurile intermediare camparata cu distanta loxodromica, respectiv

ortodromica este intotdeauna:
b) cuprinsa intre distanta loxodromica si cea ortodromica;
Raspuns corect: (b)
953. Procedeul triunghiurilor asemenea sau procedeul locului de egala diferente de relevment pot fi aplicate
numai cu conditia ca:
c) sa existe certitudine ca observatiile sunt afectate numai de eroare sistematica.
Raspuns corect: (c)
a) avize radio catre navigatori;
Raspuns corect: (a)
955. Informatiile referitoare la reglementarea traficului maritim prin scheme de separare a traficului sunt
continute in:
b) Ships' Routeing;
Raspuns corect: (b)
c) Mercator.
Raspuns corect: (c)

Raspuns corect: (b)
Raspuns corect: (a)
959. In emisfera nordica, daca nava se deplaseaza spre Sud:
b) latitudine punctului de plecare este mai mare decat latitudinea punctului de sosire;
Raspuns corect: (b)
Raspuns corect: (b)
961. In emisfera sudica, daca nava se deplaseaza spre Sud:
b) latitudinea punctului de sosire este mai mare decat latitudinea punctului de plecare;
Raspuns corect: (b)
962. In emisfera estica, daca nava se deplaseaza spre Est:
Raspuns corect: (b)
Raspuns corect: (b)
c) longitudinea punctului de plecare este mai mica decat longitudinea punctului de sosire.
Raspuns corect: (c)

Raspuns corect: (b)
Raspuns corect: (b)
Raspuns corect: (c)
b) relevmente;
Raspuns corect: (b)
c) Nord compas.
Raspuns corect: (c)
Raspuns corect: (c)
urmatoarele lumini:
Raspuns corect: (c)

c) limitele laterale ale senatului navigabil.
Raspuns corect: (c)
973. Regula "verde la tribord-rosu la babord" valabila la regiunea A de balizaj se aplica marcajelor laterale
astfel:
b) in sensul de la larg catre coasta;
Raspuns corect: (b)
Raspuns corect: (c)
Raspuns corect: (b)
c) unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la directia nord giro pana la axul prova al navei.
Raspuns corect: (c)
reperul costier
Raspuns corect: (b)
Raspuns corect: (c)

reperul costier;
Raspuns corect: (b)
a) unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la axul prova al navei pana la directia de vizare la
reperul costier;
Raspuns corect: (a)
c) galbena.
Raspuns corect: (c)
a) alba;
Raspuns corect: (a)
c) alba.
Raspuns corect: (c)
c) alba.
Raspuns corect: (c)
b) sclipiri rapide
Raspuns corect: (b)
a) izofaza;
Raspuns corect: (a)

Raspuns corect: (c)
988. Ofiterul vede pe timp de noapte in prova babord un marcaj care emite un grup de trei sclipiri albe care
se repeta regulat. Acesta este:
c) un semn de est.
Raspuns corect: (c)
989. Ofiterul vede pe timp de noapte in prova un marcaj care emite un grup de noua sclipiri albe care se
repeta regulat. Acesta este:
c) un semn de vest.
Raspuns corect: (c)
990. Ofiterul vede pe timp de noapte in prova un marcaj care emite sase sclipiri albe plus o sclipire lunga
care se repeta regulat. Acesta este:
b) un semn de sud;
Raspuns corect: (b)
991. Ofiterul vede pe timp de noapte in prova un marcaj care emite sclipiri intermitente de culoare galbena.
Acesta este:
a) un semn special;
Raspuns corect: (a)
c) 0.1 grade.
Raspuns corect: (c)

b) 0.5 grade;
Raspuns corect: (b)
994. Ofiterul vede pe timp de noapte in prova un marcaj care emite sclipiri intermitente de culoare rosie.
Acesta este:
aspuns corect: (c)
995. Ofiterul vede pe timp de noapte in prova un marcaj care emite sclipiri intermitente de culoare verde.
Acesta este:
Raspuns corect: (b)
b) Est;
Raspuns corect: (b)
a) Nord;
Raspuns corect: (a)
c) Sud.
Raspuns corect: (c)
a) Vest;
Raspuns corect: (a)
1000. Drumul compas al navei se afla cuprins in cadranul de orizont NE. Care din urmatoarele valori de
drum compas este corecta?
b) Dc este egal cu 34 grade;
Raspuns corect: (b)
1001. Drumul compas al navei se afla cuprins in cadranul SE de orizont. Care din urmatoarele valori de
a) Dc este egal cu 112 grade;
Raspuns corect: (a)
1002. Drumul compas al navei se afla cuprins in cadranul SW de orizont. Care din urmatoarele valori de
b) Dc este egal cu 234 grade;
Raspuns corect: (b)
1003. Drumul compas al navei se afla cuprins in cadranul NW de orizont. Care din urmatoarele valori de
c) Dc este egal cu 328 grade.
Raspuns corect: (c)
1004. Un reper costier se vede in relevment adevarat egal cu 90 grade; rezulta ca reperul se vede catre:
b) Est;
Raspuns corect: (b)
1005. Lumina unui far apare la orizont intr-un relevment prova circular de 60 grade; rezulta lumina farului
se vede in:
a) RpTd este egal cu 60 grade
Raspuns corect: (a)
se vede in:
a) RpTd este egal cu 165 grade
Raspuns corect: (a)
se vede in:
b) pupa;
Raspuns corect: (b)
se vede in:
a) travers tribord;
Raspuns corect: (a)
se vede in:
Raspuns corect: (a)
se vede in:
b) tribord, inaintea traversului;
Raspuns corect: (b)
se vede in:
Raspuns corect: (c)
se vede in:
b) babord,inaintea traversului;
Raspuns corect: (b)
1013. Lumina unui far apare la orizont RpBd este egal cu 130 grade; rezulta lumina farului se vede in:
Raspuns corect: (c)
1014. Lumina unui far apare la orizont RpBd este egal cu 30 grade; rezulta lumina farului se vede in:

Raspuns corect: (a)
1015. Nava in drum compas Dc este egal cu 100 grade si masoara Rc este egal cu 30 grade la un far. Farul
se va vedea in:
b) prova babord;
Raspuns corect: (b)
1016. Nava in Dg este egal cu 330 grade si masoara Rg este egal cu 30 grade. Nava se va vedea in:
a) prova tribord;
Raspuns corect: (a)
b) 0 grade;
Raspuns corect: (b)
c) 180 grade;
Raspuns corect: (c)
a) 90 grade;
Raspuns corect: (a)
a) 270 grade;
Raspuns corect: (a)
1021. Nava in Dg este egal cu 80 grade si masoara Rg este egal cu 030 grade. Nava se va vedea in:
b) prova babord;
Raspuns corect: (b)

b) Figura: omport_q2r2.mht
Raspuns corect: (b)
a) Figura: omport_q3r1.mht
Raspuns corect: (a)
Raspuns corect: (b)
Raspuns corect: (b)
Raspuns corect: (a)
Raspuns corect: (b)
Raspuns corect: (a)
Raspuns corect: (b)
1030. Figura: omport_q10.mht
c) Figura: omport_q10r3.mht
Raspuns corect: (c)
Raspuns corect: (c)
Raspuns corect: (c)
Raspuns corect: (b)
Raspuns corect: (b)
1035. Radarul este setat in Miscare Relativa, in H-UP. Ce influienta are directia si viteza curentului asupra
a) nu are nici o influienta;
Raspuns corect: (a)
1036. Radarul este setat in Miscare N-UP. Influienteaza directia si viteza curentului valoarea afisata de
b) nu;
Raspuns corect: (b)

1037. CPA-ul la tinta aflata pe ecranul unui radar conventional, setat in Miscare Relativa cu imaginea
stabilizata N-UP, poate fi determinat:
c) numai dupa ce tinta a fost plotata de cel putin doua ori.
Raspuns corect: (c)
1038. Pe ecranul radar setat in Miscare Relativa observati o tinta care timp de 12 minute s-a mentinut in
acelasi relevment si la aceeasi distanta fata de nava proprie. Tinta respectiva este:
b) o nava care se deplaseaza in acelasi drum si cu aceeasi viteza ca nava proprie;
Raspuns corect: (b)
1039. In terminologia radar "Aspectul" unei nave tinta inseamna:
b) relevmentul prova semicircular in care nava tinta "vede" nava proprie;
Raspuns corect: (b)
1040. Cum se poate detecta cu ajutorul radarului setat in Miscare Relativa prezenta unei tinte periculoase?
c) tinta se apropie, iar relevmentul la ea nu se modifica in mod evident.
Raspuns corect: (c)
1041. Ce caracterizeaza o situatie de "foarte mare apropiere"?
c) CPA-ul la o nava tinta este mai mic decat distanta de siguranta.
Raspuns corect: (c)
1042. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la identificarea pe radar a unei "nave ajunse din urma" este
FALSA?
b) directa Miscarii Relative a "navei ajunsa din urma" are aproximativ aceeasi valoare cu drumul navei
proprii;
Raspuns corect: (b)
c) vectorul de Miscare Relativa pentru nava respectiva va avea aceeasi directie cu drumul navei proprii.
Raspuns corect: (c)

c) pilotarea navei cu ajutorul PI nu este indicata atunci cand exista deriva.
Raspuns corect: (c)
c) abaterea navei proprii de la ruta trasata pe harta.
Raspuns corect: (c)
1046. Care din urmatoarele afirmatii este FALSA? In conditiile in care exista deriva, plotand pe Planseta
RADAR pozitiile succesive ale unui reper fix se poate determina:
b) corectia pentru stabilirea valorii exacte a CPA-ului la nava tinta
Raspuns corect: (b)
Raspuns corect: (a)
Raspuns corect: (b)
a) un sistem automat de plotare a tintelor radar;
Raspuns corect: (a)
1050. Care din urmatoarele date trebuie utilizate (introduce) in sistemul ARPA?
c) drumul adevarat.
Raspuns corect: (c)

1051. Care din urmatoarele afirmatii este FALSA?La un radar cu sistem vectorial, in cadrul simularii
a) TCPA-ul la nava tinta care se face evitarea
Raspuns corect: (a)
c) stabilirea parametrilor manevrei de evitare.
Raspuns corect: (c)
1053. Caracteristicile de functionare a radiofarurilor sunt continute in "Admiralty list of Radio Signals":
c) vol.2.
Raspuns corect: (c)
b) receptia simultana a undei directe si a celei reflectate;
Raspuns corect: (b)
c) efectul de emisie secundara
Raspuns corect: (c)
c) pozitia nave in functie de pozitia radiofarului.
Raspuns corect: (c)
c) locul geometric al punctelor de egala diferenta de distanta la doua puncte fixe;
Raspuns corect: (c)
a) 4;
Raspuns corect: (a)
1059. Segmentul spatial GPS este format, in configuratie standard, din 24 e sateliti operationali, a caror
b) in 6 plane orbitale, cate 4 sateliti in fiecare plan orbital;
Raspuns corect: (b)
c) perioada de rotatie a satelitilor este 24 ore
Raspuns corect: (c)
b) WGS-84
Raspuns corect: (b)
1062. In sistemul tridimensional 3D, parametrii de pozitie afisati de un receptor GPS sunt latitudinea,
suprafata:
c) elipsoidului de referinta.
Raspuns corect: (c)
1063. Care este semnificatia parametrului SOG afisat de un receptor GPS de navigatie maritima?
c) viteza deasupra fundului rezultata din derivata spatiului intre puncte consecutiv determinate
Raspuns corect: (c)
1064. Pe harta electronica poate fi afisata pozitia cu conditia ca echipamentul ECDIS sa fie cuplat cu:
a) receptorul GPS;
Raspuns corect: (a)
1065. Corectia ortodromica se aplica in relatia de convertire a relevmentului radio cand diferenta de
longitudine nava-radiofar este:
Raspuns corect: (c)
1066. Punctele de latitudine maxima situate pe un cerc mare oarecare de pe sfera terestra se numesc:
a) Vertexuri;
Raspuns corect: (a)
1067. Criteriul valoric in baza caruia este recomandata utilizarea navigatiei ortodromice se stabileste in
functie de:
b) diferenta dintre distanta loxodromica si cea ortodromica;
Raspuns corect: (b)
Raspuns corect: (a)
1069. Coordonatele punctelor intermediare se determina pentru diferentele de longitudine ( valori

recomandate) de:
b) 5 grade sau 10 grade;
Raspuns corect: (b)
1070. Cu cat valoarea diferentei de longitudine intre punctele intermediare este mai mica cu atat diferenta
intre distantele insumate pe drumurile loxodromice si distanta ortodromica este:
d) mai mica.
Raspuns corect: (d)
1071. Figura: pm_q108.mht
a) 71 grade E , 109 grade W;
Raspuns corect: (a)
1072. Erorile accidentale de masurare a parametilor de navigatie ( relevment, distanta, unghi orizontal,
unghi vertical, inaltime) sunt determinate predominant de:
b) nivelul de instruire a observatorului;
Raspuns corect: (b)

a) serii de masuratori efectuate in aceleasi conditii;
Raspuns corect: (a)
c) necalibrarea instrumentului/aparatului de masura.
Raspuns corect: (c)
a) executarea de serii de masuratori;
b) executarea observatiilor in conditii optime;
c) determinarea erorii rezidule de masurare si aplicarea corectiei corespunzatoare;
d) intretinerea corespunzatoare a instrumentelor, aparatelor de masura.
Raspuns corect: (c)
1076. Grafic pe harta, functie de procedeul utilizat de determinare a punctului navei, in cazul depistarii in
cazul depistarii in prealabil a existentei erorilor sistematice de observare se aplica diverse metode pentru
stabilirea celei mai probabile pozitii. Ca
a) metoda triunghiurilor asemenea;
b) metoda locului de egala diferenta de relevment;
c) metoda dreptei de inaltime adevarata;
d) metoda reducerii relevmentelor la acelasi moment.
Raspuns corect: (d)
1077. Indiferent de procedeul utilizat pentru determinarea punctului navei solutia pentru eliminarea
eventualelor erori in punct este:
a) eliminarea erorilor grosiere de observare;
b) anularea prin corectii corespunzatoare a erorilor sistematice;
c) refacerea calculelor;
d) repetarea integrala a observatiilor.
Raspuns corect: (d)

1078. Procedeul triunghiurilor asemenea sau procedeul locului de egala diferenta de relevment pot fi
aplicate numai cu conditia ca;
a) sa existe conditii favorabile pentru executarea observatiilor;
b) drumul navei sa fie mentinut riguros constant;
c) sa existe certitudine ca observatiile sunt afectate numai de eroare sistematica;
d) observatiile sa fie simultane.
Raspuns corect: (c)
a) avize catre navigatori saptamanale;
b) avize radio catre navigatori;
c) editiile corectate ale hartilo;
d) editiile noi ale cartii farurilor.
Raspuns corect: (b)
a) asigurarea hidrografica si de navigatie;
b) rutele de apa adanca;
c) rutele recomandate de traversada;
d) facilitati portuare.
Raspuns corect: (c)
a) anticicloni;
b) cicloni tropicali;
c) sa barica;
d) talveg depresionar.
Raspuns corect: (b)

1082. Liniile de pe harta meteorologica care unesc puncte cu aceeasi valoare a presiunii atmosferice se
numesc:
a) izoterme;
b) izohipse;
c) izobare;
d) izotabate.
Raspuns corect: (c)
1083. Vantul local care bate in timpul zilei cauzat de diferentele de temperatura si presiune dintre uscat si
mare se numeste:
a) Muson;
b) Alizeu de NE;
c) Fohn;
d) Briza de mare.
Raspuns corect: (d)
1084. Conform legii Buys-ballot, daca in emisfera sudica se observa ca vantul este din NW, centrul de joasa
a) ENE;
b) SSW;
c) ESE;
d) WSW.
Raspuns corect: (b)
a) scade ca si temperatura aerului;
b) scade in timp ce temperatura aerului creste;
c) creste ca si temperatura aerului;
d) creste in timp ce temperatura aerului scade.
Raspuns corect: (d)

1086. Conform legii Buys-ballot, cand in emisfera nordica se observa ca vantul este din NW, centrul de joasa
a) NE;
b) WSW;
c) NW;
d) SSE.
Raspuns corect: (a)
a) frontul rece care devine stationar;
b) frontul cald care se destrama;
c) frontul rece care ajunge din urma frontul cald.
d) frontul cald care devine stationar.
Raspuns corect: (c)
a) vreme frumoasa si uscata;
b) cer innorat si vanturi puternice;
c) precipitatii continue si rafale de vant;
d) cer complet acoperit si vant slab.
Raspuns corect: (a)
a) temperatura punctului de roua variaza;
b) umiditatea absoluta scade;
c) umiditatea relativa creste;
d) umiditatea relativa scade;
Raspuns corect: (c)
a) trecerea unui front cald;

b) trecerea unui front rece;
c) sistem de inalta presiune;
d) vanturi ce se rotesc in sensul acelor de ceas in emisfera nordica.
Raspuns corect: (b)
a) dinspre uscat spre mare;
b) in sens direct in emisfera nordica;
c) in josul pantei datorita curgerii aerului rece;
d) ascendent, de-a lungul pantei.
Raspuns corect: (c)
a) perpendicular pe izobare;
b) paralel cu linia frontului rece;
c) nu bate vantul, este calm;
d) perpendicular pe linia frontului cald.
Raspuns corect: (c)
1093. Daca in emisfera nordica observatorul sta cu fata in vant, zona de presiune joasa va fi:
a) drept in fata sa;
b) spre dreapta, usor in spatele sau;
c) spre stanga, usor in spatele sau;
d) spre stanga usor in fata sa.
Raspuns corect: (b)
1094. Daca este imposibil sa se evite un uragan din emisfera nordica, cel mai indicat loc pentru a trece de
furtuna va fi:
a) prin ochiul furtunii;
b) prin jumatatea din dreapta a traiectoriei furtunii;
c) prin semicercul periculos;

d) prin jumatatea stanga a treaiectoriei furtunii.
Raspuns corect: (d)
a) in sens direct, cu exceptia curentului Golfului;
b) in sens retrograd, in Atlanticul de nord si Pacificul de nord;
c) in sens direct daca este curent cald, sau retrograd daca este curent rece;
d) in sens direct in Atlanticul de Nord si Pacificul de Nord
Raspuns corect: (b)
a) Luna este la fazele de primul si al doilea patrar;
b) la Luna noua sau Luna plina;
c) Soarele si Luna sunt la conjunctie;
d) Soarele si Luna sunt in opozitie;
Raspuns corect: (a)
1097. Mareele de sizigii au loc cand:
a) Luna este la primul sau la al doilea patrar;
b) este Luna noua sau Luna plina
c) Soarele si Luna sunt pe directii diferite;
d) Soarele si Luna au declinatii de aceeasi valoare;
Raspuns corect: (b)
a) conditiile de inalta presiune;
b) conditiile de vreme caracteristice frontului cald;
c) disparitia norilor Cirrus;
d) Conditiile de vreme caracteristice frontului rece.
Raspuns corect: (b)

1099. Circulatia aerului in jurul de joasa presiune in emisfera nordica este:
a) in sens direct;
b) variabila;
c) in sens retrograd;
d) rectilinie.
Raspuns corect: (a)
a) partea din fata a navei;
b) stanga traiectoriei furtunii;
c) partea dinspate a navei;
d) dreapta rtraiectoriei furtunii.
Raspuns corect: (b)
1101. Inegalitatea diurna a mareelor este cauzata de:
a) schimbarea conditiilor de vreme;
b) variatia declinatiei Lunii;
c) Luna aflata la apogeu;
d) Soarele aflat la periheliu.
Raspuns corect: (b)
1102. Expresia " aerul este saturat" inseamna:
a) umiditatea relativa este de 100%;
b) presiunea atmosferica este maxima, la temperatura data;
c) precipitatiile vor incepe sa cada peste 24 ore;
d) norii acopera total bolta cereasca.
Raspuns corect: (a)
a) in sens retrograd spre interior;

b) in sens direct spre exterior;
c) in sens retrograd spre exterior;
d) in sens direct spre interior.
Raspuns corect: (b)
a) ceata de radiatie;
b) ceata de conductie;
c) ceata frontala;
d) ceata de advectie.
Raspuns corect: (d)
1105. Semicercul navigabil al unui ciclon tropical, in emisfera sudica este localizat fata de traiectoria
furtunii:
a) frontal;
b) in dreapta traiectoriei;
c) in spatele furtunii
d) in stanga traiectoriei.
Raspuns corect: (b)
a) 760 mb;
b) 938,9 mb
c) 1000 mb;
d) 1013,2 mb.
Raspuns corect: (d)
refera la:
b) punct de roua;
Raspuns corect: (b)

1108. Succesiunea obisnuita a directiilor in care se deplaseaza un ciclon tropical in emisfera nordica este:
d) NW, N si NE
Raspuns corect: (d)
1109. Viteza vantului este mai mare in semicercul periculos al unui ciclon tropical din cauza ca:
b) la viteza vantului se adauga si viteza de deplasare a furtunii;
Raspuns corect: (b)
1110. Care este indicatia de baza a apropierii unui ciclon tropical de o nava in urmatoarele 48 de ore?
c) scaderea zilnica a presiunii atmosferice cu peste 6 mb;
Raspuns corect: (c)
1111. Arcul de cerc vertical masurat de la orizontul adevarat astronomic pana la paralelul de inaltime al
astrului se numeste:
c) inaltime;
Raspuns corect: (c)
b) paralelului de declinatie cu cercul orar;
Raspuns corect: (b)
c) este directa;
Raspuns corect: (c)
a) meridianul superior, meridianul inferior;
Raspuns corect: (a)
1115. Valoarea maxima a azimutului unui astru care nu intersecteaza primul vertical in emisfera vizibila se
numeste:
d) digresiune.
Raspuns corect: (d)
1116. Denumiti corect momentul cand Soarele are declinatia S23 grade 27 minute:
b) solstitiu de iarna;
Raspuns corect: (b)
1117. Pe o latitudine oarecare diferita de zero, ziua este egala cu noaptea la urmatoarele date:
c) 21 martie, 23 septembrie;
Raspuns corect: (c)
1118. Emisfera care contine polul ridicat se numeste:
b) emisfera vizibila;
Raspuns corect: (b)
1119. Intervalul de timp necesar Soarelui pentru a trece de doua ori consecutiv prin punctul vernal se
numeste:
b) an tropic;
Raspuns corect: (b)
1120. Valoarea semidiametrului Soarelui, data in tablele zilnice din Efemerida nautica este necesara pentru:
c) verificarea preciziei determinarii corectiei sextantului;
Raspuns corect: (c)
a) Alpha Canis Majoris;
Raspuns corect: (a)
1122. orientarea navisferei pentru momentul observatiei se face in functie de:
b) latitudine si timpul sideral al locului;
Raspuns corect: (b)

1123. Limitele recomandate pentru valoarea inaltimii masurate la astri sunt:
b) 30 grade mai mic decat h mai mic decat 70 grade;
Raspuns corect: (b)
1124. Pe sfera terestra linia de pozitie obtinuta din observatia efectuata la un astru se numeste:
b) cerc de inaltime;
Raspuns corect: (b)
b) meridianul ceresc al locului observatorului;
Raspuns corect: (b)
1126. Viteza deasupra fundului se determina cu :
b) lochul Doppler;
Raspuns corect: (b)
d) nivelul mediu al apei inalte la sizigii;
Raspuns corect: (d)
c) cilindrica;
Raspuns corect: (c)
c) centrala cilindrica transversala;
Raspuns corect: (c)
d) gnomonica.
Raspuns corect: (d)

1131. In zonele cu maree nivelul de referinta al adancimilor (nivelul zero al hartii) este de regula:
b) nivelul mediu al celei mai joase ape la sizigii;
Raspuns corect: (b)
Raspuns corect: (b)
c) latitudinea punctului de plecare este mai mare decat latitudinea punctului de sosire;
Raspuns corect: (c)
d) micsorarea vitezei si deriva de vant.
Raspuns corect: (d)
c) inaltimea constructiei farului;
Raspuns corect: (c)
1136. Pozitia navei rezultata pe baza de observatii succesife este un punct:
a) estimat-observat;
Raspuns corect: (a)
este:
b) cerc de egala distanta;
Raspuns corect: (b)
1138. Daca drumul magnetic este mai mic decat drumul compas derivatia compas este:
d) vestica.
Raspuns corect: (d)
1139. Reperele costiere utilizate pentru determinarea punctului navei trebuie sa indeplineasca urmatoarele
conditii:
d) sa fie trecute pe harta si vizibile.
Raspuns corect: (d)
1140. Care este numarul minim de repere costiere necesar pentru determinarea punctului navei cu
observatii simultane:
b) unu;
Raspuns corect: (b)
1141. Derivatia compas este produsa de:
d) masele magnetice ale corpului navei.
Raspuns corect: (d)
1142. Care este numarul minim de linii de pozitie necesar pentru determinarea precisa a punctului navei cu
observatii simultane ( in sensul ca ofera posibilitatea de control):
b) doua;
Raspuns corect: (b)
1143. Corpul balizei marcajului cardinal de Vest este piturat in dungi orizontal dispuse de sus in jos astfel:
a) galben-negru-galben;
Raspuns corect: (a)
Raspuns corect: (a)
c) culori diferite in sectoare strict delimitate;

Raspuns corect: (c)
1146. Bataia nominala a unui far reprezinta distanta la care se vede lumina acestuia cand vizibilitatea
meteorologica este de:
c) 10 Mm;
Raspuns corect: (c)
1147. Bataia geografica a unui far este specificata in cartea farurilor pentru o inaltime a ochiului
observatorului:
b) 5 metri;
Raspuns corect: (b)
1148. Care este cazul nefavorabil pentru determinarea pozitiei navei cu doua unghiuri orizontale simultane:
b) reperele si nava sunt dispuse aproximativ pe acelasi arc de cerc;
Raspuns corect: (b)
1149. Marcajul cardinal de vest are ca semn de varf:
Raspuns corect: (b)
1150. Care sunt limitele maxim admise pentru unghiul de intersectie intre doua linii de pozitie:
a) 30 grade mai mic sau egal cu 0 mai mic sau egal cu 150 grade;
Raspuns corect: (a)
1151. Unghiul optim de intersectie intre doua linii de pozitie este;
b) 90 grade;
Raspuns corect: (b)
a) distanta nava -reper anterior este mica, distanta dintre repere este mare;
Raspuns corect: (a)

c) ortodroma;
Raspuns corect: (c)
d) negru-galben.
Raspuns corect: (d)
urmatoarele lumini:
c) tribord-rosu, babord-verde;
Raspuns corect: (c)
Raspuns corect: (a)
b) marcajul lateral;
Raspuns corect: (b)
c) doua conuri negre unite la baza;
Raspuns corect: (c)
c) un cilindru rosu;
Raspuns corect: (c)
1160. Tinta din figura 1alaturata prezinta urmatoarea caracteristica: Figura: pm_radar 1.jpg
b) este o tinta fixa;

Raspuns corect: (b)
1161. Forma de reprezentare a acestei imagini radar (fig. 2) este: Figura: pm_radar 2.jpg
c) north up, vectori relativi;
Raspuns corect: (c)
1162. Viteza navei proprii (fig. 2) este egala cu: Figura: pm_radar 2.jpg
a) 12 nd;
Raspuns corect: (a)
1163. care din afirmatii sunt adevarate? Figura: pm_radar 2.jpg
a) tinta din tribord va intersecta drumul navei proprii prin prova;
Raspuns corect: (a)
1164. Forma de reprezentare a acestei imagini radar (fig. 3) este: Figura: pm_radar 3.jpg
d) north up, vectori relativi;
Raspuns corect: (d)
1165. Urmatoarea afirmatie legata de tinta din figura 3 este adevarata: Figura: pm_radar 3.jpg
a) tinta este reprezentata in miscare relativa;
Raspuns corect: (a)
1166. Tinta din figura 4 radar: Figura: pm_radar 4.jpg
b) este nepericuloasa;
Raspuns corect: (b)
1167. In situatia reprezentata alaturat ( fig. 6): Figura: pm_radar 6.jpg
c) se va evita tinta din tribord pentru ca este privilegiata;
Raspuns corect: (c)

1168. Care din afirmatiile de mai jos sunt adevarate, in legatura cu tinta din imaginea alaturata
(fig.7)? Figura: pm_radar 7.jpg
c) tinta are acelasi drum si aceeasi viteza ca ale navei proprii;
Raspuns corect: (c)
1169. Care din afirmatiile de mai jos sunt adevarate, in legatura cu situatia prezentata in fig. 9? Figura:
pm_radar 9.jpg
b) ambele tinte sunt neprivilegiate;
Raspuns corect: (b)
1170. In fig. 10 este prezentata rezolvarea vectoriala, pe planseta radar a unei probleme de; Figura:
pm_radar 10.jpg
d) evitare prin reducere de viteza imediatt, reprezentate North Up;
Raspuns corect: (d)
1171. Pe schema din fig. 10, forma de reprezentare radar este: Figura: pm_radar 10.jpg
d) North Up;
Raspuns corect: (d)
1172. In fig. 11. este prezentata rezolvarea vectoreiala, pe planseta radar a unei probleme de : Figura:
pm_radar 11.jpg
a) evitare prin reducere de viteza imediat, reprezentare Head Up;
Raspuns corect: (a)
1173. In fig. 12 este prezentata rezolvarea vectoriala, pe planseta radar a unei probleme de: Figura:
pm_radar 12.jpg
b) evitare prin reducere de viteza in timp alocat, reprezentate North Up;
Raspuns corect: (b)
pm_radar 13.jpg
a) evitare prin reducere de viteza in timp alocat, reprezentare Head Up;
Raspuns corect: (a)

pm_radar 14.jpg
b) evitare prin schimbare de drum imediat, reprezentare North Up;
Raspuns corect: (b)
pm_radar 15.jpg
d) evitare prin schimbare de drum imediat reprezentare, Head Up;
Raspuns corect: (d)
pm_radar 16.jpg
b) evitare prin schimbare combinata de drum si viteza, noua viteza impusa, North-Up;
Raspuns corect: (b)
1178. Din fig, 17 selectati informatia FALSA: Figura: pm_radar 17.jpg
c) evitarea se face prin reducere de viteza, in conditii de deriva de curent;
Raspuns corect: (c)
pm_radar 18.jpg
c) evitare prin schimbare de drum si viteza, noul drum impus, head Up;
Raspuns corect: (c)
1180. Radarul este setat pe Miscarea Relativa, imaginea stabilizata N-UP, viteza navei proprii este diferita de
d) spotul unui reper fix ramane fix pe imaginea radar.
Raspuns corect: (d)
1181. Radarul este setat pe Miscarea Reala, imaginea stabilizata N-UP, viteza navei proprii este diferita de
b) spotul care marcheaza pozitia navei proprii ramane intotdeauna fix;
Raspuns corect: (b)

1182. Radarul este setat pe Miscarea Reala. Care din urmatoarele tinte nu se va deplasa pe imaginea radar?
a) un reper fix;
Raspuns corect: (a)
1183. Radarul este setat pe Miscarea Relativa, cu imaginea in sistem H-UP. Care este cea mai rapida
metoda pentru determinarea punctului navei?
b) masurarea a doua distante;
Raspuns corect: (b)
d) relevmentele sunt mai precise decat distantele masurate cu radarul.
Raspuns corect: (d)
1185. Care din urmatoarele afirmatii, referitoare la operarea radarului pe timp de ceata este ADEVARATA?
a) ambarcatiunile de mici dimensiuni pot scapa uneori detectiei radar;
Raspuns corect: (a)
1186. Radarul este setat in Miscare relativa H-UP. Care din urmatoarele afirmatii este ADEVARATA?
c) imaginea radar corespunde cu imaginea care se poate observa vizual de pe puntea de comanda;
Raspuns corect: (c)
1187. Radarul este setat in Miscare relativa H-UP. Ce influenta are directia si viteza curentului asupra
a) nu are nici o influenta;
Raspuns corect: (a)
1188. Radarul este setat in Miscare Reala N-UP. Influenteaza directia si viteza curentului valoarea afisata de
b) nu;
Raspuns corect: (b)
1189. In terminologia radar " Aspectul" unei nave tinta inseamna:

b) relevmentul prova semicircular in care nava tinta " vede" nava proprie;
Raspuns corect: (b)
1190. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la identificarea pe radar a unui reper de navigatie plutitor (
baliza) este FALSA?
c) in cazul in care nu exista deriva, viteza relativa a reperului este egala cu viteza curentului;
Raspuns corect: (c)
1191. Radarul este setat in Miscare Relativa, imaginea stabilizata N-UP. Onava tinta in sectorul Prova
Tribord vine la coliziune. Care din urmatoarele afirmatii este FALSA?
d) stoparea nvei proprii, ( viteza prin apa zero) nu se modifica valoarea Directiei Miscarii relative a navei
tinta.
Raspuns corect: (d)
1192. Care din urmatoarele afirmatii privitoare la utilizarea PI ( paralelelor indicatoare) este FALSA?
c) pilotarea navei cu ajutorul PI nu este indicata atunci cand exista deriva;
Raspuns corect: (c)
d) spre deosebire de PI, NAVLINE-ul nu poate fi utilizat decat pe scala radar pe care a fost trasat.
Raspuns corect: (d)
1194. Care dintre urmatoarele afirmatii este ADEVARATA?In conditiile in care exista deriva, pe Planseta
RADAR se lucreaza cu urmatorii parametri de miscare pentru nava proprie:
c) drum adevarat/ viteza prin apa;
Raspuns corect: (c)
1195. Care dintre urmatoarele afirmatii este ADEVARATA?O harta electronica radar ( True MAP) poate fi
trasata pe ecranul radar de catre utilizator si ulterior folosita pentru pilotarea navei, numai daca:
d) avem pe radar un reper in functie de care sa putem pozitiona manual harta electronica.
Raspuns corect: (d)

Raspuns corect: (a)
b) arata care dintre tintele plotate a schimbat de drum;
Raspuns corect: (b)
Raspuns corect: (b)
1199. Radarul ARPA este cuplat cu lochul hidrodinamic. Din cauza curentului de maree, acesta indica o
viteza mai mare decat viteza reala a navei proprii. Ce erori sunt posibile in datele pe care ARPA le afiseaza?
d) nici una dintre aceste erori
Raspuns corect: (d)
1200. Care este cea mai utilizata forma de reprezentare grafica pentru drumul si viteza unei tinte, la
radarele ARPA?
d) vector relativ sau real de miscare
Raspuns corect: (d)
1201. Care din urmatoarele date trebuie utilizate ( introduse) in sistemul ARPA?
d) drumul adevarat.
Raspuns corect: (d)
b) viteza prin apa;
Raspuns corect: (b)
1203. Care din urmatoarele setari ale radarului ARPA furnizeaza o imagine radar foarte apropiata de cea
care poate fi observata vizual, de pe puntea de comanda?
c) miscarea reala, C-UP, Vector Real pentru tintele plotate;

Raspuns corect: (c)
1204. Ce fel de erori sunt posibile daca in sistemul ARPA se introduce valoarea drumului deasupra fundului
pentru nava proprie:
d) pot aparea erori la determinarea drumului adevarat al tintelor;
Raspuns corect: (d)
1205. Cand sunt activate zonele de veghe ( ring guard) la un radar ARPA care dinafirmatiile de mai jos este
ADEVARATA?
d) unele tinte de mici dimensiuni pot scapa detectiei zonelor de veghe.
Raspuns corect: (d)
1206. Exista din punct de vedere al COLREG un tratament preferential pentru navele dotate cu radare
ARPA?
a) NU;
Raspuns corect: (a)
1207. Cum trebuie setat radarul pentru a efectua simularea unei manevre de evitare pentru o nava tinta
aflata in tribord, putin inaintea traversului, la un ARPA?
c) Miscare relativa/ N-UP/ vector relativ;
Raspuns corect: (c)
1208. Care din urmatoarele afirmatii este FALSA? La un radar ARPA cu sistem vectorial, in cadrul simularii
a) TCPA-ul la nava tinta pentru care se face evitarea;
Raspuns corect: (a)
d) stabilirea parametrilor manevrei de evitare.
Raspuns corect: (d)
1210. Care din urmatoarele afirmatii este ADEVARATA? In cadrul simularii manevrei de evitare, la un radar
ARPA cu sistem vectorial efectele manevrei de evitare se pot estima:
b) numai pentru tintele care sunt deja polate si urmarite de ARPA;
Raspuns corect: (b)
1211. La un radar ARPA cu sistem PAD, care din urmatoarele afirmatii referitoare la acest sistem grafic
ARPA, este FALSA?
d) Aria PAD-ului depinde de timpul alocat de utilizator pana la inceperea manevrei de evitare.;
Raspuns corect: (d)
1212. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la modul de stabilire al manevrei de evitare pe baza
informatiilor date de un radar ARPA cu sistem PAD este ADEVARATA?
a) PAD-ul indica grafic zona periculoasa din jurul unei tinte;
Raspuns corect: (a)
c) efectul de emisie secundara;
Raspuns corect: (c)
1214. Care din elementele constructive ale navei are de regula cea mai mare influenta asupra valorii
deviatiei radio si care determina variatia de tip cuadrantal a acesteia:
b) corpul navei;
Raspuns corect: (b)
d) locul geometric al punctelor de egala diferenta de distanta la doua puncte fixe;
Raspuns corect: (d)
b) frecventa de repetitie a impulsurilor;
Raspuns corect: (b)
c) pseudodistanta, diferenta de distanta;

Raspuns corect: (c)
a) 4;
Raspuns corect: (a)
a) in 4 plane orbitale, cate 6 sateliti in fiecare plan orbital;
Raspuns corect: (b)
c) perioada de rotatie a satelitilor T= 24 ore;
Raspuns corect: (c)
1221. Care din afirmatiile de mai jos cu privire la rolul segmentului de control GPS este FALSA?
c) modificarea continua a parametrilor orbitei satelitilor GPS;
Raspuns corect: (c)
b) WGS-84;
Raspuns corect: (b)
1223. In sistem tridimensional 3D parametrii de pozitie afisati de un receptor GPS sunt latitudinea,
suprafata:
c) elipsoidului de referinta;
Raspuns corect: (c)
1224. Intre pozitia afisata de receptorul GPS in sistem bidimensional 2D ( latitudine, longitudine) si pozitia
corespunzatoare materializata pe harta de navigatie apar diferente daca:
d) harta a fost proiectata pe baza unui elipsoid de referinta diferit de cel pe baza caruia a fost proiectat
sistemul GPS.
Raspuns corect: (d)
1225. Precizia punctului afisat de un receptor GPS depinde de un cumul de factori. Care din afirmatiile de
mai jos este FALSA:
b) eroarea in punctul estimat al navei;
Raspuns corect: (b)
1226. Eroarea medie practica in punctul GPS (pentru utilizatorii neautorizati de Departamentul Apararii al
SUA)cu metoda SA activa, in 95 % din cazuri este:
b) plus sau minus 120 mm;
Raspuns corect: (b)
1227. Gradul de incredere in punctul afisat de un receptor GPS este dat de dilutia orizontala in pozitie (
HDOP) exprimata printr-o scara conventionala de la 1 la 10. punctele cu grad minim de incredere corespund
pentru:
d) HDOP mai mare decat 5;
Raspuns corect: (d)
1228. Eroarea medie patratica in punctul determinat cu un echipament DGPS in 95 5 din cazuri este:
a) plus sau minus 10 m;
Raspuns corect: (a)
1229. Valoarea limita a functiei XTE ( abatere laterala de la drumul deasupra fundului pana la urmatorul
WAYPOINT) se stabileste in raport de:
a) sensibilitatea pilotului automat coroborata cu gradul marii;
Raspuns corect: (a)
1230. In stationare la ancora setarea alarmei corespunzatoare la receptorul GPS se face in functie de:
c) numarul de chei de lant la apa;
Raspuns corect: (c)

1231. Programarea in memoria receptorului GPS a rutei de navigatie, pentru o traversada oceanica pe
drum mixt, se face in functie de:
b) punctele intermediare ca WAYPOINT-uri;
Raspuns corect: (b)
1232. Specificatia DATUM a unei harti electronice reprezinta;
c) elipsoidul de referinta pe baza caruia a fost proiectata harta;
Raspuns corect: (c)
c) lochul.
Raspuns corect: (c)
b) sonda;
Raspuns corect: (b)
1235. In navigatia maritima se utilizeaza harta in proiectie:
b) conica;
Raspuns corect: (b)
Raspuns corect: (a)
c) raportul dintre lungimea unitara de pe Pamant si corespondentul pe harta.
Raspuns corect: (c)

Raspuns corect: (b)
Raspuns corect: (a)
b) latitudinea punctului de sosire este mai mare decat latitudinea punctului de sosire;
Raspuns corect: (b)
Raspuns corect: (b)
a) latitudinea punctului de sosire este mai mica decat latitudinea punctului de plecare;
Raspuns corect: (a)
Raspuns corect: (b)
a) latitudinea punctului de sosire este mai mica decat latitudinea punctului de plecare;
Raspuns corect: (a)
b) latitudinea punctului de sosire este mai mare decat latitudinea punctului de plecare;
Raspuns corect: (b)

Raspuns corect: (a)
Raspuns corect: (b)
c) longitudinea punctului de sosire este mai mare decat longitudinea punctului de plecare.
Raspuns corect: (c)
Raspuns corect: (b)
c) longitudinea punctului de plecare este mai mare decat longitudinea punctului de sosire.
Raspuns corect: (c)
Raspuns corect: (b)
c) longitudinea punctului de sosire este mai mare decat longitudinea punctului de plecare.
Raspuns corect: (c)
Raspuns corect: (b)
Raspuns corect: (c)
Raspuns corect: (c)
Raspuns corect: (c)
c) deriva de vant.
Raspuns corect: (c)
c) micsorarea vitezei si deriva de vant la babord.
Raspuns corect: (c)
b) grade Celsius;
Raspuns corect: (b)
b) relevmente;
Raspuns corect: (b)

c) Nord compas.
Raspuns corect: (c)
Raspuns corect: (c)
Raspuns corect: (b)
1264. Corpul balizei marcajului cardinal de Vest este piturat in dungi orizontale dispuse de sus in jos astfel:
a) galbrn-negru-galben;
Raspuns corect: (a)
Raspuns corect: (a)
Raspuns corect: (c)
1267. Marcajul cardinal de vest are ca semn de varf
Raspuns corect: (b)

c) negru-galben.
Raspuns corect: (c)
urmatoarele lumini:
Raspuns corect: (c)
Raspuns corect: (a)
b) marcaje laterale;
Raspuns corect: (b)
c) doua conuri negre unite la baza;
Raspuns corect: (c)
c) un cilindru rosu.
Raspuns corect: (c)
1274. Marcajul lateral de tribord din regiunea
a) Un con verde ( sau negru prin exceptie) cu varful in sus;
Raspuns corect: (a)
b) o sfera de culoare rosie;

Raspuns corect: (c)
1276. Regula "verde la tribord- rosu la babord"valabila in regiunea A de balizaj se aplica marcajelor laterale
astfel:
b) in sensul de larg catre coasta;
Raspuns corect: (b)
b) unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la directia nord adevarat pana la axul prova al navei;
Raspuns corect: (b)
Raspuns corect: (c)
Raspuns corect: (b)
c) unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la directia nord giro pana la axul prova al navei;
Raspuns corect: (c)
reperul costierui;
Raspuns corect: (b)
Raspuns corect: (c)

reperul costierui;
Raspuns corect: (b)
a) unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la axul prova al navei pana la directia de vizare la un
reper costier;
Raspuns corect: (a)
a) verde;
Raspuns corect: (a)
b) rosie;
Raspuns corect: (b)
c) galbena.
Raspuns corect: (c)
a) alba;
Raspuns corect: (a)
a) alba;
Raspuns corect: (a)
1290. Lumina marcajului cardinal de est este de culoare:
b) alba;
Raspuns corect: (b)

1291. Lumina marcajului cardinal de sud este de culoare:
c) alba.
Raspuns corect: (c)
c) alba.
Raspuns corect: (c)
c) alba.
Raspuns corect: (c)
b) sclipiri rapide;
Raspuns corect: (b)
1295. Lumina marcajului cardinal de est poate avea ritmul:
Raspuns corect: (b)
1296. Lumina marcajului cardinal de sud poate avea ritmul:
c) 6 sclipiri rapide plus o sclipire lunga.
Raspuns corect: (c)
1297. Lumina marcajului cardinal de vest poate avea ritmul:
Raspuns corect: (b)
a) izofaza;
Raspuns corect: (a)
Raspuns corect: (c)
1300. Timonierul vede pe timp de noapte in prova tribord un marcaj care emite un grup de doua sclipiri albe
care se repeta regulat. Aceasta este:
a) un semn de ape sigure;
Raspuns corect: (a)
1301. Timonierul vede pe timp de noapte in prova babord un marcaj care emite un grup de doua sclipiri albe
c) un semn de est.
Raspuns corect: (c)
1302. Timonierul vede pe timp de noapte in prova un marcaj care emite un grup de noua sclipiri albe care
se repeta regulat. Aceasta este:
c) un semn de vest.
Raspuns corect: (c)
1303. Timonierul vede pe timp de noapte in prova un marcaj care emite un grup de noua sclipiri albe care
se repeta regulat. Aceasta este:
b) un semn de sud;
Raspuns corect: (b)
a) un semn special;
Raspuns corect: (a)

c) 0 grade. 1.
Raspuns corect: (c)
b) 0grade.5;
Raspuns corect: (b)
1307. Timonierul vede pe timp de noapte in prova un marcaj care emite sclipiri intermitente de culoare
rosie. Acesta este: care se repeta regulat. Aceasta este:
Raspuns corect: (c)
1308. Timonierul vede pe timp de noapte in prova un marcaj care emite sclipiri intermitente de culoare
verde. Acesta este:
Raspuns corect: (b)
1309. Axa de rotatie a Pamantului este:
a) axa teoretica in jurul careia Pamantul executa miscarea sa naturala de rotatie in sens direct;
Raspuns corect: (a)
b) axa teoretica ce uneste cei doi poli geografici;
Raspuns corect: (b)
a) cele doua puncte in care axa de rotatie intersecteaza suprafata Pamantului;
Raspuns corect: (a)
a) axa teoretica in jurul careia Pamantul executa miscarea sa naturala de rotatie in sens direct;
Raspuns corect: (a)
c) arcul de meridian masurat de la ecuatorul terestru pana la paralelul locului.
Raspuns corect: (c)
a) arcul de ecuator masurat de la meridianul Greenwich pana la meridianul locului;
Raspuns corect: (a)
b) arcul de meridian masurat de la paralelul punctului de plecare pana la paralelul punctului de sosire;
Raspuns corect: (b)
a) arcul de ecuator masurat de la meridianul punctului de plecare pana la meridianul punctului de sosire;
Raspuns corect: (a)
a) Arcul de paralel masurat de la meridianul punctului de plecare pana la meridianul punctului de sosire;
Raspuns corect: (a)
1318. Un cart are:
c) 11 grade, 25.
Raspuns corect: (c)
b) cadinal;
Raspuns corect: (b)

a) intercardinal;
Raspuns corect: (a)
c) inter-intercardinal;
Raspuns corect: (c)
b) inter- intercadinal;
Raspuns corect: (b)
b) Est;
Raspuns corect: (b)
a) Nord
Raspuns corect: (a)
c) Sud;
Raspuns corect: (c)
a) Vest;
Raspuns corect: (a)
1327. Drumul compas al navei se afla cuprins in cadranul NE de orizont. Care din urmatoarele valori de
b) Dc=034 grade;
Raspuns corect: (b)

1328. Drumul compas al navei se afla cuprins in cadranul SE de orizont. Care din urmatoarele valori de
a) Dc= 112 grade;
Raspuns corect: (a)
1329. Drumul compas al navei se afla cuprins in cadranul SW de orizont. Care din urmatoarele valori de
b) Dc= 234 grade;
Raspuns corect: (b)
1330. Drumul compas al navei se afla cuprins in cadranul NW de orizont. Care din urmatoarele valori de
c) Dc 328 grade.
Raspuns corect: (c)
1331. Un reper costier se vede in relevment adevarat egal cu 090 grade; rezulta ca reperul se vede catre:
b) Est;
Raspuns corect: (b)
se vede in:
a) RpTd=060 grade;
Raspuns corect: (a)
se vede in:
a) RpTd=165 grade;
Raspuns corect: (a)
se vede in:
b) pupa;
Raspuns corect: (b)

se vede in:
a) travers tribord;
Raspuns corect: (a)
se vede in:
Raspuns corect: (a)
se vede in:
b) tribord, inaintea traversului;
Raspuns corect: (b)
se vede in:
c) babord, inapoia traversului;
Raspuns corect: (c)
se vede in:
b) babord, inaintea traversului;
Raspuns corect: (b)
c) babord, inapoia traversului;
Raspuns corect: (c)
Raspuns corect: (a)

b) Figura: tim_q111r2.mht
Raspuns corect: (b)
a) Figura: tim_q112r1.mht
Raspuns corect: (a)
Raspuns corect: (b)
Raspuns corect: (a)
Raspuns corect: (a)
Raspuns corect: (b)
Raspuns corect: (a)

Raspuns corect: (b)
1350. Drumul compas este Dc=202 grade.0 iar corectia totala compas este Dc = -2 grade.5. Care este
a) Da= 204 grade.5
Raspuns corect: (a)
1351. Drumul compas este Dc=078grade.0 iar corectia totala compas este Dc = -1 grade.5. Care este
c) Dc= 079 grade.5
Raspuns corect: (c)
c) Dg= Da - Dg
Raspuns corect: (c)
b) Da= Dg + Dg
Raspuns corect: (b)
1354. Drumul giro este Dg= 147 grade.0 iar corectia totala giro este Dg = +3 grade.5. care este valoarea
drumului adevarat Da?
b) Da = 150 grade .5
Raspuns corect: (b)
1355. Nava in drum compas Dc = 100grade si masoara Rc=030 grade la un far. Farul se va vedea in:
b) prova babord;
Raspuns corect: (b)
1356. Nava in drum compas Dg = 330grade si masoara Rg=030 grade la un far. Farul se va vedea in:
a) prova tribord;
Raspuns corect: (a)

1357. Nava in Da = 330 grade si masoara Rg = 030 grade. Nava se va vedea in:
a) prova tribord;
Raspuns corect: (a)
b) 000 grade;
Raspuns corect: (b)
c) 180 grade.
Raspuns corect: (c)
a) 090 grade;
Raspuns corect: (a)
a) 270 grade;
Raspuns corect: (a)
1362. Nava in Dg=080 grade si masoara Rg = 030 grade. Nava se va vedea in:
a) prova tribord;
Raspuns corect: (a)
1363. Nava in Dg=280 grade si masoara Rp Td = 030 grade. Nava se va vedea in:
a) prova tribord;
Raspuns corect: (a)
1364. magnetii compensatori ai compasului magnetic au rolul;
c) de a crea camp magnetic opus campului magnetic al navei.

Raspuns corect: (c)
Raspuns corect: (b)
Raspuns corect: (c)
a) in interiorul postamentului;
Raspuns corect: (a)
Raspuns corect: (b)
Raspuns corect: (a)
1370. Roza magnetica a compasului magnetic se sprijina pe;
b) pivot;
Raspuns corect: (b)
a) de a micsora frecarea dintre pivot si roza;
Raspuns corect: (a)
1372. Lichidul din cutia compasului magnetic are rol:

Raspuns corect: (c)
Raspuns corect: (b)
1374. Cand apar bule de aer in cutia compasului, timonierul are obligatia:
a) de a completa cu apa distilata;
Raspuns corect: (a)
1375. Pe timpul cartului, timonierul are obligatia:
b) de a compara permanent indicatiile compasului magnetic si ale compasului giro;
Raspuns corect: (b)
Raspuns corect: (c)
b) masurand periodic relevmente la doua repere fixe(costiere);
Raspuns corect: (b)
1378. Pe timpul giratiei, timonierul raporteaza variatia drumului navei:
a) continuu, din 10 grade in 10 grade;
Raspuns corect: (a)
1379. La navigatia pe canale, senale si la intrari/iesiri in/ din porturi, timonierul:
c) raporteaza unghiul de carma.
Raspuns corect: (c)

1380. Timonierul raporteaza numarul de grade pana la noul drum:
b) pe segmentul final al giratiei;
Raspuns corect: (b)
LIC-NAV: Extragere Teste Licenta 2009 Page 1 of 457

This watermark does not appear in the registered version - http://www.clicktoconvert.com
Licenta Navigatie
Extragere Teste Licenta 2009
Review of preview
1 1111. Arcul de cerc vertical masurat de la orizontul adevarat astronomic pana la

paralelul de inaltime al astrului se numeste:
Puncte:
0/1
jklmn A. distanta zenitala;

jklmn B. declinatie;
nmlkj C. inaltime;
nmlkj D. distanta polara;
Marks for this submission: 0/1.
2 1112. Pozitia unui astru in sistemul de coordonate ecuatoriale este definita la

Puncte: intersectia:
0/1
nmlkj A. paralelului de inaltime cu cercul orar;

nmlkj B. paralelului de declinatie cu cercul orar;
nmlkj C. paralelului de declinatie cu cercul vertical;
nmlkj D. paralelului de inaltime cu cercul vertical;
3 1113. Care din afirmatiile privitoare la miscarea diurna a sferei ceresti este
FALSA:
Puncte:
0/1
jklmn A. este uniforma;
jklmn B. este izocrona;
file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-2009bun.html 6/24/2009
jklmn C. este directa;

jklmn D. este aparenta.
4 1114. Un astru la culminatie intersecteaza:

Puncte:
0/1
nmlkj A. meridianul superior, meridianul inferior;
jklmn B. primul vertical estic, primul vertical vestic;
jklmn C. orizontul astronomic;
nmlkj D. ecuatorul ceresc.
5 1115. Valoarea maxima a azimutului unui astru care nu intersecteaza primul

vertical in emisfera vizibila se numeste:
Puncte:
0/1
jklmn A. relevment adevarat;

jklmn B. elongatie;
jklmn C. elongatie minima;
jklmn D. digresiune.
6 1116. Denumiti corect momentul cand Soarele are declinatia S23 grade 27
minute:
Puncte:
0/1
jklmn A. echinoctiu de primavara;

jklmn B. solstitiu de iarna;
nmlkj C. solstitiu de vara;
nmlkj D. echinoctiu de toamna.
7 1117. Pe o latitudine oarecare diferita de zero, ziua este egala cu noaptea la

Puncte: urmatoarele date:
0/1
jklmn A. 22 decembrie, 21 martie;

jklmn B. 21 martie,22 iunie;
jklmn C. 21 martie, 23 septembrie;
jklmn D. 22 iunie, 22 decembrie.
8 1118. Emisfera care contine polul ridicat se numeste:

Puncte:
0/1
nmlkj A. emisfera boreala;
nmlkj B. emisfera vizibila;
nmlkj C. emisfera estica;
nmlkj D. emisfera sudica.
9 1119. Intervalul de timp necesar Soarelui pentru a trece de doua ori consecutiv
prin punctul vernal se numeste:
Puncte:
0/1
jklmn A. an sideral;
jklmn B. an tropic;
jklmn C. an calendaristic;
jklmn D. an solar mediu.

10 1120. Valoarea semidiametrului Soarelui, data in tablele zilnice din Efemerida

Puncte: nautica este necesara pentru:
0/1
jklmn A. corectarea inaltimilor mai mari de 30 grade

masurate la Soare;
jklmn B. controlul corectiei compasului cu Soarele la
inaltime oarecare;
jklmn C. verificarea preciziei determinarii corectiei sextantului;
jklmn D. verificarea preciziei inaltimilor masurate la Soare.
11 1121. Cea mai stralucitoare stea de pe sfera cereasca este:

Puncte:
0/1
nmlkj A. Alpha Canis Majoris;
nmlkj B. Alpha Virginis;

nmlkj C. Alpha Tauri;
nmlkj D. Alpha Orions;
12 1122. Orientarea navisferei pentru momentul observatiei se face in functie de:

Puncte:
0/1
nmlkj A. colatitudine si inaltime;
nmlkj B. latitudine si timpul sideral al locului;

nmlkj C. longitudine si timpul sideral al locului;
jklmn D. longitudine si declinatie.
13 1123. Limitele recomandate pentru valoarea inaltimii masurate la astri sunt:

Puncte:
0/1
jklmn A. 30 grade mai mare decat h mai mic decat 70 grade;
jklmn B. 30 grade mai mic decat h mai mic decat 70 grade;
jklmn C. 30 grade mai mic decat h mai mare decat 70 grade;
jklmn D. 30 grade mai mare decat h mai mare decat 70 grade;
14 1124. Pe sfera terestra linia de pozitie obtinuta din observatia efectuata la un

Puncte: astru se numeste:
0/1
jklmn A. cerc de egala distanta;

jklmn B. cerc de inaltime;
jklmn C. dreapta de inaltime;
jklmn D. izoazimutala.
15 1125. Axa lumii si verticala locului observatorului determina planul:

Puncte:
0/1
jklmn A. primul vertical;
jklmn B. meridianul ceresc al locului observatorului;
jklmn C. orizontului adevarat astronomic al observatorului;
jklmn D. ecuatorul ceresc.
16 1309. Axa de rotatie a Pamantului este:

Puncte:
0/1
nmlkj A. axa teoretica in jurul careia Pamantul executa miscarea sa
naturala de rotatie in sens direct;
nmlkj B. axa teoretica ce trece prin centrul Pamantului si punctul
navei;
jklmn C. linia ce uneste centrul Pamantului si
observatorul astronomic de la Greenwich.

Puncte:
0/1
jklmn A. axa teoretica ce uneste zenitul observatorului si
centrul Pamantului;
jklmn B. axa teoretica ce uneste cei doi poli geografici;
jklmn C. linia ce uneste centrul Pamantului si
18 1311. Polii geografici sunt:

Puncte:
0/1
jklmn A. cele doua puncte in care axa de rotatie
intersecteaza suprafata Pamantului;
jklmn B. doua puncte care depind de centrul Pmantului si
punctul navei;
jklmn C. doua puncte care depind de centrul
Pamantului si observatorul Greenwich.

Puncte:
0/1
jklmn A. axa teoretica in jurul careia Pamantul executa miscarea
sa naturala de rotatie in sens direct;
jklmn B. axa teoretica ce trece prin centrul Pamantului si
punctul navei;
jklmn C. linia ce uneste centrul Pamantului si observatorul
astronomic de la Greenwich.
20 173. Axa lumii intersecteaza sfera cereasca in doua puncte numite:

Puncte:
0/1
jklmn A. Punct cardinal Nord, punct cardinal Sud
jklmn B. Pol Nord, pol Sud
jklmn C. Zenit, Nadir
jklmn D. Punct cardinal Est, punct cardinal Vest
21 174. Emisfera care contine polul ridicat se numeste:

Puncte:
0/1
nmlkj A. Emisfera boreala
nmlkj B. Emisfera estica
nmlkj C. Emisfera vizibila
nmlkj D. Emisfera sudica
22 175. Arcul de cerc vertical masurat de la orizontul adevarat astronomic pana la

paralelul de inaltime al astrului se numeste:
Puncte:
0/1
jklmn A. Distanta zenitala

jklmn B. Declinatie
jklmn C. Distanta polara
jklmn D. Inaltime
23 177. Punctul vernal reprezinta originea pentru coordonatele:

Puncte:
0/1
nmlkj A. Inaltime, distanta polara
nmlkj B. Unghi orar, unghi la pol
nmlkj C. Declinatie, unghi orar
nmlkj D. Unghi sideral, ascensiune dreapta
24 178. Complementele laturilor unui triunghi sferic de pozitie sunt:

Puncte:
0/1
nmlkj A. Inaltimea, declinatia, latitudinea
nmlkj B. Azimutul, declinatia, unghiul orar
nmlkj C. Unghiul la pol, declinatia, unghiul sideral
nmlkj D. Inaltimea, declinatia, unghiul la zenit semicircular
25 179. Pozitia unui astru in sistemul de coordonate ecuatoriale este definita la

Puncte: intersectia:
0/1
nmlkj A. Paralelului de inaltime cu cercul orar

nmlkj B. Paralelului de declinatie cu cercul vertical
nmlkj C. Paralelului de declinatie cu cercul orar
nmlkj D. Paralelului de inaltime cu cercul vertical
26 180. Care din afirmatiile privitoare la miscarea diurna a sferei ceresti este
FALSA:
Puncte:
0/1
jklmn A. Este uniforma

jklmn B. Este izocrona
jklmn C. Este aparenta
jklmn D. Este directa
27 181. Un astru la culminatie intersecteaza:

Puncte:
0/1
nmlkj A. Meridianul superior,meridianul inferior
jklmn B. Primul vertical estic,primul vertical vestic

jklmn C. Orizontul adevarat astronomic
jklmn D. Ecuatorul ceresc
28 182. Astrii avand declinatia in valoare absoluta mai mica decat colatitudinea
Puncte: intersecteaza orizontul adevarat astronomic in doua puncte corespunzatoare:
0/1
nmlkj A. Culminatiei superioare, culminatiei inferioare

nmlkj B. Trecerii prin primul vertical vestic, respectiv
estic nmlkj C. Rasaritului, apusului
nmlkj D. Trecerii din emisfera estica in cea vestica si invers
29 183. Pentru un observator situat pe o latitudine oarecare, astrii avand declinatia

de semn contrar si valoarea mai mare decat colatitudinea sunt :
Puncte:
0/1
A. Astrii circumpolari vizibili

jklmn
jklmn B. Astrii cu rasarit si apus
jklmn C. Astrii care intersecteaza primul vertical
jklmn D. Astrii circumpolari invizibili
30 184. Pentru un observator situat pe o latitudine sudica oarecare, un astru avand

Puncte: declinatia de semn contrar cu latitudinea, in miscarea diurna aparenta parcurge:
0/1
nmlkj A. Numai cadranele de orizont SE, SW

nmlkj B. Numai cadranele de orizont NE, NW
jklmn C. Toate cadranele de orizont
nmlkj D. Este invizibil
31 185. Pentru un observator situat in Polul Sud terestru:

Puncte:
0/1
nmlkj A. Toti astrii emisferei sudice sunt circumpolari vizibili
jklmn B. Toti astrii au rasarit si apus

jklmn C. Numai astrii emisferei nordice au rasarit si apus
jklmn D. Numai astrii emisferei sudice au rasarit si apus
32 186. Un observator se deplaseaza cu nava pe un paralel de latitudine la o data

Puncte: cand declinatia soarelui are aceiasi valoare si semn cu latitudinea
0/1 observatorului.Ce valori poate lua azimutul Soarelui in acest caz?
jklmn A. 090 grd -270 grd

jklmn B. 0 grd -360grd

jklmn C. 0 grd -180 grd
jklmn D. 180 grd -360 grd
33 187. Valoarea maxima a azimutului unui astru care nu intersecteaza primul

Puncte: vertical in emisfera vizibila se numeste:
0/1
jklmn A. Digresiune minima

jklmn B. Digresiune
jklmn C. Elongatie minima
jklmn D. Elongatie
34 189. La ce data se afla Soarele in miscarea sa anuala aparenta in punctele de

Puncte: intersectie dintre ecliptica si ecuatorul ceresc:
0/1
nmlkj A. 20 martie, 22 iunie

nmlkj B. 21 martie, 23 septembrie
nmlkj C. 22 iunie, 23 septembrie
jklmn D. 22 iunie, 22 decembrie
35 190. Pe o latitudine oarecare diferita de zero, ziua este egala cu noaptea la

urmatoarele date:
Puncte:
0/1
jklmn A. 22 decembrie, 21 martie

jklmn B. 21 martie, 22 iunie
jklmn C. 21 martie, 23 septembrie

jklmn D. 22 iunie, 22 decembrie
36 191. Planetele sistemului solar ce pot fi utilizate pentru observatii in navigatia

Puncte: astronomica sunt:
0/1
jklmn A. Mercur, Venus Marte, Jupiter

jklmn B. Venus, Marte, Jupiter, Saturn
jklmn C. Venus, Marte, Jupiter, Uranus
jklmn D. Marte, Jupiter, Saturn, Neptun
37 192. In functie de dispunerea orbitei, in raport de orbita terestra planetele

Puncte: inferioare sunt:
0/1
jklmn A. Mercur, Venus

jklmn B. Venus, Marte
jklmn C. Mercur, Jupiter
jklmn D. Jupiter, Saturn
38 193. Timpul civil se defineste astfel:

Puncte:
0/1
nmlkj A. Unghiul orar al Soarelui adevarat masurat de la meridianul
inferior al observatorului
nmlkj B. Unghiul orar al Soarelui mediu masurat de la
meridianul inferior al observatorului
C. Unghiul orar al punctului vernal
jklmn
jklmn D. Unghiul orar al unui astru oarecare
39 196. Ziua solara este intervalul de timp intre doua culminatii succesive la
Puncte: meridianul superior al observatorului a....
0/1
nmlkj A. Soarelui mediu

nmlkj B. Punctului vernal
jklmn C. Soarelui adevarat
nmlkj D. Unui punct fictiv pe sfera cereasca
40 198. O nava in deplasare spre vest traverseaza meridianul limita dintre fusul 3W
Puncte: si 4W la ora bordului 17.30. Cand se modifica in jurnalul de bord, ora bordului
0/1 pentru a o aduce in concordanta cu noul fus orar:
nmlkj A. La miezul noptii

jklmn B. In momentul traversarii meridianului limita
jklmn C. Indiferent la ce ora a bordului
nmlkj D. Nu se modifica
41 2. Cazurile particulare cand distanta ortodromica este egala cu cea loxodromica

corespund situatiei in care punctul initial si cel final se situeaza pe:
Puncte:
0/1
jklmn A. O latitudine oarecare

jklmn B. Latitudini diferite
jklmn C. Acelasi meridian sau pe ecuator

jklmn D. Latitudini egale si de semn contrar
42 201. Valoarea semidiametrului Soarelui, data in tablele zilnice din Efemerida

Puncte: nautica este necesara pentru:
0/1
jklmn A. Corectarea inaltimilor mai mari de 30

jklmn B. Controlul corectiei compasului cu Soarele la
inaltime oarecare
nmlkj C. Verifcarea preciziei determinarii corectiei sextantului
nmlkj D. Verificarea preciziei inaltimilor masurata la Soare
43 203. In functie de magnitudine se recomada sa se utilizeze pentru observatii in

Puncte: vederea determinarii punctului navei:
0/1
nmlkj A. Astrii indiferent de magnitudine care asigura

conditia optima de intersectie
nmlkj B. Astrii indiferent de magnitudine care asigura conditia
de intersectie la limita
nmlkj C. Astrii de magnitudine minima care asigura conditia
optima de intersectie
nmlkj D. Astrii cu magnitudinea cea mai mare care asigura
conditii favorabile de intersectie
44 204. Metoda recomandata pentru identficarea unui astru necunoscut este:

Puncte:
0/1
nmlkj A. Cu ajutorul efemeridei nautice
nmlkj B. Prin calcul

jklmn C. Cu ajutorul hartilor ceresti
jklmn D. Cu ajutorul navisferei
45 206. Masurarea unghiurilor cu sextantul se bazeaza pe principiul:

Puncte:
0/1
nmlkj A. Reflexiei
jklmn B. Dublei reflexii
jklmn C. Refractiei
nmlkj D. Dublei refractii
46 207. Metoda recomandata pentru determinarea corectiei sextantului care

permite verificarea preciziei valorii obtinute este:
Puncte:
0/1
nmlkj A. Cu orizontul
jklmn B. Cu o stea de magnitudine mica
jklmn C. Cu Soarele
nmlkj D. Cu o stea de magnitudine mare
47 211. La un sextant foarte bine reglat eroarea de masurare a unghiurilor este

determinata de:
Puncte:
0/1
jklmn A. Eroarea reziduala de neparalelism a

oglinzilor jklmn B. Eroare de gradare a limbului
sextantului jklmn C. Eroare de gradare a tamburului
sextantului
jklmn D. Eroarea de neparalelism a axului lunetei cu

planul sextantului
48 213. Corectia totala a inaltimii masurate la stele este suma algebrica dintre:
Puncte:
0/1
nmlkj A. Corectie de depresiune si refractie
nmlkj B. Corectia de depresiune si paralaxa

nmlkj C. Corectie de refractie si semidiametru
nmlkj D. Corectie de semidiametru si paralaxa
49 216. Pentru determinarea precisa a elementelor dreptei de inaltime se

Puncte: recomanda utilizarea urmatoarei metode:
0/1
nmlkj A. Repetarea observatiilor

nmlkj B. Observatii simultane efectuate de mai multi observatori
nmlkj C. Reducerea inaltimilor la acelasi zenit nmlkj D.
Serie de observatii
50 217. Metoda cea mai accesibila de determinare a corectiei compasului cu

observatii la astri indiferent de latitudinea locului observatorului este :
Puncte:
0/1
nmlkj A. Cu Soarele la rasarit sau apus

nmlkj B. Cu un astru la inaltime oarecare
jklmn C. Cu azimutul stelei polare
nmlkj D. Cu o planeta inferioara
51 218. Pe sfera terestra linia de pozitie obtinuta din observatia efectuata la un

Puncte: astru se numeste:
0/1
jklmn A. Cerc de egala distanta

jklmn B. Dreapta de inaltime
jklmn C. Izoazimutala
jklmn D. Cerc de inaltime
52 219. Pe sfera terestra centrul cercului de inaltime se afla in:

Puncte:
0/1
nmlkj A. Punctul determinativ
jklmn B. Punctul subastral
jklmn C. Polul ridicat
jklmn D. Punctul estimat al navei
53 224. Pentru determinarea punctului navei cu observatii succesive la Soare,

Puncte: observatiile se efectueaza intotdeauna in aceeiasi succesiune.Stabiliti care din
0/1 variantele de mai jos este FALSA:
nmlkj A. Prima observatie a.m. a doua p.m.

nmlkj B. Prima observatie meridiana, a doua p.m.
nmlkj C. Prima observatie a.m., a doua meridiana
jklmn D. Prima observatie meridiana, a doua a.m.
54 225. Procedeul reducerii inaltimilor la acelasi zenit se aplica in scopul:

Puncte:
0/1 jklmn A. Diminuarii erorii in punct determinata de deplasarea
navei
in timpul efectuarii observatiilor
jklmn B. Asigurarea cvasisimultaneitatii observatiilor
jklmn C. Diminuarea erorilor accidentale de masurare a
inaltimilor
jklmn D. Eliminarii erorii sistematice de masurare a inaltimilor
55 226. Care este modalitatea cea mai precisa de determinare a azimutului unui
Puncte: astru?
0/1
jklmn A. Cu tablele A.B.C.

jklmn B. Cu formula ctg Z
jklmn C. Prin masurare cu alidada
jklmn D. Cu formula sin Z
56 227. Tablele A.B.C. nu pot fi utilizate pentru determinarea corectiei compasului

prin metoda cu Soarele la rasarit (apus) deoarece:
Puncte:
0/1
nmlkj A. Nu ofera suficienta precizie

nmlkj B. Sunt necesare mai multe inerpolari la scoaterea
valorilor din table
jklmn C. Dau valoarea azimutul Soarelui cand acesta se afla
cu centrul in orizontul adevarat astronomic
jklmn D. Nu pot fi utilizate pentru calculul azimutului Soarelui
57 228. Crepusculul nautic are loc in intervalul de timp cat Soarele se afla sub
Puncte: orizont la o inaltime negativa cuprinsa intre:
0/1
jklmn A. 0-18grd
jklmn B. 6-12 grd
nmlkj C. 12-18 grd
jklmn D. 0-6 grd
58 230. Pozitia unui astru in sistemul de coordonate orizontale se defineste la

intersectia:
Puncte:
0/1
nmlkj A. Almucantaratului cu cercul orar al astrului

nmlkj B. Paralelului de declinatie cu cercul vertical
jklmn C. Paralelului de inaltime cu cercul orar
nmlkj D. Paralelului de inaltime cu cercul vertical
59 232. Ecuatia medie a timpului exprima:

Puncte:
0/1
jklmn A. Relatia intre unghiul orar si unghiul la pol al
Soarelui adevarat
jklmn B. Diferenta intre pozitia Soarelui adevarat si a
Soarelui mediu
jklmn C. Diferenta intre declinatia Soarelui la solstitiu si echinoctiu
jklmn D. Relatia intre unghiul sideral si ascensiunea

dreapta a Soarelui
60 233. Succesiunea fazelor Lunii este urmatorea:

Puncte:
0/1
nmlkj A. Luna noua, prim patrar,luna plina, ultim patrar

nmlkj B. Luna plina, prim patrar, luna noua, ultim patrar
nmlkj C. Luna noua, luna plina, ultim patrar, prim patrar
nmlkj D. Luna noua, ultim patrar, prim patrar, luna plina

Puncte:
0/1
jklmn A. La zenit, paralactic, la pol
jklmn B. La pol, sideral, distanta polara
jklmn C. La zenit, declinatia, distanta
zenitala
jklmn D. La pol, colatitudinea, inaltimea
62 235. Precizia punctului determinat cu observatii succesive la Soare depinde in

Puncte: primul rand de:
0/1
jklmn A. Eroarea in estima

nmlkj B. Eroarea in corectia sextantului
nmlkj C. Eroare de masurare a timpului
jklmn D. Eroarea in dreapta de inaltime la cea de a
doua observatie

63 236. Care din factorii enumerati mai jos nu influenteaza precizia dreptei de
Puncte: inaltime?
0/1
jklmn A. Inlocuirea cercului de inaltime cu dreapta de inaltime

jklmn B. Eroarea accidentala de masurare a inaltimii
jklmn C. Eroarea in citirea cronometrului
jklmn D. Eroarea in punctul estimat
64 In imaginea alaturata, cheita de reglaj (incercuita) din partea de sus a oglinzii,

Puncte: serveste:
0/1
nmlkj A. reglajul paralelismului celor doua oglinzi;

nmlkj B. reglajul perpendicularitatii oglinzii mari pe
planul sextantului;
nmlkj C. reglajul perpendicularitatii oglinzii mici pe
planul sextantului.

65 In imaginea alaturata, cheita de reglaj (incercuita) din partea de sus a oglinzii,

Puncte: serveste:
0/1
jklmn A. reglajul paralelismului celor doua oglinzi;

jklmn B. reglajul perpendicularitatii oglinzii mari pe
planul sextantului;
jklmn C. reglajul perpendicularitatii oglinzii mici pe
planul sextantului.
66 3. Criteriul valoric in baza caruia este recomandata utilizarea navigatiei

Puncte: ortodromice se stabileste in functie de:
0/1
nmlkj A. Diferenta de latitudine intre punctul initial si cel final
nmlkj B. Diferenta dintre distanta loxodromica si cea ortodromica
jklmn C. Diferenta dintre drumul initial si cel final

jklmn D. Diferenta de longitudine intre punctul initial si cel final

67 308. Un cerc mare pe sfera terestra care intersecteaza ecuatorul la longitudinea

Puncte: de 141grd E il va intersecta din nou la longitudinea de:
0/1
jklmn A. 180 grade E

jklmn B. 41 grade E
nmlkj C. 141 grade W
jklmn D. 039 grade W
68 4. Coordonatele vertexurilor unei ortodrome oarecare sunt intotdeauna in

urmatoarea relatie:
Puncte:
0/1
nmlkj A. Latitudinea egala si de semn contrar, diferenta

de longitudine egala cu 180 grd
jklmn B. Diferentele de coordonate zero
jklmn C. Diferenta de latitudine zero, diferenta de longitudine
egala cu 180 grd
nmlkj D. Diferenta de latitudine egala cu 180 grd , diferenta
de longitudine egala cu zero
69 540. Fusul orar in care se afla la un moment dat observatorul se determina prin
Puncte: impartirea longitudinii locului observatorului la:
0/1
jklmn A. 7 grade 30 min.;

jklmn B. 30 grade;
nmlkj C. 15 grade.

Puncte:
0/1 nmlkj A. reflexiei;
jklmn B. dublei
reflexii;
jklmn C. dublei
refractii.
71 542. Controlul si reglajul sextantului consta in efectuarea urmatoarelor

Puncte: operatiuni:1.Controlul si reglajul paralelismul oglinzilor; 2. controlul si reglajul
0/1 perpendicularitatii oglinzii mari; 3. controlul si reglajul perpendicularitatii oglinzii
mici. Algoritm :
jklmn A. 2,1,3;
jklmn B. 1,3,2;
jklmn C. 2,3,1;
72 543. Cand in urma determinarii corectiei sextantului rezulta o valoare mai mare
Puncte: decat limita admisa, iar valoarea corectiei obtinuta este mai mica sau mai mare ;
0/1 plus sau minus 2 min.5 se:
jklmn A. reface controlul si reglajul sextantului;

jklmn B. verifica si regleaza numai paralelismul oglinzilor;
jklmn C. determina din nou corectia sextantului.
73 544. Succesiunea fazelor Lunii este urmatoarea:

Puncte:
0/1
jklmn A. luna noua, primpatrar, luna plina, ultim patrar.
nmlkj B. Luna plina, prim patrar, Luna noua, ultim patrar;
nmlkj C. Luna noua, Luna plina, prim patrar, ultim patrar.

74 55. Indicati modalitatea de reducere a erorii ce apare in cazul mirajului la

Puncte: masurarea inaltimilor la astri cind este imperios necesar sa se determine punctul
0/1 in astfel de conditii :
jklmn A. Masurarea inaltimii cu sextantul sa se faca din cel

mai inalt loc de pe nava, cind mirajul este inferior si cit
mai aproape de suprafata marii la miraj superior.
nmlkj B. Masurarea inaltimii cu sextontul sa se faca din cel mai
inalt loc de pe nava, cind mirajul este superior si cit mai
aproape de suprafata marii, cind mirajul este inferior.
jklmn C. Corectarea inaltimilor masurate cu valorile scoase din
table functie de latitudine si inaltimea astrului.
75 716. Polii geografici sunt:

Puncte:
0/1
jklmn A. cele doua puncte in care axa de rotatie intersecteaza
suprafata Pamantului;
jklmn B. doua puncte care depind centrul Pamantului si punctul
navei;
jklmn C. doua puncte care depind de centrul Pamantului si
76 866. Fusul orar in care se afla la un moment dat observatorul se determina prin
Puncte: impartirea longitudinii locului observatorului la:
0/1
jklmn A. 7 grade 30 minute;

jklmn B. 30 grade;
nmlkj C. 15 grade.
77 867. Cadranele de orizont sunt delimitate de:

Puncte:
0/1
nmlkj A. linia Nord-Sud, axa lumii;
jklmn B. axa lumii, linia Est-Vest;
jklmn C. linia Nord-Sud, linia Est-Vest.

Puncte:
0/1
nmlkj A. reflexiei;
jklmn B. dublei reflexii;
jklmn C. dublei refractii
79 943. Controlul si reglajul sextantului consta in efectuarea urmatoarelor

Puncte: operatiuni: 1. Controlul si reglajul paralelismului oglinzilor; 2. Controlul si reglajul
0/1 perpendicularitatii oglinzii mari; 3. Controlul si reglajul perpendicularitatii oglinzii
mici. Algoritm :
jklmn A. 2,1,3;
jklmn B. 1,3,2;
jklmn C. 2,3,1.
80 944. Valoarea limita admisa pentru corectia sextantului este:

Puncte: nmlkj A. plus sau minus 2.5

0/1 minute;
jklmn B. plus sau minus 1.5
minute;
jklmn C. plus sau minus 0.5
minute.
81 945. Limita admisa pentru comparatia rezultatului calculului de control al

Puncte: preciziei corectiei sextantului cu semidiametrul Soarelui este:
0/1
jklmn A. plus sau minus 1.0 minute;

jklmn B. plus sau minus 0.1 minute;
jklmn C. plus sau minus 0.5 minute.
82 946. Cand in urma determinarii corectiei sextantului rezulta o valoare mai mare
Puncte: decat limita admisa, iar valoarea corectiei sextantului obtinuta este mai mare
0/1 sau egala cu plus sau minus 2.5 minute este:
jklmn A. reface controlul si reglajul sextantului;

jklmn B. verifica si regleaza numai paralelismul oglinzilor;
jklmn C. determina din nou corectia sextantului.
83 947. Succesiunea fazelor Lunii este urmatoarea:

Puncte:
0/1
jklmn A. Luna noua, prim patrar, Luna plina, ultim patrar;

nmlkj B.Luna plina, prim patrar, Luna noua, ultim patrar;
nmlkj C. Luna noua, luna plina, prim patrar, ultim patrar
84 950. Care din afirmatiile de mai jos cu privire la caracteristicile ortodromei este
Puncte: FALSA?
0/1
jklmn A. intersecteaza meridianele sub unghiuri diferite;

jklmn B. pe harta gnomonica este o linie dreapta;
jklmn C. este arc de cerc mic pe sfera terestra
85 952. Distanta insumata pe drumurile intermediare comparata cu distanta

loxodromica, respectiv ortodromica este intotdeauna:
Puncte:
0/1
nmlkj A. mai mica decat cea loxodromica, egala cu

distanta ortodromica;
jklmn B. cuprinsa intre distanta loxodromica si cea ortodromica;
jklmn C. mai mare decat cea loxodromica, respectiv ortodromica.
86 953. Procedeul triunghiurilor asemenea sau procedeul locului de egala diferente

de relevment pot fi aplicate numai cu conditia ca:
Puncte:
0/1
nmlkj A. sa existe conditii favorabile pentru executarea

observatiilor;
jklmn B. drumul navei sa fie mentinut riguros constant;
jklmn C. sa existe certitudine ca observatiile sunt afectate numai
de eroare sistematica.

87 Ce este elementul marcat cu semnul intrebarii:

Puncte:
0/1
nmlkj A. orizontul astronomic al observatorului;

nmlkj B. ecuatorul ceresc;
jklmn C. meridianul astronomic al observatorului.
88 Coordonarea cereasca din imaginea alaturata este:

Puncte:
0/1
jklmn A. meridianul superior al observatorului;

jklmn B. meridianul inferior al observatorului;
nmlkj C. cercul orar al astrului.

Puncte:
0/1
nmlkj A. declinatia astrului;

jklmn B. unghiul sideral al astrului;
jklmn C. unghiul orar al astrului.

Puncte:
0/1
nmlkj A. declinatia astrului;

jklmn B. unghiul sideral al astrului;
jklmn C. inaltimea astrului.
91 Coordonata cereasca din imaginea alaturata este:

Puncte:
0/1
nmlkj A. unghiul la pol al astrului;

nmlkj B. azimutul astrului;
jklmn C. unghiul orar al astrului.
92 Coordonata cereasca din imaginea alaturata este:

Puncte:
0/1
jklmn A. inaltimea astrului;

jklmn B. declinatia astrului;
jklmn C. distanta zenitala a astrului.
93 Coordonatele punctelor intermediare se determina pentru diferentele de

Puncte: longitudine (valori recomandate) de:
0/1
jklmn A. 7°.30’ sau 15°

jklmn B. 5° sau 10°
jklmn C. 15° sau 22°30’
jklmn D. 15° sau 30°
94 Diferenta minima de azimut la determinarea punctului navei cu doua observatii

Puncte: succesive la Soare trebuie sa fie:
0/1
nmlkj A. Az=60°
nmlkj B. Az=30°
nmlkj C. Az=150°
nmlkj D. Az=90°
95 Elementul care este trasat cu o culoare mai deschisa si este marcat cu semnul
Puncte: intrebarii reprezinta urmatoarea coordonata a astrului:
0/1
jklmn A. unghiul orar:

jklmn B. unghiul la pol;
jklmn C. azimutul.
96 Elementul sferei ceresti din imaginea alaturata este:

0/1


Puncte:
0/1


Puncte:
0/1
nmlkj A. cercul vertical al astrului;

jklmn C. meridianul superior al observatorului.

Puncte:
0/1

jklmn B. primul vertical estic;
jklmn C. primul vertical vestic.
100 Fie un observator M pe sfera terestra din imaginea alaturata. Elementul marcat
Puncte: cu semnul intrebarii reprezinta:
0/1
jklmn A. un paralel de latitudine;

jklmn B. latitudinea geografica a observatorului;
jklmn C. longitudinea geografica a observatorului.
101 Fie un observator M pe sfera terestra din imaginea alaturata. Elementul marcat
Puncte: cu semnul intrebarii reprezinta:
0/1
nmlkj A. un paralel de latitudine;

jklmn B. latitudinea geografica a observatorului;
jklmn C. longitudinea geografica a observatorului.
102 In figura alaturata, unghiul la pol este:

Puncte:
0/1
nmlkj A. la est;
nmlkj B. la vest;
jklmn C. la sud.
103 In marginea alaturata este reprezentata proiectia sferei ceresti in planul

Puncte: orizontului astronomic, cu zenitul (Zen) in centru. Indicati ce este elementul
0/1 marcat cu semnul intrebarii:
nmlkj A. Almucantarat;
nmlkj B. Verticalul;
nmlkj C. Meridianul ceresc al observatorului.
104 Indicati ce coordonata a astrului este marcata cu semnul intrebarii:

Puncte:
0/1
jklmn A. unghiul orar;

jklmn B. unghiul sideral;
jklmn C. azimutul.

Puncte:
0/1
nmlkj A. inaltimea;
nmlkj B. declinatia;
jklmn C. ascensia dreapta.

Puncte:
0/1
nmlkj A. inaltimea;
nmlkj B. declinatia;
jklmn C. unghiul sideral.

Puncte:
0/1
jklmn A. azimutul;
jklmn B. unghiul orar;
nmlkj C. unghiul sideral.
108 Indicati ce este cercul mare marcat cu semnul intrebarii:

Puncte:
0/1

109 Indicati ce este elementul marcat cu semnul intrebarii:

Puncte:
0/1
nmlkj A. cerc vertical;

jklmn B. meridianul superior;
jklmn C. meridianul inferior.

Puncte:
0/1
jklmn A. punctul cardinal est;

jklmn B. punctul cardinal vest;
nmlkj C. punctul cardinal sud.

Puncte:
0/1

nmlkj B. cercul orar al astrului;
jklmn C. meridianul observatorului.

Puncte:
0/1

jklmn B. cercul vertical al observatorului;
jklmn C. meridianul observatorului.

Puncte:
0/1


Puncte:
0/1


Puncte:
0/1
jklmn A. punctul cardinal est;

jklmn B. punctul cardinal vest;
nmlkj C. punctul cardinal vest.

Puncte:
0/1
nmlkj A. linia est vest;

nmlkj B. linia nord sud;
jklmn C. dreapta de inaltime.

Puncte:
0/1


Puncte:
0/1
nmlkj A. cerc vertical;

jklmn B. meridianul superior;
jklmn C. meridianul inferior.

Puncte:
0/1
nmlkj A. cercul vertical;

jklmn B. meridianul ceresc;
jklmn C. cercul orar.

Puncte:
0/1
jklmn A. dreapta de inaltime;

jklmn B. meridianul inferior;
nmlkj C. meridianul superior.

Puncte:
0/1
jklmn A. dreapta de inaltime;

jklmn B. meridianul inferior;
nmlkj C. meridianul superior.

Puncte:
0/1
nmlkj A. cercul de inaltime;

nmlkj B. almucantaratul;
jklmn C. paralelul de declinatie.
123 Indicati ce este punctul marcat cu semnul intrebarii:

Puncte:
0/1
jklmn A. punctul cardinal nord;

jklmn B. punctul cardinal sud;
jklmn C. nadir.
124 Indicati ce este punctul marcat cu semnul intrebarii:

Puncte:
0/1
jklmn A. punctul vernal;

jklmn B. zenitul;
jklmn C. punctul cardinal nord.
125 Limita admisa pentru comparatia rezultatului calculului de control al preciziei

Puncte: corectiei sextantului cu semidiametrul soarelui este:
0/1
jklmn A. ±1’.0
jklmn B. ±0’.2
jklmn C. ±0’.1
jklmn D. ±1’.5

126 Limitele recomandate pentru valoarea inaltimii masurate la astrii sunt:

Puncte:
0/1
jklmn A. 30°>h<70°
jklmn B. 30°<70°
nmlkj C. 30°70°
jklmn D. 30°>h>70°
127 Orizontul astronomic al observatorului;

Puncte:
0/1


128 Pentru calculul unghiului orar al Soarelui cu ajutorul Efemeridei nautice se

Puncte: utilizeaza relatia:
0/1
jklmn A. ta=Ta+α
jklmn B. ta=Ta+λ
jklmn C. ta=Ta-α
jklmn D. ta=Ta-λ
129 Pentru determinarea punctului navei cu observatii simultane la astri diferenta

de azimut limita este:
Puncte:
0/1
jklmn A. 30°>ΔAz<150°
jklmn B. 30°<150°
jklmn C. 30°>Az<150°
jklmn D. 30°150°
130 Precizati ce element al navisferei din imagine este marcat cu sageata ?

Puncte:
0/1
nmlkj A. meridianul astronomic;

nmlkj B. cercul de inaltime;
jklmn C. orizontul astronomic.

Puncte:
0/1

nmlkj B. orizontul astronomic;
jklmn C. meridianul astronomic.

Puncte:
0/1

jklmn B. meridianul astronomic;
jklmn C. orizontul astronomic.

Puncte:
0/1
nmlkj A. ecliptica;
nmlkj C. orizontul astronomic.

Puncte:
0/1
nmlkj A. ecliptica;
jklmn B. paralel de declinatie;
jklmn C. ecuatorul ceresc.

Puncte:
0/1
nmlkj A. meridian ceresc;

jklmn B. paralel de declinatie;
jklmn C. ecuatorul ceresc.

Puncte:
0/1
jklmn A. punctul vernal;

jklmn B. polul ceresc;
jklmn C. zenitul.

Puncte:
0/1
A. polul ceresc;
jklmn
jklmn B. zenitul;
jklmn C. punctul vernal.
138 Sageata din imagine indica:

Puncte:
0/1
Choose at cdefg A. oglinda mica a sextantului;

least one
answer. gfedc B.
oglinda mare a sextantului;
cdefg C. o oglinda auxiliara a
sextantului.

Puncte:
0/1
nmlkj A. oglinda mica a sextantului;

nmlkj B. oglinda mare a sextantului;
jklmn C. o oglinda auxiliara a sextantului.

Puncte:
0/1
jklmn A. oglinda de noapte a sextantului;

nmlkj B. luneta sextantului;

nmlkj C. dispozitivul de citire precisa.

Puncte:
0/1
nmlkj A. limbul gradat al sextantului;

nmlkj B. tamburul sextantului;
jklmn C. dispozitivul de citire precisa a unghiurilor .

Puncte:
0/1
jklmn A. surub de reglaj al perpendicularitatii oglinzilor sextantului;
jklmn B. surub de reglaj al paralelismului oglinzilor
sextantului; jklmn C. tamburul sextantului.
143 Timpul mediu al locului tm se transforma in tipul fusului tf cu relatia:

Puncte:
0/1
nmlkj A. tf=tm-(lf-l)
jklmn B. tf=tm+(lf-l)
jklmn C. tf=tm+lf
jklmn D. tf=tm-l
144 1155. Corespunzator sensului conventional de balizaj de la larg la uscat, in

Puncte: regiunea B, marcajele laterale au urmatoarele lumini:
0/1
jklmn A. tribord-verde, babord-rosu;

nmlkj B. tribord-alba fixa, babord-alba cu sclipiri;

nmlkj C. tribord-rosu, babord-verde;
nmlkj D. tribord-alba izofaza, babord-alba ocultatii.
145 1315. Diferenta de latitudine geografica dintre punctul de plecare si cel de sosire
este:
Puncte:
0/1
jklmn A. arcul de ecuator masurat de la meridianul punctului
de plecare pana la meridianul punctului de sosire;
jklmn B. arcul de meridian masurat de la paralelul punctului
de plecare pana la paralelul punctului de sosire;
jklmn C. arcul de meridian masurat de la ecuatorul terestru
pana la paralelul punctului de sosire.
146 1377. Pe timpul veghei la ancora, graparea ancorei se poate identifica:

Puncte:
0/1
nmlkj A. observand luminile arborate de navele din vecinatate;
jklmn B. masurand periodic relevmente la doua repere

fixe (costiere);
jklmn C. ascultand cu atentie pentru a identifica
zgomotele specifice.
147 959. In emisfera nordica, daca nava se deplaseaza spre Sud:

Puncte:
0/1
jklmn A. latitudinea punctului de plecare este mai mica
decat latitudinea punctului de sosire;
jklmn B. latitudine punctului de plecare este mai mare decat
latitudinea punctului de sosire;

jklmn C. longitudinea punctului de plecare este mai mica
decat longitudinea punctului de sosire.
148 1. Punctele de latitudine maxima situate pe un cerc mare oarecare de pe

sfera terestra se numesc:
Puncte:
0/1
jklmn A. Vertexuri
jklmn B. Zenit, Nadir
jklmn C. Punct cardinal Nord, punct cardinal Sud
jklmn D. Vortexuri
149 100. Dupa trecerea frontului rece, presiunea atmosferica in mod normal:
Puncte:
0/1
nmlkj A. Scade ca si temperatura aerului
jklmn B. Scade in timp ce temperatura aerului creste
jklmn C. Creste ca si temperatura aerului
jklmn D. Creste in timp ce temperatura aerului scade
150 1000. Drumul compas al navei se afla cuprins in cadranul de orizont NE.
Care din urmatoarele valori de drum compas este corecta?
Puncte:
0/1
jklmn A. Dc este egal cu 212 grade;

jklmn B. Dc este egal cu 34 grade;
jklmn C. Dc este egal cu 328 grade.
151 1001. Drumul compas al navei se afla cuprins in cadranul SE de orizont.

Care Puncte: din urmatoarele valori de drum compas este corecta?
0/1

152 1002. Drumul compas al navei se afla cuprins in cadranul SW de orizont.

0/1

153 1003. Drumul compas al navei se afla cuprins in cadranul NW de orizont.

Puncte:
0/1

154 1004. Un reper costier se vede in relevment adevarat egal cu 90 grade;

rezulta ca reperul se vede catre:
Puncte: nmlkj A.
0/1 Vest;
jklmn B. Est;
jklmn C. Sud.
155 1005. Lumina unui far apare la orizont intr-un relevment prova circular de 60
Puncte: grade; rezulta lumina farului se vede in:
0/1
jklmn A. RpTd este egal cu 60 grade

jklmn B. RpBd este egal cu 60 grade;
jklmn C. RpBd este egal cu 30 grade.
0/1
jklmn A. RpTd este egal cu 165 grade

jklmn B. RpBd este egal cu 165 grade;
jklmn C. RpBd este egal cu 25 grade.
157 1007. Lumina unui far apare la orizont intr-un relevment prova circular de
180 grade; rezulta lumina farului se vede in:
Puncte:
0/1
jklmn A. prova;
jklmn B. pupa;
jklmn C. travers babord.
0/1
jklmn A. travers tribord;

jklmn B. travers babord;
jklmn C. pupa.
Puncte:
0/1
jklmn A. tribord, inapoia traversului;

jklmn B. tribord, inaintea traversului;
jklmn C. babord, inapoia traversului
Puncte:
0/1


0/1

jklmn B. babord,inaintea traversului;
163 1013. Lumina unui far apare la orizont RpBd este egal cu 130 grade; rezulta
Puncte: lumina farului se vede in:
0/1
jklmn A. tribord, inaintea traversului;

jklmn B. tribord, inapoia traversului;
164 1014. Lumina unui far apare la orizont RpBd este egal cu 30 grade;
rezulta lumina farului se vede in:
Puncte:
0/1
jklmn A. babord, inaintea traversului;

jklmn B. babord, inapoia traversului;
jklmn C. tribord, inapoia traversului
165 1015. Nava in drum compas Dc este egal cu 100 grade si masoara Rc este egal
Puncte: cu 30 grade la un far. Farul se va vedea in:
0/1
jklmn A. prova tribord;

jklmn B. prova babord;
jklmn C. pupa babord.
166 1016. Nava in Dg este egal cu 330 grade si masoara Rg este egal cu 30 grade.
Nava se va vedea in:
Puncte:
0/1

167 1017. O nava se vede in prova. Relevmentul prova la acea nava este egal cu:
Puncte:
0/1
nmlkj A. 90 grade;
jklmn B. 0 grade;
jklmn C. 180 grade;
168 1018. O nava se vede in pupa. Relevmentul prova la acea nava este egal cu:
Puncte:
0/1
nmlkj A. 90 grade;
jklmn B. 0 grade;
jklmn C. 180 grade;
169 1019. O nava se vede in travers tribord. Relevmentul prova circular la acea
Puncte: nava este egal cu:
0/1
jklmn A. 90 grade;
jklmn B. 0 grade;
jklmn C. 180 grade;
170 1020. O nava se vede in travers babord. Relevmentul prova circular la acea
0/1
jklmn A. 270 grade;

jklmn B. 90 grade;
jklmn C. 180 grade;
171 1021. Nava in Dg este egal cu 80 grade si masoara Rg este egal cu 030 grade.
Nava se va vedea in:
Puncte:
0/1


172 1056. Semnul corectiei ortodromice depinde de:

Puncte:
0/1
nmlkj A. distanta nava-radiofar;
jklmn B. semnul declinatiei magnetice;

jklmn C. pozitia nave in functie de pozitia radiofarului.
173 1067. Criteriul valoric in baza caruia este recomandata utilizarea

navigatiei ortodromice se stabileste in functie de:
Puncte:
0/1
nmlkj A. diferenta de latitudine intre punctul initial si cel final;
nmlkj B. diferenta dintre distanta loxodromica si cea ortodromica;
jklmn C. diferenta de drumul initial si cel final;

jklmn D. diferenta de longitudine intre punctul initial si cel final;

Puncte: urmatoarea relatie:
0/1
jklmn A. latitudinea egala si de semn contrar, diferenta

de longitudine egala cu 180 grade;
jklmn B. diferenta de coordonate zero;
jklmn C. diferenta de latitudine zero, diferenta de longitudine
egala cu 180 grade;
jklmn D. diferenta de latitudine egala cu 180 grade, diferenta de
175 1069. Coordonatele punctelor intermediare se determina pentru diferentele

de longitudine ( valori recomandate) de:
Puncte:
0/1
jklmn A. 7 grade si 30 minute sau 15 grade;
jklmn B. 5 grade sau 10 grade;
nmlkj C. 15 grade sau 22 grade si 30 minute;
jklmn D. 15 grade sau 30 grade;
176 1070. Cu cat valoarea diferentei de longitudine intre punctele intermediare este
Puncte: mai mica cu atat diferenta intre distantele insumate pe drumurile loxodromice si
0/1 distanta ortodromica este:
jklmn A. mai mare;

jklmn B. total neglijabila;
jklmn C. maxima;
jklmn D. mai mica.
177 1072. Erorile accidentale de masurare a parametilor de navigatie ( relevment,

Puncte: distanta, unghi orizontal, unghi vertical, inaltime) sunt determinate predominant
0/1 de:
jklmn A. conditiile hidrometeorologice;

jklmn B. nivelul de instruire a observatorului;
jklmn C. precizia aparatului, instrumentului de masura utilizat;
jklmn D. momentul din zi sau noapte cand se executa observatiile.
178 1073. Diminuarea influentei erorilor accidentale de observatie se realizeaza prin:

Puncte:
0/1
jklmn A. serii de masuratori efectuate in aceleasi conditii;
jklmn B. calibrarea instrumentului, aparatului utilizat;
jklmn C. efectuarea masuratorilor numai cand se intalnesc
conditii optime de observare;
jklmn D. aplicarea corectiei corespunzatoare erorii sistematice
de masurare.
179 1074. Erorile sistematice de observare sunt determinate de:

Puncte:
0/1
nmlkj A. conditii improprii de observare;
jklmn B. nivelul de instruire a observatorului;

jklmn C. necalibrarea instrumentului/aparatului de masura.
jklmn D. intretinerea necorespunzatoare a
instrumentului, aparatului de masura.
180 1075. Eliminarea influentei erorilor sistematice de observare se poate face prin:
Puncte:
0/1
jklmn A. executarea de serii de masuratori;
jklmn B. executarea observatiilor in conditii optime;

jklmn C. determinarea erorii rezidule de masurare si
aplicarea corectiei corespunzatoare;
jklmn D. intretinerea corespunzatoare a instrumentelor,
aparatelor de masura.
181 1076. Grafic pe harta, functie de procedeul utilizat de determinare a punctului

Puncte: navei, in cazul depistarii in prealabil a existentei erorilor sistematice de
0/1 observare se aplica diverse metode pentru stabilirea celei mai probabile pozitii.
Ca :
jklmn A. metoda triunghiurilor asemenea;

jklmn B. metoda locului de egala diferenta de relevment;
jklmn C. metoda dreptei de inaltime adevarata;
jklmn D. metoda reducerii relevmentelor la acelasi moment.
182 1077. Indiferent de procedeul utilizat pentru determinarea punctului navei

solutia pentru eliminarea eventualelor erori in punct este:
Puncte:
0/1
nmlkj A. eliminarea erorilor grosiere de observare;

nmlkj B. anularea prin corectii corespunzatoare a
erorilor sistematice;
nmlkj C. refacerea calculelor;
nmlkj D. repetarea integrala a observatiilor.
183 1078. Procedeul triunghiurilor asemenea sau procedeul locului de

egala Puncte: diferenta de relevment pot fi aplicate numai cu conditia ca;
0/1
nmlkj A. sa existe conditii favorabile pentru executarea

observatiilor;
nmlkj B. drumul navei sa fie mentinut riguros constant;
nmlkj C. sa existe certitudine ca observatiile sunt afectate numai
de eroare sistematica;
nmlkj D. observatiile sa fie simultane.
184 1079. Modificarile importante sau defectiunile in functionarea mijloacelor de

Puncte: asigurare a navigatiei sunt communicate initial prin:

0/1
jklmn A. avize catre navigatori

saptamanale; jklmn B. avize radio catre
navigatori; nmlkj C. editiile corectate ale
hartilo;
nmlkj D. editiile noi ale cartii farurilor.
185 1080. Ocean Passages for the World contine informatii referitoare la:
Puncte:
0/1
jklmn A. asigurarea hidrografica si de

navigatie; jklmn B. rutele de apa adanca;
nmlkj C. rutele recomandate de traversada;
nmlkj D. facilitati portuare.
186 11. Diminuarea influentei erorilor accidentale de observatie se realizeaza prin:

Puncte:
0/1
nmlkj A. Serii de masuratori efectuate in aceleasi conditii

nmlkj B. Calibrarea instrumentului, aparatului utilizat
nmlkj C. Efectuarea masuratorilor numai cand se intalnesc

conditii optime de observare
nmlkj D. Aplicarea corectiei corespunzatoare erorii sistematice
de masurare
187 1126. Viteza deasupra fundului se determina cu :

Puncte:
0/1
nmlkj A. lochul electromagnetic;
nmlkj B. lochul Doppler;

nmlkj C. lochul mecanic;
jklmn D. lochul hidrodinamic.
188 1127. Nivelul de referinta al inaltimii reperelor din harta este de regula:
Puncte:
0/1
nmlkj A. nivelul mediu al apei joase la cuadratura;
nmlkj B. nivelul mediu al apei joase la sizigii;
jklmn C. nivelul mediu al apei inalte la cuadratura;
jklmn D. nivelul mediu al apei inalte la sizigii;
189 1128. Tipul de proiectie cartografica utilizat pentru harta Mercator este:
Puncte:
0/1
nmlkj A. stereografica;
nmlkj B. conica;
jklmn C. cilindrica;
nmlkj D. policonica.
190 1129. Harta Mercator este realizata in proiectie:

Puncte:
0/1
nmlkj A. centrala cilindrica dreapta;
jklmn B. centrala cilindrica dreapta conforma;
jklmn C. centrala cilindrica transversala;
nmlkj D. centrala cilindrica transversala conforma;
191 1130. Ortodroma se poate reprezenta ca linie dreapta pe o harta in proiectie:

Puncte:
0/1
nmlkj A. conica;
jklmn B. stereografica;
jklmn C. policonica;
jklmn D. gnomonica.
192 1132. Cartile pilot se corecteaza la zi utilizand:

Puncte:
0/1
nmlkj A. hartile rutiere;
jklmn B. avizele pentru navigatori;

jklmn C. hartile meteorologice in facsimil;
jklmn D. avizele meteorologice.
193 1133. In emisfera sudica, daca nava se deplaseaza spre Nord:

Puncte:
0/1
jklmn A. longitudinea punctului de plecare este mai mare
decat longitudinea punctului de sosire;
jklmn B. latitudinea punctului de plecare este mai mica
jklmn C. latitudinea punctului de plecare este mai mare
jklmn D. longitudinea punctului de plecare este mai mica
194 1134. Daca vantul bate dinaintea traversului acesta produce:

Puncte:
0/1
jklmn A. cresterea vitezei si deriva de

vant; jklmn B. numai micsorarea vitezei;
jklmn C. numai cresterea vitezei;
jklmn D. micsorarea vitezei si deriva de vant.
195 1135. Care din urmatoarele caracteristici ale unui far nu sunt specificate
pe harta:
Puncte:
0/1
jklmn A. perioada luminii;

jklmn B. bataia;
jklmn C. inaltimea constructiei farului;
jklmn D. culoarea luminii.
196 1136. Pozitia navei rezultata pe baza de observatii succesive este un punct:
Puncte:
0/1
nmlkj A. estimat-observat;
nmlkj B. observat;
jklmn C. estimat;
jklmn D. determinativ.
197 1137. Linia de pozitie corespunzatoare unui unghi vertical masurat la un reper
Puncte:costier de inaltime cunoscuta este:

0/1
jklmn A. dreapta de relevment;

jklmn B. cerc de egala distanta;
jklmn C. aliniament;
jklmn D. izoazimutala.
198 1138. Daca drumul magnetic este mai mic decat drumul compas
derivatia compas este:
Puncte:
0/1
jklmn A. nordica;
jklmn B. estica;
jklmn C. sudica;
jklmn D. vestica.
199 1139. Reperele costiere utilizate pentru determinarea punctului navei trebuie sa
Puncte: indeplineasca urmatoarele conditii:
0/1
jklmn A. sa fie trecute precis pe harta;

jklmn B. sa fie vizibile din orice directie;
jklmn C. sa fie usor de identificat;
jklmn D. sa fie trecute pe harta si vizibile.
200 1140. Care este numarul minim de repere costiere necesar pentru
determinarea punctului navei cu observatii simultane:
Puncte:
0/1
jklmn A. trei;
jklmn B. unu;
jklmn C. doua;
jklmn D. patru;
201 1141. Derivatia compas este produsa de:

Puncte:
0/1
nmlkj A. masele amagnetice ale corpului navei;
jklmn B. curentii de inalta frecventa indusi in corpul navei;
jklmn C. magnetul compensator de banda;
jklmn D. masele magnetice ale corpului navei.
202 1142. Care este numarul minim de linii de pozitie necesar pentru determinarea
Puncte: precisa a punctului navei cu observatii simultane ( in sensul ca ofera
0/1 posibilitatea de control):
jklmn A. patru;
jklmn B. doua;
nmlkj C. trei;
jklmn D. una.
203 1143. Corpul balizei marcajului cardinal de Vest este piturat in dungi
orizontal dispuse de sus in jos astfel:
Puncte:
0/1
jklmn A. galben-negru-galben;
nmlkj B. negru-galben-negru;
nmlkj C. negru-galben;
nmlkj D. galben-negru.
204 1144. Lumina unui far in izofaza are urmatoarea semnificatie:

Puncte:
0/1
nmlkj A. durata de lumina este egala cu durata de
intuneric; nmlkj B. intensitatea luminii este constanta;
nmlkj C. lumina fixa este combinata cu o intensificare de lumina;
jklmn D. lumina care se repeta cu regularitate.
205 1145. Lumina alternativa a unui far are urmatoarea semnificatie:

Puncte:
0/1
nmlkj A. intensitatea luminii este variabila;
nmlkj B. lumina fixa combinata cu intensificare de

lumina; nmlkj C. culori diferite in sectoare strict
delimitate; nmlkj D. durata luminii egala cu cea de
intuneric.
206 1146. Bataia nominala a unui far reprezinta distanta la care se vede
lumina acestuia cand vizibilitatea meteorologica este de:
Puncte:
0/1
jklmn A. 5 Mm;
jklmn B. 6 Mm;
jklmn C. 10 Mm;
jklmn D. 12 Mm;
207 1147. Bataia geografica a unui far este specificata in cartea farurilor pentru o
Puncte: inaltime a ochiului observatorului:
0/1
nmlkj A. 5 picioare;
nmlkj B. 5 metri;
jklmn C. 5 brate;
nmlkj D. 5 yarzi.
208 1148. Care este cazul nefavorabil pentru determinarea pozitiei navei cu doua
Puncte: unghiuri orizontale simultane:
0/1
nmlkj A. reperele sunt dispuse aproximativ colinear;

nmlkj B. reperele si nava sunt dispuse aproximativ pe acelasi
arc de cerc;
nmlkj C. reperul de mijloc este mai apropiat de nava;
nmlkj D. nava este dispusa aproximativ intre cele trei repere.
209 1149. Marcajul cardinal de vest are ca semn de varf:

Puncte:
0/1
jklmn A. doua conuri negre cu varful in sus;
jklmn B. doua conuri negre unite la varf;

nmlkj C. doua conuri negre cu varful in jos;
jklmn D. doua conuri negre unite la baza;
210 115. In emisfera nordica, zona in care vanturile se deplaseaza in sens direct
este:
Puncte:
0/1
jklmn A. Zona de joasa presiune

jklmn B. Front rece
jklmn C. Zone de inalta presiune
jklmn D. Front cald
211 1150. Care sunt limitele maxim admise pentru unghiul de intersectie intre doua
Puncte: linii de pozitie:
0/1
jklmn A. 30 grade mai mic sau egal cu 0 mai mic sau egal cu
150 grade;
jklmn B. 150 grade mai mic sau egal cu 0 mai mic sau egal cu
30 grade;
jklmn C. 90 grade mai mic sau egal cu 0 mai mic sau egal cu
1850 grade;
jklmn D. 0 grade mai mic sau egal cu 0 mai mic sau egal cu
90 grade;
212 1151. Unghiul optim de intersectie intre doua linii de pozitie este;
Puncte:
0/1
nmlkj A. 120 grade;
jklmn B. 90 grade;
jklmn C. 60 grade;
jklmn D. 30 grade.
213 1152. Un aliniament are sensibilitate maxima cand:

Puncte:
0/1
jklmn A. distanta nava -reper anterior este mica, distanta
dintre repere este mare;
jklmn B. distanta nava -reper anterior este mare, distanta
dintre repere este mare;
jklmn C. distanta nava -reper anterior este mare, distanta
dintre repere este mica;
jklmn D. distanta nava -reper anterior este mare, reperele
sunt dispuse la inaltimi diferite.
214 1153. Care din urmatoarele notiuni nu este o linie de pozitie?

Puncte:
0/1
nmlkj A. cerc de egala distanta;
jklmn B. dreapta de relevment;

jklmn C. ortodroma;
jklmn D. alimiament.
215 1154. Corpul balizei marcajului cardinal de Nord este piturat in dungi orizontale
Puncte: dispuse de sus in jos astfel:
0/1
jklmn A. negru-galben-negru;
jklmn B. galben-negru;
jklmn C. galben-negru-galben;
jklmn D. negru-galben.
216 1156. Corpul balizei marcajului cardinal de Est este piturat in dungi orizontale
0/1
jklmn B. galben-negru-galben;
nmlkj C. negru-galben.
jklmn D. galben-negru;
217 1157. Deosebirea intre regiunea A si regiunea B de balizaj maritim se refera la:
Puncte:
0/1
nmlkj A. marcajul de pericol izolat;
nmlkj B. marcajul lateral;

nmlkj C. marcajul cardinal;
nmlkj D. marcajul special.
218 1158. Marcajul cardinal de Est are ca semn de varf:

Puncte:
0/1
jklmn A. doua conuri negre cu varful in sus;
nmlkj C. doua conuri negre unite la baza;
jklmn D. doua conuri negre cu varful in jos;

219 1159. Marcajul lateral de babord din regiunea A are ca semn de varf:
Puncte:
0/1
nmlkj A. un con rosu cu varful in

sus; nmlkj B. o sfera neagra;
jklmn C. un cilindru rosu;
jklmn D. un cilindru verde.
220 12. Erorile sistematice de observare sunt determinate de:

Puncte:
0/1
nmlkj A. Conditiile improprii de observare
nmlkj B. Nivelul de instruire a observatorului

nmlkj C. Necalibrarea instrumentului/aparatului de masura
nmlkj D. Intretinerea necorespunzatoare a
instrumentului, aparatului de masura
221 1233. Viteza navei se masoara cu:

Puncte:
0/1
nmlkj A. sonda;
jklmn B. barometrul;
jklmn C. lochul.
222 1234. Adancimea apei se masoara cu:

Puncte:
0/1
nmlkj A. lochul;
nmlkj B. sonda;
jklmn C. barometrul.
223 1235. In navigatia maritima se utilizeaza harta in proiectie:

Puncte:
0/1
jklmn A. stereografica;
jklmn B. conica;
nmlkj C. Mercator.
224 1236. Harta marina este:

Puncte:
0/1
jklmn A. reprezentarea la o anumita scara a unei zone oceanice;
jklmn B. proiectia pe o suprafata sferica a Pamantului;
jklmn C. proiectia Pamantului pe o suprafata oarecare.
225 1237. Scara numerica a unei harti este:

Puncte:
0/1
jklmn A. raportul dintre lungimea si latimea

hartii; jklmn B. un numar de catalog;
jklmn C. raportul dintre lungimea unitara de pe
Pamant si corespondentul pe harta.

226
Puncte:
0/1
nmlkj B. avizele pentru navigatori;
jklmn C. hartile meteorologice in facsimil.
227 1239. In emisfera nordica, daca nava se deplaseaza spre Nord:

Puncte:
0/1
jklmn B. latitudinea punctului de plecare este mai mare

Puncte:
0/1

Puncte:
0/1
jklmn A. latitudinea punctului de sosire este mai mica
decat latitudinea punctului de plecare;
jklmn B. latitudinea punctului de sosire este mai mare


Puncte:
0/1

Puncte:
0/1
jklmn C. longitudinea punctului de plecare este mai mare
232 1245. In emisfera sudica, daca nava se deplaseaza spre Sud:

Puncte:
0/1
jklmn C. longitudinea punctului de plecare este mai mare decat
longitudinea punctului de sosire.

Puncte:
0/1
234 1247. In emisfera estica, daca nava se deplaseaza spre Est:

Puncte:
0/1
jklmn B. longitudinea punctului de plecare este mai mica

Puncte:
0/1
jklmn B. longitudinea punctului de sosire este mai mica
decat longitudinea punctului de plecare;
jklmn C. longitudinea punctului de sosire este mai mare
decat longitudinea punctului de plecare.
236 1249. In emisfera estica, daca nava se deplaseaza spre Vest:

Puncte:
0/1

Puncte:
0/1
238 1251. In emisfera vestica, daca nava se deplaseaza spre Vest:

Puncte:
0/1

Puncte:
0/1
240 1253. In emisfera vestica, daca nava se deplaseaza spre Est:

Puncte:
0/1

Puncte:
0/1


Puncte:
0/1
243 1260. Pozitia navei se poate determina, printre altele, prin masuratori de:
Puncte:
0/1
nmlkj A. temperatura;
jklmn B. relevmente;
jklmn C. drepte.
244 1261. Acul magnetic al compasului magnetic de la bordul navei se

orienteaza pe directia:
Puncte:
0/1
jklmn A. Nord adevarat;

jklmn B. Nord giro;
jklmn C. Nord compas.
245 1262. Reperele costiere utilizate pentru determinarea punctului navei pot fi:
Puncte:
0/1
nmlkj A. geamanduri, balize, scondri;
jklmn B. orice constructie de la coasta;
jklmn C. faruri de aterizare.
246 1263. Linia de credinta a compasului magnetic de la bord materializeaza:

Puncte:
0/1
nmlkj A. directia Nord magnetic;
jklmn B. axul longitudinal al navei;
jklmn C. directia Nord compas.
247 1264. Corpul balizei marcajului cardinal de Vest este piturat in dungi
orizontale dispuse de sus in jos astfel:
Puncte:
0/1
jklmn A. galben-negru-galben;
jklmn B. negru-galben-negru;
248 1265. Lumina unui far in izofaza are urmatoarea semnificatie

Puncte:
0/1

nmlkj C. lumina fixa este combinata cu o intensificare de lumina.


Puncte:
0/1
delimitate.
250 1267. Marcajul cardinal de vest are ca semn de varf

Puncte:
0/1
nmlkj A. doua conuri negre cu varful in sus;
nmlkj B. doua conuri negre unite la varf;

jklmn C. doua conuri negre unite la baza;
0/1
jklmn B. galben-negru-galben;
Puncte:
0/1
jklmn A. marcajul de pericol izolat;
jklmn B. marcaje laterale;

nmlkj C. marcajul cardinal.

Puncte:
0/1

jklmn C. doua conuri negre unite la baza;
254 1274. Marcajul lateral de tribord din regiunea A :

Puncte:
0/1
jklmn A. Un con verde ( sau negru prin exceptie) cu varful in sus;
jklmn B. un cilindru verde;

jklmn C. un cilindru rosu.
255 1276. Regula "verde la tribord- rosu la babord"valabila in regiunea A de balizaj

Puncte: se aplica marcajelor laterale astfel:
0/1
jklmn A. in sensul de la coasta catre larg;

jklmn B. in sensul de larg catre coasta;
jklmn C. este de competenta guvernelor statelor riverane.
256 1277. Drumul adevarat al navei este:

Puncte:
0/1
jklmn A. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la axul
prova al navei pana la directia de vizare la un reper costier;
jklmn B.unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la

directia nord adevarat pana la axul prova al navei;
jklmn C. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la
directia nord compas pana la axul prova al navei;
257 1278. Drumul magnetic al navei este:

Puncte:
0/1
jklmn A.unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la axul
jklmn B. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la

jklmn C.unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la
directia nord magnetic pana la axul prova al navei;
258 1279. Drumul compas al navei este:

Puncte:
0/1

259 1280. Drumul giro al navei este:

Puncte:
0/1

nmlkj B. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de

la directia nord compas pana la axul prova al navei;
jklmn C. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de
la directia nord giro pana la axul prova al navei;
260 1281. Relevmentul adevarat la un reper costier este:

Puncte:
0/1
jklmn B. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de

la directia nord adevarat pana la linia de vizare la
reperul costierui;
261 1282. Relevmentul magnetic la un reper costier este:

Puncte:
0/1

reperul costier;
la directia nord magnetic pana la reperul costier;

262 1283. Relevmentul compas la un reper costier este:

Puncte:
0/1
jklmn B. unghiul din planul orizontului adevarat masurat

de la directia nord compas pana la linia de vizare la
reperul costierui;
263 1284. Relevmentul prova la un reper costier este:

Puncte:
0/1

reperul costierui;
264 1286. In regiunea A, lumina marcajului lateral de babord este de culoare:

Puncte:
0/1
nmlkj A. verde;
jklmn B. rosie;
jklmn C. galbena.
265 1287. Lumina marcajului special este de culoare:

Puncte: nmlkj A.
0/1 verde;
jklmn B. rosie;
jklmn C. galbena.
266 1288. Lumina marcajului de pericol izolat este de culoare:

Puncte:
0/1
nmlkj A. alba;
jklmn B. rosie;
jklmn C. galbena.
267 1289. Lumina marcajului cardinal de nord este de culoare:

Puncte:
0/1
nmlkj A. alba;
jklmn B. rosie;
jklmn C. galbena.
268 1290. Lumina marcajului cardinal de est este de culoare:

Puncte:
0/1
nmlkj A. rosie;
jklmn B. alba;
jklmn C. galbena.

269 1291. Lumina marcajului cardinal de sud este de culoare:

Puncte:
0/1
nmlkj A. rosie;
jklmn B. galbena;
jklmn C. alba.
270 1292. Lumina marcajului cardinal de vest este de culoare:

Puncte:
0/1
nmlkj A. rosie;
jklmn B. galbena;
jklmn C. alba.
271 1293. Lumina marcajului de ape sigure este de culoare:

Puncte:
0/1
nmlkj A. rosie;
jklmn B. galbena;
jklmn C. alba.
272 1294. Lumina marcajului cardinal de nord poate avea ritmul:

Puncte:
0/1
nmlkj A. sclipiri rapide ( 2+1);
nmlkj B. sclipiri rapide;

jklmn C. 12 sclipiri rapide.
273 1295. Lumina marcajului cardinal de est poate avea ritmul:

Puncte:
0/1
nmlkj B. 3 sclipiri rapide;

274 1296. Lumina marcajului cardinal de sud poate avea ritmul:

Puncte:
0/1

jklmn C. 6 sclipiri rapide plus o sclipire lunga.
275 1297. Lumina marcajului cardinal de vest poate avea ritmul:

Puncte:
0/1

jklmn C. 12 sclipiri rapide;
276 1298. Lumina marcajului de pericol izolat poate avea ritmul:

Puncte:
0/1
nmlkj A. izofaza;
jklmn B. 2 sclipiri rapide;

jklmn C. 3 sclipiri rapide;
277 1299. Lumina marcajului de ape sigure poate avea ritmul:

Puncte:
0/1
nmlkj A. 2 sclipiri rapide;
jklmn C. litera A in codul Morse.
278 13. Eliminarea influentei erorilor sistematice de observare se poate face prin:
Puncte:
0/1
nmlkj A. Executarea de serii de masuratori
nmlkj B. Executarea observatiilor in conditii optime

nmlkj C. Determinarea erorii reziduale de masurare si
aplicarea corectiei corespunzatoare
jklmn D. Intretinerea corespunzatoare a instrumentelor,
aparatelor de masura
279 1300. Timonierul vede pe timp de noapte in prova tribord un marcaj care
emite un grup de doua sclipiri albe care se repeta regulat. Aceasta este:
Puncte:
0/1
jklmn A. un semn de ape sigure;

jklmn B. un semn de pericol izolat;
jklmn C. un semn de vest.

280 1301. Timonierul vede pe timp de noapte in prova babord un marcaj care emite
Puncte: un grup de doua sclipiri albe care se repeta regulat. Aceasta este:
0/1

jklmn C. un semn de est.
281 1302. Timonierul vede pe timp de noapte in prova un marcaj care emite un
grup de noua sclipiri albe care se repeta regulat. Aceasta este:
Puncte:
0/1

282 1303. Timonierul vede pe timp de noapte in prova un marcaj care emite un grup
Puncte: de noua sclipiri albe care se repeta regulat. Aceasta este:
0/1

jklmn B. un semn de W;
jklmn C. un semn de pericol izolat.
283 1304. Timonierul vede pe timp de noapte in prova babord un marcaj care
emite un grup de doua sclipiri albe care se repeta regulat. Aceasta este:
Puncte:
0/1
jklmn A. un semn special;

284 1305. Precizia de masurare a drumului giro este de:

Puncte:
0/1
nmlkj A. 1 grad;
jklmn B. 0grade.5;
jklmn C. 0 grade. 1.
285 1308. Timonierul vede pe timp de noapte in zona A in prova un marcaj

care emite sclipiri intermitente de culoare verde. Acesta este:
Puncte:
0/1

jklmn B. un semn de tribord;
jklmn C. un semn de babord.
286 1313. Latitudinea geografica este:

Puncte:
0/1
jklmn A. arcul de ecuator masurat de la meridianul Greenwich
pana la meridianul locului;
jklmn B. arcul de paralel masurat de la meridianul Greenwich
pana la paralelul locului.

287 1314. Longitudinea geografica este:

Puncte:
0/1
288 1316. Diferenta de longitudine geografica dintre punctul de plecare si cel de

Puncte: sosire este:
0/1

289 1317. Deplasarea est-vest este:

Puncte:
0/1
jklmn A. Arcul de paralel masurat de la meridianul punctului
jklmn B. arcul de ecuator masurat de la meridianul punctului
290 1318. Un cart are:

Puncte: nmlkj A. 12
0/1 grade;
jklmn B. 32 grade;
jklmn C. 11 grade, 25.
291 1319. Cartul N este un cart:

Puncte:
0/1
nmlkj A. intercardinal;
nmlkj B. cadinal;
jklmn C. inter-intercardinal;
292 1320. Cartul SW este un cart:

Puncte:
0/1
nmlkj B. cadinal;
293 1321. Cartul SSE este un cart:

Puncte:
0/1
nmlkj B. cadinal;

294 1322. Cartul E la N este un cart:

Puncte:
0/1
jklmn B. inter- intercadinal;

jklmn C. intermediar
295 1323. Drumul adevarat al navei este egal cu 090 grade; rezulta ca nava
se deplaseaza catre:
Puncte:
0/1
jklmn A. Vest;
jklmn B. Est;
jklmn C. Sud;
296 1324. Drumul adevarat al navei este egal cu 000 grade; rezulta ca nava se
Puncte: deplaseaza catre:
0/1
jklmn A. Nord
jklmn B. Est;
jklmn C. Sud;
Puncte:
0/1
jklmn A. Vest;
jklmn B. Est;
jklmn C. Sud;
0/1
jklmn A. Vest;
jklmn B. Est;
jklmn C. Sud;
299 1327. Drumul compas al navei se afla cuprins in cadranul NE de orizont.

0/1
jklmn A. Dc=212 grade;

jklmn B. Dc=034 grade;
jklmn C. Dc = 328 grade.
300 1328. Drumul compas al navei se afla cuprins in cadranul SE de orizont.

Puncte:
0/1
jklmn A. Dc= 112 grade;

jklmn B. Dc= 034 grade;
jklmn C. Dc 328 grade.

Puncte: nmlkj A. Dc= 102

0/1 grade;
302 133. Semicercul manevrabil al ciclonilor tropicali in emisfera nordica este zona
Puncte: situata in:
0/1
jklmn A. Partea din fata a navei

jklmn B. Stanga traiectoriei furtunii
jklmn C. Partea din spate a navei
jklmn D. Dreapta traicetoriei furtunii

0/1

304 1331. Un reper costier se vede in relevment adevarat egal cu 090 grade;
rezulta ca reperul se vede catre:
Puncte:
0/1
jklmn A. Vest;
jklmn B. Est;
jklmn C. Sud.
Puncte: grade. Rezulta lumina farului se vede in:
0/1
jklmn A. RpTd=060 grade;

jklmn B. RpBd=060 grade;
jklmn C. RpBd=060 grade;
0/1

180 grade. Rezulta lumina farului se vede in:
Puncte:
0/1
jklmn A. prova
jklmn B. pupa;
Puncte: nmlkj A. travers

0/1 tribord;
jklmn C. pupa.
0/1

0/1

jklmn C. babord, inapoia traversului;
Puncte:
0/1

0/1

jklmn B. babord, inaintea traversului;
313 1341. Lumina unui far apare la orizont RpBd=30 grade. Rezulta lumina
farului se vede in:
Puncte:
0/1

jklmn C. tribord, inapoia traversului;
314 1350. Drumul compas este Dc=202 grade.0 iar corectia totala compas este Dc
= -2 grade.5. Care este valoarea drumului adevarat Da?
Puncte:
0/1
jklmn A. Da= 204 grade.5

jklmn B. Da= 200 grade.5
jklmn C. Da= 199 grade.5
315 1352. Care dintre relatiile de mai jos este adevarata?

Puncte:
0/1
jklmn A. Dg= Da - Delta c

jklmn B. Dg= Da + Delta g
jklmn C. Dg= Da - Delta g
316 1353. Care dintre relatiile de mai jos este adevarata?

Puncte:
0/1
jklmn A. Da= Dg - Delta c
jklmn B. Da= Dg + Delta g
jklmn C. Da= Dg - Delta g
317 1354. Drumul giro este Dg= 147 grade.0 iar corectia totala giro este Delta g =
+3 grade.5. care este valoarea drumului adevarat Da?
Puncte:
0/1
jklmn A. Da = 143 grade .5

jklmn B. Da = 150 grade .5
nmlkj C. Da = 144 grade .5
318 1355. Nava in drum compas Dc = 100grade si masoara Rc=030 grade la un far.
Farul se va vedea in:
Puncte:
0/1

nmlkj C. pupa babord.

319 1356. Nava in drum compas Dg = 330grade si masoara Rg=030 grade la un far.
Puncte: Farul se va vedea in:
0/1

Puncte:
0/1
nmlkj A. 090 grade;
jklmn B. 000 grade;

jklmn C. 180 grade.
Puncte:
0/1
nmlkj A. 090 grade;
jklmn B. 000 grade;

jklmn C. 180 grade.
322 1360. O nava se vede in travers tribord. Relevmentul prova circular la

acea nava este egal cu:
Puncte:
0/1
jklmn A. 090 grade;

jklmn B. 000 grade;
jklmn C. 180 grade.
0/1
jklmn A. 270 grade;

jklmn B. 090 grade;
jklmn C. 180 grade.
324 1362. Nava in Dg=080 grade si masoara Rg = 030 grade. Nava se va vedea in:
Puncte:
0/1
nmlkj A. prova tribord;

325 1363. Nava in Dg=280 grade si masoara Rp Td = 030 grade. Nava se va

vedea in:
Puncte:
0/1

326 1364. Magnetii compensatori ai compasului magnetic au rolul;

Puncte:
0/1
nmlkj A. de a indica directia nord compas;

nmlkj B. de a impiedica magnetizarea postamentului
compasului magnetic;
nmlkj C. de a crea camp magnetic opus campului
magnetic al navei.
327 1365. Magnetii compensatori de fier moale ai compasului magnetic

sunt montati:
Puncte:
0/1
nmlkj A. in cutia compasului;

jklmn B. pe postament, langa cutia compasului;
jklmn C. in interiorul postamentului.
328 1366. Magnetii permanenti transversali ai compasului magnetic sunt montati:

Puncte:
0/1

329 1367. Magnetii permanenti longitudinali ai compasului magnetic sunt montati:

Puncte:
0/1
nmlkj A. in interiorul postamentului;

jklmn C. in cutia compasului.
330 1368. Magnetul permanent vertical (sau corectorul de banda) al compasului

Puncte: magnetic este montat:
0/1
jklmn A. pe postament, langa cutia compasului;

jklmn B. in interiorul postamentului;
331 1369. Sistemul de ace magnetice al compasului magnetic are

urmatoarele caracteristici:
Puncte:
0/1
jklmn A. acele magnetice sunt dispuse paralel, in numar

par, in cutia compasului;
jklmn B. acele magnetice sunt dispuse paralel, in numar
impar, in cutia compasului;
jklmn C. acele magnetice sunt dispuse perpendicular unele fata
de altele, in numar par, in cutia compasului;
332 1370. Roza magnetica a compasului magnetic se sprijina pe;

Puncte:
0/1
nmlkj A. peretele despartitor al cutiei compasului;
jklmn B. pivot;
jklmn C. acele magnetice.
333 1371. Cesculita are rolul:

Puncte:
0/1
nmlkj A. de a micsora frecarea dintre pivot si roza;
nmlkj B. de a asigura plutirea rozei;
jklmn C. de a mentine roza compasului intr-o pozitie rigida.
334 1372. Lichidul din cutia compasului magnetic are rol:

Puncte:
0/1
jklmn A. de a impiedica miscarile dezordonate ale rozei;
jklmn B. de a impiedica fenomenele corozive in interiorul
cutiei compasului;
jklmn C. de a asigura plutirea rozei cu o flotabilitate usor negativa.
335 1373. Compozitia lichidului din cutia compasului magnetic este:

Puncte:
0/1
nmlkj A. alcool si apa;
nmlkj B. alcool, apa distilata si glicerina;
nmlkj C. apa distilata, ulei mineral si glicerina.
336 1374. Cand apar bule de aer in cutia compasului, timonierul are obligatia:
Puncte:
0/1
nmlkj A. de a completa cu apa distilata;
nmlkj B. de a completa cu glicerina;

jklmn C. de a completa cu apa alcool.

337 1375. Pe timpul cartului, timonierul are obligatia:

Puncte:
0/1
jklmn A. de a compara permanent indicatiile compasului giro si
ale repetitorului giro de pe radarul de navigatie ;
jklmn B. de a compara permanent indicatiile compasului
magnetic si ale compasului giro;
jklmn C. de a compara permanent indicatiile compasului giro
cu cele ale receptorului GPS.
338 1376. Sistemul cardanic al cutiei compasului are rolul:

Puncte:
0/1
nmlkj A. de a fixa rigid cutia compasului pe postament;
jklmn B. de a preintampina rotirea postamentului;

jklmn C. de a mentine in pozitie orizontala cutia compasului.
339 1378. Pe timpul giratiei, timonierul raporteaza variatia drumului navei:

Puncte:
0/1
nmlkj A. continuu, din 10 grade in 10

grade; jklmn B. numai daca I se ordona;
jklmn C. din grad in grad.
340 1379. La navigatia pe canale, senale si la intrari/iesiri in/ din porturi, timonierul:
Puncte:
0/1
jklmn A. este preocupat ca permanent bastonul prova sa
fie orientat in axul senalului;
jklmn B. compara indicatiile compasului giro cu
indicatiile compasului magnetic;
jklmn C. raporteaza unghiul de carma.
341 1380. Timonierul raporteaza numarul de grade pana la noul drum:

Puncte:
0/1
nmlkj A. la initierea giratiei;
jklmn B. pe segmentul final al giratiei;
jklmn C. nu raporteaza niciodata numarul de grade pana la
noul drum.
342 17. Procedeul triunghiurilor asemenea sau procedeul locului de egala diferenta
Puncte: de relevment pot fi aplicate numai cu conditia ca:
0/1
jklmn A. Sa existe conditii favorabile pentru

executarea observatiilor
nmlkj B. Drumul navei sa fie mentinut riguros constant
nmlkj C. Sa existe certitudine ca observatiile sunt afectate
numai de eroare sistematica
nmlkj D. Observatiile sa fie simultane

Puncte: asigurare a navigatiei sunt comunicate initial prin:
0/1
jklmn A. Avize catre navigatori saptamanale

jklmn B. Avize radio catre navigatori
jklmn C. Editiile corectate ale hartilor
jklmn D. Editiile noi ale cartii farurilor
344 20. Ocean Passages for the World contine informatii referitoare la:
Puncte:
0/1
nmlkj A. Asigurarea hidrgrafica si de navigatie
jklmn B. Rutele de apa adanca
jklmn C. Rutele recomandate de traversada
jklmn D. Facilitati portuare
345 309. Un far cu inaltimea de 37 metri si o bataie nominala de 18 Mm,cand

Puncte: vizibilitatea este de 11Mm, pentru o inaltime a ochiului observatorului de 13
0/1 metri, incepe sa se vada de la distanta aproximativa de:
nmlkj A. 12.5 Mm
nmlkj B. 16.0 Mm
nmlkj C. 20.0 Mm
nmlkj D. 23.5 Mm
346 310. Daca nava se deplaseaza spre Est:

Puncte:
0/1
nmlkj A. diferenta de longitudine este pozitiva
jklmn B. diferenta de latitudine este pozitiva

jklmn C. diferenta de latitudine este negativa
jklmn D. diferenta de longitudine este negativa


Puncte:
0/1
jklmn A. longitudinea punctului de plecare este mai mare
decat longitudinea punctului de sosire
jklmn B. latitudinea punctului de plecare este mai mica
decat latitudinea punctului de sosire
jklmn C. latitudinea punctului de plecare este mai mare
decat latitudinea punctului de sosire
jklmn D. longitudinea punctului de plecare este mai mica
decat longitudinea punctului de sosire
348 312. Deviatia compas este produsa de:

Puncte:
0/1
nmlkj A. masele amagnetice ale corpului navei
jklmn B. curentii de inalta frecventa indusi in corpul navei

jklmn C. magnetul compensator de banda
jklmn D. masele magnetice ale corpului navei
349 313. Daca drumul magnetic este mai mic decat drumul compas deviatia compas
este:
Puncte:
0/1
jklmn A. nordica
jklmn B. estica
jklmn C. sudica
jklmn D. vestica

350
nmlkj A. declinatiei magnetice
Puncte:
0/1
nmlkj B. deviatiei compas
jklmn C. corectiei compas

jklmn D. corectiei giro
351 315. Pe hartile la scara foarte mica informatiile privind declinatia magnetica sunt
Puncte: date sub forma de:
0/1
jklmn A. izodiname
jklmn B. izocline
jklmn C. izogone
jklmn D. izostadii
352 316. Daca pentru o anumita valoare a capului compas deviatia compas este
Puncte: zero, corectia compas este:
0/1
jklmn A. zero
jklmn B. egala cu declinatia magnetica
jklmn C. constanta
jklmn D. nu depinde de declinatia magnetica
353 317. Corectia compas pentru o anumita valoare a drumului navei este
zero cand:
Puncte:
0/1
jklmn A. valoarea declinatiei magnetice si a deviatiei compas sunt

egale si de semn contrar

jklmn B. valoarea declinatiei magnetice actualizata pentru
anul in curs este zero
jklmn C. valoarea deviatiei compas este zero
jklmn D. valoarea declinatiei magnetice si a deviatiei compas
sunt egale si de acelasi semn
354 318. Compensarea compasului magnetic are drept consecinta:

Puncte:
0/1
jklmn A. diminuarea influentei magnetismului terestru
jklmn B. diminuarea influentei magnetismului navei

nmlkj C. anularea influentei comune a magnetismului navei
si a magnetismului terestru
jklmn D. anularea influentei magnetismului navei
355 319. Viteza deasupra fundului se determina cu:

Puncte:
0/1
nmlkj A. lochul electromagnetic
jklmn B. lochul hidrodinamic

jklmn C. lochul mecanic
jklmn D. lochul Doppler
356 320. Daca distanta la loch este mai mare decat distanta reala parcursa de nava,
Puncte: factorul de corectie al lochului este:
0/1
jklmn A. negativ
jklmn B. supraunitar
jklmn C. subunitar
jklmn D. pozitiv
357 321. Pe harta Mercator deformarile reprezentarii suprafetei terestre sunt

Puncte: proportionale cu:
0/1
jklmn A. Cosec j
jklmn B. Sec j
jklmn C. Cos j
jklmn D. Cotg j
358 322. Nivelul de referinta al inaltimii reperelor din harta este de regula:
Puncte:
0/1
nmlkj A. nivelul mediu al apei joase la cuadratura

nmlkj B. nivelul mediu al apei joase la sizigii
jklmn C. nivelul mediu al apei inalte la cuadratura

jklmn D. nivelul mediu al apei inalte la sizigii
359 323. Tipul de proiectie cartografica utilizat pentru harta Mercator este:
Puncte:
0/1
nmlkj A. stereografica
nmlkj B. conica
jklmn C. cilindrica
This watermark does not appear in the registered version -
http://www.clicktoconvert.com
jklmn D. policonica
360 324. O harta avind scara de 1:160.000 este :

Puncte:
0/1
jklmn A. harta costiera
nmlkj B. harta generala
nmlkj C. plan
jklmn D. harta oceanica
361 325. Proiectia gnomonica este:

Puncte:
0/1
nmlkj A. centrala plana tangenta
jklmn B. centrala cilindrica transversala

jklmn C. conica dreapta
nmlkj D. centrala cilindrica dreapta

Puncte:
0/1
nmlkj A. centrala cilindrica dreapta
nmlkj B. centrala cilindrica dreapta conforma
nmlkj C. centrala cilindrica transversala
nmlkj D. centrala cilindrica transversala conforma

363 327. Ortodroma se poate reprezenta ca linie dreapta pe o harta in proiectie:

Puncte:
0/1
nmlkj A. conica
nmlkj B. stereografica
nmlkj C. policonica
jklmn D. gnomonica

Puncte:
0/1
nmlkj A. hartile rutiere
nmlkj B. avizele pentru navigatori

jklmn C. hartile meteorologice in facsimil
jklmn D. avizele meteorologice
365 330. Loxodroma trece prin polii terestrii daca intersecteaza paralelele de
Puncte: latitudine sub un unghi de:
0/1
nmlkj A. 30 grd
nmlkj B. 60 grd
jklmn C. 90 grd
nmlkj D. 120 grd
366 331. Care din afirmatiile de mai jos cu privire la proiectia Mercator este FALSA?
Puncte:
0/1
nmlkj A. este centrala
jklmn B. este echivalenta

jklmn C. este cilindrica
jklmn D. este dreapta

Puncte:
0/1
vant jklmn B. numai micsorarea vitezei
jklmn C. numai cresterea vitezei
jklmn D. micsorarea vitezei si deriva de vant
368 333. Care din urmatoarele caracteristici ale unui far nu sunt specificate pe harta:
Puncte:
0/1
jklmn A. perioada luminii
jklmn B. bataia
jklmn C. inaltimea constructiei farului
jklmn D. culoarea luminii
369 334. Pozitia determinata in functie de drumul si viteza reala a navei este un
punct:
Puncte:
0/1
nmlkj A. estimat-observat
nmlkj B. observat
jklmn C. estimat
jklmn D. determinativ
Puncte:
0/1
nmlkj A. estimat-observat
nmlkj B. observat
jklmn C. estimat
jklmn D. determinativ
371 336. Linia de pozitie corespunzatoare unui unghi vertical masurat la un

reper costier de inaltime cunoscuta este:
Puncte:
0/1
jklmn A. dreapta de relevment

jklmn B. cerc de egala distanta
nmlkj C. aliniament
jklmn D. izoazimutala
372 337. Reperele costiere utilizate pentru determinarea punctului navei trebuie
sa indeplineasca urmatoarele conditii:
Puncte:
0/1
jklmn A. sa fie trecute precis pe harta

jklmn B. sa fie vizibile din orice directie
nmlkj C. sa fie usor de identificat
jklmn D. sa fie trecute pe harta si vizibile
373 339. Care este numarul minim de repere costiere necesar pentru determinarea
Puncte: punctului navei cu observatii simultane:
0/1
jklmn A. trei
B. unu
jklmn
jklmn C. doua
jklmn D. patru
374 340. Care este numarul minim de linii de pozitie necesar pentru
determinarea precisa a punctului navei cu observatii simultane:
Puncte:
0/1
jklmn A. patru
jklmn B. doua
jklmn C. trei
jklmn D. una
375 341. Lumina unui far in izofaza are urmatoarea semnificatie

Puncte:
0/1

intuneric nmlkj B. intensitatea luminii este constanta
nmlkj C. lumina fixa este este combinata cu o intensificare
de lumina
jklmn D. lumina care se repeta cu regularitate


Puncte:
0/1
nmlkj A. intensitatea luminii este variabila
jklmn B. lumina fixa combinata cu intensificare de lumina

jklmn C. culori diferite in sectoare strict delimitate
jklmn D. durata luminii egala cu cea de intuneric
377 343. Bataia nominala a unui far reprezinta distanta la care se vede
lumina acestuia cand vizibilitatea meteorologica este de:
Puncte:
0/1
jklmn A. 5 Mm
jklmn B. 6 Mm
jklmn C. 10 Mm
jklmn D. 12 Mm
378 344. Bataia geografica a unui far este specificata in Cartea farurilor pentru o
Puncte: inaltime a ochiului observatorului de:
0/1
jklmn A. 5 picioare
jklmn B. 5 metri
jklmn C. 5 brate
jklmn D. 5 yarzi
379 345. Bataia geografica a unui far este calculata in functie de:
Puncte:
0/1
nmlkj A. inaltimea luminii si refractia atmosferica

nmlkj B. inaltimea luminii si inaltimea ochiului observatorului
nmlkj C. inaltimea ochiului observatorului si refractia atmosferica
jklmn D. inaltimea luminii, inaltimea ochiului

observatorului si refractia atmosferica standard
380 346. Care este cazul nefavorabil pentru determinarea pozitiei navei cu
doua unghiuri orizontale simultane:
Puncte:
0/1
nmlkj A. reperele sunt dispuse aproximativ colinear

nmlkj B. reperele si nava sunt dispuse aproximativ pe acelasi
arc de cerc
nmlkj C. reperul din mijloc este mai apropiat de nava
nmlkj D. nava este dispusa aproximativ intre cele trei repere
381 348. Unghiul optim de intersectie intre doua linii de pozitie este:
Puncte:
0/1
jklmn A. 120 grd
jklmn B. 90 grd
nmlkj C. 60 grd
jklmn D. 30 grd
382 349. Grafic pe harta procedeul relevmentului prova dublu se aplica ca procedeu
Puncte: combinat:
0/1
nmlkj A. unghi orizontal-distanta

nmlkj B. relevment-unghi orizontal
jklmn C. relevment-distanta
nmlkj D. unghi orizontal-aliniament
383 351. Un aliniament are sensibilitate maxima cand:

Puncte:
0/1
jklmn A. distanta nava-reper anterior este mica, distanta
dintre repere este mare
jklmn B. distanta nava-reper anterior este mare, distanta
dintre repere este mare
jklmn C. distanta nava-reper anterior este mare, distanta
dintre repere este mica
jklmn D. distanta nava-reper anterior este mare, reperele
sunt dispuse la inaltimi diferite
384 352. Locul geometric al punctelor de egala diferenta de relevment

are urmatoarea proprietate:
Puncte:
0/1
nmlkj A. depinde de valoarea corectiei compas

nmlkj B. depinde de valoarea drumului navei
jklmn C. este dependent de unghiul de intersectie
dintre relevmente
jklmn D. este independent ca pozitie pe harta de valoarea
corectiei compas
385 353. Care din urmatoarele notiuni nu este o linie de pozitie?

Puncte: nmlkj A. cerc de egala

0/1 distanta
jklmn B. dreapta de relevment
jklmn C. ortodroma
jklmn D. aliniament
0/1
jklmn A. negru-galben-negru
jklmn B. galben-negru
jklmn C. galben-negru-galben
jklmn D. negru-galben
387 355. Corpul balizei marcajului cardinal de Vest este piturat in dungi orizontal
0/1
jklmn A. galben-negru-galben
jklmn B. negru-galben-negru
jklmn C. negru-galben
jklmn D. galben-negru
388 356. Corespunzator sensului conventional de balizaj de la larg la uscat,

in regiunea B, marcajele laterale au urmatoarele lumini:
Puncte:
0/1
jklmn A. tribord-verde, babord-rosu

nmlkj B. tribord-alba fixa, babord-alba cu sclipiri

nmlkj C. tribord-rosu, babord-verde
nmlkj D. tribord-alba izofaza, babord-alba ocultatii
389 357. Corpul balizei marcajului cardinal de Est este piturat in dungi orizontale
0/1
jklmn A. negru-galben-negru
jklmn B. galben-negru-galben
nmlkj C. negru-galben
jklmn D. galben-negru
Puncte:
0/1
nmlkj A. marcajul de pericol izolat
nmlkj B. marcajul lateral

nmlkj C. marcajul cardinal
nmlkj D. marcajul special
391 360. Marcajul cardinal de Vest are ca semn de varf:

Puncte:
0/1
nmlkj A. doua conuri negre cu varful in sus
nmlkj B. doua conuri negre unite la varf

jklmn C. doua conuri negre cu varful in jos
jklmn D. doua conuri negre unite la baza
Puncte:
0/1
nmlkj A. un con rosu cu varful in sus
jklmn B. o sfera neagra
jklmn C. un cilindru rosu
jklmn D. un cilindru verde
393 448. Coordonatele vertexurilor unei ortodrome oarecare sunt intotdeauna

in urmatoarea relatie:
Puncte:
0/1

jklmn B. diferenta de coordonate zero;
egala cu 180 grade.
394 449. Care din afirmatiile de mai jos cu privire la caracteristicile ortodromei este
Puncte: FALSA?
0/1
jklmn A. intersecteaza meridianele sub unghiuri diferite;

jklmn B. pe harta gnomonica este o linie dreapta;
jklmn C. este arc de cerc mic pe sfera terestra.
395 450. Vertexurile in cazul navigatiei mixte au latitudinea:

Puncte:
0/1
nmlkj A. egala cu valoarea latitudinii paralelului limita;
nmlkj B. aceeasi cu vertexurile ortodromei intre punctul initial si

cel final;
nmlkj C. egala si de semn contrar.
396 451. Distanta insumata pe drumurile intermediare comparata cu

distanta loxodromica, respectiv ortodromica este intotdeauna:
Puncte:
0/1
jklmn A. mai mica decat cea loxodromica, egala cu

distanta ortodromica;
jklmn B. cuprinsa intre distanta loxodromica si cea ortodromica;
jklmn C. mai mare decat cea loxodromica, respectiv ortodromica

Puncte:
0/1
nmlkj A. sonda;
jklmn C. lochul.

Puncte:
0/1
nmlkj A. lochul;
nmlkj B. sonda;
jklmn C. barometrul
399 456. In navigatia maritima se utilizeaza preponderent harta in proiectie:

Puncte:
0/1
jklmn A. stereografica;
jklmn B. conica;
nmlkj C. Mercator.

Puncte:
0/1
nmlkj A. reprezentarea la o anumita scara aunei zone oceanice;

nmlkj B. proiectia pe o suprafata sferica a Pamantului; nmlkj C.
proiectia Pamantului pe o suprafata oarecare.

Puncte:
0/1
pamant si corespondentul pe harta.

Puncte: nmlkj A. hartile

0/1 rutiere;
jklmn C. hartile meteorologice in facsimil.

Puncte:
0/1
nmlkj A. 12 grade;
jklmn B. 32 grade;
jklmn C. 11 grade si 25min.
404 469. Magnetul permanent vertical ( sau corectorul de banda) al

compasului magnetic este montat:
Puncte:
0/1
jklmn A. pe postament, langa cutia compasului;

jklmn B. in interiorul postamentului;
405 470. Sistemul de ace magnetice ale compasului magnetic are

urmatoarele caracteristici:
Puncte:
0/1

de altele, in numar par, in cutia compasului;
406 471. Roza magnetica a compasului magnetic se sprijina pe:

Puncte:
0/1
nmlkj A. peretele despartitor al cutiei
compasului; nmlkj B. pivot;
nmlkj C. acele magnetice .
407 472. Cesculita are rolul;

Puncte:
0/1
nmlkj A. de a reduce frecarea dintre pivot si roza;
nmlkj B. de a asigura plutirea rozei;
nmlkj C. de a mentine roza compasului intr-o pozitie
rigida.
408 473. Lichidul din cutia compasului magnetic are rolul:

Puncte:
0/1
cutiei compasului;
jklmn C. de a asigura plutirea rozei cu oflotabilitate usor negativa.

Puncte:
0/1


Puncte:
0/1
nmlkj A. de a fixa cutia compasului pe postament;
nmlkj B. de a preintampina rotirea postamentului;
411 476. Curba de pe suprafata terestra paralela cu ecuatorul este:

Puncte:
0/1
jklmn A. o parabola;
nmlkj B. un cerc mic;

nmlkj C. un cerc mare;
412 477. Daca adancimea data in harta este de 36 de picioare, aceasta este egala
cu:
Puncte:
0/1
nmlkj A. 7 m;
nmlkj B. 9 m;
jklmn C. 11 m.

413 478. Lungimea milei marine exprimata in metri este de:

Puncte:
0/1
nmlkj A. 1850;
jklmn B. 1852;
jklmn C. 1845;
414 479. Arcul de meridian masurat de la ecuator pana la paralelul locului

se numeste:
Puncte:
0/1
jklmn A. longitudine;
jklmn B. diferenta de latitudine;
jklmn C. latitudine;
415 480. Arcul de meridian masurat de la paralelul punctului de plecare pana la

Puncte: paralelul punctului de sosire se numeste:
0/1
jklmn A. diferenta de longitudine;

jklmn B. latitudine;
jklmn C. diferenta de latitudine;
416 481. Arcul de ecuator masurat de la meridianul punctului de plecare pana

la meridianul punctului de sosire se numeste:
Puncte:
0/1
jklmn B. diferenta de longitudine;
417 482. Arcul de ecuator masurat de la meridianul zero pana la meridianul locului
Puncte: se numeste:
0/1
nmlkj A. diferenta de longitudine;

nmlkj B. longitudine;
418 483. Diferenta de longitudine are domeniul de valori cuprins intre:

Puncte:
0/1
jklmn A. 0 - 90 grade;
jklmn B. 0- 180 grade;

nmlkj C. 0-360 grade.
419 484. Relevmentul adevarat se masoara de la:

Puncte:
0/1
nmlkj A. axul longitudinal al navei;
nmlkj B. meridianul magnetic;

jklmn C. meridianul adevarat.
420 485. Derivatia compas este unghiul format intre:

Puncte:
0/1
nmlkj A. meridianul magnetic si meridianul compas;
jklmn B. meridianul adevarat si meridianul magnetic;
jklmn C. meridianul adevarat si meridianul compas;
421 488. Daca pentru o anumita valoare a capului compas deviatia compas este
Puncte: zero, corectia compas este:
0/1
nmlkj A. zero;
jklmn B. egala cu declinatia magnetica;
jklmn C. constanta
422 489. Compensarea compasului magnetic are drept consecinta

Puncte:
0/1
jklmn A. diminuarea influentei magnetismului terestru;
jklmn B. diminuarea influentei magnetismului navei;

nmlkj C. anularea influentei comune a magnetismului navei
si a magnetismului terestru.
423 490. Pentru convertirea drumului adevarat in drum compas se utilizeaza:

Puncte:
0/1
jklmn A. declinatia magnetica si deviatia compas
insumate algebric;
jklmn B. declinatia magnetica actualizata pentru anul in curs;
jklmn C. deviatia compas scoasa din tabelul de derivatie

424 491. Daca distanta la loch este mai mare decat distanta reala parcursa de nava,
Puncte: factorul de corectie al lochului este:
0/1
nmlkj A. egal cu 1;
nmlkj B. supraunitar;
jklmn C. subunitar
425 492. Sonda ultrason masoara:

Puncte:
0/1
nmlkj A. viteza maselor de apa;
jklmn B. adancimea apei la mareea joasa;

jklmn C. adancimea apei sub chila.
426 493. Distanta intre doua puncte pe harta Mercator se masoara pe:
Puncte:
0/1
nmlkj A. scara longitudinilor in partea superioara a hartii;

nmlkj B. scara longitudinilor in partea de jos a hartii;
nmlkj C. scara latitudinilor in dreptul punctelor;
427 494. Harta mercator este realizata in proiectie:

Puncte:
0/1
nmlkj A. centrala cilindrica dreapta conforma;

nmlkj B. centrala cilindrica transversala;
nmlkj C. centrala cilindrica transversala conforma.

428 495. Curba pe suprafata terestra care intersecteaza meridianele sub acelasi
Puncte: unghi se numeste:
0/1
jklmn A. izoazimutala;
jklmn B. ortodroma;
nmlkj C. loxodroma.
429 496. Care din urmatoarele informatii nu sunt continute in hartile costiere:
Puncte:
0/1
nmlkj A. elemente de topografia coastei;

nmlkj B. pericolele de navigatie;
nmlkj C. frecventa de lucru a radiofarurilor

Puncte:
0/1
jklmn A. lungimea arcului de meridian cuprins intre doua paralele;
jklmn B. lungimea arcului de ecuator cuprins intre doua meridiane;
jklmn C. lungimea arcului de paralel cuprins intre doua meridiane.
431 498. In proiectie Mercator ecuatorul este:

Puncte:
0/1
nmlkj A. o curba cu concavitatea spre nord;
nmlkj B. un segment de elipsa;
jklmn C. un segment de dreapta.
432 499. In proiectie Mercator paralele sunt:

Puncte:
0/1
nmlkj A. linii drepte perpendiculare pe
meridian; nmlkj B. segmente de parabola;
nmlkj C. segmente de hiperbola.
433 500. La bordul unei nave aflata la ancora se masoara:

Puncte:
0/1
jklmn A. vantul adevarat;
jklmn B. vantul aparent;

nmlkj C. rezultanta dintre vantul real si vantul aparent.

Puncte:
0/1
vant; jklmn B. numai cresterea vitezei;
jklmn C. micsorarea vitezei si deriva de vant.

435 518. Linia de pozitie determinata de doua repere vizate in acelasi plan vertical
Puncte: se numeste:
0/1
jklmn A. cerc de egala distanta;

jklmn B. arc de cerc capabil de un unghi orizontal;
jklmn C. aliniament.
436 519. Linia de pozitie este:

Puncte:
0/1
jklmn A. locul geometric al punctelor determinate in functie
de viteza navei;
jklmn B. locul geometric al punctelor determinate de un
parametru de navigatie constant;
jklmn C. locul geometric al punctelor determinate de
egala diferenta de latitudine.
437 520. Pozitia determinata in functie de drumul si viteza reala a navei este
un punct:
Puncte:
0/1
jklmn A. estimat-observat;
jklmn B. observat;
jklmn C. estimat
Puncte:
0/1
jklmn B. observat;
jklmn C. estimat
439 522. Pozitia navei determinata cu observatii simultane este un punct:

Puncte:
0/1
jklmn A. estimat;
jklmn B. observat;
jklmn C. estimat-observat.
440 523. Linia de pozitie corespunzatoare unui unghi vertical masurat la un

reper costier de inaltime cunoscuta este:
Puncte:
0/1

nmlkj C. aliniament.
441 524. Lumina unui far cu ocultatii are urmatoarea semnificatie:

Puncte:
0/1
jklmn A. perioada de intuneric este mai mica decat cea de lumina;
nmlkj B. perioada de intuneric este egala cu cea de lumina;

nmlkj C. perioada de intuneric este mai mare decat cea de lumina;

442 525. Plecand dintr-un punct precis determinat in drum adevarat 090 grade, dupa
Puncte: trei ore de mars punctul determinat printr-o metoda independenta de compas
0/1 rezulta la o distanta de 1,5 Mm Est de punctul estimat. Forta vantului in zona
este zero. Care din afirmatii este adevarata :
nmlkj A. in zona actioneaza un curent de West;

nmlkj B. directia curentului este perpendiculara pe drumul navei;
nmlkj C. in zona actioneaza un curent de Est.
0/1
jklmn A. trei;
jklmn B. unu:
jklmn C. doua.
444 527. Curentul care produce efect maxim de deriva este:

Puncte:
0/1
nmlkj A. curentul din prova;
jklmn B. curentul din pupa ;

jklmn C. curentul din travers.
445 528. Izofaza are urmatoarea semnificatie:

Puncte:
0/1

intuneric; jklmn B. intensitatea luminii este constanta;
jklmn C. lumina fixa este combinata cu o intensificare de lumina;
446 529. Lumina unui far cu sclipiri are urmatoarea semnificatie:

Puncte:
0/1
nmlkj A. durata luminii este mai mica decat cea de intuneric;

nmlkj B. durata luminii este egala cu cea de intuneric;
nmlkj C. durata luminii este mai mare decat cea de intuneric;
447 531. Locul geometric al punctelor de egala diferenta de relevment are

Puncte: urmatoarea proprietate:
0/1
nmlkj A. depinde de configuratia coastei;

nmlkj B. depinde de valoarea drumului navei;
nmlkj C. este independent ca pozitie pe harta de valoare a
corectiei compas.
448 533. Caracteristica luminii marcajului cardinal de Est cuprinde un grup de:
Puncte:
0/1
jklmn A. 9 sclipiri;
jklmn B. 6 sclipiri;
nmlkj C. 3 sclipiri

449 534. Caracteristica luminii marcajului cardinal de Vest cuprinde un grup de:
Puncte:
0/1
nmlkj C. 3 sclipiri
450 535. Caracteristica luminii marcajului de pericol izolat este urmatoarea:

Puncte:
0/1
nmlkj A. sclipiri rapide de culoare verde;
nmlkj B. grup de doua sclipiri de culoare alba;

nmlkj C. grup de doua sclipiri foarte rapide de culoare rosie;
451 536. Marcajul de pericol izolat are ca semn de varf:

Puncte:
0/1
jklmn B. doua sfere negre dispuse pe verticala;

jklmn C. un con verde cu varful in sus.
Puncte:
0/1
jklmn B. marcajele laterale;

nmlkj C. marcajele cardinale.

453 538. Marcajul cardinal de Nord are ca semn de varf:

Puncte:
0/1
jklmn B. doua conuri negre cu varful in jos;

jklmn C. doua conuri negre unite la varf.
454 539. Marcajul cardinal de Sud are ca semn de varf:

Puncte:
0/1
jklmn B. doua conuri negre cu varful in jos;


Puncte:
0/1

Puncte:
0/1


Puncte:
0/1

Puncte:
0/1

Puncte:
0/1
jklmn C. longitudinea punctului de plecare este mai mare decat
longitudinea punctului de sosire;

Puncte:
0/1

Puncte:
0/1

Puncte:
0/1

Puncte:
0/1

Puncte:
0/1
nmlkj A. cresterea vitezei si deriva de vant;
jklmn B. numai cresterea vitezei;

465 556. Temperatura apei de mare se exprima in :

Puncte:
0/1
nmlkj A. milibari;
jklmn B. grade Celsius;

jklmn C. milimetri coloana de mercur;
Puncte:
0/1
jklmn A. temperatura;
jklmn C. drepte.
467 558. Acul magnetic al compasului magnetic de la bordul navei se orienteaza pe

Puncte: directia:
0/1
nmlkj A. Nord adevarat;

nmlkj B. Nord giro;
468 559. Reperele costiere utilizate in principal pentru determinarea punctului navei
pot fi:
Puncte:
0/1

nmlkj B. orice constructie de la coasta trecuta in harta;
nmlkj C. faruri de aterizare

Puncte:
0/1
nmlkj A. directia nord magnetic;

jklmn C. directia nord compas


Puncte:
0/1
delimitate.
471 562. Corespunzator sensului conventional de balizaj de la larg la uscat,

in regiunea B, marcajele laterale au urmatoarele lumini:
Puncte:
0/1
nmlkj A. tribord-verde, babord-rosu;

jklmn B. tribord-alba fixa, babord-alba cu sclipiri;
jklmn C. tribord-rosu, babord-verde.
472 563. Marcajele laterale din sistemul de balizaj semnalizeaza:

Puncte:
0/1
nmlkj A. limitele laterale ale unui pericol de navigatie;
nmlkj B. limitele laterale ale unei serii de pericole de navigatie;
nmlkj C. limitele laterale ale semnalului navigabil.
473 564. Regula " verde la tribord-rosu la babord" valabila in regiunea A de

balizaj se aplica marcajelor laterale astfel:
Puncte:
0/1
nmlkj A. in sensul de la coasta catre larg;

nmlkj B. in sensul de la larg catre coasta;

Puncte:
0/1


Puncte:
0/1


Puncte:
0/1

directia nord compas pana la linia de vizare la reperul costier;

directia nord giro pana la axul prova al navei;
477 568. Relevmentul adevarat la un reper costier este :

Puncte:
0/1

reperul costier;
directia nord magnetic pana la linia de vizare reper costier;
478 569. Relevmentul magnetic la un reper costier este :

Puncte:
0/1

reperul costier;
la directia nord magnetic pana la directia la reper;
479 570. Relevmentul compas la un reper costier este :

Puncte:
0/1


480 571. Relevmentul prova la un reper costier este :

Puncte:
0/1

reperul costier;

Puncte:
0/1
nmlkj A. verde;
jklmn B. rosie;
jklmn C. galbena.

Puncte:
0/1
nmlkj A. alba;
jklmn B. rosie;
jklmn C. galbena.

Puncte:
0/1
nmlkj A. rosie;
jklmn B. galbena;
jklmn C. alba.

Puncte:
0/1
nmlkj A. rosie;
jklmn B. galbena;
jklmn C. alba.

Puncte:
0/1
jklmn A. sclipiri rapide(2+1);
jklmn B. sclipiri rapide;
nmlkj C. 12 sclipiri rapide.

Puncte:
0/1
jklmn A. izofaza;

Puncte:
0/1
488 579. Ofiterul vede pe timp de noapte in prova tribord un marcaj care emite
un grup de doua sclipiri albe care se repeta regulat. Acesta este:
Puncte:
0/1

jklmn C. un semn de Vest.
489 580. Ofiterul vede pe timp de noapte in prova babord un marcaj care emite
un grup de trei sclipiri albe care se repeta regulat. Acesta este:
Puncte:
0/1

jklmn C. un semn de Est.

490 581. Ofiterul vede pe timp de noapte in prova un marcaj care emite un grup de
Puncte: noua sclipiri albe care se repeta regulat. Acesta este:
0/1

491 582. Ofiterul vede pe timp de noapte in prova un marcaj care emite un grup
de sase sclipiri albe plus o sclipire lunga care se repeta regulat. Acesta este:
Puncte:
0/1

jklmn B. un semn de Sud;
jklmn C. un semn de pericol izolat;
492 583. Ofiterul vede pe timp de noapte in prova tribord un marcaj care emite
Puncte: sclipiri intermitente de culoare galbena. Acesta este:
0/1

493 584. Precizia de masurare a drumului compas este de:

Puncte:
0/1
nmlkj A. 1 grad;
jklmn B. 0 grade.5;
jklmn C. 0 grade.1.

Puncte:
0/1
nmlkj A. 1 grad;
jklmn B. 0 grade.5;
jklmn C. 0 grade.1.
495 586. Ofiterul vede pe timp de noapte in prova un marcaj care emite
sclipiri intermitente de culoare rosie. Acesta este:
Puncte:
0/1

496 587. Ofiterul vede pe timp de noapte in prova un marcaj care emite
sclipiri intermitente de culoare verde. Acesta este:
Puncte:
0/1

jklmn A. Vest;
jklmn B. Est;
jklmn C. Sud.
0/1
jklmn A. Nord;
jklmn B. Est;
jklmn C. Sud.
0/1
jklmn A. Vest;
jklmn B. Est;
jklmn C. Sud.
Puncte:
0/1
jklmn A. Vest;
jklmn B. Est;
jklmn C. Sud.
501 592. Drumul compas al navei se afla cuprins in cadranul de orizont NE. Care
din Puncte: urmatoarele valori de drum compas este corecta?
0/1

jklmn C. Dc= 328 grade
502 593. Drumul compas al navei se afla cuprins in cadranul de orizont SE. Care
din urmatoarele valori de drum compas este corecta?
Puncte:
0/1

503 594. Drumul compas al navei se afla cuprins in cadranul de orizont SW.
Puncte:
0/1

504 595. Drumul compas al navei se afla cuprins in cadranul de orizont NW.

505 596. Un reper costier se vede in relevment adevarat egal cu 090 grade; rezulta
Puncte: ca reperul se vede catre:
0/1
jklmn A. Vest;
jklmn B. Est;
jklmn C. Sud.
0/1

Puncte:
0/1

0/1
jklmn A. prova;
jklmn B. pupa;
jklmn C. travers babord
509 6. Cu cat valoarea diferentei de longitudine intre punctele intermediare este mai
Puncte: mica cu atat diferenta intre distantele insumate pe drumurile loxodromice si
0/1 distanta ortodromica este:
nmlkj A. Mai mare

jklmn B. Total neglijabila
jklmn C. Maxima
nmlkj D. Mai mica
Puncte:
0/1

jklmn C. pupa

0/1

Puncte:
0/1

0/1

514 605. Lumina unui far apare la orizont RpBd=130 grade. Rezulta lumina
farului se vede in:
Puncte:
0/1

515 606. Lumina unui far apare la orizont RpBd=30 grade. Rezulta lumina farului se
vede in:
Puncte:
0/1

jklmn C. tribord, inapoia traversului;
516 607. Drumul compas este Dc=202 grade.0 iar corectia totala compas este
Delta Puncte: c=-2 grade.5. Care este valoarea drumului adevarat Da?
0/1
jklmn A. Da=204 grade.5;

jklmn B. Da=200 grade.5
jklmn C. Da=199 grade.5
517 608. Drumul compas este Da=078 grade.0 iar corectia totala compas este
Delta c=- 1 grade.0. Care este valoarea drumului adevarat Dc?
Puncte:
0/1
jklmn A. Dc= 077grade.0;

jklmn B. Dc= 078 grade.0;
jklmn C. Dc= 079grade.0;

518 609. Nava in drum compas Dc=100 grade si masoara Rc= 030 grade la far.
Puncte: Farul se va vedea in:
0/1

nmlkj C. pupa babord
519 610. Nava in Dg=330 grade si masoara Rg= 030 grade. Reperul se va vedea in:
Puncte:
0/1
nmlkj B. prova babord;

nmlkj C. pupa babord
520 611. O nava se vede in prova. Relevmentul prova la acea nava este egal cu;
Puncte:
0/1
jklmn A. 090 grade;
jklmn B. 000 grade;

nmlkj C. 180 grade;
Puncte:
0/1
jklmn A. 090 grade;
jklmn B. 000 grade;

nmlkj C. 180 grade;
522 613. O nava se vede in travers tribord. Relevmentul prova circular la acea nava
Puncte: este egal cu:
0/1
jklmn A. 090 grade;

jklmn B. 000 grade;
jklmn C. 180 grade;
nava este egal cu:
Puncte:
0/1
jklmn A. 270 grade;

jklmn B. 090 grade;
jklmn C. 180 grade;
524 615. Nava in Dg=080 grade si masoara Rg=030 grade. Nava se va vedea in:
Puncte:
0/1

525 652. Linia de pozitie hiperbolica se defineste ca fiind:

Puncte:
0/1
jklmn A. locul geometric al punctelor din care suma distantelor la
doua puncte fixe este constanta;

jklmn B. locul geometric al punctelor de egala diferenta
de relevment la doua puncte fixe;
jklmn C. locul geometric al punctelor de egala diferenta de
distanta la doua puncte fixe;

Puncte:
0/1
nmlkj A. sonda;
jklmn C. lochul.

Puncte:
0/1
nmlkj A. lochul;
jklmn B. sonda;

Puncte:
0/1


Puncte:
0/1


Puncte:
0/1
nmlkj B. avizele pentru navigatori;

nmlkj C. hartile meteorologice in facsimil.

Puncte:
0/1
jklmn C. directia nord compas.
532 717. Latitudinea geografica este:

Puncte:
0/1
jklmn B. arcul de paralel masurat de la meridianul Greenwich pana
la meridianul locului;
533 718. Longitudinea geografica este:

Puncte:
0/1

Puncte:
0/1
nmlkj A. 12 grade;
jklmn B. 32 grade;
jklmn C. 11 grade 25 secunde.
535 72. Ce intelegeti prin "directia vintului

Puncte:
0/1
nmlkj A. Directia dinspre care bate vintul.
jklmn B. Spre deosebire de curent directia vintului este cea

spre care se deplaseaza aerul.
jklmn C. Unghiul exprimat in grade sau carturi pe care-l face
girueta sau mineca de vint cu axul longitudinal al navei.

Puncte:
0/1
nmlkj B. cardinal;
jklmn C. inter-cardinal.

Puncte:
0/1
nmlkj B. cardinal;
jklmn C. inter-cardinal.

Puncte:
0/1
nmlkj B. cardinal;
jklmn C. inter-intercardinal.

Puncte:
0/1
jklmn A. intercardinal;
jklmn B. inter-cardinal;
jklmn C. intermediar.
540 724. Magnetii compensatori ai compasului magnetic au rolul:

Puncte:
0/1
nmlkj B. de a impiedica magnetizarea postamentului
nmlkj C. de a crea un camp magnetic opus campului
magnetic al navei.
541 725. Magnetii permanenti ai compasului magnetic sunt montati:

Puncte:
0/1
542 726. Magnetul permanent vertical (sau corectorul de banda) al

compasului magnetic este montat:
Puncte:
0/1
nmlkj A. pe postament, langa cutia compasului;

nmlkj B. in interiorul postamentului;

543 727. Sistemul de ace magnetice al compasului magnetic are urmatoarele

Puncte: caracteristici:
0/1

de altele, in numar par, in cutia compasului.

Puncte:
0/1
nmlkj A. de a micsora frecarea dintre pivot si roza;
jklmn B. de a asigura plutirea rozei;

Puncte:
0/1
nmlkj A. de a impiedica miscarile dezordonate ale rozei;

cutiei compasului;

Puncte:
0/1
nmlkj A. alcool si apa distilata;
B. alcool, apa distilata si glicerina;

jklmn
jklmn C. apa distilata, ulei mineral si glicerina.
547 731. Cand apar bule de aer in cutia compasului, conducatorul de salupa are
Puncte: obligatia:
0/1
jklmn A. de a completa cu apa distilata;

jklmn B. de a completa cu glicerina;
jklmn C. de a completa cu alcool.

Puncte:
0/1
jklmn B. de a preantampina rotirea postamentului;


Puncte:
0/1


Puncte:
0/1

Puncte:
0/1

Puncte:
0/1

Puncte:
0/1
nmlkj B. numai cresterea vitezei;
554 748. Daca vantul bate din travers acesta produce:

Puncte:
0/1
nmlkj A. cresterea vitezei si deriva de
vant; nmlkj B. doar cresterea vitezei;
nmlkj C. deriva de vant.
555 749. Daca vantul bate din prova tribord acesta produce:
Puncte:
0/1
jklmn A. micsorarea vitezei si deriva de vant la

tribord; jklmn B. deriva de vant la babord;
jklmn C. micsorarea vitezei si deriva de vant la babord.
Puncte:
0/1
jklmn A. temperatura;
nmlkj C. drepte.


Puncte: directia:
0/1

nmlkj B. Nord giro;
558 752. Reperele costiere utilizate pentru determinarea punctului navei pot fi:
Puncte:
0/1
jklmn B. orice constructie de la coasta;

559 754. Lumina unui far in izofaza are urmatoarea semnificatie:

Puncte:
0/1

nmlkj C. lumina fixa este combinata cu o intensificare de lumina.

Puncte:
0/1
delimitate.
561 76. Ce reprezinta cifrele din centrul rozei vinturilor reprezentata in

hartile Puncte: "routeing", ex. (pe verticala de sus in jos) : 356, 8,12 ?
0/1
jklmn A. Intr-un an in zona respectiva s-a inregistrat picla in 8%

din zile, iar ceata in 12%.
jklmn B. S-au facut 356 observatii in cadrul carora vinturile
variabile au reprezentat 8%, iar calmurile 12%.
jklmn C. Intr-un an zilele fara vint au reprezentat 8%, iar cele
cu vint variabil 12%.
Puncte:
0/1
nmlkj A. marcajul de pericol izolat;

jklmn C. marcajul cardinal.
Puncte:
0/1
nmlkj A. un con cu varful in sus;
jklmn B. un cilindru verde;

jklmn C. un cilindru rosu.
564 763. Marcajul lateral de tribord din regiunea A are ca semn de varf:
Puncte: nmlkj A. un con verde (sau negru prin exceptie) cu varful in

0/1 sus;
nmlkj B. un cilindru verde;
nmlkj C. un cilindru rosu.

Puncte:
0/1
nmlkj A. un con rosu cu varful in sus;
nmlkj B. o sfera de culoare rosie;
jklmn C. o sfera de culoare neagra.

Puncte:
0/1
nmlkj C. limitele laterale ale senalului navigabil.
567 766. Regula "verde la tribord - rosu la babord" valabila in regiunea A de balizaj
Puncte: se aplica marcajelor laterale astfel:
0/1
nmlkj A. in sensul de la coasta catre larg;

nmlkj B. in sensul de larg catre coasta;

568 767. Drumul adevarat al navei este:

Puncte:
0/1

directia nord adevarat pana la axul prova al navei;
directia nord compas pana la axul prova al navei.

Puncte:
0/1

directia nord magnetic pana la axul prova al navei.

Puncte:
0/1



Puncte:
0/1
nmlkj B. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de

la directia nord compas pana la axul prova al navei;
la directia nord giro pana la axul prova al navei.
572 771. Relevmentul adevarat la un reper costier este:

Puncte:
0/1
jklmn A.
unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la axul
prova al navei pana la directia de vizare la reperul costier;
reperul costier;
573 772. Relevmentul magnetic la un reper costier este:

Puncte:
0/1
jklmn A.
unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la axul
reperul costier;
la directia nord magnetic pana la linia de vizitare la
reperul costier.

574 773. Relevmentul compas la un reper costier este:

Puncte:
0/1


Puncte:
0/1
reperul costier;
576 775. In regiunea A, lumina marcajului lateral de tribord este de culoare:

Puncte:
0/1
nmlkj A. verde;
jklmn B. rosie;
jklmn C. galbena.
577 776. In regiunea A, lumina marcajului lateral de babord este de culoare:

Puncte:
0/1
jklmn A. verde;
jklmn B. rosie;
jklmn C. galbena.

Puncte:
0/1
nmlkj A. verde;
nmlkj B. rosie;
jklmn C. galbena.
579 778. Lumina marcajului de pericol este de culoare:

Puncte:
0/1
nmlkj A. alba;
jklmn B. rosie;
jklmn C. galbena.
580 779. Lumina marcajului cardinal de nord este de culoare:

Puncte:
0/1
nmlkj A. alba;
jklmn B. rosie;
jklmn C. galbena.

581 780. Lumina marcajului cardinal de Est este de culoare:

Puncte:
0/1
nmlkj A. rosie;
nmlkj B. alba;
jklmn C. galbena.
582 781. Lumina marcajului cardinal de Sud este de culoare:

Puncte:
0/1
nmlkj A. rosie;
jklmn B. galbena;
jklmn C. alba.
583 782. Lumina marcajului cardinal de Vest este de culoare:

Puncte:
0/1
nmlkj A. rosie;
jklmn B. galbena;
jklmn C. alba.

Puncte:
0/1
nmlkj A. rosie;
jklmn B. galbena;
jklmn C. alba.

Puncte:
0/1
jklmn A. sclipiri rapide (2+1);
jklmn B. sclipiri rapide;

nmlkj C. 12 sclipiri rapide.
586 785. Lumina marcajului cardinal de Est poate avea ritmul:

Puncte:
0/1
nmlkj A. sclipiri rapide (2+1);

587 786. Lumina marcajului cardinal de Sud poate avea ritmul:

Puncte:
0/1

jklmn C. 6 sclipiri rapide plus o sclipire lunga.
588 787. Lumina marcajului cardinal de Vest poate avea ritmul:

Puncte:
0/1

589 788. Lumina marcajului de pericol izolat poate avea ritmul:

Puncte:
0/1

Puncte:
0/1
nmlkj A. izofaza;

591 790. Lumina marcajului de ape sigure poate a vea ritmul:

Puncte:
0/1
jklmn C. litera A in Codul Morse.
592 791. Conducatorul de salupa vede pe timp de noapte in prova tribord un

marcaj care emite un grup de doua sclipiri albe care se repeta regulat. Acesta
este:
Puncte:
0/1


593 792. Conducatorul de salupa vede pe timp de noapte in prova babord un marcaj
Puncte: care emite un grup de trei sclipiri albe care se repeta regulat. Acesta este:
0/1

jklmn C. un semn de Est.
594 793. Conducatorul de salupa vede pe timp de noapte in prova un marcaj care
Puncte: emite un grup de noua sclipiri albe care se repeta regulat. Acesta este:
0/1

Puncte: emite un grup de sase sclipiri albe plus o sclipire lunga care se repeta regulat.
0/1 Acesta este:

jklmn B. un semn de Sud;
nmlkj C. un semn de pericol izolat.
596 795. Conducatorul de salupa vede pe timp de noapte in prova tribord un marcaj
Puncte: care emite sclipiri intermitente de culoare galbena. Acesta este:
0/1

597 796. Conducatorul de salupa vede pe timp de noapte in prova un marcaj

care emite sclipiri intermitente de culoare rosie. Acesta este:
Puncte:
0/1

Puncte: emite sclipiri intermitente de culoare verde. Acesta este:
0/1

599 798. Diferenta de latitudine geografica dintre punctul de plecare si cel de

sosire este:
Puncte:
0/1

jklmn C. arcul de meridian masurat de le ecuatorul terestru
600 799. Diferenta de longitudine geografica dintre punctul de plecare si cel de

Puncte: sosire este:
0/1

jklmn C. arcul de meridian masurat de le ecuatorul terestru
601 8. Harta gnomonica usureaza considerabil rezolvarea problemelor de navigatie:

Puncte:
0/1
nmlkj A. Costiera
jklmn B. Estimata
jklmn C. Radioelectronica
jklmn D. Ortodromica
Puncte:
0/1
jklmn A. Vest;
jklmn B. Est;
jklmn C. Sud.
603 801. Drumul adevarat al navei este egal cu 000 grade: rezulta ca nava se
0/1
jklmn A. Nord;
jklmn B. Est;
jklmn C. Sud.
0/1
jklmn A. Vest;
jklmn B. Est;
jklmn C. Sud.
Puncte:
0/1
jklmn A. Vest;
jklmn B. Est;
jklmn C. Sud.
606 804. Drumul compas al navei se afla cuprins in cadranul NE de orizont. Care
din Puncte: urmatoarele valori de drum compas este corecta?
0/1
jklmn A. Dc = 212 grade;

jklmn B. Dc = 034 grade;
607 805. Drumul compas al navei se afla cuprins in cadranul SE de orizont. Care
din urmatoarele valori de drum compas este corecta?
Puncte:
0/1


Puncte:
0/1



610 808. Un reper costier se vede un relevment adevarat egal cu 090 grade; rezulta
Puncte: ca reperul se vede catre:
0/1
jklmn A. Vest;
jklmn B. Est;
jklmn C. Sud.
0/1
jklmn A. prova;
jklmn B. pupa;
Puncte:
0/1

jklmn C. pupa.
0/1

jklmn C. babord, inapoia traversului.
614 812. Lumina unui far apare la orizont RpBd = 30 grade. Rezulta lumina
farului se vede in:
Puncte:
0/1

jklmn C. tribord, inapoia traversului.
615 817. Drumul compas est Dc = 202 grade.0 iar corectia totala compas este
Delta c = -2 grade 5. Care este valoarea drumului adevarat Da ?
Puncte:
0/1
jklmn A. Da = 204 grade.5;

jklmn B. Da = 200 grade.5;
jklmn C. Da = 199 grade.5.
616 818. Drumul adevarat este Da = 078 grade.0 iar corectia totala compas
este Puncte: Delta c = -1grad.0. Care este valoarea drumului compas Dc ?
jklmn A. Dc = 077grade.0;
jklmn B. Dc = 078 grad.0;
nmlkj C. Dc = 079 grade.0.
617 821. Nava in drum compas Dc = 100 si masoara Rc = 030 grade la un far.
Farul Puncte: se va vedea in:
0/1

nmlkj C. pupa babord.
Puncte:
0/1
jklmn A. 090 grade;
jklmn B. 000 grade;

nmlkj C. 180 grade.
Puncte:
0/1
jklmn A. 090 grade;
jklmn B. 000 grade;

nmlkj C. 180 grade.

620 824. O nava se vede in travers tribord. Relevmentul prova la acea nava este
egal cu:
Puncte:
0/1
jklmn A. 090 grade;

jklmn B. 000 grade;
jklmn C. 180 grade.
621 825. Nava in Dg = 080 grade si masoara Rg = 030 grade. Nava se va vedea in:
Puncte:
0/1

622 826. Nava in Dg = 280 grade si masoara Rg = 348 grade. Nava se va vedea in:
Puncte:
0/1

623 827. Pe timpul cartului, conducatorul de salupa are obligatia:

Puncte:
0/1
jklmn A. de a compara permanent indicatiile compasului giro si
ale repetitorului giro de pe radarul de navigatie;
jklmn B. de a compara permanent indicatiile compasului
magnetic ale compasului giro;
jklmn C. de a compara permanent indicatiile compasului giro cu
cele ale receptorului GPS.
624 828. Pe timpul veghei la ancora, graparea ancorei se poate identifica:

Puncte:
0/1
nmlkj A. observand luminile arborate de navele din vecinatate;
nmlkj B. masurand periodic relevmente la doua repere

fixe (costiere);
nmlkj C. ascultand cu atentie pentru a identifica
zgomotele specifice.
625 855. Farul de aterizare Constanta are o lumina de culoare:

Puncte:
0/1
nmlkj A. verde;
nmlkj B. alba;
jklmn C. rosie.
626 856. Farul de aterizare Constanta are o perioada a sclipirilor de aproximativ

Puncte:
0/1
jklmn A. 20 secunde;
jklmn B. 30 secunde;
nmlkj C. 90 secunde.
858. Litoralul romanesc al Marii Negre este asigurat cu un numar de

627
nmlkj A. 5 faruri de aterizare;
Puncte:
0/1
nmlkj B. 7 faruri de aterizare;
jklmn C. 10 faruri de aterizare.
628 860. Arcul de meridian masurat de la ecuator pana la paralelul locului se

Puncte: numeste:
0/1
jklmn B. diferenta de latitudine;
jklmn C. latitudine.
629 861. Arcul de meridian masurat de la paralelul punctului de plecare pana la

Puncte: paralelul punctului de sosire se numeste:
0/1
jklmn A. diferenta de longitudine;

jklmn B. latitudine;
jklmn C. diferenta de latitudine.
630 862. Arcul de ecuator masurat de la meridianul punctului de plecare pana

la meridianul punctului de sosire se numeste:
Puncte:
0/1
jklmn B. diferenta de longitudine;
631 863. Arcul de ecuator masurat de la meridianul zero pana la meridianul locului
Puncte: se numeste:
0/1
nmlkj A. diferenta de longitudine;

nmlkj B. longitudine;
632 864. Diferenta de longitudine are domeniul de valori cuprins intre:

Puncte:
0/1
jklmn A. 0 - 90 grade;
nmlkj B. 0 - 180 grade;

nmlkj C. 0 - 360 grade
633 865. Sonda ultrason masoara:

Puncte:
0/1
nmlkj A. viteza maselor de apa;
jklmn B. adancimea apei la mareea joasa
jklmn C. adancimea apei sub chila.

Puncte:
0/1
nmlkj A. sonda;
jklmn C. lochul.

Puncte:
0/1
nmlkj A. lochul;
nmlkj B. sonda;

Puncte:
0/1

Puncte:
0/1

Pamant si corespondentul pe harta


Puncte:
0/1

jklmn C. directia nord compas.

Puncte:
0/1
nmlkj A. 12 grade;
jklmn B. 32 grade;
jklmn C. 11.25 grade.

Puncte:
0/1
nmlkj B. cardinal;

Puncte:
0/1
nmlkj B. cardinal;

Puncte:
0/1
nmlkj B. cardinal;

Puncte:
0/1
jklmn B. inter-intercardinal.
jklmn C. intermediar.
644 878. Magnetii compensatori ai compasului magnetic au rolul:

Puncte:
0/1
jklmn B. de a impiedica magnetizarea postamentului

jklmn C. de a crea camp magnetic care sa se opuna
campului magnetic al navei.
645 879. Magnetii compensatori de fier moale ai compasului magnetic sunt montati:
Puncte:
0/1

646 880. Magnetii permanenti transverali ai compasului magnetic sunt montati:

Puncte:
0/1
647 881. Magnetii permanenti longitudinali ai compasului magnetic sunt montati:

Puncte:
0/1
nmlkj A. in interiorul postamentului.

jklmn C. in cutia compasului;

Puncte:
0/1
jklmn A. de a reduce frecarea dintre pivot si
roza; jklmn B. de a asigura plutirea rozei;

Puncte:
0/1
cutiei compasului;

Puncte:
0/1


Puncte:
0/1
nmlkj B. de a preintampina rotirea postamentului;
nmlkj C. de a mentine in pozitie orizontala cutia compasului.
652 906. Relevmentul adevarat se masoara de la:

Puncte:
0/1
nmlkj A. axul longitudinal al navei;
nmlkj B. meridianul magnetic;

jklmn C. meridianul adevarat.

653 907. Deviatia compas este unghiul format intre:

Puncte:
0/1
nmlkj A. meridianul magnetic si meridianul compas;
nmlkj B. meridianul adevarat si meridianul magnetic;
nmlkj C. meridianul adevarat si meridianul compas.
654 908. Drumul magnetic difera de drumul compas cu valoarea:

Puncte:
0/1
nmlkj A. declinatiei magnetice;
nmlkj B. deviatiei compas

jklmn C. corectiei compas
655 909. Daca declinatia din harta pentru anul 1988 este 0 grade 45 min W (6 min
Puncte: E) declinatia actualizata pentru anul 2002 este:
0/1
jklmn A. 0 grade 39 min W;

jklmn B. 2 grade 25 min E;
nmlkj C. 0 grade 39 min E
656 910. Daca pentru o anumita valoare a capului compas deviatia compas
este zero, corectia compas este:
Puncte:
0/1
nmlkj A. zero;
jklmn B. egala cu declinatia magnetica;
jklmn C. constanta.
657 911. Compensarea compasului magnetic are drept consecinta:

Puncte:
0/1
jklmn A. diminuarea influientei mangnetismului
terestru; jklmn B. diminuarea influientei navei;
jklmn C. anularea influientei comune a magnetismului terestru
658 912. Pentru convertirea drumului adevarat in drum compas se utilizeaza:

Puncte:
0/1
jklmn A. declinatia magnetica si deviatia compas
insumate algebric;
jklmn B. declinatia magnetica actualizata pentru anul in curs;
jklmn C. deviatia compas scoasa din tabelul de deviatie.
659 913. Daca distanta la loch este mai mare decat distanta reala parcursa de
nava, factorul de corectie al lochului este:
Puncte:
0/1
nmlkj A. egal cu 1;
nmlkj B. supraunitar;
jklmn C. subunitar.
660 914. Distanta intre doua puncte pe harta Mercator se masoare pe:
Puncte:
0/1
jklmn A. scara longitudinilor in partea superioara a

hartii; jklmn B. scara longitudinilor in partea de jos a
hartii; jklmn C. scara latitudinilor in dreptul punctelor.

Puncte:
0/1
nmlkj A. centrala cilindrica dreapta conforma;
nmlkj B. centrala cilindrica transversala;
nmlkj C. centrala cilindrica tranversala conforma.
662 916. Care din urmatoarele informatii nu sunt continute in hartile costiere :
Puncte:
0/1
nmlkj A. elemente de topografia coastei;

nmlkj B. pericolele de navigatie;
nmlkj C. frecventa de lucru a radiofarurilor.

Puncte:
0/1
jklmn A. lungimea arcului de meridian cuprins intre doua paralele
jklmn B. lungimea arcului de ecuator cuprins intre doua meridiane:
jklmn C. lungimea arcului de paralel cuprins intre doua meridiane:

664 918. In proiectie Mercator ecuatorul este:

Puncte:
0/1
nmlkj A. o curba cu concavitatea spre

nord; nmlkj B. un segment de elipsa;
nmlkj C. un segment de dreapta.
665 919. In proiectie Mercator paralele sunt:

Puncte:
0/1
nmlkj A. linii drepte perpendiculare pe

meridian; nmlkj B. segmente de parabola;
nmlkj C. segmente de hiperbola.
666 920. La bordul unei nave aflata la ancora se masoara:

Puncte:
0/1
jklmn A. vantul adevarat;
jklmn B. vantul aparent

nmlkj C. rezultanta dintre vantul real si vantul aparent

Puncte:
0/1

vant; jklmn B. numai cresterea vitezei;
668 922. Pozitia determinata in functie de drumul si viteza reala a navei este un
punct:
Puncte:
0/1
jklmn A. estimat-observat;
jklmn B. observat
jklmn C. estimat.
Puncte:
0/1
jklmn B. observat
jklmn C. estimat.
670 924. Pozitia navei determinata cu observatii simultane este un punct:

Puncte:
0/1
nmlkj A. estimat;
jklmn B. observat
jklmn C. estimat-observat.
671 925. Linia de pozitie corespunzatoare unui unghi vertical masurat la un reper
Puncte: costier de inaltime cunoscuta este:
0/1

jklmn C. aliniament.
672 926. Lumina unui far cu oculatii are urmatoarea semnificatie:

Puncte:
0/1
jklmn A. perioada de intuneric este mai mica decat cea de lumina
jklmn B. perioada de intuneric este egala cu cea de lumina;

jklmn C. perioada de intuneric este mai mare decat cea de lumina.
673 927. Plecand dintr-un punct precis determinat in drum adevarat 090 grade, dupa
Puncte: trei ore de mars determinat printr-o metoda independenta de compas rezulta la
0/1 o distanta de 1.5 Mm Est de punctul estimat. Forta vantului in zona este zero.
Care din afirmatiile de
jklmn A. in zona actioneaza un curent de West;

jklmn B. directia curentului este perpendiculara pe drumul navei
jklmn C. in zona actioneaza un curent de est.
0/1
jklmn A. trei;
jklmn B. unu;
jklmn C. doua.
675 930. Izofaza are urmatoarea semnificatie:

Puncte:
0/1
nmlkj C. lumina fixa este combinata cu o intensificare de lumina
676 931. Lumina unui far cu sclipiri are urmatoarea semnificatie:

Puncte:
0/1
nmlkj A. durata luminii este mai mica decat cea de intuneric;

nmlkj B. durata luminii este egala cu cea de intuneric;
nmlkj C. durata luminii este mai mare decat cea de intuneric.
677 933. Locul geometric al punctelor de egala diferenta de relevment are

Puncte: urmatoarea proprietate:
0/1
nmlkj A. depinde de configuratia coastei;

nmlkj B. depinde de valoarea drumului navei;
nmlkj C. este independent ca pozitie pe harta de valoarea
corectiei compas

678 934. Caracteristica luminii balizei de marcaj cardinal de Sud cuprinde un grup
de:
Puncte:
0/1
jklmn A. 3 sclipiri urmate de o sclipire lunga

nmlkj C. 6 sclipiri urmate de o sclipire lunga.
679 935. Caracteristica luminii marcajului cardinal de Est cuprinde un grup de:
Puncte:
0/1
nmlkj C. 3 sclipiri.
680 936. Caracteristica luminii marcajului cardinal de Vest cuprinde un grup de:
Puncte:
0/1
nmlkj C. 3 sclipiri.
681 937. Caracteristica luminii marcajului de pericol izolat este urmatoarea:

Puncte:
0/1
nmlkj A. slipiri rapide de culoare verde;
nmlkj B. grup de doua sclipiri de culoare alba;

nmlkj C. grup de doua sclipiri foarte rapide de culoare rosie.

Puncte:
0/1
jklmn B. doua sfere negre dispuse pe verticala;

jklmn C. un con verde cu varful in sus
683 939. Deosebirea intre regiunea A si regiunea B de maritim se refera la:

Puncte:
0/1

nmlkj C. marcajele cardinale.
684 940. Marcajul cardinal de Nord are ca semn de varf

Puncte:
0/1
nmlkj B. doua conuri negre cu varful in jos;

685 941. Marcajul cardinal de Sud are ca semn de varf

Puncte:
0/1
nmlkj B. doua conuri negre cu varful in jos;


Puncte: urmatoarea relatie:
0/1

jklmn B. diferentele de coordonate zero;
egala cu 180 grade.
687 951. Vertexurile in carul navigatiei mixte au latitudinea:

Puncte:
0/1
nmlkj A. egala cu valoarea latitudinii paralelui limita;
jklmn B. aceeasi cu vertexurile ortodromei intre punctul initial si

cel final;
jklmn C. egala si de semn contrar

0/1
jklmn A. avize radio catre navigatori;

jklmn B. avize catre navigatori saptamanale;
jklmn C. editiile corectete ale hartilor

689 955. Informatiile referitoare la reglementarea traficului maritim prin scheme de

Puncte: separare a traficului sunt continute in:
0/1
jklmn A. Ocean Passages for the World;

jklmn B. Ships' Routeing;
jklmn C. Sailing Directions.
690 956. In navigatia maritima se utilizeaza preponderent harta in proiectie:

Puncte:
0/1
nmlkj A. stereografica;
jklmn B. conica;
jklmn C. Mercator.

Puncte:
0/1

jklmn C. hartile meteorologice in facsimil

Puncte:
0/1

Puncte:
0/1

Puncte:
0/1

Puncte:
0/1

Puncte:
0/1
jklmn A. latitudinea punctului sosire este mai mica decat
latitudinea punctului de plecare;

Puncte:
0/1

Puncte:
0/1


Puncte: directia:
0/1

nmlkj B. Nord giro;
700 970. Reperele costiere utilizate in principal pentru determinarea punctului

navei pot fi:
Puncte:
0/1

nmlkj B. orice constructie de la coasta;
701 971. Corespunzator sensului conventional de balizaj de la larg la uscat, in

Puncte: regiunea B, marcajele laterale au urmatoarele lumini:
0/1
nmlkj A. tribord-verde, babord-rosu;

jklmn B. tribord-alba fixa, babord-alba cu sclipiri;
jklmn C. tribord-rosu, babord-verde.

Puncte:
0/1
nmlkj C. limitele laterale ale senatului navigabil.

703 973. Regula "verde la tribord-rosu la babord" valabila la regiunea A de balizaj se

Puncte: aplica marcajelor laterale astfel:
0/1
jklmn A. in sensul de la coasta catre larg;

jklmn B. in sensul de la larg catre coasta;

Puncte:
0/1
reperul costier

Puncte:
0/1
nmlkj A. verde;
jklmn B. rosie;
jklmn C. galbena.


Puncte:
0/1
nmlkj A. alba;
jklmn B. rosie;
jklmn C. galbena.

Puncte:
0/1
nmlkj A. rosie;
jklmn B. galbena;
jklmn C. alba.

Puncte:
0/1
nmlkj A. rosie;
jklmn B. galbena;
jklmn C. alba.

Puncte:
0/1
nmlkj A. sclipiri rapide (2 plus 1)
nmlkj B. sclipiri rapide

jklmn C. 12 sclipiri rapide


Puncte:
0/1
nmlkj A. izofaza;


Puncte:
0/1

712 988. Ofiterul vede pe timp de noapte in prova babord un marcaj care emite un
Puncte: grup de trei sclipiri albe care se repeta regulat. Acesta este:
0/1

jklmn C. un semn de est.
713 989. Ofiterul vede pe timp de noapte in prova un marcaj care emite un grup
de noua sclipiri albe care se repeta regulat. Acesta este:
Puncte:
0/1

714 990. Ofiterul vede pe timp de noapte in prova un marcaj care emite sase sclipiri
Puncte: albe plus o sclipire lunga care se repeta regulat. Acesta este:
0/1

jklmn B. un semn de sud;
jklmn C. un semn de pericol izolat.
715 991. Ofiterul vede pe timp de noapte in prova un marcaj care emite sclipiri
Puncte: intermitente de culoare galbena. Acesta este:
0/1


Puncte:
0/1
nmlkj A. 1 grad;
jklmn B. 0.5 grade;

jklmn C. 0.1 grade.
Puncte: intermitente de culoare rosie. Acesta este:

Puncte: intermitente de culoare verde. Acesta este:
0/1

719 Care din afirmatiile de mai jos este adevarata?

Puncte:
0/1
jklmn A. drumul adevarat este in cadranul I, relevmentul adevarat

este in cadranul IV iar relevmentul prova este la tribord;
jklmn B. drumul adevarat este in cadranul III, relevmentul adevarat
este in cadranul II iar relevmentul prova este la tribord;
jklmn C. drumul adevarat este in cadranul I, relevmentul adevarat
este in cadranul IV iar relevmentul prova este la babord.
720 Care din afirmatiile de mai jos este adevarata?

Puncte:
0/1
jklmn A.drumul adevarat este in cadranul I, relevmentul adevarat

jklmn B.drumul adevarat este in cadrul II, relevmentul adevarat
jklmn C.drumul adevarat este in cadranul II, relevmentul adevarat
este in cadranul IV iar relevmentul prova este la babord.
721 Care din relatiile de mai jos este adevarata ?

Puncte:
0/1
nmlkj A. Dg=Da-[ c
jklmn B. Dg=Da+[ g
jklmn C. Dg=Da-[ g
722 Care din urmatoarele afirmatii referitoare la reprezentarea sferei terestre

din imaginea alaturata este adevarata ?
Puncte:
0/1
jklmn A. latitudinea geografica a observatorului M este

nordica, deci negativa;
jklmn B. latitudinea geografica a observatorului M este sudica;
jklmn C. latitudinea geografica a observatorului M este
nordica, deci pozitiva.

Puncte:
0/1
jklmn A. longitudinea geografica a observatorului M este

estica, deci negativa;
jklmn B. longitudinea geografica a observatorului M este
estica, deci pozitiva;
jklmn C. longitudinea geografica a observatorului M este vestica.

din Puncte: imaginea alaturata este adevarata ?
0/1
jklmn A. observatorul M se gaseste in emisfera nordica;

jklmn B. observatorul M se gaseste in emisfera sudica;
jklmn C. observatorul M se gaseste in emisfera vestica.

Puncte:
0/1
jklmn A. observatorul M se gaseste in emisfera estica;
jklmn B. observatorul M se gaseste in emisfera sudica;
jklmn C. observatorul M se gaseste in emisfera vestica.
726 Care dintre relatiile de mai jos este adevarata ?

Puncte:
0/1
jklmn A. Dc=Da+d+δc
jklmn B. Dc=Da-d-δc
jklmn C. Dc=Da+d-δc

Puncte:
0/1
jklmn A. Rc=Ra+d+δc
jklmn B. Rc=Ra-d-δc
jklmn C. Rc=Ra+d-δc

Puncte:
0/1
jklmn A. Ra=Rc+d+δc
jklmn B. Ra=Rc-d-δc
jklmn C. Ra=Rc+d-δc

Puncte:
0/1
jklmn A. Dc=Da-[ c
jklmn B. Dc=Da+[ c
jklmn C. Dc=Da-[ g

Puncte:
0/1
jklmn A. Da=Dg-[ c
jklmn B. Da=Dg+[ g
jklmn C. Da=Dg-[ g
731 Care dintre relatiile de mai jos este adevarata?

Puncte:
0/1
nmlkj A. Dc=Da+d+δc
nmlkj B. Dc=Da-d-δc

Puncte:
0/1
jklmn A. Dc=Da+d+δc
jklmn B. Dc=Da-d-δc

Puncte:
0/1

Puncte:
0/1
Care dintre relatiile de mai jos este adevarata?

735
jklmn A. Dc=Da-Δc
Puncte:
0/1
jklmn B. Dc=Da+Δc
jklmn C. Dc=Da-Δg

Puncte:
0/1
jklmn A. Rc=Ra-Δc
jklmn B. Rc=Ra+Δc
jklmn C. Rc=Ra-Δg

Puncte:
0/1
jklmn A. Ra=Rc-Δc
jklmn B. Ra=Rc+Δc
jklmn C. Ra=Rc-Δg

Puncte:
0/1
jklmn A. Dg=Da-Δc
jklmn B. Dg=Da+Δg
jklmn C. Dg=Da-Δg


Puncte:
0/1
jklmn A. Da=Dg-Δc
jklmn B. Da=Dg+Δg
jklmn C. Da=Dg-Δg

Puncte:
0/1
nmlkj A. Dc= Da+ d+ δc
jklmn C. Dc=Da+d+δc

Puncte:
0/1
nmlkj A. Da= Dc+ d+ δc
nmlkj B. Da= Dc-d- δc

jklmn C. Da= Dc+ d- δc

Puncte:
0/1

Puncte:
0/1
jklmn C. Ra=Rc+d-δc

Puncte:
0/1
jklmn A. Dc=Da-[ c
jklmn B. Dc=Da+[ c
jklmn C. Dc=Da-[ g

Puncte:
0/1
jklmn A. Da=Dc-[ c
jklmn B. Da=Dc+[ c
jklmn C. Da=Dc-[ g

Puncte:
0/1
jklmn A. Rc=Ra-[ c
jklmn B. Rc=Ra+[ c
jklmn C. Rc=Ra-[ g

Puncte:
0/1
jklmn A. Ra=Rc-[ c
jklmn B. Ra=Rc+[ c
jklmn C. Ra=Rc-[ g

Puncte:
0/1
jklmn A. Dg=Da-[ c
jklmn B. Dg=Da+[ g
jklmn C. Dg=Da-[ g

Puncte:
0/1
jklmn A. Da=Dg-[ c
jklmn B. Da=Dg+[ g
jklmn C. Da=Dg-[ g

Puncte:
0/1
nmlkj A. Dc=Da+d+δc

Puncte:
0/1
jklmn A. Da=Dc+d+δc
jklmn B. Da=Dc-d-δc
jklmn C. Da=Dc+d-δc

Puncte:
0/1

Puncte:
0/1
Care dintre relatiile de mai jos este adevarata?

754
jklmn A. Dc=Da-[ c
Puncte:
0/1
jklmn B. Dc=Da+[ c
jklmn C. Da=Dg+[ g

Puncte:
0/1
jklmn A. Da=Dc-[ c
jklmn B. Da=Dc+[ c
jklmn C. Da=Dc-[ g

Puncte:
0/1
jklmn A. Rc=Ra-[ c
jklmn B. Rc=Ra+[ c
jklmn C. Rc=Ra-[ g

Puncte:
0/1
jklmn A. Ra=Rc-[ c
jklmn B. Ra=Rc+[ c
jklmn C. Ra=Rc-[ g

758 Ce linie de pozitie costiera este indicata de sageata din imaginea alaturata?
Puncte:
0/1
jklmn A. arcul de cerc capabil de un unghi orizontal;

jklmn B. cercul de inaltime;
jklmn C. cercul de distanta.
759 In figura alaturata este reprezentat un extras dintr-o harta maritima.

Adancimea apei pe aceasta harta este exprimata in:
Puncte:
0/1
jklmn A. fathoms;
jklmn B. metri;
jklmn C. inch.
760 In figura alaturata este reprezentat un extras dintr-o harta maritima. Care
este Puncte: scara acestei harti ?
0/1
jklmn A. 1/15.000;
jklmn B. 1/1.500;
jklmn C. 1/150.000.
761 In figura alaturata este reprezentat:

Puncte:
0/1
nmlkj A. coperta Cartii Pilot;

nmlkj B. coperta Cartii Farurilor;
nmlkj C. titlul unei harti de navigatie.
762 In imaginea alaturata este reprezentat … :

Puncte:
0/1
jklmn A. un compas magnetic simplu;

jklmn B. un compas magnetic cu reflexie;
jklmn C. un repetitor giro.

Puncte:
0/1
nmlkj A. habitaclul unui compas magnetic;

nmlkj B. magnetii compensatori de fier
moale; nmlkj C. cutia compasului
magnetic.

Puncte:
0/1
nmlkj A. un curentometru;
nmlkj B. o sonda de mana;
jklmn C. un loch mecanic.
765 In imaginea alaturata este reprezentat:

Puncte:
0/1
jklmn A. un ceas la bord;

jklmn B. un barometru;
nmlkj C. un cronometru pentru observatii astronomice.
766 In imaginea alaturata este reprezentata … :

0/1
nmlkj A. cutia unui compas magnetic;

nmlkj B. o girosfera;
jklmn C. un repetitor giro.
767 In imaginea alaturata sageata indica … :

Puncte:
0/1
jklmn A. habitaclul;
jklmn B. magnetii compensatori de fier moale;
jklmn C. postamentul compasului.

Puncte:
0/1
nmlkj A. suspensia cardanica a cutiei compasului;

nmlkj B. magnetii compensatori de fier moale;
jklmn C. postamentul compasului.

Puncte:
0/1
jklmn A. magnetii compensatori de fier moale ai unui

compas magnetic magnetic;
jklmn B. roza compasului;
jklmn C. postamentul compasului magnetic.
770 Nava pleaca din punctul M 1 si aterizeaza in punctul M 2. Diferenta de

latitudine are semnul:
Puncte:
0/1
jklmn A. plus;
jklmn B. nu are importanta;
jklmn C. minus.
771 Nava pleaca din punctul M 1 si aterizeaza in punctul M 2. Diferenta de latitudine

Puncte: are semnul:
0/1
jklmn A. plus;
jklmn B. minus;
jklmn C. nu are importanta.

Puncte: longitudine are semnul:
0/1
jklmn A. plus;
jklmn B. minus;
jklmn C. nu are importanta.

Puncte: longitudine are semnul:
0/1
jklmn A. minus;
jklmn B. plus;
nmlkj C. nu are importanta.
774 859. Lungimea milei marine exprimata in metri este:

Puncte:
0/1
jklmn A. 1850 m;
jklmn B. 1852 m;
nmlkj C. 1845 m.

775 Pe harta alaturata este reprezentant un marcaj al sistemului de balizaj. O nava

Puncte: care se deplaseaza in sensul sagetii trebuie sa … :
0/1
jklmn A. schimbe de drum la babord;

jklmn B. schimbe de drum la tribord;
jklmn C. mentina drumul.
776 Pe harta alaturata este reprezentat un marcaj al sistemului de balizaj. O

nava care se deplaseaza in sensul sagetii trebuie sa … :
Puncte:
0/1
jklmn A. schimbe de drum la babord;

jklmn B. schimbe de drum la tribord;
jklmn C. mentina drumul.
777 Pe harta alaturata este reprezentata simbolic o baliza cilindrica dotata cu lumina
Puncte: de culoare rosie (litera R - red). Acest simbol reprezinta un marcaj … :
0/1
jklmn A. lateral;
jklmn B. special;
jklmn C. de pericol izolant.
778 Pe harta alaturata, este reprezentat un marcaj cardinal. O nava care se

Puncte: deplaseaza in sensul sagetii trebuie … :
0/1
jklmn A. sa stopeze masina;

jklmn B. sa execute o manevra de schimbare de drum la tribord;
jklmn C. sa execute o manevra de schimbare de drum la babord.
779 Pe harta alaturata, este reprezentat un marcaj … :

Puncte:
0/1
jklmn A. cardinal de vest;

jklmn B. cardinal de Est;
jklmn C. special.
780 Pe harta alaturata, este reprezentat un marcaj … :

Puncte:
0/1
jklmn A. cardinal de nord;

jklmn B. cardinal de sud;
nmlkj C. cardinal de est.
781 Pe harta din figura alaturata este reprezentata:

Puncte:
0/1
nmlkj A. un recif;
nmlkj B. un poligon maritim cu destinatie militara;
jklmn C. o schema de separare a traficului maritim.
782 Relevmentul adevarat din imaginea alaturata este cuprins in cadranul:

Puncte:
0/1
jklmn A. IV;
jklmn B. III;
jklmn C. II.

Puncte:
0/1
jklmn A. III;
jklmn B. I;
C. II.
jklmn

Puncte:
0/1
jklmn A. IV:
jklmn B. III;
jklmn C. II.
785 Semnul din imagine simbolizeaza:

Puncte:
0/1
nmlkj A. un marcaj lateral de babord;

nmlkj B. un marcaj lateral de tribord;
jklmn C. un marcaj lateral de canal preferabil la babord.

Puncte:
0/1
nmlkj A. un marcaj lateral de babord;

nmlkj B. un marcaj lateral de tribord;
jklmn C. un marcaj lateral de canal preferabil la babord.

Puncte:
0/1
jklmn A. un marcaj cardinal de est;

jklmn B. un marcaj cardinal de sud;
nmlkj C. un marcaj cardinal de nord.

Puncte:
0/1

jklmn B. un marcaj cardinal de vest;
nmlkj C. un marcaj cardinal de sud.

Puncte:
0/1


Puncte:
0/1


Puncte:
0/1
nmlkj A. un marcaj de ape sigure;

nmlkj B. un marcaj special;
jklmn C. un marcaj de pericol izolat.

Puncte:
0/1
nmlkj A. un marcaj de ape sigure;

nmlkj B. un marcaj special;
jklmn C. un marcaj de tribord.


Puncte:
0/1
nmlkj A. sensul curentului;

jklmn B. sensul conventional de balizaj;
jklmn C. sensul de trafic pe o pasa.
794 Sunteti in regiunea "A" de balizaj, in mars pe un senal navigabil, de la larg

catre coasta. Marcajul alaturat trebuie:
Puncte:
0/1
nmlkj A. lasat la tribord;

nmlkj B. lasat la babord;
jklmn C. ocolit pe la nordul semnalului.

795 Sunteti in regiunea "A" de balizaj, in mars pe un senal navigabil, de la larg catre
Puncte: coasta. Marcajul alaturat trebuie:
0/1
jklmn A. lasat la tribord;

jklmn B. lasat la babord;

Puncte:
0/1


0/1


Puncte:
0/1


800 Sunteti in regiunea "A" de balizaj, in mars pe un senal navigabil, iesind catre
Puncte: larg. Marcajul alaturat trebuie:
0/1

0/1

0/1

0/1

0/1

0/1

806 Sunteti in regiunea "B" de balizaj, in mars pe un senal navigabil, de la larg catre
0/1

0/1

0/1

809 Sunteti in regiunea "B" de balizaj, in mars pe un senal navigabil, iesind catre
0/1

0/1

0/1
nmlkj A. lasat la tribord;

nmlkj B. lasat la babord;
812 Unghiul din imaginea alaturata este:

Puncte:
0/1
nmlkj A. deviatia compas;

jklmn B. corectia totala compas;
jklmn C. declinatia magnetica.

Puncte:


Puncte:
0/1


Puncte:
0/1
jklmn A. corectia totala compas;

jklmn B. drumul compas;
jklmn C. deviatia compas.
816 10. Erorile accidentale de masurare a parametrilor de navigatie (relevment,

Puncte: distanta, unghi orizontal, unghi vertical, inaltime) sunt determinate predominant
de:
0/1
jklmn A. Conditiile hidrometeorologice

jklmn B. Nivelul de instruire a observatorului
jklmn C. Precizia aparatului, instrumentului de masura utilizat
jklmn D. Momentul din zi sau noapte cand se executa observatiile
817 1285. In regiunea A, lumina marcajului lateral de tribord este de culoare:

Puncte:
0/1
nmlkj A. verde;
jklmn B. rosie;
jklmn C. galbena.
818 1307. Timonierul vede pe timp de noapte in zona A in prova un marcaj care
Puncte: emite sclipiri intermitente de culoare rosie. Acesta este: care se repeta regulat.
0/1 Aceasta este:

819 1340. Lumina unui far apare la orizont RpBd=130 grade. Rezulta lumina farului
Puncte: se vede in:
0/1

820 1357. Nava in Da = 330 grade si masoara Rg = 030 grade. Nava se va vedea
Puncte: in:
0/1


Puncte: nmlkj A. doua conuri negre cu varful in

0/1 sus
jklmn B. doua conuri negre unite la varf
jklmn C. doua conuri negre unite la baza
jklmn D. doua conuri negre cu virful in jos
822 486. Drumul magnetic difera de drumul compas cu valoarea:

Puncte:
0/1
nmlkj A. declinatiei magnetice;
jklmn B. deviatiei compas;
jklmn C. corectiei compas.
823 532. Caracteristica luminii balizei de marcaj cardinal de Sud cuprinde un

grup de:
Puncte:
0/1
jklmn A. 3 sclipiri urmate de o sclipire lunga;

jklmn C. 6 sclipiri urmate de o sclipire lunga.
824 1038. Pe ecranul radar setat in Miscare Relativa observati o tinta care timp de
Puncte: 12 minute s-a mentinut in acelasi relevment si la aceeasi distanta fata de nava
0/1 proprie. Tinta respectiva este:
nmlkj A. un reper fix;

nmlkj B. o nava care se deplaseaza in acelasi drum si cu
aceeasi viteza ca nava proprie;
jklmn C. o nava ajunsa din urma.
825 1199. Radarul ARPA este cuplat cu lochul hidrodinamic. Din cauza curentului de
Puncte: maree, acesta indica o viteza mai mare decat viteza reala a navei proprii. Ce
0/1 erori sunt posibile in datele pe care ARPA le afiseaza?
jklmn A. CPA-ul afisat este mai mic decat cel real;

jklmn B. TCPA -ul afisat este mai mic decat cel real;
jklmn C. relevmentul afisat pentru tinta plotata este eronat;
jklmn D. nici una dintre aceste erori
826 1035. Radarul este setat in Miscare Relativa, in H-UP. Ce influienta are directia
Puncte: si viteza curentului asupra vectorului miscarii relative al unei tinte?
0/1
jklmn A. nu are nici o influienta;

jklmn B. poate genera erori atunci cand se determina viteza
relativa a tintei respective;
jklmn C. poate genera erori atunci cand se calculeaza aspectul la
tinta respectiva.
827 1036. Radarul este setat in Miscare N-UP. Influienteaza directia si viteza
Puncte: curentului valoarea afisata de radarul ARPA pentru CPA/TCPA-ul unei tinte?
0/1
A. da;
jklmn
B. nu;
jklmn
nmlkj C. numai daca se lucreaza cu vectori reali de miscare
pentru tinta plotata.
828 1037. CPA-ul la tinta aflata pe ecranul unui radar conventional, setat in
Miscare Puncte: Relativa cu imaginea stabilizata N-UP, poate fi determinat:
0/1
jklmn A. imediat ce tinta a aparut pe ecranul radarului;

jklmn B. numai daca imaginea radar este observata in
mod constant;
jklmn C. numai dupa ce tinta a fost plotata de cel putin doua ori.
829 1039. In terminologia radar "Aspectul" unei nave tinta inseamna:

Puncte:
0/1
jklmn A. relevmentul adevarat in care nava proprie "vede"
nava proprie;
nmlkj B. relevmentul prova semicircular in care nava tinta "vede"
nava proprie;
jklmn C. relevmentul prova in care nava proprie "vede" nava tinte
830 1040. Cum se poate detecta cu ajutorul radarului setat in Miscare

Relativa prezenta unei tinte periculoase?
Puncte:
0/1
jklmn A. distanta scade iar relevmentului adevarat

creste jklmn B. relevmentul si distanta la tinta se
modifica;
jklmn C. tinta se apropie, iar relevmentul la ea nu se
modifica in mod evident.

831 1041. Ce caracterizeaza o situatie de "foarte mare apropiere"?

Puncte:
0/1
nmlkj A. distanta la o nava tinta scade;
jklmn B. CPA-ul la o nava tinta este relativ mic si se

mentine constant;
jklmn C. CPA-ul la o nava tinta este mai mic decat distanta
de siguranta.
832 1042. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la identificarea pe radar a

unei Puncte: "nave ajunse din urma" este FALSA?
0/1
jklmn A. distanta la "nava ajunsa din urma" scade;

jklmn B.directa Miscarii Relative a "navei ajunsa din urma" are
aproximativ aceeasi valoare cu drumul navei proprii;
jklmn C. viteza relativa a "navei ajunse din urma" este mica

unei nave care naviga in acelasi drum si cu aceeasi viteza cu nava este
FALSA?
Puncte:
0/1
jklmn A. in Miscarea Relativa tinta care reprezinta nava

respectiva va fi stationara pe ecranul radar;
jklmn B. relevmentul la nava respectiva se mentine constant;
jklmn C. vectorul de Miscare Relativa pentru nava respectiva
va avea aceeasi directie cu drumul navei proprii.
834 1044. Care din urmatoarele afirmatii privitoare la utilizarea PI

(paralelelor indicatoare) este FALSA?
Puncte:
0/1
jklmn A. PI se pot utiliza numai in Miscarea Relativa;

jklmn B. nu este recomandat a se trasa pe ecranul radar mai
mult de doua PI simultan;
jklmn C. pilotarea navei cu ajutorul PI nu este indicata atunci
cand exista deriva.
835 1045. Miscarea Relativa a unui reper fix poate furniza informatii utile
de navigatie. Care din urmatoarele afirmatii este FALSA?
Puncte:
0/1
jklmn A. drumul deasupra fundului pe care se deplaseaza

nava proprie;
jklmn B. Viteza de deasupra fundului pe care se deplaseaza
nava proprie;
jklmn C. abaterea navei proprii de la ruta trasata pe harta.
836 1046. Care din urmatoarele afirmatii este FALSA? In conditiile in care exista
Puncte: deriva, plotand pe Planseta RADAR pozitiile succesive ale unui reper fix se
0/1 poate determina:
nmlkj A. drumul adevarat (Da) care trebuie tinut la timona,

pentru a contracara efectul derivei;
nmlkj B. corectia pentru stabilirea valorii exacte a CPA-ului la
nava tinta
nmlkj C. viteza curentului
837 1047. Un radar ARPA trebuie sa ofere posibilitatea de introducere manuala a

Puncte: urmatoarelor date:
0/1
jklmn A. viteza navei deasupra fundului sau prin

apa; jklmn B. distanta pana la urmatorul Way
point; jklmn C. valoarea corectiei giro.
838 1048. Ce determina la un radar ARPA emiterea unei alarme vizuale si sonore?
Puncte:
0/1
jklmn A. plotarea automata a unei tinte care a intrat in
suprafata zonelor de veghe;
nmlkj B. o tinta plotata si urmarita automat al carei ecou
s-a pierdut;
jklmn C. o tinta care are un CPA mai mic decat limita
stabilita / setata de utilizator
839 1049. Ce inseamna ARPA?

Puncte:
0/1
jklmn A. un sistem automat de plotare a tintelor radar;

jklmn B. un sistem manual de plotare a tintelor radar;
jklmn C. un sistem automat pentru pilotarea navei pe

baza informatiei radar.
840 1050. Care din urmatoarele date trebuie utilizate (introduse) in sistemul ARPA?
Puncte:
0/1
jklmn A. drumul deasupra fundului;
nmlkj C. drumul adevarat.
841 1051. Care din urmatoarele afirmatii este FALSA?La un radar cu sistem
Puncte: vectorial, in cadrul simularii manevrei de evitare pot fi modificati urmatorii
0/1 parametri:
jklmn A. TCPA-ul la nava tinta care se face evitarea

jklmn B. viteza navei proprii;
jklmn C. timpul alocat pentru inceperea manevrei de evitare.
842 1052. Care din urmatoarele afirmatii este ADEVARATA? Simularea manevrei de
Puncte: evitare, la un radar ARPA cu sistem vectorial, are ca rezultat:
0/1
jklmn A. stabilirea drumului navei tinta pentru care se face evitarea;
jklmn B. stabilirea distantei de siguranta optima;

jklmn C. stabilirea parametrilor manevrei de evitare.
843 1180. Radarul este setat pe Miscarea Relativa, imaginea stabilizata N-

UP, viteza navei proprii este diferita de zero. Care din urmatoarele afirmatii
este
Puncte:
0/1 FALSA?
jklmn A. o tinta mobila se deplaseaza intotdeauna pe

imaginea radarul;
jklmn B. spotul care marcheaza pozitia navei proprii
ramane intotdeauna fix;
jklmn C. o schimbare de drum a navei proprii modifica directia
miscarii relative a tintelor mobile aflate pe ecran;
jklmn D. spotul unui reper fix ramane fix pe imaginea radar.
844 1181. Radarul este setat pe Miscarea Reala, imaginea stabilizata N-UP, viteza
Puncte: navei proprii este diferita de zero. Care din urmatoarele afirmatii este FALSA?
0/1
jklmn A. o tinta mobila se deplaseaza intotdeauna pe

imaginea radar;
jklmn B. spotul care marcheaza pozitia navei proprii
ramane intotdeauna fix;
jklmn C. o schimbare de drum a navei proprii modifica directia
de deplasare a tintelor mobile aflate pe ecran;
jklmn D. spotul unui reper fix ramane fix pe imaginea radar.
845 1182. Radarul este setat pe Miscarea Reala. Care din urmatoarele tinte nu
se va deplasa pe imaginea radar?
Puncte:
0/1
jklmn A. un reper fix;

jklmn B. spotul care reprezinta pozitia navei proprii;
jklmn C. o nava care merge in acelasi drum si cu aceeasi viteza
ca nava proprie;
nmlkj D. o nava ajunsa din urma.
846 1183. Radarul este setat pe Miscarea Relativa, cu imaginea in sistem H-

UP. Care este cea mai rapida metoda pentru determinarea punctului navei?
Puncte:
0/1
jklmn A. masurarea unei distante si a unui relevment la un reper;
jklmn B. masurarea a doua distante;

jklmn C. masurarea a doua relevmente;
jklmn D. in sistemul H-UP nu este indicata determinarea

pozitiei navei.
847 1184. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la radar este FALSA?
Puncte:
0/1
jklmn A. inaltimea la care se afla antena radarului
influenteaza bataia radarului;
nmlkj B. detectia radar este influentata de conditiile
hidrometeorologice;
jklmn C.
radarul trebuie verificat periodic in conditii de vizibilitate
buna, pentru a se vedea daca functioneaza corect;
jklmn D. relevmentele sunt mai precise decat distantele
masurate cu radarul.
848 1185. Care din urmatoarele afirmatii, referitoare la operarea radarului pe timp
de Puncte: ceata este ADEVARATA?
0/1
jklmn A. ambarcatiunile de mici dimensiuni pot scapa

uneori detectiei radar;
jklmn B. balizele vor aparea intotdeauna pe ecranul radarului;
jklmn C. distantele radar sunt mai putin precise decat
relevmentele radar;
jklmn D. o coasta cu dune de nisip " se vede" mai bine pe
radar decat o coasta stancoasa.
849 1188. Radarul este setat in Miscare Reala N-UP. Influenteaza directia si
viteza curentului valoarea afisata de radarul ARPA pentru CPA/TCPA-ul unei
tinte?
Puncte:
0/1
A. da;
nmlkj
B. nu;
nmlkj
jklmn C. numai daca se lucreaza cu vectori reali de miscare
pentru tinta plotata;
jklmn D. numai daca se lucreaza cu vectori relativi de
miscare pentru tinta plotata.
850 1189. In terminologia radar " Aspectul" unei nave tinta inseamna:
Puncte:
0/1
jklmn A. relevmentul adevarat in care nava proprie " vede"
nava proprie;
nmlkj B. relevmentul prova semicircular in care nava tinta " vede"
nava proprie;
jklmn C. relevmentul prova in care nava tinta " vede" nava proprie;
jklmn D. marimea si forma navei.

unui Puncte: reper de navigatie plutitor ( baliza) este FALSA?
0/1
jklmn A.in cazul in care nu exista deriva, directia Miscarii Relative

a reperului fix este in sens contrar drumului navei;
jklmn B. in cazul in care nu exista deriva, viteza relativa a
reperului este egala cu viteza navei proprii;
jklmn C. in cazul in care nu exista deriva, viteza relativa a
reperului este egala cu viteza curentului;
jklmn D. in cazul in care nu exista deriva, din triunghiul vitezelor
construit pentru reperul respectiv se poate determina directia
curentului.

852 1191. Radarul este setat in Miscare Relativa, imaginea stabilizata N-UP. O nava
Puncte: tinta in sectorul Prova Tribord vine la coliziune. Care din urmatoarele afirmatii
0/1 este FALSA?
jklmn A.o schimbare de drum la tribord, efectuata de nava proprie

va face ca valoarea Directiei Miscarii Relative sa creasca;
jklmn B. o schimbare de drum la babord, efectuata de nava
proprie va face ca valoarea Directiei Miscarii Relative al
navei tinta sa scada;
jklmn C.
o reducere a vitezei navei proprii va face ca valoarea
Directiei Miscarii Relative a navei tinta sa creasca;
jklmn D.
stoparea nvei proprii, ( viteza prin apa zero) nu se
modifica valoarea Directiei Miscarii relative a navei tinta.
853 1192. Care din urmatoarele afirmatii privitoare la utilizarea PI (

paralelelor indicatoare) este FALSA?
Puncte:
0/1

cand exista deriva;
jklmn D. este indicata utilizarea PI, pentru pilotarea navei in
orice conditii de vizibilitate.
854 1193. Care dintre urmatoarele afirmatii privitoare la utilizarea NAVLINE este
Puncte: FALSA?
0/1
jklmn A. NAVLINE-urile se traseaza prin metoda

relevmentelor si distantelor masurate la punctele
caracteristice ale rutei de urmat;
jklmn B.NAVLINE-ul trebuie utilizat atunci cand ruta pe care
trebuie pilotata nava implica schimbari frecvente de drum;
jklmn C. principiul pilotarii navei pe NAVLINE este acelasi ca si in

cazul PI;
jklmn D. spre deosebire de PI, NAVLINE-ul nu poate fi utilizat
decat pe scala radar pe care a fost trasat.
855 1194. Care dintre urmatoarele afirmatii este ADEVARATA?In conditiile in care
Puncte: exista deriva, pe Planseta RADAR se lucreaza cu urmatorii parametri de
0/1 miscare pentru nava proprie:
nmlkj A. drum deasupra fundului/viteza deasupra fundului;

jklmn B. drum adevarat/viteza deasupra fundului;
jklmn C. drum adevarat/ viteza prin apa;
jklmn D. drum deasupra fundului/ viteza prin apa.
856 1195. Care dintre urmatoarele afirmatii este ADEVARATA ? O harta electronica
Puncte: radar ( True MAP) poate fi trasata pe ecranul radar de catre utilizator si ulterior
0/1 folosita pentru pilotarea navei, numai daca:
nmlkj A. radarul functioneaza in Miscarea Reala/ N-UP;

nmlkj B. radarul functioneaza in Miscarea Relativa/ N-UP;
nmlkj C. numai daca radarul este cuplat cu receptorul GPS;
nmlkj D. avem pe radar un reper in functie de care sa putem
pozitiona manual harta electronica.

0/1
jklmn A. viteza navei deasupra fundului sau prin apa;

jklmn B. distanta pana la urmatorul WAY POINT;
jklmn C. valoarea corectiei giro;
jklmn D. pozitia indicata de receptorul GPS.
858 1197. Radarul este setat in Miscare Reala, imaginea stabilizata N-UP. Care
din Puncte: urmatoarele afirmatii referitoare la utilitatea functiei HISTORY este
0/1 ADEVARATA?
nmlkj A. arata care dintre tinte vine la coliziune;

nmlkj B. arata care dintre tintele plotate a schimbat de drum;
nmlkj C. aceasta functie se utilizeaza numai atunci cand
se simuleaza manevra de evitare;
jklmn D. indica drumul, viteza si CPA-ul tintei plotate.
859 1200. Care este cea mai utilizata forma de reprezentare grafica pentru drumul
si Puncte: viteza unei tinte, la radarele ARPA?
0/1
nmlkj A. hexagoanele PAD ( predicted are of danger);

nmlkj B. afisarea valorilor pentru drumul si viteza tintei in
format alfanumeric;
jklmn C. marcarea pozitiilor anterioare avute de tinta pe
ecranul radar;
jklmn D. vector relativ sau real de miscare
860 1201. Care din urmatoarele date trebuie utilizate ( introduse) in sistemul ARPA?
Puncte: nmlkj A. drumul deasupra

0/1 fundului;
jklmn C. drumul preliminar trasat pe harta;
jklmn D. drumul adevarat.
861 1202. Care din urmatoarele date trebuie utilizate ( introduse) in sistemul ARPA?
Puncte:
0/1
nmlkj A. viteza deasupra fundului;
jklmn B. viteza prin apa;
jklmn C. viteza indicata de GPS;
jklmn D. viteza indicata de lochul Doppler.
862 1203. Care din urmatoarele setari ale radarului ARPA furnizeaza o imagine
radar foarte apropiata de cea care poate fi observata vizual, de pe puntea
de
Puncte:
0/1 comanda?
jklmn A. miscarea relativa, H-UP, Vector Relativ pentru

tintele plotate;
jklmn B. miscarea reala, N-UP, Vector Real pentru tintele plotate;
jklmn C. miscarea reala, C-UP, Vector Real pentru tintele plotate;
jklmn D. miscarea relativa, C-UP, Vector Real pentru

tintele plotate;
863 1204. Ce fel de erori sunt posibile daca in sistemul ARPA se introduce
valoarea drumului deasupra fundului pentru nava proprie:
Puncte:
0/1 nmlkj A. nu vor fi nici un fel de erori;
nmlkj B. pot aparea erori la determinarea Directiei Miscarii
Relative
a tintelor;
jklmn C. pot aparea erori la calculul CPA-ului;
jklmn D. pot aparea erori la determinarea drumului adevarat al
tintelor;
864 1206. Exista din punct de vedere al COLREG un tratament preferential pentru
navele dotate cu radare ARPA?
Puncte:
0/1
jklmn A. NU;
jklmn B. DA;
jklmn C. DA, numai in conditii de vizibilitate buna;
jklmn D. DA, numai in conditii de vizibilitate redusa.
865 1207. Cum trebuie setat radarul pentru a efectua simularea unei manevre
de evitare pentru o nava tinta aflata in tribord, putin inaintea traversului, la
un
Puncte:
0/1 ARPA?
jklmn A. Miscare reala/ N-UP/ vector real;

jklmn B. Miscare reala/ C-UP/ vector real;
jklmn C. Miscare relativa/ N-UP/ vector relativ;
jklmn D. Miscare relativa/ C-UP/ vector real;
866 1208. Care din urmatoarele afirmatii este FALSA? La un radar ARPA cu sistem
parametri:
0/1
jklmn A. TCPA-ul la nava tinta pentru care se face evitarea;
jklmn C. timpul alocat pentru inceperea manevrei de evitare;
jklmn D. drumul navei noastre.
867 1209. Care din urmatoarele afirmatii este ADEVARATA? Simularea manevrei de
Puncte: evitare, la un radar ARPA cu sistem vectorial, are ca rezultat:
0/1
nmlkj B. stabilirea distantei de siguranta optima;

nmlkj C. stabilirea orei la care se incepe manevra de
evitare; nmlkj D. stabilirea parametrilor manevrei de
evitare.
868 1210. Care din urmatoarele afirmatii este ADEVARATA? In cadrul simularii
Puncte: manevrei de evitare, la un radar ARPA cu sistem vectorial efectele manevrei de
0/1 evitare se pot estima:
jklmn A. numai pentru tinta periculoasa, pentru care se

face simularea evitarii;
jklmn B. numai pentru tintele care sunt deja plotate si urmarite
de ARPA;
jklmn C. numai toate tintele de pe ecranul radarului ARPA;
jklmn D. numai pentru tintele plotate si urmarite de ARPA care
au un CPA mai mic decat distanta de siguranta.
869 1211. La un radar ARPA cu sistem PAD, care din urmatoarele afirmatii
Puncte: referitoare la acest sistem grafic ARPA, este FALSA?

0/1
nmlkj A. PAD-ul are forma unui hexagon;

nmlkj B. aria PAD-ului nu se modifica neaparat simetric pe
masura ce scade distanta la nava tinta?
jklmn C. Aria PAD-ului depinde de distanta de siguranta
introdusa de catre utilizator;
jklmn D. Aria PAD-ului depinde de timpul alocat de utilizator
pana la inceperea manevrei de evitare.;
870 1212. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la modul de stabilire al manevrei
Puncte: de evitare pe baza informatiilor date de un radar ARPA cu sistem PAD este
0/1 ADEVARATA?
jklmn A. PAD-ul indica grafic zona periculoasa din jurul unei tinte;
jklmn B. in functie de aria PAD-ului putem aprecia valoarea

CPA - ului la o tinta mobila;
jklmn C. tehnica PAD-uluise preteaza cel mai bine pentru
stabilirea manevrelor
jklmn D. drumul de evitare se stabileste prin determinarea
directiei la centrul geometric al PAD-ului.
871 1230. In stationare la ancora setarea alarmei corespunzatoare la receptorul

GPS se face in functie de:
Puncte:
0/1
jklmn A. numarul de nave existente in rada;

jklmn B. distanta la un reper fix la coasta;
jklmn C. numarul de chei de lant la apa;
jklmn D. adancimea apei.
872 380. Cea mai precisa informatie pe care un radar o poate oferi se refera la:
Puncte:
0/1
nmlkj A. Relevmentul la o tinta
jklmn B. Marimea unei tinte

jklmn C. Viteza unei tinte
jklmn D. Distanta la o tinta
873 382. Radarul este setat in Miscare Relativa, cu imaginea in sistem H-UP.
Care este cea mai rapida metoda pentru determinarea punctului navei?
Puncte:
0/1
jklmn A. Masurarea unei distante si a unui relevment la un

reper jklmn B. Masurarea a doua distante jklmn C.
Masurarea a doua relevmente
jklmn D. In sistemul H-UP nu este indicata determinarea
pozitiei navei
874 383. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la radar este FALSA?
Puncte:
0/1
jklmn A. Inaltimea la care se afla antena radarului
influenteaza bataia radarului
nmlkj B. Detectia radar este influentata de conditiile
hidrometeorologice
jklmn C.Radarul trebuie verificat periodic in conditii de vizibilitate
buna, pentru a se vedea daca functioneaza corect
jklmn D. Relevmentele sunt mai precise decat distantele
masurate cu radarul
875 385. Radarul este setat in Miscare Relativa H-UP. Care din urmatoarele
afirmatii Puncte: este ADEVARATA?
0/1
jklmn A. Linia coastei care apare pe imaginea radar are de

regula aceeasi orientare cu harta de navigatie
jklmn B. Pe cercul azimutal al radarului se masoara
relevmente adevarate
jklmn C. Imaginea radar corespunde cu imaginea care se
poate observa vizual de pe puntea de comanda
jklmn D. La o schimbare de drum, imaginea radar se
roteste in sensul giratiei navei
876 386. Radarul este setat in Miscare Relativa, in H-UP. Ce influenta are directia
si viteza curentului asupra vectorului miscarii relative al unei tinte?
Puncte:
0/1
nmlkj A. Nu are nici o infuenta

nmlkj B. Poate genera erori atunci cand se determina
viteza relativa a tintei respective
jklmn C. Poate genera erori atunci cand se calculeaza
Aspectul la tinta respectiva
jklmn D. Poate produce erori in calcularea CPA-ului
877 387. Radarul este setat in Miscare Reala N-UP. Influenteaza directia si
viteza curentului valoarea afisata de radarul ARPA pentru CPA/TCPA-ul unei tinte?
Puncte:
0/1
jklmn A. Da
jklmn B. Nu
jklmn C. Numai daca se lucreaza cu vectori reali de miscare
pentru tinta plotata
jklmn D. Numai daca se lucreaza cu vectori relativi de

miscare pentru tinta plotata

unui reper de navigatie plutitor (baliza) este FALSA?
Puncte:
0/1
jklmn A.
In cazul in care nu exista deriva, directia Miscarii Relative
a reperului fix este in sens contrar drumului navei
jklmn B. In cazul in care nu exista deriva, viteza relativa a
reperului este egala cu viteza navei proprii
jklmn C. In cazul in care exista deriva, viteza relativa a
reperului este egala cu viteza curentului
jklmn D. In cazul in care exista deriva, din triunghiul vitezelor
construit pentru reperul respectiv se poate determina directia
curentului
879 390. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la identificarea pe radar a unei
Puncte: nave care naviga in acelasi drum si cu aceeasi viteza cu nava este FALSA?
0/1
nmlkj A. Distanta la nava respectiva se mentine constanta

nmlkj B. In Miscarea Relativa tinta care reprezinta nava
respectiva va fi stationara pe ecranul radar
jklmn C. Relevmentul la nava respectiva se mentine constant
jklmn D. Vectorul de Miscare Relativa pentru nava
respectiva va avea aceeasi directie cu drumul navei
proprii
880 391. Radarul este setat in Miscare Relativa, imaginea stabilizata N-UP. O nava
Puncte: tinta in sectorul Prova Tribord vine la coliziune. Care din urmatoarele afirmatii
0/1 este FALSA?
jklmn A.O schimbare de drum la tribord, efectuata de nava proprie

va face ca valoarea Directiei Miscarii Relative sa creasca
jklmn B. O schimbare de drum la Babord, efectuata de
nava proprie, va face ca valoarea Directiei Miscarii
Relative al navei tinta sa scada
jklmn C. O reducere a vitezei navei proprii va face ca valoarea
Directiei Miscarii Relative a navei tinta sa creasca
jklmn D. Stoparea navei proprii, (viteza prin apa zero) nu
modifica valoarea Directiei Miscarii Relative a navei tinta

(paralelelor indicatoare) este FALSA?
Puncte:
0/1
jklmn A. Cu ajutorul PI se poate urmari deplasarea navei pe

un anumit drum
jklmn B. Cu ajutorul PI se poate urmari efectuarea unei
schimbari de drum
jklmn C. Cu ajutorul PI se poate pilota nava pruntr-o schema
de separare a traficului
jklmn D. Cu ajutorul PI se poate urmari rezultatul unei manevre
de evitare

(paralelelor Puncte: indicatoare) este FALSA?
0/1
jklmn A. PI se pot utiliza numai in Miscarea Relativa

jklmn B. Nu este recomandat a se trasa pe ecranul radar mai
mult de doua PI simultan
jklmn C. Pilotarea navei cu ajutorul PI nu este indicata atunci
cand exista deriva
jklmn D. Este indicata utilizarea PI, pentru pilotarea navei in
orice conditii de vizibilitate
883 394. Care dintre urmatoarele afirmatii privitoare la utilizarea NAVLINE este
Puncte: FALSA?
0/1
jklmn A. NAVLINE-urile se traseaza prin metoda

relevmentelor si distantelor masurate la punctele
caracteristice ale rutei de urmat
jklmn B.NAVLINE-ul trebuie utilizat atunci cand ruta pe care
trebuie pilotata nava implica schimbari frecvente de drum
jklmn C. Principiul pilotarii navei pe NAVLINE este acelasi ca
si in cazul PI
jklmn D. Spre deosebire de PI, NAVLINE-ul nu poate fi
utilizat decat pe scala radar pe care a fost trasat
884 395. Miscarea Relativa a unui reper fix poate furniza informatii utile de
navigatie. Puncte: Care din urmatoarele afirmatii este FALSA?
0/1
jklmn A. Drumul deasupra fundului pe care se deplaseaza

nava proprie
jklmn B. Viteza de deasupta fundului pe care se deplaseaza
nava proprie
nmlkj C. Unghiul total de deriva
nmlkj D. Abaterea navei proprii de la ruta trasata pe harta
885 396. Care din urmatoarele afirmatii este FALSA? In conditiile in care exista
Puncte: deriva, plotand pe Planseta RADAR pozitiile succesive ale unui reper fix se
nmlkj A. Drumul adevarat (Da) care trebuie tinut la timona, pentru a

contracara efectul derivei

nmlkj B. Corectia pentru stabilirea valorii exacte a CPA-ului la o
nava tinta
jklmn C. Viteza curentului
jklmn D. Drumul deasupra fundului care trebuie luat pentru a
trece
de la o anumita distanta fata de reper
886 397. Care din urmatoarele afirmatii este ADEVARATA? In conditiile in care
Puncte: exista deriva, pe Planseta RADAR se lucreaza cu urmatorii parametri de
0/1 miscare pentru nava proprie:
nmlkj A. Drum deasupra fundului/ viteza deasupra fundului

jklmn B. Drum adevarat/ viteza deasupra fundului
jklmn C. Drum adevarat/ viteza prin apa
jklmn D. Drum deasupra fundului/ viteza prin apa
887 398. Care din urmatoarele afirmatii este ADEVARATA? O harta electronica
Puncte: radar (True MAP) poate fi trasata pe ecranul radar de catre utilizator si ulterior
0/1 folosita pentru pilotarea navei, numai daca:
nmlkj A. Radarul functioneaza in Miscarea Reala/ N UP

nmlkj B. Radarul functioneaza in Miscare Relativa/ N UP
nmlkj C. Numai daca radarul este cuplat cu receptorul GPS.
nmlkj D. Avem pe radar un reper in functie de care sa putem
pozitiona manual harta electronica

Puncte:urmatoarelor date:
0/1
jklmn A. Viteza navei prin apa

jklmn B. Distanta pana la urmatorul Way Point
jklmn C. Valoarea corectiei giro
jklmn D. Pozitia indicata de receptorul GPS
889 400. Radarul este setat in Miscare Reala, imaginea stabilizata N-UP. Care
din urmatoarele afirmatii referitoare la utilitatea functiei HISTORY este
Puncte:
0/1 ADEVARATA?
jklmn A. Arata care dintre tinte vine la coliziune

jklmn B. Arata care dintre tintele plotate a schimbat de drum
jklmn C. Aceasta functie se utilizeaza numai atunci cand
se simuleaza manevra de evitare
jklmn D. Indica drumul, viteza si CPA-ul tintei plotate.
890 401. Ce determina la un radar ARPA emiterea unei alarme vizuale si sonore?
Puncte:
0/1
jklmn A. Plotarea automata a unei tinte care a intrat in
suprafata zonelor de veghe
jklmn B. O tinta plotata si urmarita automat al carei ecou
s-a pierdut
nmlkj C. O tinta care are un CPA mai mic decat limita
stabilita/setata de utilizator
891 402. Radarul ARPA este cuplat cu lochul hidrodinamic. Din cauza curentului
de maree, acesta indica o viteza mai mare decat viteza reala a navei proprii.
Ce
Puncte: erori sunt posibile in datele pe care ARPA le afiseaza?

0/1
jklmn A. CPA-ul afisat este mai mic decat cel real
jklmn B. TCPA-ul afisat este mai mic decat cel real

jklmn C. Relevmentul afisat pentru tinta plotata este
eronat jklmn D. Nici una dintre acestea erori
892 403. Care este cea mai utilizata forma de reprezentare grafica pentru drumul
si viteza unei tinte, la radarele ARPA?
Puncte:
0/1
nmlkj A. Hexagoanele PAD (predicted area of danger)

nmlkj B. Afisarea valorilor pentru drumul si viteza tintei in
format alfanumeric
nmlkj C. Marcarea pozitiilor anterioare avute de tinta pe
ecranul radar
nmlkj D. Vector relativ sau real de miscare
Puncte:
0/1
nmlkj A. Drumul deasupra fundului
nmlkj B. Drumul compas

nmlkj C. Drumul de urmat, trasat pe harta
nmlkj D. Drumul adevarat
Puncte:
0/1
jklmn A. Viteza deasupra fundului

jklmn B. Viteza prin apa
jklmn C. Viteza indicata de GPS
jklmn D. Viteza indicata de lochul Doppler
895 406. Care dintre urmatoarele setari ale radarului ARPA furnizeaza o imagine
Puncte: radar foarte apropiata de cea care poate fi observata vizual, de pe puntea de
0/1 comanda?
jklmn A. Miscarea relativa, H-UP, Vector Relativ pentru

tintele plotate
jklmn B. Miscarea Reala, N-UP, Vector Real pentru tintele plotate
jklmn C. Miscarea Reala, C-UP, Vector Real pentru tintele plotate
jklmn D. Miscare Relativa, C-UP, Vector Real pentru tintele plotate
896 407. Ce fel de erori sunt posibile daca in sistemul ARPA se introduce
valoarea Puncte: drumului deasupra fundului pentru nava proprie
0/1
nmlkj A. Nu vor fi nici un fel de erori

nmlkj B. Pot aparea erori la determinarea Directiei Miscarii
Relative a tintelor
nmlkj C. Pot aparea erori la calculul CPA-ului
nmlkj D. Pot aparea erori la determinarea drumului
adevarat al tintelor

897 408. Cand este activata zona de veghe de 6 Mile (ring guard) la un radar
ARPA Puncte: care din afirmatiile de mai jos este ADEVARATA?
0/1
jklmn A. Toate tintele periculoase vor fi plotate si urmarite automat
jklmn B. Toate tintele care intra in suprafata de veghe vor fi

plotate si urmarite automat
jklmn C. Numai tintele periculoase care intra in suprafata de
veghe vor fi plotate si urmarite automat
jklmn D. Unele tinte de mici dimensiuni pot scapa detectiei
zonelor de veghe
898 409. Exista din punct de vedere al COLREG un tratament preferential

pentru navele dotate cu radare ARPA?
Puncte:
0/1
jklmn A. NU
jklmn B. DA
jklmn C. DA, numai in conditii de vizibilitate buna
jklmn D. DA, numai in conditii de vizibilitate redusa
899 410. Cum trebuie setat radarul pentru a efectua simularea unei manevre de
Puncte: evitare pentru o nava tinta aflata in tribord, putin inaintea traversului, la un
0/1 ARPA?
jklmn A. Miscare Reala/ N-UP/ vector real

jklmn B. Miscare Reala/C-UP/ vector real
jklmn C. Miscare Relativa/ N-UP/ vector relativ
jklmn D. Miscare Relativa/ C-UP/vector real

900 411. Care din urmatoarele afirmatii este FALSA? La un radar ARPA cu sistem
0/1 parametri:
jklmn A. TCPA-ul la nava tinta pentru care se face evitarea

jklmn B. Viteza navei proprii
jklmn C. Timpul alocat pentru inceperea manevrei de evitare
jklmn D. Drumul navei noastre
901 412. Care din urmatoarele afirmatii este ADEVARATA? Simularea manevrei
de evitare, la un radar ARPA cu sistem vectorial, are ca rezultat:
Puncte:
0/1
jklmn A. Stabilirea drumului navei tinta pentru care se face evitarea
jklmn B. Stabilirea distantei de siguranta optima

jklmn C. Stabilirea TCPA
nmlkj D. Stabilirea parametrilor manevrei de evitare
902 413. Care din urmatoarele afirmatii este ADEVARATA? In cadrul simularii
Puncte: manevrei de evitare la un radar ARPA cu sistem vectorial efectele manevrei de
0/1 evitare se pot estima:
jklmn A. Numai pentru tinta periculoasa, pentru care se

face simularea evitarii
nmlkj B. Numai pentru tintele care sunt deja plotate si urmarite de
ARPA
jklmn C. Numai toate tintele de pe ecranul radarului ARPA
jklmn D. Numai pentru tintele plotate si urmarite de ARPA care
au un CPA mai mic decat distanta de siguranta
referitoare Puncte: la acest sistem grafic ARPA, este FALSA?
0/1
jklmn A. Orice tinta plotata poate avea unul, doua sau nici un PAD
jklmn B.
Aria PAD-ului nu se modifica atata timp cat nu se modifica
parametrii de mars ai navei proprii sau ai navei tinta
jklmn C.Pozitia PAD-ului se modifica o data cu modificarea
distantei dintre nava noastra si nava tinta
jklmn D. Punctul de coliziune nu coinicide cu centrul
geometric al PAD-ului
referitoare la acest sistem grafic ARPA, este FALSA?
Puncte:
0/1
nmlkj A. PAD-ul are forma unui hexagon

nmlkj B. Aria PAD-ului nu se modifica neaparat simetric pe
masura ce scade distanta la nava tinta
jklmn C. Aria PAD-ului depinde de distanta de siguranta
introdusa de catre utilizator
jklmn D. Aria PAD-ului depinde de timpul alocat de utilizator
pana la inceperea manevrei de evitare
905 416. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la modul de stabilire al

Puncte: manevrei de evitare pe baza informatiilor date de un radar ARPA cu sistem PAD
0/1 este ADEVARATA?
jklmn A. PAD-ul indica grafic zona periculoasa din jurul unei tinte
jklmn B. In functie de aria PAD-ului putem aprecia valoarea CPA-

ului la o tinta mobila

jklmn C. Tehnica PAD-ului se preteaza cel mai bine pentru
stabilirea manevrelor de evitare prin variatia vitezei
jklmn D. Drumul de evitare se stabileste prin determinarea
directiei
la centrul geomteric al PAD-ului
906 417. Precizia masurarii relevmentului radiogoniometric este influentata de un

Puncte: cumul de factori. Influenta carui din acesti factori poate fi masurata valoric prin
0/1 metoda comparatiei intre relevementul optic si relevmentul radio masurate
simultan la acelasi radio
jklmn A. efectul de uscat

jklmn B. efectul de noapte
jklmn C. efectul de antena
jklmn D. efectul de emisie secundara
907 418. Caracteristicile de functionare a radiofarurilor sunt continute in Admirality

Puncte: listot Radio signals
0/1
jklmn A. Vol.3
jklmn B. Vol.4
jklmn C. Vol.2
jklmn D. Vol.1
908 419. Efectul de noapte este generat de:

Puncte:
0/1
jklmn A. Trecerea undei directe peste suprafete cu

proprietati conductive diferite
nmlkj B. Receptia simultana a undei directe si a celei reflectate
nmlkj C. Eroarea de nealiniere a antenei cadru in axul
longitudinal al navei
jklmn D. Eroarea in corectia compasului
909 627. Radarul este setat in Miscare Reala. Care din urmatoarele tipuri de tinte
nu se va deplasa pe imaginea radar?
Puncte:
0/1

jklmn B. suportul care reprezinta pozitia navei proprii;
jklmn C. o nava care merge in acelasi drum si in aceeasi viteza
ca nava proprie.
910 628. Radarul este setat in Miscare Relativa, cu imaginea in sistem H-UP.
Care este cea mai rapida metoda pentru determinarea punctului navei?
Puncte:
0/1
jklmn A. masurarea unei distante si a unui relevment la un reper;
jklmn B. masurarea a doua distante;

jklmn C. masurarea a doua relevmente.
911 629. Radarul este setat in Miscare Relativa, cu imaginea in sistem H-UP. Ce
Puncte: influenta are directia si viteza curentului asupra vectorului miscarii relative al
0/1 unei tinte?
jklmn A. nu are nici o influenta;

jklmn B. poate genera erori atunci cand se determina
viteza relativa a tintei respective;
jklmn C. poate genera erori atunci cand se calculeaza
Aspectul la tinta respectiva.
912 630. Radarul este setat in Miscare Reala, N-UP. Influenteaza directia si
viteza curentului valoarea afisata de radarul ARPA pentru CPA/TCPA-ul unei
tinte?
Puncte:
0/1
jklmn A. da;
jklmn B. nu;
jklmn C. numai daca se lucreaza cu vectori reali de miscare
pentru tinta plotata.
913 631. CPA-ul la o tinta aflata pe ecranul unui radar conventional, setat in
Miscare Relativa cu imaginea stabilizata N-UP, poate fi determinat;
Puncte:
0/1
jklmn A. imediat ce tinta a aparut pe ecranul radarului;

jklmn B. numai daca imaginea radar este observata in
mod constant;
jklmn C. numai dupa ce tinta a fost plotata de cel putin doua ori.
914 632. Pe ecranul radar setat in Miscare Relativa observati o tinta care timp de 12
Puncte: minute s-a mentinut in acelasi relevment si la aceeasi distanta fata de nava
0/1 proprie. Tinta respectiva este:

jklmn B. o nava care se deplaseaza in acelasi drum si cu

aceeasi viteza ca nava proprie;
jklmn C. o nava ajunsa din urma.
915 633. In terminologia radar" Aspectul" unei nave tinta inseamna:

Puncte:
0/1
jklmn A. relevmentul adevarat in care nava proprie "vede"
nava proprie;
nmlkj B. relevmentul prova semicircular in care nava tinta " vede"
nava proprie;
jklmn C. relevmentul Prova in care nava proprie " vede" nava tinta.
916 634. Cum se poate detecta cu ajutorul radarului setat in Miscare

Relativa prezenta unei tinte periculoase?
Puncte:
0/1
jklmn A. distanta scade iar valoarea relevmentului adevarat creste;
nmlkj B. relevmentul si distanta la tinta se modifica;

nmlkj C. tinta se apropie, iar relevmentul la ea nu se modifica;
917 635. Ce caracterizeaza o situatie de "foarte mare apropiere?

Puncte:
0/1
nmlkj A. distanta la o nava tinta scade;
nmlkj B. CPA-ul la o nava tinta este 0;

jklmn C. CPA-ul la o nava tinta este mai mic decat distanta
de siguranta.

unei " Puncte: nave ajunse din urma " este FALSA?
0/1
jklmn A. distanta la "nava ajunsa din urma" scade;

jklmn B.
directa Miscarii Relative a " navei ajunsa din urma" are
aproximativ aceeasi valoare cu drumul navei proprii;
jklmn C. viteza relativa a "navei ajunse din urma" este mica.
919 637. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la identificarea pe radar a unei
Puncte: nave care naviga in acelasi drum si cu aceeasi viteza cu nava este FALSA?
0/1
jklmn A. In Miscarea Relativa tinta care reprezinta nava

respectiva va fi stationara pe ecranul radar;
jklmn B. relevmentul la nava respectiva se mentine constant;
jklmn C. vectorul de Miscare Relativa pentru nava respectiva
va avea aceeasi directie cu drumul navei proprii.
920 638. Care din afirmatiile urmatoare privitoare la utilizarea PI (

paralelelor Puncte: indicatoare) este FALSA?
0/1

cand exista deriva.

921 639. Miscarea Relativa a unui reper fix poate furniza informatii utile de
navigatie. Puncte: Care din urmatoarele afirmatii este FALSA?
0/1
jklmn A. drumul deasupra fundului pe care se deplaseaza

nava proprie;
jklmn B. viteza de deasupra fundului pe care se deplaseaza
nava proprie;
jklmn C. abaterea navei proprii de la ruta trasata pe harta
922 640. Care din urmatoarele afirmatii este FALSA?In conditiile in care exista
Puncte: deriva, plotand pe Planseta RADAR pozitiile sugestive ale unui reper fix se
nmlkj A. drumul adevarat (Da) care trebuie tinut la timona,

pentru a contracta efectul derivei;
nmlkj B. corectia pentru stabilirea valorii exacte a CPA-ului
la o nava tinta;
nmlkj C. viteza curentului.

0/1
jklmn A. viteza navei prin apa;

jklmn B. distanta pana la urmatorul Way Point;
jklmn C. valoarea corectiei giro.
924 643. Ce inseamna ARPA?

Puncte:
jklmn A. un sistem automat de plotare a tintelor radar;

jklmn B. un sistem manual de plotare a tintelor radar;
jklmn C. un sistem automat pentru plotarea navei pe
baza informatiei radar
Puncte:
0/1
nmlkj A. drumul deasupra fundului;

jklmn C. drumul adevarat.
926 645. Care din urmatoarele afirmatii este FALSA?La radar ARPA cu sistem
0/1 parametri:
jklmn A. TCPA-ul la nava tinta pentru care se face evitarea;

jklmn C. timpul alocat pentru inceperea manevrei de evitare.
927 646. Care din urmatoarele afirmatii este ADEVARATA? Simularea manevrei
de evitare, la un radar ARPA cu sistem vectorial, are ca rezultat:
Puncte:
0/1
jklmn B. stabilirea distantei de siguranta optima;

jklmn C. stabilirea parametrilor manevrei de evitare.
928 948. Radarul este setat in Miscare Reala. Care din urmatoarele tipuri de tinte
nu Puncte: se va deplasa pe imaginea redar?
0/1

jklmn B. Spotul care reprezinta pozitia navei proprii;
jklmn C. o nava care merge in acelasi drum si cu aceeasi viteza
cu nava proprie.
929 Care din afirmatii sunt adevarate?

Puncte:
0/1
jklmn A. tinta din tribord va intersecta drumul navei proprii

prin prova;
jklmn B. tinta din babord va intersecta drumul navei proprii
prin prova
jklmn C. tinta din babord va intersecta drumul navei proprii
prin pupa
D. ambele tinte sunt periculoase daca se pastreaza
jklmn parametrii de miscare.
930 Care din afirmatiile de mai jos sunt adevarate, in legatura cu situatia
prezentata Puncte: in fig. 9?
0/1
jklmn A. ambele tinte prezinta pericol de coliziune;

jklmn B. ambele tinte sunt neprivilegiate;
jklmn C. ambele tinte sunt privilegiate;
jklmn D. vectorii sunt adevarati.
931 Care din afirmatiile de mai jos sunt adevarate, in legatura cu tinta din
imaginea Puncte: alaturata (fig.7)?
0/1
nmlkj A. tinta este fixa;

nmlkj B. tinta este in deriva in siajul navei proprii;
nmlkj C. tinta are acelasi drum si aceeasi viteza ca ale
navei proprii;
nmlkj D. tinta are drum opus navei proprii dar aceeasi viteza.
932 Din fig, 17 selectati informatia FALSA:

Puncte:
0/1
nmlkj A. forma de reprezentare a imaginii radar este North Up;

nmlkj B. evitarea se face prin schimbare combinata de
drum si viteza;
jklmn C. evitarea se face prin reducere de viteza, in conditii
de deriva de curent;
jklmn D. timpul de ploting este de 6 minute.
933 Forma de reprezentare a acestei imagini radar (fig. 2) este:

Puncte:
0/1
nmlkj A. head up, vectori relativi;

nmlkj B. head up, vectori reali;
jklmn C. north up, vectori relativi;
nmlkj D. north up, vectori reali.
934 Forma de reprezentare a acestei imagini radar (fig. 3) este:

Puncte:
0/1
nmlkj A. head up, vectori relativi;

nmlkj B. head up, vectori reali;
jklmn C. north up, vectori reali.
nmlkj D. north up, vectori relativi;
935 In fig. 10 este prezentata rezolvarea vectoriala, pe planseta radar a

unei Puncte: probleme de;
0/1
jklmn A. evitare prin reducere de viteza in timp alocat,

reprezentare North Up;
jklmn B. evitare prin reducere de viteza in timp alocat,
reprezentate Head Up;
jklmn C. evitare prin schimbare combinata de drum si viteza,
North Up;
jklmn D. evitare prin reducere de viteza imediatt,
reprezentate North Up;
936 In fig. 11. este prezentata rezolvarea vectoreiala, pe planseta radar a unei
Puncte: probleme de :
0/1
jklmn A. evitare prin reducere de viteza imediat, reprezentare

Head Up;
reprezentare Head Up;
jklmn C.
evitare prin schimbare combinata de drum si viteza,
Head Up;
jklmn D. evitare prin schimbare combinata de drum si viteza,
Head Up;
937 In fig. 12 este prezentata rezolvarea vectoriala, pe planseta radar a unei

Puncte: probleme de:
0/1

jklmn C.
evitare prin schimbare combinata de drum si viteza,
Head Up;
jklmn D. evitare prin schimbare de drum reprezentare, North Up;

0/1

Head Up;
jklmn D. evitare prin schimbare de drum reprezentare, Head Up;

0/1
nmlkj A. evitare prin schimbare de drum in timp alocat,

jklmn B. evitare prin schimbare de drum imediat,
Head Up;
jklmn D. evitare prin schimbare de drum imediat
reprezentare, Head Up;

0/1

jklmn B. evitare prin schimbare de drum imediat,
Head Up;
reprezentare, Head Up;

0/1

jklmn B. evitare prin schimbare combinata de drum si viteza,
noua viteza impusa, North-Up;
jklmn C.evitare prin schimbare combinata de drum si
viteza,noul drum impus, Head Up;
reprezentare, North Up;

0/1

jklmn B. evitarea se face prin schimbare combinata de
drum si viteza, noua viteza impusa, North Up;
jklmn C. evitare prin schimbare de drum si viteza, noul drum
impus, head Up;
jklmn D. evitare prin schimbare de drum imediat,
reprezentare North Up.
943 In situatia reprezentata alaturat (fig. 6):

Puncte:
0/1
jklmn A. tinta din tribord este mai periculoasa decat tinta

din babord;
jklmn B. tinta din babord este fixa;
jklmn C. se va evita tinta din tribord pentru ca este privilegiata;
jklmn D. se va evita tinta din babord pentru ca este privilegiata;
944 Pe schema din fig. 10, forma de reprezentare radar este:

Puncte:
0/1
jklmn A. Head;
jklmn B. North;
jklmn C. Head Up;
jklmn D. North Up;
945 Tinta din figura 1alaturata prezinta urmatoarea caracteristica:

Puncte:
0/1
nmlkj A. are acelasi drum cu nava proprie dar viteza

diferita; nmlkj B. este o tinta fixa;
nmlkj C. are acelasi drum si aceeasi viteza cu nava
proprie; nmlkj D. este o nava in deriva.
946 Tinta din figura 4 radar:

Puncte:
0/1
jklmn A. este periculoasa;

jklmn B. este nepericuloasa;
jklmn C. va intersecta drumul propriu prin pupa;
jklmn D. are drumul in cadranul 2 de orizont.
947 Urmatoarea afirmatie legata de tinta din figura 3 este adevarata:

Puncte:
0/1
nmlkj A. tinta este reprezentata in miscare relativa;

nmlkj B. tinta prezinta pericol de coliziune;
jklmn C. tinta are acelasi drum si aceeasi viteza cu nava proprie;
jklmn D. tinta are acelasi drum cu nava proprie dar o viteza

mai mica.
948 Viteza navei proprii (fig. 2) este egala cu:

Puncte:
0/1
jklmn A. 12 nd;
jklmn B. 10 nd;
jklmn C. 22 nd;
jklmn D. 0 nd.
949 1055. Deviatia radio este determinata de:

Puncte:
0/1
nmlkj A. efectul de uscat;
jklmn B. efectul de noapte;
jklmn C. efectul de emisie secundara

Puncte:
0/1
jklmn A. locul geometric al punctelor din care suma
distantelor la doua puncte fixe este constanta;
jklmn B. locul geometric al punctelor de egala diferenta

de relevment la doua puncte fixe;
distanta la doua puncte fixe;
951 1058. Configuratia segmentului spatial GPS asigura in orice punct pe

suprafata terestra numarul minim necesar de sateliti radiovizibili, care este de:
Puncte:
0/1
jklmn A. 4;
jklmn B. 2;
952 1059. Segmentul spatial GPS este format, in configuratie standard, din 24
e sateliti operationali, a caror dispunere in spatiu este urmatoarea:
Puncte:
0/1
jklmn A. in 4 plane orbitale, cate 6 sateliti in fiecare plan orbital;

jklmn B. in 6 plane orbitale, cate 4 sateliti in fiecare plan orbital;
jklmn C. in 3 plane orbitale, cate 8 sateliti in fiecare plan orbital;
953 1060. Care din afirmatiile de mai jos cu privire la parametrii segmentului
spatial Puncte: GPS este FALSA?
0/1
jklmn A. inaltimea aproximativa a orbitei este 21.200 km

jklmn B. inclinarea orbitei fata de planul ecuatorului terestru este
55 grade
jklmn C. perioada de rotatie a satelitilor este 24 ore
954 1061. Sistemul GPS a fost proiectat pe baza elipsoidului de referinta:

Puncte:
0/1
nmlkj A. astrogeodezic
jklmn B. WGS-84
jklmn C. WGS-72
955 1063. Care este semnificatia parametrului SOG afisat de un receptor GPS
de navigatie maritima?
Puncte:
0/1
nmlkj A. viteza deasupra fundului in functie de urmatorul

WAYPOINT;
jklmn B. viteza deasupra fundului in functie de
WAYPOINT-ul anterior;
jklmn C. viteza deasupra fundului rezultata din derivata
spatiului intre puncte consecutiv determinate
956 1064. Pe harta electronica poate fi afisata pozitia cu conditia ca echipamentul

ECDIS sa fie cuplat cu:
Puncte:
0/1
jklmn A. receptorul GPS;

jklmn B. girocompasul;
jklmn C. pilotul automat.

Puncte:
0/1
jklmn A. efectul de uscat;
jklmn C. efectul de emisie secundara;
jklmn D. efectul de antena.
958 1214. Care din elementele constructive ale navei are de regula cea mai mare
Puncte: influenta asupra valorii deviatiei radio si care determina variatia de tip cuadrantal
0/1 a acesteia:
jklmn A. catargele;
jklmn B. corpul navei;
jklmn C. bigile;
jklmn D. antenele navei.

Puncte:
0/1
jklmn A. locul geometric al punctelor din care suma distantelor la
doua puncte fixe este constanta;
jklmn B. locul geometric al punctelor de egal relevment la doua
puncte fixe;
relevment la doua puncte fixe;
jklmn D. locul geometric al punctelor de egala diferenta de distanta
la doua puncte fixe;
960 1216. O pereche de statii a unui lant LORAN-C se identifica in functie de:
Puncte: nmlkj A. frecventa de baza de repetitie a

0/1 impulsurilor;
jklmn B. frecventa de repetitie a impulsurilor;
jklmn C. frecventa specifica de repetitie a impulsurilor;
jklmn D. frecventa purtatoare.
961 1217. Parametrii utilizati pentru determinarea pozitiei cu sistemul GPS:

Puncte:
0/1
nmlkj A. pseudodistanta, inaltimea;
jklmn B. diferenta de relevement, suma distantelor;
jklmn C. pseudodistanta, diferenta de distanta;
jklmn D. diferenta de distanta, azimutul
962 1218. Configuratia segmentului spatial GPS asigura in orice punct pe

suprafata terestra numarul minim necesar de sateliti radiovizibili, care este de:
Puncte:
0/1
jklmn A. 4;
jklmn B. 2;
jklmn C. 6;
jklmn D. 5;
963 1219. Segmentul spatial GPS este format, in configuratie standard, din 24
de sateliti operationali, a caror dispunere in spatiu este urmatoarea:
Puncte:
0/1
jklmn A. in 4 plane orbitale, cate 6 sateliti in fiecare plan orbital;

jklmn B. in 6 plane orbitale, cate 4 sateliti in fiecare plan orbital;
jklmn C. in 3 plane orbitale, cate 8 sateliti in fiecare plan orbital;

jklmn D. in 8 plane orbitale, cate 3 sateliti in fiecare plan orbital;
964 1221. Care din afirmatiile de mai jos cu privire la rolul segmentului de
control Puncte: GPS este FALSA?
0/1
jklmn A. urmarirea satelitilor GPS;

jklmn B. determinarea pozitiei reale pe orbita a satelitilor GPS;
jklmn C. modificarea continua a parametrilor orbitei satelitilor GPS;
jklmn D. actualizarea efemeridei si almanahului in

memoria satelitilor GPS la fiecare 12 ore.

Puncte:
0/1
nmlkj A. astrogeodezic;
jklmn B. WGS-84;
jklmn C. CLARKE;
jklmn D. WGS-72.
966 1223. In sistem tridimensional 3D parametrii de pozitie afisati de un receptor

Puncte: GPS sunt latitudinea, longitudinea si inaltimea. Inaltimea afisata reprezinta
0/1 inaltimea antenei receptorului GPS masurata de la suprafata:
jklmn A. sferei terestre;

jklmn B. geoidului;
jklmn C. elipsoidului de referinta;

jklmn D. liniei de plutire.
967 1224. Intre pozitia afisata de receptorul GPS in sistem bidimensional 2D

Puncte: ( latitudine, longitudine) si pozitia corespunzatoare materializata pe harta de
0/1 navigatie apar diferente daca:
nmlkj A. harta nu este actualizata la zi;

nmlkj B. nu este cunoscuta exact inaltimea antenei receptorului
GPS;
nmlkj C. nu a fost aplicata corectia de fus orar la ora afisata de
receptorul GPS;
jklmn D. harta a fost proiectata pe baza unui elipsoid de referinta
diferit de cel pe baza caruia a fost proiectat sistemul GPS.
968 1225. Precizia punctului afisat de un receptor GPS depinde de un cumul de

Puncte: factori. Care din afirmatiile de mai jos este FALSA:
0/1
jklmn A. configuratia satelitilor radiovizibili;

jklmn B. eroarea in punctul estimat al navei;
jklmn C. numarul de sateliti radiovizibili;
jklmn D. degradarea intentionata a secventei de efemerida din
structura semnalului emis de satelitii GPS.
969 1226. Eroarea medie practica in punctul GPS (pentru utilizatorii neautorizati de
Puncte: Departamentul Apararii al SUA)cu metoda SA activa, in 95 % din cazuri este:
0/1
jklmn A. plus sau minus 15 m;

jklmn B. plus sau minus 120 mm;
jklmn C. plus sau minus 300 m;
jklmn D. plus sau minus 50 m.
970 1227. Gradul de incredere in punctul afisat de un receptor GPS este dat de
Puncte: dilutia orizontala in pozitie ( HDOP) exprimata printr-o scara conventionala de la
0/1 1 la 10. punctele cu grad minim de incredere corespund pentru:
jklmn A. HDOP mai mic decat 1;

jklmn B. 2 mai mic decat HDOP mai mic decat 3;
jklmn C. 4 mai mic decat HDOP mai mic decat 5;
jklmn D. HDOP mai mare decat 5;
971 1228. Eroarea medie patratica in punctul determinat cu un echipament DGPS in

Puncte: 95 5 din cazuri este:
0/1
jklmn A. plus sau minus 10 m;

jklmn B. plus sau minus 50 m;
jklmn C. plus sau minus 120 m;
jklmn D. plus sau minus 300 m
972 1229. Valoarea limita a functiei XTE ( abatere laterala de la drumul deasupra
Puncte: fundului pana la urmatorul WAYPOINT) se stabileste in raport de:
0/1
jklmn A. sensibilitatea pilotului automat coroborata cu gradul marii;
nmlkj B. pericolele de navigatie existente in zona;

nmlkj C. ambardeea navei;
jklmn D. corectia compas.
973 1231. Programarea in memoria receptorului GPS a rutei de navigatie, pentru

o traversada oceanica pe drum mixt, se face in functie de:
Puncte:
0/1
jklmn A. drumurile intermediare si cel pe paralelul

limita; jklmn B. punctele intermediare ca
WAYPOINT-uri;
jklmn C. distantele pe drumurile intermediare si pe paralelul limita;
jklmn D. relevmentul si distanta de la punctul initial la punctul final.
974 1232. Specificatia DATUM a unei harti electronice reprezinta;

Puncte:
0/1
jklmn A. data la care a fost intocmita harta;

jklmn B. data ultimei corectii a hartii;
jklmn C. elipsoidul de referinta pe baza caruia a fost

proiectata harta;
jklmn D. data limita pana la care este valabila harta.

Puncte:
0/1
jklmn A. Efectul de uscat

jklmn B. Efectul de noapte
jklmn C. Efectul de emisie secundara
jklmn D. Efectul de antena
976 422. Care din elementele constructive ale navei are de regula cea mai mare
Puncte: influenta asupra valorii deviatiei radio si care determina variatia de tip cuadrantal
0/1 a acesteia:
jklmn A. Catargele
jklmn B. Corpul navei
jklmn C. Bigile
jklmn D. Antenele navei

Puncte:
0/1
nmlkj A. Distanta nava-radiofar
jklmn B. Semnul declinatiei magnetice
jklmn C. Pozitia navei in functie de pozitia radiofarului
jklmn D. Pozitia antenei cadru
978 424. Care din afirmatiile de mai jos cu privire la efectul de uscat este FALSA:
Puncte:
0/1
nmlkj A. Depinde de raportul dintre distanta nava-radiofar, nava-
linia coastei
jklmn B. Este minim cand directia nava-radiofar este orientata

pe normala la linia coastei
jklmn C. Este maxim cand directia nava-radiofar este orientata
pe normala la linia coastei
jklmn D. Depinde de unghiul format intre directia nava-
radiofar si linia coastei

Puncte:
0/1
jklmn A. Locul geometric al punctelor din care suma
distantelor la doua puncte fixe este constanta
jklmn B. Locul geometric al punctelor de egal relevment la
doua puncte fixe
jklmn C. Locul geometric al punctelor de egala diferenta
de relevment la doua puncte fixe
jklmn D. Locul geometric al punctelor de egala diferenta
de distanta la doua puncte fixe
980 426. Freceventa purtatoare de lucru a statiilor LORAN-C este:

Puncte:
0/1
nmlkj A. 1950 Khz
jklmn B. 1850 Khz

jklmn C. 1750 Khz
jklmn D. 100 Khz
981 427. O pereche de statii a unui lant LORAN-C se identifica in functie de:
Puncte:
0/1
jklmn A. Frecventa de baza de repetitie a

impulsurilor jklmn B. Frecventa de repetitie a
impulsurilor
jklmn C. Frecventa specifica de repetitie a
impulsurilor jklmn D. Frecventa purtatoare
982 428. O linie de pozitie LORAN-C se determina prin masurarea:

Puncte:
0/1
jklmn A. Diferentei de faza si amplitudine
jklmn B. Diferentei de timp si frecventa
nmlkj C. Diferentei de frecventa si faza
jklmn D. Diferentei de timp si faza
983 429. Acordul receptorului LORAN-C pe freceventa de lucru a unui lant LORAN-
C se face in functie de:
Puncte:
0/1
nmlkj A. Frecventa de repetitie a impulsului

nmlkj B. Frecventa purtatoare
jklmn C. Frecventa specifica de repetitie a impulsurilor
jklmn D. Frecventa de baza repetitie a impulsurilor
984 430. Care din afirmatia de mai jos cu privire la factorii care afecteaza
precizia punctului LORAN-C este falsa:
Puncte:
0/1
nmlkj A. Conditiile de propagare

nmlkj B. Starea marii in zona de navigatie
nmlkj C. Unghiul de intersectie intre liniile de pozitie

nmlkj D. Distanta nava-statia MASTER a lantului LORAN-C utilizat
985 431. Parametrii utilizati pentru determinarea pozitiei cu sistemul GPS:

Puncte:
0/1
nmlkj A. Pseudodistanta, inaltimea
nmlkj B. Diferenta de relvement, suma distantelor

nmlkj C. Pseudodistanta, diferenta de distanta
jklmn D. Diferenta de distanta, azimutul
986 433. Segmentul spatial GPS este format, in configuratie standard, din 24 de
Puncte: sateliti operationali, a caror dispunere in spatiu este urmatoarea:
0/1
jklmn A. In 4 plane orbitale, cate 6 sateliti in fiecare plan orbital

jklmn B. In 6 plane orbitale, cate 4 sateliti in fiecare plan orbital
jklmn C. In 3 plane orbitale, cate 8 sateliti in fiecare plan orbital
jklmn D. In 8 plane orbitale, cate 3 sateliti in fiecare plan orbital
987 435. Care din afirmatiile de mai jos cu privire la rolul segmentului de control
GPS este FALSA:
Puncte:
0/1
nmlkj A. Urmarirea satelitilor GPS

nmlkj B. Determinarea pozitiei reale pe orbita a satelitilor GPS
nmlkj C. Modificarea continua a parametrilor orbitei satelitiilor GPS

jklmn D. Actualizarea efemeridei si almanahului in

memoria satelitiilor GPS la fiecare 12 ore

Puncte:
0/1
nmlkj A. Astrogeodezic
jklmn B. WGS-84
jklmn C. CLARKE
jklmn D. WGS-72
989 437. In sistem tridimensional 3D parametrii de pozitie afisati de un receptor GPS

Puncte: sunt latitudinea, longitudinea si inaltimea. Inaltimea afisata reprezinta inaltimea
0/1 antenei receptorului GPS masurata de la suprafata:
jklmn A. Sferei terestre

jklmn B. Geoidului
jklmn C. Elipsoidului de referinta
jklmn D. Liniei de plutire
990 438. Intre pozitia afisata de receptorul GPS in sistem bidimensional 2D

Puncte: (latitudine, longitudine) si pozitia corespunzatoare materializata pe harta de
0/1 navigatie apar diferente daca:
nmlkj A. Harta nu este actualizata la zi

nmlkj B. Nu este cunoscuta exact inaltimea antenei receptorului
GPS
jklmn C. Nu a fost aplicata corectia de fus orar la ora afisata
de receptorul GPS
jklmn D. Harta a fost proiectata pe baza unui elipsoid de referinta
diferit de cel pe baza caruia a fost proiectat sistemul GPS
991 439. Precizia punctului afisat de un receptor GPS depinde de un cumul de

Puncte: factori. Care din afirmatiile de mai jos este FALSA:
0/1
jklmn A. Configuratia satelitilor radiovizibili

jklmn B. Eroarea in punctul estimat al navei
jklmn C. Numarul de sateliti radiovizibili
jklmn D. Degradarea intentionata a secventei de efemerida
din structura semnalului emis de satelitii GPS
992 441. Gradul de incredere in punctul afisat de un receptor GPS este dat de dilutia
Puncte: orizontala in pozitie (HDOP) exprimata printr-o scara conventionala de la 1 la
0/1 10. Punctele cu grad minim de incredere corespund pentru:
nmlkj A. HDOP<1
jklmn B. 2<3
jklmn C. 4<5
nmlkj D. HDOP>5
993 443. Valoarea limita a functiei XTE (abatere laterala de la drumul

deasupra fundului pana la urmatorul WAY POINT) se stabileste in raport
de:
Puncte:
0/1
jklmn A. Sensibilitatea pilotului automat coroborata cu gradul marii
nmlkj B. Pericolele de navigatie existente in zona

nmlkj C. Ambardeea navei
jklmn D. Corectia compas
994 444. In stationare la ancora setarea alarmei corespunzatoare la receptorul

GPS se face in functie de:
Puncte:
0/1
jklmn A. Numarul de nave existente in rada

jklmn B. Distanta la un reper fix la coasta
nmlkj C. Numarul de chei de lant la apa
jklmn D. Adancimea apei
995 445. Progamarea in memoria receptorului GPS a rutei de navigatie, pentru o

Puncte: traversada oceanica pe drum mixt, se face in functie de:
0/1
jklmn A. Drumurile intermediare si cel pe paralelul limita

jklmn B. Punctele intermediare ca WAY POINT-uri
jklmn C. Distantele pe drumurile intermediare si pe paralelul limita
jklmn D. Relevmentul si distanta de la punctul initial la punctul final
996 446. Specificatia DATUM a unei harti electronice reprezinta:

Puncte:
0/1
nmlkj A. Data la care a fost intocmita harta

nmlkj B. Data ultimei corectii a hartii
jklmn C. Elipsoidul de referinta pe baza caruia a fost
proiectata harta
nmlkj D. Data limita pina la care este valabila harta
997 447. Cadranele de orizont sunt delimitate de:

Puncte:
0/1
nmlkj A. linia Nord-Sud, axa lumii;
nmlkj B. axa lumii, linia Est-Vest;

jklmn C. linia Nord-Sud, linia Est-Vest.

0/1
nmlkj A. avize radio catre navigatori;

jklmn B. avize catre navigatori saptamanale;
jklmn C. editiile corectate ale hartilor.
999 453. Informatiile referitoare la reglementarea traficului maritim prin scheme

de separare a traficului sunt continute in:
Puncte:
0/1
nmlkj A. Ocean Passages for the World;

nmlkj B. Ships' Routeing;
jklmn C. Sailing Directions.
1000 648. Caracteristicile de functionare a radiofarurilor sunt continute in "Admiralty List of

Radio Signals"
Puncte:
0/1
nmlkj A. vol.3;
jklmn B. vol.4;
jklmn C. vol.2
1001 649. Efectul de noapte este generat de:
Puncte: jklmn A. trecerea undei directe peste suprafete cu

0/1
proprietati conductive diferite;
jklmn B. receptia simultana a undei directe si a celei reflectate;
jklmn C. eroarea de nealiniere a antenei cadru in axul
longitudinal al navei.
1002 650. Derivata radio este determinata de:

nmlkj A. efectul de
Puncte: uscat;
0/1
jklmn C. efectul de emisie secundara.

Puncte: nmlkj A. distanta nava-

0/1 radiofar;
jklmn B. semnul declinatiei magnetice;
jklmn C. pozitia nave in functie de pozitia radiofarului.
1004 653. Configuratia segmentului spatial GPS asigura in orice punct pe suprafata terestra
numarul minim necesar de sateliti radiovizibili, care este de:
Puncte:
0/1
nmlkj A. 4;
jklmn B. 2;
jklmn C. 6;
1005 654. Segmentul spatial GPS este format, in configuratie standard, din 24 de sateliti
operationali, a caror dispunere in spatiu este urmatoarea:
Puncte:
0/1
nmlkj A. in 4 plane orbitale, cate 6 sateliti in fiecare plan orbital;

jklmn B.in 6 plane orbitale, cate 4 sateliti in fiecare plan orbital;
jklmn C. in 3 plane orbitale, cate 8 sateliti in fiecare plan orbital.
1006 655. Care din afirmatiile de mai jos cu privire la parametrii segmentului spatial GPS este
FALSA?
Puncte:
0/1
jklmn A. inaltimea aproximativa a orbitei este aproximativ egala
cu 21.200km;
jklmn B. inclinarea orbitei fata de planul ecuatorului terestru i=
55 grade;
jklmn C. perioada de rotatie a satelitilor T= 24 ore.
Puncte: jklmn A. Astrogeodezic;

0/1
jklmn B. WGS-84;
jklmn C. WGS-72.
1008 657. In sistem tridimensional 3D, parametrii de pozitie afisati de un

receptor GPS sunt latitudinea, longitudinea si inaltimea. Inaltimea afisata
reprezinta Puncte: inaltimea antenei receptorului GPS masurata de la suprafata:
0/1
jklmn A. sferei terestre;

jklmn B. geoidului;
jklmn C. Elipsoidului de referinta.
1009 658. Care este semnificatia parametrului SOG afisat de un receptor GPS de navigatie
maritima?
Puncte:
0/1
nmlkj A. viteza deasupra fundului in functie de urmatorul
WAYPOINT;
jklmn B. viteza deasupra fundului in functie de
urmatorul WAYPOINT-ul anterior;
jklmn C. viteza deasupra fundului rezultata din derivata
spatiului intre puncte consecutiv determinate;

1010 659. Pe harta electronica poate fi afisata pozitia cu conditia ca echipamentul

ECDIS sa fie cuplat cu:
Puncte:
0/1
nmlkj A. Receptorul GPS;
jklmn B. Girocompasul;
jklmn C. Pilotul automat;
1011 Eroarea medie patratica in punctul determinat cu un echipament DGPS in

95% din cazuri este:
Puncte:
0/1
nmlkj A. ±10m
jklmn B. ±50m
jklmn C. ±120m
jklmn D. ±300m
1012 Eroarea medie patratica in punctul GPS (pentru utilizatorii neautorizati de

Departamentul Apararii al SUA) cu metoda SA activa, in 95% din cazuri este:
Puncte:
0/1
nmlkj A. ±15m
jklmn B. ± 150 m
jklmn C. ±300m
jklmn D. ±50m
1013 46. Care sint norii etajului mijlociu ?

nmlkj A. Altocumulus si
Puncte: altostratus.
0/1
jklmn B. Cirrocumulus, altocumulus, cumulus si cumulonimbus.

jklmn C. Norii din familiile cumulus si cirrus cu tipurile
nebulosus si lenticularis.

Puncte:
jklmn A. cresterea vitezei si deriva de vant;
0/1
jklmn B. numai cresterea vitezei;
1015 101. Care din urmatoarele expresii nu are legatura cu norii Cumulonimbus:
Puncte:
nmlkj A. Furtuna cu grindina
0/1
nmlkj B. Precipitatii cu caracter general
nmlkj C. Precipitatii insotite de descarcari electrice nmlkj
D. Precipitatii sub forma de averse sau tornade
1016 104. Anticiclonii sunt caracterizati de obicei prin:

Puncte:
nmlkj A. Vreme frumoasa si uscata
0/1
nmlkj B. Cer innorat si vanturi puternice
jklmn C. Precipitatii continue si rafale de vant
jklmn D. Cer complet acoperit si vant slab
1017 105. Cand temperatura unei mase de aer scade:
Puncte: jklmn A. Temperatura punctului de roua variaza

0/1
jklmn B. Umiditatea absoluta scade nmlkj
C. Umiditatea relativa creste
nmlkj D. Umiditatea relativa scade
1018 106. Aversele puternice de ploaie frecvent insotite de descarcari electrice sunt asociate
cu:
Puncte:
0/1
nmlkj A. Trecerea unui front cald
nmlkj B. Trecerea unui front rece

jklmn C. Sistem de inalta presiune
jklmn D. Vanturi ce se rotesc in sensul acelor de ceas in
emisfera nordica
1019 107. Vanturile catabatice bat:

Puncte:
nmlkj A. Dinspre uscat spre mare
0/1
nmlkj B. In sens direct in emisfera nordica
jklmn C. In josul pantei datorita curgerii aerului rece
jklmn D. Ascendent, de-a lungul pantei

1020 108. Curentul rece care curge dinspre stramtoarea Bering, de-a lungul
coastelor Asiei de NE, se numeste:
Puncte:
0/1
nmlkj A. Curentul Alaska
jklmn B. Curentul Oya Shivo

jklmn C. Curentul Californiei
jklmn D. Curentul Kuro Shivo
1021 1081. In general suprafetele circulare de joasa presiune se numesc:

nmlkj A.
Puncte: anticicloni;
0/1
jklmn B. cicloni tropicali;
jklmn C. sa barica;
jklmn D. talveg depresionar.
1022 1082. Liniile de pe harta meteorologica care unesc puncte cu aceeasi valoare a presiunii
atmosferice se numesc:
Puncte:
0/1
nmlkj A. izoterme;
jklmn B. izohipse;
jklmn C. izobare;
jklmn D. izotabate.
1023 1083. Vantul local care bate in timpul zilei cauzat de diferentele de
temperatura si presiune dintre uscat si mare se numeste:
Puncte:
0/1
jklmn A. Muson;
jklmn B. Alizeu de NE;
jklmn C. Fohn;
jklmn D. Briza de mare.
1024 1084. Conform legii Buys-Ballot, daca in emisfera sudica se observa ca vantul este din
NW, centrul de joasa presiune va fi localizat in:
Puncte:
0/1
nmlkj A. ENE;
jklmn B. SSW;
jklmn C. ESE;
jklmn D. WSW.
nmlkj A. scade ca si temperatura

Puncte: aerului;
0/1
jklmn B. scade in timp ce temperatura aerului creste;
jklmn C. creste ca si temperatura aerului;
jklmn D. creste in timp ce temperatura aerului scade.
1026 1086. Conform legii Buys-Ballot, cand in emisfera nordica se observa ca vantul este din
Puncte:
0/1
nmlkj A. NE;
jklmn B. WSW;
C. NW;
jklmn
jklmn D. SSE.
1027 1087. Frontul oclus este cauzat de obicei de:
Puncte:
nmlkj A. frontul rece care devine stationar;
0/1
nmlkj B. frontul cald care se destrama;
jklmn C. frontul rece care ajunge din urma frontul cald.
jklmn D. frontul cald care devine stationar.
Puncte:
nmlkj A. vreme frumoasa si uscata;
0/1
nmlkj B. cer innorat si vanturi puternice;
nmlkj C. precipitatii continue si rafale de vant;
nmlkj D. cer complet acoperit si vant slab.
Puncte: jklmn A. temperatura punctului de roua

0/1
variaza; jklmn B. umiditatea absoluta scade;
nmlkj C. umiditatea relativa creste;
nmlkj D. umiditatea relativa scade;
1030 109. Intr-un ciclon tropical, in vortex, vantul se deplaseaza:
Puncte:
nmlkj A. Perpendicular pe izobare
0/1
nmlkj B. Paralel cu linia frontului rece
jklmn C. Nu bate vantul, este calm
nmlkj D. Perpendicular pe linia frontului cald
cu:
Puncte:
0/1
jklmn A. trecerea unui front cald;
jklmn B. trecerea unui front rece;

nmlkj C. sistem de inalta presiune;
nmlkj D. vanturi ce se rotesc in sensul acelor de ceas in
emisfera nordica.
1032 1091. Vanturile catabatice bat:

Puncte:
nmlkj A. dinspre uscat spre mare;
0/1
nmlkj B. in sens direct in emisfera nordica;
nmlkj C. in josul pantei datorita curgerii aerului
rece; nmlkj D. ascendent, de-a lungul pantei.

1033 1092. Intr-un ciclon tropical, in vortex, vantul se deplaseaza:
Puncte:
nmlkj A. perpendicular pe izobare;
0/1
nmlkj B. paralel cu linia frontului rece;
jklmn C. nu bate vantul, este calm;
nmlkj D. perpendicular pe linia frontului cald.
1034 1093. Daca in emisfera nordica observatorul sta cu fata in vant, zona de presiune
joasa va fi:
Puncte:
0/1
nmlkj A. drept in fata sa;
nmlkj B. spre dreapta, usor in spatele sau;

nmlkj C. spre stanga, usor in spatele sau;
jklmn D. spre stanga usor in fata sa.
1035 1094. Daca este imposibil sa se evite un uragan din emisfera nordica, cel mai indicat loc
pentru a trece de furtuna va fi:
Puncte:
0/1
nmlkj A. prin ochiul furtunii;
nmlkj B. prin jumatatea din dreapta a traiectoriei furtunii;

nmlkj C. prin semicercul periculos;
nmlkj D. prin jumatatea stanga a traiectoriei furtunii.
1036 1095. In emisfera nordica, principalele sisteme de curenti oceanici tind sa curga:
Puncte:
0/1
nmlkj A. in sens direct, cu exceptia curentului Golfului;
nmlkj B. in sens retrograd, in Atlanticul de nord si Pacificul de nord;
jklmn C. in sens direct daca este curent cald, sau retrograd

daca este curent rece;
jklmn D. in sens direct in Atlanticul de Nord si Pacificul de Nord
1037 1096. Mareele de cuadratura se produc cand:
Puncte: jklmn A. Luna este la fazele de primul si al doilea

0/1
patrar; jklmn B. la Luna noua sau Luna plina;
jklmn C. Soarele si Luna sunt la conjunctie;
jklmn D. Soarele si Luna sunt in opozitie;
1038 1097. Mareele de sizigii au loc cand:
Puncte: nmlkj A. Luna este la primul sau la al doilea

0/1
patrar; nmlkj B. este Luna noua sau Luna plina
nmlkj C. Soarele si Luna sunt pe directii diferite;

nmlkj D. Soarele si Luna au declinatii de aceeasi valoare;
1039 1098. Precipitatiile continue, cu caracter general, sunt tipice pentru:
Puncte: jklmn A. conditiile de inalta presiune;

0/1
jklmn B. conditiile de vreme caracteristice frontului cald;
nmlkj C. disparitia norilor Cirrus;

nmlkj D. Conditiile de vreme caracteristice frontului rece.
1040 1099. Circulatia aerului in zonele de joasa presiune in emisfera nordica este:
Puncte:
nmlkj A. in sens direct;
0/1
nmlkj B. variabila;
nmlkj C. in sens retrograd;
nmlkj D. rectilinie.
1041 110. Vremea buna este in mod obisnuit asociata cu:
Puncte:
nmlkj A. Presiune atmosferica joasa
0/1
jklmn B. Presiune atmosferica stationara
jklmn C. Presiune atmosferica inalta
nmlkj D. Presiune atmosferica in scadere
1042 1101. Inegalitatea diurna a mareelor este cauzata de:
Puncte:
nmlkj A. schimbarea conditiilor de vreme;
0/1
nmlkj B. variatia declinatiei Lunii;
nmlkj C. Luna aflata la apogeu;
nmlkj D. Soarele aflat la periheliu.
1043 1102. Expresia " aerul este saturat" inseamna:

Puncte:
nmlkj A. umiditatea relativa este de 100%;
0/1
jklmn B. presiunea atmosferica este maxima, la temperatura data;
nmlkj C. precipitatiile vor incepe sa cada peste 24
ore; nmlkj D. norii acopera total bolta cereasca.
1044 1103. Deplasarea aerului intr-un anticiclon, in emisfera sudica va fi:
Puncte:
nmlkj A. in sens retrograd spre interior;
0/1
nmlkj B. in sens direct spre exterior;
nmlkj C. in sens retrograd spre exterior;
nmlkj D. in sens direct spre interior.
1045 1104. Ceata produsa de trecerea unei mase de aer cald peste o suprafata rece, se
numeste:
Puncte:
0/1
nmlkj A. ceata de radiatie;
jklmn B. ceata de conductie;

jklmn C. ceata frontala;
nmlkj D. ceata de advectie.

1046 1106. Presiunea atmosferica standard, exprimata in mb, este:

nmlkj A. 760
Puncte: mb;
0/1
jklmn B. 938,9 mb
jklmn C. 1000 mb;
jklmn D. 1013,2 mb.
1047 1107. Temperatura la care aerul este saturat cu vapori de apa si la care incepe
condensarea acestora se refera la:
Puncte:
0/1
nmlkj A. umiditate absoluta;
jklmn B. punct de roua;

jklmn C. punct de precipitatii;
jklmn D. deficit de saturatie.
1048 1108. Succesiunea obisnuita a directiilor in care se deplaseaza un ciclon tropical in

emisfera nordica este:
Puncte:
0/1
nmlkj A. SW, S si SE;
jklmn B. NE, E si S;
jklmn C. W, NW si N;
jklmn D. NW, N si NE
1049 1109. Viteza vantului este mai mare in semicercul periculos al unui ciclon tropical
din cauza ca:
Puncte:
0/1
nmlkj A. este prezent efectul de recurbare;
nmlkj B. la viteza vantului se adauga si viteza de
deplasare a furtunii;
nmlkj C. se produce extensia spre margine a zonei de
joasa presiune;
nmlkj D. gradiebntul de presiune este mare.
1050 111. Daca in emisfera nordica observatorul sta cu fata in vant, zona de presiune joasa va fi:
Puncte:
0/1
nmlkj A. Drept in fata sa
nmlkj B. Spre dreapta, usor in spatele sau

nmlkj C. Spre stanga, usor in spatele sau
jklmn D. Spre stanga usor in fata sa
1051 1110. Care este indicatia de baza a apropierii unui ciclon tropical de o nava
in urmatoarele 48 de ore?
Puncte:
0/1
jklmn A. schimbarea brusca a directiei vantului si scaderea vitezei;
nmlkj B. valuri lungi ce-si pastreaza directia;

nmlkj C. scaderea zilnica a presiunii atmosferice cu peste 6 mb;
nmlkj D. un cer acoperit cu ploi continui.
1052 113. La citirea unei harti, intervalele dese de linii de gradient baric vor indica:
Puncte:
0/1 jklmn A. Vanturi puternice
jklmn B. Calm sau vanturi
slabe
jklmn C. Nebulozitate 8/8
jklmn D. Ploi continui
1053 1131. In zonele cu maree nivelul de referinta al adancimilor (nivelul zero al hartii)
este de regula:
Puncte:
0/1
nmlkj A. nivelul mediu al celei mai inalte ape la cuatratura;

nmlkj B. nivelul mediu al celei mai joase ape la sizigii;
nmlkj C. nivelul mediu al celei mai inalte ape la sizigii;
nmlkj D. nivelul mediu al celei mai joase ape la cuadratura.
1054 114. In emisfera nordica, principalele sisteme de curenti oceanici tind sa curga:
Puncte:
nmlkj A. In sens direct, cu exceptia curentului Golfului
0/1
nmlkj B. In sens retrograd, in Atlanticul de nord si Pacificul de nord
jklmn C. In sens direct daca curent cald, sau retrograd daca

este curent rece
jklmn D. In sens direct in Atlanticul de Nord si Pacificul de Nord
1055 116. In emisfera sudica, zona in care vanturile se deplaseaza in sens direct este:
Puncte:
0/1
A. Front oclus
jklmn
nmlkj B. Zona de presiune inalta
nmlkj C. Front stationar
jklmn D. Zona de presiune joasa
1056 117. Intr-o zona de relativ calm, aproape de centrul uraganului, marea este:
Puncte:
nmlkj A. Calma
0/1
jklmn B. Moderata, dar navigabila
jklmn C. Montata si confuza
nmlkj D. Montata, dar cu valuri regulate ce-si pastreaza directia
1057 118. In emisfera nordica, schimbarea brusca a directiei vantului spre W sau NW odata cu
cresterea vitezei lui indica faptul ca:
Puncte:
0/1
nmlkj A. Este in trecere un front rece
nmlkj B. In apropiere este un centru de inalta

presiune nmlkj C. In apropiere exista un front
stationar nmlkj D. Se apropie un front oclus
1058 119. Mareea inalta medie are inaltimea medie a:

jklmn A. Celor mai inalte
Puncte: ape
0/1
jklmn B. Celor mai joase
ape
jklmn C. Celor mai joase ape din ultimele 2

zile
jklmn D. Tuturor apelor inalte
1059 120. Mareea joasa medie are inaltimea media a:
Puncte: jklmn A. Suprafetei marii

0/1
jklmn B. Tuturor apelor joase
jklmn C. Apelor inalte si apelor joase
jklmn D. Celor mai joase ape din ultimele 24 de ore
1060 121. Musonii sunt caracterizati ca:
Puncte:
nmlkj A. Vanturi usoare, variabile, cu umiditate redusa
0/1
nmlkj B. Vantur tari, in rafale, cu aceeasi directie in tot timpul anului
jklmn C. Vanturi constante care isi schimba directia de 2 ori pe an
jklmn D. Vanturi moderate care isi schimba directia de doua

ori in timpul zilei
1061 122. Mareele de cuadratura se produc:
Puncte: nmlkj A. La inceputul primaverii, cand Soarele este in

0/1
apropierea punctului vernal
nmlkj B. Cand Soarele, Pamantul si Luna formeaza un unghi de
90 grd
jklmn C. Cand Soarele, Pamantul si Luna sunt pe aceasi directie
jklmn D. La intervale de 28 de zile
1062 124. La un voiaj de la Capetown la Londra, care este cel mai puternic curent intalnit pe
langa coastele Africii?
Puncte:
0/1
nmlkj A. Curentul Ecuatorial de nord
nmlkj B. Curentul Benguelei

jklmn C. Curentul Acelor
jklmn D. Curentul Atlanticului-de Sud
1063 125. Vanturile dominante care bat intre 40 grd-60 grd latitudine nordica sunt:
Puncte:
nmlkj A. Alizeele de NE
0/1
nmlkj B. Vanturile de West
jklmn C. Musonii
nmlkj D. Vanturile de Est
1064 1259. Temperatura apei de mare se exprima in:
Puncte: jklmn A. milibari;

0/1
nmlkj B. grade Celsius;
nmlkj C. milimetri coloana de mercur.
1065 126. Ciclonii tropicali puternici (uragane, taifunuri) se produc in toate apele
calde oceanice, cu exceptia:
Puncte:
0/1
nmlkj A. Oceanului Indian
nmlkj B. Oceanului Pacific de Nord
nmlkj C. Oceanului Pacific de Sud
jklmn D. Oceanului Atlantic de Sud
1066 127. Mareele de sizigii au loc cand:
Puncte: nmlkj A. Luna este la primul sau la al doilea

0/1
patrar nmlkj B. Este Luna noua sau Luna plina
nmlkj C. Soarele si Luna sunt pe directii diferite

nmlkj D. Soarele si Luna au declinatii de aceeasi valoare
1067 128. Mareele de sizigii se produc cand:
Puncte: jklmn A. Declinatia Lunii este maxima si este in opozitie cu Soarele

0/1
jklmn B. Numai cand Soarele si Luna sunt la aproximativ 90

grd fata de Pamant
jklmn C. Cand Soarele, Luna si Pamantul sunt pe aceeasi
directie, indiferent de ordine
jklmn D. O singura data in decurs de 28 de zile

1068 129. Precipitatiile continue, cu caracter general, sunt tipice pentru:

Puncte:
jklmn A. Conditiile de inalta presiune
0/1
nmlkj B. Conditiile de vreme caracteristice frontului cald
nmlkj C. Disparitia norilor Cirrus
nmlkj D. Conditiile de vreme caracteristice frontului rece
1069 130. Acea parte a uraganului care este situata in dreapta traiectoriei sale
in sensul in care se deplaseaza furtuna, in emisfera nordica, este numita:
Puncte:
0/1
jklmn a. Zona adapostita de vant

jklmn b. Semicercul periculos
jklmn c. Ochiul furtunii
jklmn d. Semicercul manevrabil
1070 131. Curentul Braziliei curge in directia generala:

A. NW
Puncte: jklmn
0/1
B. SSW
jklmn
jklmn C. S
jklmn D. NE
1071 132. Circulatia aerului in jurul centrului de joasa presiune in emisfera nordica este:
Puncte:
0/1
nmlkj A. In sens direct
nmlkj B. Variabila
nmlkj C. In sens retrograd
nmlkj D. Rectilinie
1072 135. Inegalitatea diurna a mareelor este cauzata de:
Puncte:
nmlkj A. Schimbarea conditiilor de vreme
0/1
nmlkj B. Varitia declinatiei Lunii
nmlkj C. Luna aflata la apogeu
nmlkj D. Soarele aflat la periheliu
1073 136. Expresia "aerul este saturat" inseamna:

Puncte: jklmn A. Umiditatea relativa este de 100%
0/1
jklmn B. Presiunea atmosferica este maxima, la temperatura
data
jklmn C. Presiunea atmosferica este maxima, la temperatura

data
jklmn D. Norii acopera total bolta cereasca
1074 137. Semnele care indica apropierea unui front cald, sunt:
Puncte: jklmn A. Norii Cumulonimbus, cu dezvoltare mare pe verticala

0/1
nmlkj B. Nori negri, ce dau precipitatii sub forma de averse
nmlkj C. Ceata, formata la deplasarea aerului cald peste
suprafata
apei mai reci
jklmn D. Nori superiori de tip Cirrus, urmati de nori mijlocii si apoi
inferiori, densi
1075 138. Deplasarea aerului intr-un anticiclon, in emisfera sudica va fi:
Puncte: jklmn A. In sens retrograd spre interior

0/1
nmlkj B. In sens direct spre exterior
nmlkj C. In sens retrograd spre exterior
nmlkj D. In sens direct spre interior
1076 139. Ceata produsa de trecerea unei mase de aer cald peste o suprafata rece,
se numeste:
Puncte:
0/1
jklmn A. Ceata de radiatie
nmlkj B. Ceata de conductie

nmlkj C. Ceata frontala
jklmn D. Ceata de advectie
1077 140. In ce directie curge curentul Humboldt (Perului)?
Puncte: nmlkj A. Spre S-W

0/1
jklmn B. Spre N
jklmn C. Spre E-S-E
jklmn D. Spre W
1078 142. Curentului Ecuatorial Contrar are directia generala spre:
Puncte: nmlkj A. Nord

0/1
jklmn B. Est
jklmn C. Sud-West
jklmn D. Nord-Est
1079 143. Vanturile alizee de SE bat de fapt spre:

Puncte:
nmlkj A. NW
0/1
nmlkj B. SE
jklmn C. S
nmlkj D. NE

Puncte:
jklmn A. 760 mb
0/1
jklmn B. 938,9 mb
nmlkj C. 1000 mb
jklmn D. 1013,3 mb
1081 145. Curentul oceanic stabil continuu aflat la aproximativ 60 grd S este:
Puncte:
jklmn A. Curentul vanturilor polare
0/1
jklmn B. Curentul Perului
nmlkj C. Curentul de deriva al vanturilor de W
nmlkj D. Curentul Falkland
Puncte:
0/1
nmlkj A. Umiditatea absoluta
nmlkj B. Punct de roua

nmlkj C. Punct de precipitatii
nmlkj D. Deficit de saturatie

Puncte:
0/1
nmlkj A. SW, S si SE
nmlkj B. NE, E si S
jklmn C. W, NW si N
nmlkj D. NW, N si NE

emisfera sudica este:
Puncte:
0/1
jklmn A. NW, W si S
jklmn B. SW, S si SE
jklmn C. N, NW si E
nmlkj D. W, NW si N
1085 149. Viteza vantului este mai mare in semicercul periculos al unui ciclon tropical din cauza
ca:
Puncte:
0/1
nmlkj A. Este prezent efectul de recurbare
nmlkj B. La viteza vantului se adauga si si viteza de

deplasare a furtunii
nmlkj C. Se produce extensia spre margine a zonei de
joasa presiune
nmlkj D. Gradientul de presiune este mare
1086 150. Sistemele barice la latitudini medii se deplaseaza in general:

Puncte:
A. De E la W
0/1
jklmn
nmlkj B. De W la E
nmlkj C. De N la S
jklmn D. In orice directie
1087 151. Care este indicatia de baza a apropierii unui ciclon tropical de o nava in
urmatoarele 48 de ore?
Puncte:
0/1
jklmn A. Schimbarea brusca a directiei vantului si scaderea vitezei
nmlkj B. Valuri lungi ce-si pastreaza directia

nmlkj C. Scaderea zilnica a presiunii atmosferice cu peste
6mb nmlkj D. Un cer acoperit cu ploi continui
1088 152. Care este viteza medie de deplasare a ciclonilor tropicali pe traiectoria variabila?
Puncte:
0/1
nmlkj A. 10 la 12 Nd
nmlkj B. 4 la 6 Nd
jklmn C. 15 la 20 Nd
nmlkj D. 40 Nd
1089 153. Care este viteza medie de deplasare ciclonilor tropicali pe traiectoria
caracteristica?
Puncte:
0/1
nmlkj A. 10 la 15 Nd
nmlkj B. 20 la 30 Nd
jklmn C. 5 la 10 Nd
nmlkj D. 70 Nd
1090 154. Care este unul din semnele de existenta a unui ciclon tropical, la inceputul dezvoltarii
sale?
Puncte:
0/1
nmlkj A. Forta de furtuna a vantului dinspre

Nord nmlkj B. O hula neobisnuit de lunga
nmlkj C. Valuri abrupte cu perioada scurta si vant usor
nmlkj D. Furtuna cu descarcari electrice si umiditate normala
1091 155. Cum se manifesta un tsunami in ocean deschis?
Puncte:
jklmn A. Mare violenta cu valuri din toate directiile
0/1
jklmn B. Nu sunt schimbari notabile in starea marii
jklmn C. Hula moderata cu directie nedefinita
jklmn D. Valuri mari cu lungimi si inaltimi extreme
1092 156. Care sunt tipurile principale de nori asociate unui front rece?
jklmn A. Altostratus si
Puncte: Fractostratus
0/1
jklmn B. Altocumulus si Cirrus
jklmn C. Cirrostratus si Cumulus

jklmn D. Cumulonimbus si Cumulus
1093 157. Ce vanturi isi schimba periodic directia?
Puncte: nmlkj A. Alizeele

0/1
jklmn B. Musonii
jklmn C. Sirocco
jklmn D. Vanturile de West
1094 158. Care vanturi bat spre ecuator, in emisfera nordica, din zona de aproximativ de 30 grd
N?
Puncte:
0/1
nmlkj A. Vanturi predominant vestice
nmlkj B. Musoni
jklmn C. Brize
nmlkj D. Alizeele de NE
1095 159. Cand sunt traversate de un front, izobarele tind:

nmlkj A. Sa treaca de-a curmezisul frontului fara sa se
Puncte: schimbe
0/1
nmlkj B. Sa se schimbe de la curbe line in interiorul masei de
aer spre benzi ascutite la front
nmlkj C. Sa se schimbe in linii drepte
nmlkj D. Sa se schimbe de la benzi ascutite in interiorul masei de
aer la curbe line de front
1096 160. Cand exista o diferenta nesemnificativa intre inaltimile a doua ape
inalte succesive sau a doua ape joase succesive intr-o zi mareica, mareea se
numeste:
Puncte:
0/1
jklmn A. Maree diurna

jklmn B. Mare semidiurna regulata
jklmn C. Maree mixta
jklmn D. Mare semmidiurna neregulata
1097 161. Ce schimbare a starii marii va indica formarea unei furtuni tropicale la mai mult de
100 Mm de pozitia navei?
Puncte:
0/1
nmlkj A. O hula lunga din directii diferite
jklmn B. O aclamie de lunga durata a vantului si a marii
jklmn C. Mare agitata cu valuri din NE
jklmn D. Valuri cu lungimi si perioade mici
1098 162. Ce conditii exista in ochiul unui ciclon tropical?
Puncte: jklmn A. O temperatura a aerului mai scazuta decat cea

0/1
din exteriorul ochiului
jklmn B. Vant ce-si schimba rapid directia
jklmn C. Nori Altocumulus dominanti
D. Presiune atmosferica extrem de joasa si calm
jklmn
1099 163. Ce curent produce deplasarea aisbergurilor spre rutele maritime din NW oceanului
Atlantic?
Puncte:
0/1
nmlkj A. Curentul Atlantic de Nord
nmlkj B. Curentul Canarelor

jklmn C. Curentul Labrador
nmlkj D. Curentul Baffin
1100 164. Ce curent se intalneste pe ruta directa dintre Vancouver si Los Angeles?
Puncte:
nmlkj A. Curentul Perului
0/1
nmlkj B. Curentul Oya Shivo
nmlkj C. Curentul Californiei
nmlkj D. Curentul Norvegiei
1101 165. Ce curent vei intalni pe ruta S Africa spre Str. Magellan?
Puncte:
jklmn A. Curentul de deriva al vanturilor de W
0/1
jklmn B. Curentul Acelor
jklmn C. Curentul Benguela
jklmn D. Curentul Perului
1102 166. Care din afirmatiile de mai jos privind viteza de deplasare a fronturilor este
ADEVARATA?
Puncte:
0/1
jklmn A. Frontul rece si cel cald se deplaseaza cu aceeasi viteza
jklmn B. Frontul rece se deplaseaza mai rapid decat frontul cald
jklmn C. Frontul rece se deplaseaza mai incet spre partea de Nord
jklmn D. Frontul cald se deplaseaza mai repede decat frontul rece
1103 167. Care din afirmatiile de mai jos privind mareele de apogeu este
ADEVARATA?
Puncte:
0/1
jklmn A. Au loc numai la cuadratura

jklmn B. Determina maree diurne
jklmn C. Au o valoare mai scazuta decat in mod
normal jklmn D. Au loc la sizigii
1104 168. Care din afirmatiile de mai jos privitoare la efectul fortei Coriolis asupra curentilor
oceanici din emisfera nordica este ADEVARATA?
Puncte:
0/1
nmlkj A. Forta Coriolis abate spre dreapta de la directia intiala orice
corp in miscare,deci si curentii
nmlkj B. Depinde de declinatia Lunii
nmlkj C. Forta Coriolis este mai mare la latitudini mici
nmlkj D. Forta Coriolis abate spre stanga orice corp in miscare
de la directia initiala
1105 169. Ce vant se formeaza intre masele de uscat si suprafata marii in timpul noptii?
Puncte:
0/1
nmlkj A. Mistralul
jklmn B. Briza de uscat

jklmn C. Bora
jklmn D. Briza de mare
1106 170. Ce materiale documentare trebuie sa se consulte pentru informarea de amanunt

asupra curentilor din oceanul Atlantic de Nord?
Puncte:
0/1
nmlkj A. Tablele de maree
jklmn B. Cartile pilot ale zonei

jklmn C. Navtexul
jklmn D. Atlasul geografic
1107 171. Hartile de prognoza de la facsimilul navei indica faptul ca veti traversa
in urmatoarele ore un front rece al unui sistem de joasa presiune. Ce masuri veti
lua?
Puncte:
0/1
nmlkj A. Veti astepta la ancora inseninarea vremii si

trecerea frontului
nmlkj B. Veti astepta sa vedeti norii Cirrus si Altostratus si apoi
veti schimba de drum
nmlkj C. Veti schimba de drum la distanta de zona ce va fi
afectata de frontul rece
jklmn D. Va veti continua drumul si veti fi pregatiti pentru rafale

de vant, averse si descarcari electrice
1108 172. Observatiile meteo indica faptul ca temperatura aerului este in continua
scadere si foarte aproapiata de punctul de roua. Ce tip de vreme poate fi
prognozat?
Puncte:
0/1
jklmn A. Averse de ploaie

jklmn B. Ceata
jklmn C. Lapovita
jklmn D. Vreme secetoasa
1109 30. Ce este temperatura aerului ?
Puncte:
jklmn A. O stare care exprima nivelul caldurii aerului.
0/1
jklmn B. O stare care caracterizeaza gradul de
agitatie a moleculelor de aer.
jklmn C. Cantitatea de energie primita de la soare de o masa
de aer la un anumit moment.
1110 32. Ce este presiunea atmosferica ?
Puncte: jklmn A. Apasarea pe care atmosfera terestra o executa

0/1
asupra scoartei.
jklmn B. Densitatea aerului atmosferic intr-un volum de 1 m
cub la suprafata pamintului.
jklmn C. Forta de respingere a moleculelor de aer la un anumit
nivel altimetric si la o anumita temperatura.
1111 328. In zonele cu maree nivelul de referinta al adancimilor (nivelul zero al hartii)
este de regula:
Puncte:
0/1
nmlkj A. nivelul mediu al celei mai inalte ape la cuadratura
jklmn B. nivelul mediu al celei mai joase ape la sizigii

jklmn C. nivelul mediu al celei mai inalte ape la sizigii
jklmn D. nivelul mediu al celei mai joase ape la cuadratura
1112 34. Ce este anticiclonul ?
Puncte: jklmn A. O zona de inalta presiune in care vintul circula de la

0/1
centru spre periferie rotindu-se in sens direct in emisfera "N"
si in sens retrograd in emisfera "S".
jklmn B. O zona de inalta presiune in care vintul circula de la
periferie spre centru rotindu-se in sens anticiclonic in cele 2
emisfere.
jklmn C. O zona inconjurata de linii izobare inchise caracterizata
de un gradient baric orizontal cu sensul de la centru spre
periferie.
1113 35. Ce este teperatura punctului de roua ?

nmlkj A. Temperatura la care vaporii de apa
Puncte: sublimeaza.
0/1
jklmn B. Temperatura la care vaporii de apa condenseaza.
jklmn C. Temperatura la care trebuie incalzita apa intr-un recipient
pentru a trece in stare gazoasa.
1114 36. Ce sint norii ?

jklmn A. Sint formatiuni compacte de condensare sau de
Puncte: sublimare
0/1 aflate in suspensie la o anumita inaltime de la suprafata
solului sau a marii, astfel ca vizibilitatea orizontala nu este
afecta.
nmlkj B. Sint formatiuni constituite din picaturi de apa sau
acicule
de gheata care iau nastere datorita procesului de inversiune
termica in straturile atmosferei.
nmlkj C. Sint un fenomen meteorologic ce se deplaseaza in
sensul
general de deplasare a fenomenelor meteorologice (de la
"W" la "E") si presupune colectarea de catre aer in
deplasarea lui, a umiditatii ce se gaseste in atmosfera, sub
forma de picaturi de apa sau a
1115 37. Ce este gradientul baric orizontal ?
Puncte: jklmn A. Diferenta de presiune intre doua puncte situate la o

0/1 distanta care determina pe normala la izobare un segment
de 60 Mm si are sensul de la presiunea mare spre cea mica.
jklmn B. Raportul avind ca numarator diferenta de presiune dintre
2
puncte, si ca numitor distanta dintre ele, iar sensul fiind cel
de la presiunea mica spre cea mare.
jklmn C. Diferenta de presiune dintre doua puncte situate la
distanta de 100 km avind sensul cel rezultat din calcul.
1116 38. Ce este harta izobarica ?

Puncte: jklmn A. Harta intocmita pentru o anumita valoare a

0/1 presiunii si reda repartitia in zona a valorii respective a
presiunii atmosferice.
jklmn B. O harta pe care sint reprezentate liniile ce unesc
punctele de egala tendinta barometrica.
jklmn C. O harta avind configurata distributia presiunii in
zona respectiva prin linii izobare.
1117 39. Cum variaza temperatura aerului in apropierea solului in timpul unei zile?
Puncte: jklmn A. Valorile extreme de temperatura din cursul unei zile se

0/1
inregistreaza la orele culminatiilor inferioare si superioare ale
soarelui la meridianul locului.
jklmn B.Temperatura minima se inregistreaza cu putin timp inainte
de rasaritul soarelui, dupa care incepe sa creasca pina la o ora
dupa culminatie cind atinge valoarea maxima.
jklmn C. Temperatura minima se inregistreaza cu putin timp
inainte de rasaritul soarelui, iar cea maxima la miezul zilei
dupa care temperatura incepe sa scada, desi bilantul caloric
continua sa fie pozitiv, datorita turbulentei care apare in
straturile inferioare
1118 40. Ce intelegeti prin inversiune de temperatura ?
Puncte: jklmn A. Se intelege situatia in care aerul din straturile

0/1
superioare este mai rece, deci mai greu, decit aerul de la
suprafata solului sau din stratul inferior, situatie care apare
in timpul verii.
jklmn B. Se intelege situatia in care temperatura aerului aflat
deasupra uscatului pe o grosime nu prea mare, creste pe
masura ce se inainteaza in inaltime datorita pierderii rapide
de caldura in spatiu de catre sol si stratul inferior prin
radiatie.
jklmn C. Se intelege situatia in care pe o inaltime de 300 picioare
(100 m) de la suprafata solului sau a marii aerul este dispus

in mai multe straturi cu temperaturi diferite si apare in zonele
tropicale pe coastele estice ale oceanelor .
1119 41. Ce este treapta barica ?
Puncte: jklmn A. Treapta barica este distanta pe verticala, in metri sau in

0/1 alta unitate de lungime pentru care presiunea atmosferica
inregistreaza o crestere sau o descrestere de 1 mbar.
jklmn B. Treapta barica este diferenta de presiune dintre doua
puncte situate pe verticala la o diferenta de nivel de 10 m sau
30 picioare
jklmn C. Treapta barica este viteza de scadere a presiunii
atmosferice in cazul unei miscari ascendente a aerului
atmosferic de la nivelul marii si pina la inaltimea de 100 m si
se foloseste pentru reducerea presiunii la nivelul marii.
1120 42. Cum variaza presiunea atmosferica in timpul unei zile ?

jklmn A. In timpul unei zile presiunea atmosferica inregistreaza
Puncte: o
0/1
evolutie sinusoidala completa : un maxim cu aproximativ 1 -
2 ore inainte de rasaritul soarelui si un minim la aproximativ
2 ore dupa culminatia superioara a soarelui.
jklmn B. In timpul unei zile presiunea atmosferica variaza
sub forma unei curbe sinusoidale neregulate inregistrind
mai multe maxime si minime, variatie care poarta numele
de maree barometrica.
jklmn C. In timpul unei zile presiunea atmosferica
inregistreaza 2 maxime in jurul orelor locale 10.00 si 22.00
si 2 minime in jurul orelor locale 04.00 si 16.00.

1121 43. Ce este umiditatea relativa ?
Puncte: jklmn A. Umiditatea relativa este diferenta dintre cantitatea de

0/1
apa continuta de aer la temperatura punctului de roua si
umiditatea absoluta si se exprima in procente.
jklmn B. Umiditatea relatieste raportul dintre cantitatea de
apa continuta de atmosfera in regim de saturatie si
umezeala absoluta si se exprima in cote parti.
jklmn C. Umiditatea relativa este raportul dintre umezeala reala
la o anumita temperatura si umezeala absoluta si se exprima
in procente.
1122 44. Care sint norii etajului superior ?

nmlkj A. Cirrus, cirrocumulus si
Puncte: cirrostratus.
0/1
jklmn B. Nimbus, nimbostratus, cumulonimbus.
jklmn C. Norii de formatie alto cu speciile castellanus si floccus.
1123 45. Care sint norii etajului inferior ?
Puncte:
jklmn A. Cumulus si cumulonimbus.
0/1
jklmn B. Nimbostratus, stratocumulus si stratus.
jklmn C. Norii din familiile cirrus, stratus si cumulus -
specia stratiformis.
1124 47. Care sint norii cu dezvoltare verticala ?

nmlkj A. Cirrus, altocumulus si stratus - pe etaje de sus in
Puncte: jos.
0/1
jklmn B. Cumulus si cumulonimbus.

jklmn C. Stratocumulus, altocumulus si cirrocumulus pe etaje
de jos in sus.
1125 48. Ce se intelege prin nebulozitate ?

jklmn A. Prin nebulozitate se intelege gradul de acoperire al
Puncte: cerului
0/1 cu nori.
nmlkj B. Gradul de intunecare al norilor functie de grosimea si
de pozitia norului fata de soare si se exprima in scara de la
0 la 10.
jklmn C. Gradul de intunecare a atmosferei functie de cantitatea
de nori si/sau intensitatea fenomenului de condensare a apei
din atmosfera.
1126 49. Cite varietati de ceata se pot distinge in functie de modul de formare ?
Puncte: jklmn A. De radiatie, arctica, tropicala, de advectie,

0/1
frontala, ecuatoriala, de evaporare.
jklmn B. De radiatie, absorbtie, evaporare, advectie,
arctica, frontala.
jklmn C. De radiatie, evaporare, advectie, frontala.
1127 50. Identificati varietatea de ceata dupa urmatoarele caracteristici : apare in

conditii de inversiune termica la caderea serii ca urmare a coboririi temperaturii
Puncte: din stratul inferior sub temperatura punctului de roua, se ridica la scurt timp
0/1 dupa rasaritul Soarelui
jklmn A. Ceata ecuatoriala.

nmlkj B. Ceata de advectie.

nmlkj C. Ceata de radiatie.
1128 502. La barometru, scaderea presiunii indica apropierea unui:
Puncte:
jklmn A. Sistem de inalta presiune;
0/1
jklmn B. sistem de joasa presiune;
nmlkj C. maxim de temperatura.
1129 503. Higrometrele sunt instrumente de masura utilizate pentru a determina:
Puncte:
nmlkj A. temperatura aerului;
0/1
nmlkj B. presiunea atmosferica;
jklmn C. umiditatea relativa
1130 504. O maree este considerata diurna cand este formata din:
jklmn A. o singura apa inalta si o singura apa joasa in 24 de
Puncte: ore;
0/1
jklmn B. doua ape inalte in 24 de ore;

jklmn C. doua ape joase in 24 de ore.

1131 505. Milibarul este unitatea de masura pentru:

Puncte:
nmlkj A. temperatura aerului;
0/1
nmlkj B. umiditatea relativa;
nmlkj C. presiunea atmosferica.
1132 506. La o nava in mars, cu anemometrul se masoara:

Puncte:
nmlkj A. Numai viteza vantului aparent;
0/1
jklmn B. viteza si directia vantului real;
jklmn C. numai viteza vantului real.
1133 507. Barometrul aneroid este un instrument de masura folosit pentru:
Puncte:
nmlkj A. masurarea vitezei vantului;
0/1
nmlkj B. masurarea presiunii aerului;
jklmn C. determinarea directiei de deplasare a furtunilor.
1134 508. Curentii oceanici sunt definiti ca:

Puncte:
nmlkj A. deplasari verticale ale maselor de apa;
0/1
jklmn B. deplasari orizontale ale maselor de apa;
jklmn C. modificari ale densitatii apei.

1135 509. Ce instrument de masura inregistreaza variatiile presiunii aerului:

nmlkj A.
Puncte: termograful;
0/1
jklmn B. barograful;
jklmn C. hidrograful.
1136 51. Identificati varietatea de ceata dupa urmatoarele caracteristici : apare in situatia in care
o masa de aer rece si umeda aluneca pe suprafata marii cu ape
mai calde depasind nivelul de saturatie, la latitudini medii se intilneste toamna si

Puncte:
0/1 iarna
jklmn A. Ceata de evaporare.

jklmn B. Ceata de suprasaturatie.
jklmn C. Ceata frontala.
1137 510. Cand variatia valorii de presiune, citita la barometru in ultimile 12 ore,
este egala cu 0 sau este redusa, indica:
Puncte:
0/1
nmlkj A. o vreme furtunoasa este iminenta;
jklmn B. conditiile prezente de vreme vor fi neschimbate;

jklmn C. o defectiune a barometrului.

nmlkj A. luna este la fazele de primul si al doilea
Puncte: patrar;
0/1
jklmn B. la luna noua si luna plina;
jklmn C. soarele si luna sunt la conjunctie.
1139 512. Instrumentul utilizat pentru masurarea umiditatii atmosferice este:
Puncte:
jklmn A. termometrul;
0/1
nmlkj C. psihometrul
Puncte:
jklmn A. 760 mb;
0/1
jklmn B. 1000 mb;
nmlkj C. 1013,3 mb.
1141 514. Intervalul de timp dintre doua creste de val succesive se refera la:
Puncte:
jklmn A. perioada valului;
0/1
jklmn B. frecventa valului;
nmlkj C. inaltimea valului.
1142 515. Doua din cele mai importante cauze care genereaza curentii oceanici de suprafata
sunt:
Puncte: nmlkj A. adancimea apei si topografia

0/1 submarina;
jklmn B. vanturile si diferenta de densitate a apei marii;
jklmn C. configuratia coastelor si platoului continental.
1143 516. Distanta pe verticala dintre mareea data si nivelul mediu al apei este:
Puncte:
nmlkj A. limita mareei;
0/1
jklmn B. adancimea apei din harta;
jklmn C. inaltimea mareei.
1144 517. Cum se numeste distanta pe verticala dintre talpa valului si creasta valului?
nmlkj A. lungimea
Puncte: valului;
0/1
jklmn B. adancimea valului;
jklmn C. inaltimea valului.
1145 52. Identificati varietatea de ceata dupa urmatoarele caracteristici : apare ca

urmare a deplasarii unei mase de aer cald si umed pe suprafata marii cu
Puncte: temperatura mai coborita decit temperatura punctului de roua, la latitudini medii
0/1 apare iarna:
nmlkj A. Ceata de contact.

nmlkj B. Ceata de advectie.
jklmn C. Ceata de amestec.
1146 53. Identificati varietatea de ceata dupa urmatoarele caracteristici : apare la

contactul a doua mase de aer cu temperaturi diferite si umezeli relative ridicate,
Puncte: se prezinta sub forma unor centuri cu latimea de circa 50 Mm.
0/1
jklmn A. Ceata de contact.

jklmn B. Ceata de advectie.
jklmn C. Ceata frontala.
1147 530. Linia de egala adancime se mai numeste:

nmlkj A.
Puncte: izogona;
0/1
jklmn B. izobata;
jklmn C. izoclina.
1148 54. Ce intelegeti prin precipitatii atmosferice ?

Puncte:
nmlkj A. Caderile perceptibile de precipitatii lichide pe suprafata
0/1
solului sau a marii ca urmare a caderii libere a produselor de
condensare dupa ce au ati greutati ce nu le mai ingaduie sa
pluteasca in masa noroasa.
jklmn B. Totalitatea produselor rezultate prin condensarea
sau sublimarea vaporilor de apa din atmosfera si care
ajung la suprafata solului sau a marii sub actiunea fortei
gravitationale.
nmlkj C. Totalitatea produselor de condensare chiar daca nu
ating suprafata marii sau a solului si se reintorc in nori ca
urmare a procesului de evaporare din straturile inferioare
masei noroase.
1149 58. Ce indiciu da haloul ?
Puncte: jklmn A. Vremea rea se va instala in regiunea in care este

0/1
observat in circa 48 h de la inregistrarea fenomenului.
jklmn B. Indica o activitate solara, respectiv lunara, mai mare
decit normal.
nmlkj C. Indica gradul maxim de densitate a cetii si imbunatatirea
vizibilitatii in urmatoarele 6 - 12 h; in cazul pachetelor de
ceata indica schimbarea directiei de deplasare a acestora
spre dreapta in raport cu partea opusa astrului.
1150 59. Ce este vintul ?

jklmn A. Deplasarea orizontala a unei mase de aer dintr-o zona
Puncte: cu
0/1 presiuni inalte spre o zona cu presiuni joase.
jklmn B. Deplasarea orizontala a aerului ca urmare a
interactiilor care au loc la contactul dintre doua mase de
aer cu caracteristici diferite.
jklmn C. Componenta orizontala a deplasarii unei mase de aer
ca urmare a actiunii combinate a fortei atractiei gravitationale
si fortei Coriolis.
1151 60. Caracterizati zona calmurilor ecuatoriale :
Puncte: jklmn A. Vinturi de directii variabile si intensitati reduse;

0/1
Perioada de calm intr-un an = cca. 1/4; Grenuri insotite de
ploi torentiale si descarcari electrice.
jklmn B.Perioada de calm intr-un an = cca. 2/3; Vinturi slabe
variabile; Ploi torentiale si greenuri in perioada echinoctiilor.
jklmn C. Ploi torentiale si descarcari electrice mai ales in

perioada
solstitiilor; Vinturi slabe variabile; Perioada de calm intr-un an
= cca. 3/4.
1152 61. Ce sint alizeele ?
Puncte: jklmn A. Vinturi periodice caracterizate printr-o directie foarte

0/1 stabila ce bat in cele 2 emisfere in perioadele de vara si iarna
respective dinspre NE in emisfera nordica si SE in cea
sudica, fiind inlocuite de contraalizee, in perioadele de
primavara si iarna,
nmlkj B. Vinturi permanente caracterizate printr-o directie foarte
stabila ce bat intr-o centura continua de cca. 1200 Mm in
fiecare emisfera dinspre NE in emisfera nordica si SE in
emisfera sudica.
nmlkj C. Vinturi permanente de directie aproximativ stabila,
functie
de influenta centrilor de inalta si joasa presiune din zona ce
bat intr-o centura de cca. 1200 Mm in fiecare emisfera spre
NE in emisfera nordica si SE in cea sudica.
1153 62. Ce sint contraalizeele ?
Puncte: jklmn A. Sint vinturi de inaltime care inlocuiesc masele de aer

0/1
deplasate de alizee si au directia SW in emisfera
nordica respectiv NW in cea sudica.
jklmn B. Sint vinturi periodice de directie foarte stabila ce bat in
cele 2 emisfere, in centuri de cca. 1200 Mm, in perioadele de
primavara si toamna respective, avind directia SW in
emisfera nordica si NW in cea sudica pentru ca sa fie
inlocuite de alizee in per
jklmn C. Sint vinturi in continuarea alizeelor spre N in
emisfera nordica respectiv spre S in cea sudica batind
spre NW in emisfera nordica si SW in cea sudica.
1154 63. Ce sint vinturile de vest ?
Puncte: jklmn A. Sint vinturi intilnite intre paralele de 40 grd. si 50 - 55 grd.

0/1
N respectiv S batind, in 74% dintr-un an, spre W, avind forta
6B/S in timpul iernii si forta 4B/S in timpul verii, aceste
vinturi fiind folosite in traversadele ocenice spre W.
jklmn B. Sint vinturi permanente situate in partea polara a
alizeelor din cele 2 emisfere, avind sensul de la W spre E si,
din cauza duratei mai lungi a unui voiaj spre America in
timpul caruia caii transportati mureau din cauza terminarii
furajelor si apei, acest
jklmn C. Sint vinturi generate de centrele de inalta presiune din
centura 30 - 40 grd lat. nordica respectiv sudica si care, in 74%
dintr-un an, sint dintr-o directie cuprinsa intre SW si NW, avind
functia si forta mai mari in timpul iernii decit vara.
1155 64. Ce sint musonii ?
Puncte: jklmn A. Sint vinturi periodice, intilnite in Oceanul Indian de N si

0/1
de S, Marea Chinei de Sud, Marea Arafura si Marea Timor,
generate de centrele de joasa si inalta presiune ce se
inlocuiesc reciproc functie de anotimp, vinturi orientate spre
SW vara si spre NE i
jklmn B. Sint vinturi periodice care, in Oceanul Indian si Pacific,
au luat locul alizeelor de vara respectiv iarna si se
deplaseaza spre SW vara si NE iarna
jklmn C. Sint vinturi periodice, care iau nastere datorita
alternanantei sezoniere in repartitia presiunii atmosferice
intre uscat si mare avind directia SW in perioada de vara si
NE in timpul iernii cu unele variatii functie de zona.
1156 65. Ce sint grenurile ?

Puncte: nmlkj A. Sint lovituri bruste de vint de durata scurta avind viteze
0/1 de
40 - 60 Nd producind o crestere a presiunii de aproximativ 4
mb, o scadere a temperaturii de pina la 10 grade C si o
crestere a umezelii relative; vintul se roteste brusc in sens
retrograd in e
jklmn B. Sint vinturi locale de scurta durata ce pornesc brusc,
cu
viteze de 40 - 60 Nd si apar in perioadele de schimbare a
anotimpurilor (echinoctii si solstitii); din cauza vitezei si, mai
ales , a rotirii bruste, continui produc mari pagube.
jklmn C. Sint vinturi neregulate producindu-se in zone si
anotimpuri
imprevizibile, dar odata formate se vor deplasa paralel cu
izotermele din zona respectiva lasind spre dreapta
temperaturile joase si respectiv in stinga cele inalte.

nmlkj A. sistem de inalta
Puncte: presiune;
0/1
jklmn C. maxim de temperatura.

nmlkj A.
Puncte: anticicloni;
0/1
jklmn B. cicloni ;
jklmn C. talveg depresionar.

Puncte:
0/1 nmlkj A. presiunea atmosferica;
nmlkj B. cantitatea precipitatiilor;
nmlkj C. umiditatea relativa.
Puncte: ore;
0/1

jklmn C. doua ape joase in 24 de ore.
Puncte: jklmn A. temperatura aerului;

0/1
Puncte: jklmn A. scade ca si temperatura aerului;

0/1
jklmn B. creste ca si temperatura aerului;
jklmn C. creste in timp ce temperatura a aerului scade.

Puncte:
jklmn A. numai viteza vantului aparent;
0/1
jklmn B. viteza si directia vantului real;
nmlkj C. numai viteza vantului real.

Puncte:
jklmn A. masurarea vitezei vantului;
0/1
jklmn B. masurarea presiunii aerului;

Puncte:
nmlkj A. vreme frumoasa si uscata;
0/1
nmlkj B. cer innorat si vanturi puternice;
nmlkj C. precipitatii continue si rafale de vant.

Puncte:
nmlkj A. temperatura punctului de roua variaza;
0/1
jklmn B. umiditatea absoluta scade;
jklmn C. umiditatea relativa creste.
cu:
Puncte:
0/1
nmlkj A. trecerea unui front cald;
nmlkj B. trecerea unui front rece;

jklmn C. sistem de inalta presiune.
1168 671. Norii sunt clasificati tinand cont de:
Puncte: jklmn A. dimensiune;

0/1
nmlkj B. viteza de deplasare;
nmlkj C. altitudine si mod de formare.
Puncte: jklmn A. deplasari verticale ale maselor de apa;

0/1
jklmn B. deplasari orizontale ale maselor de
apa; jklmn C. modificari ale densitatii apei.
1170 673. Ceata se formeaza cand:

Puncte: jklmn A. umiditatea relativa este de 50%;
0/1
jklmn B. temperatura aerului este mai mare decat
temperatura
punctului de roua;
jklmn C. temperatura aerului este egala sau mai mica

decat temperatura punctului de roua.
1171 674. Ce instrument de masura inregistreaza variatiile presiunii aerului?

nmlkj A.
Puncte: Termograful;
0/1
jklmn B. Barograful;
jklmn C. Hidrograful.
1172 675. Cand variatia valorii de presiune, citita la barometru in ultimile 12 ore,
este egala cu 0 sau este redusa, indica:
Puncte:
0/1
nmlkj A. o vreme furtunoasa este iminenta;
jklmn B. conditiile prezente de vreme vor fi neschimbate;

jklmn C. o crestere a fortei vantului.
1173 676. In emisfera nordica, schimbarea brusca a directiei vantului spre W sau NW odata cu
Puncte:
0/1
nmlkj A. este in trecere un front rece;
jklmn B. in apropiere este un centru de inalta presiune;

jklmn C. in apropiere este un front stationar

Puncte: jklmn A. Luna este la fazele de primul si al doilea

0/1
patrar; jklmn B. la Luna noua si Luna plina;
jklmn C. soarele si Luna sunt la conjunctie
1175 678. Una din cauzele care genereaza circulatia curentilor oceanici este:
Puncte:
nmlkj A. umiditatea atmosferica;
0/1
nmlkj B. banchizele de gheata;
nmlkj C. variatia densitatii apei oceanice
1176 679. Gradientul baric orizontal reprezinta:
Puncte:
nmlkj A. variatia orizontala a temperaturii;
0/1
nmlkj B. diferenta de presiune raportata la unitatea de
suprafata orizontala;
jklmn C. diferenta de presiune in timp.
1177 68. Care sint regiunile din emisfera nordica de la latitudini medii si inalte
caracterizate printr-o frecventa mare a depresiunilor ?
Puncte:
0/1
nmlkj A. Oceanele Atlantic si Pacific.
nmlkj B. Oceanele Inghetat de Nord, Atlantic si Pacific.
nmlkj C. Oceanele Atlantic, Indian si Pacific.

1178 680. Umiditatea relativa este definita ca:
Puncte: jklmn A. raportul dintre cantitatea actuala de vapori de

0/1
apa, la temperatura data si cantitatea maxima posibila;
jklmn B. cantitatea maxima de vapori de apa pe care aerul

este capabila sa-l contina;
jklmn C. relatia dintre cantitatea de vapori de apa din
aer si presiunea atmosferica.
1179 681. Aparitia norilor Altostratus in imediata apropiere a navei, deasupra marii, va fi insotita
pe langa altele si de urmatoarele conditii:
Puncte:
0/1
nmlkj A. precipitatii cu caracter general si vizibilitate redusa;
jklmn B. cresterea presiunii atmosferice si vant puternic;

jklmn C. furtuna cu descarcari electrice.
1180 683. Expresia " aerul este saturat" inseamna ca:

jklmn A. umiditatea relativa este de
Puncte: 100%;
0/1
jklmn B. presiunea atmosferica este maxima, la temperatura data;
jklmn C. norii acopera total bolta cereasca.

1181 684. Ceata produsa de trecerea unei mase de aer cald peste o suprafata rece, se
numeste:
Puncte:
0/1
nmlkj A. ceata de radiatie;
jklmn B. ceata de conductie;

jklmn C. ceata de advectie

nmlkj A.
Puncte: Termometrul;
0/1
jklmn B. Barometrul;
jklmn C. Psihometrul.
1183 686. Zona fundului oceanic care se intinde de la linia tarmului spre largul
marii pana unde se modifica panta, spre cele mai mari adancimi se numesc:
Puncte:
0/1
nmlkj A. Campia abisala;
jklmn B. Zona de rift;

jklmn C. Self sau platou continental.
1184 687. Trecerea unui sistem de joasa presiune poate fi determinata prin citirea periodica
a instrumentului de masura numit:
Puncte:
0/1
nmlkj A. Barograf;
jklmn B. Termograf;
jklmn C. Higrograf.
1185 688. Variatia de nivel a suprafetei oceanului datorate unei furtuni aflate
la distanta se numeste :
Puncte:
0/1
nmlkj A. Maree;
jklmn B. Resaca;
jklmn C. Hula.

nmlkj A. 760
Puncte: mb;
0/1
jklmn B. 1000;
jklmn C. 1013,3 mb.
1187 69. Ce este ciclonul tropical ?

Puncte:
nmlkj A. Este o formatiune depresionara mobila ce s-a format in
0/1
zonele extratropicale in jumatatea estica a oceanelor, s-a
deplasat spre ecuator unde, alimentata de aerul cald s-a
adincit, gradientul baric orizontal a crescut, urmind apoi
un traseu specific si avi
jklmn B. Este o formatiune depresionara mobila, cu izobarele foarte
apropiate, lipsita de fronturi, avind efect devastator si
zone de formare si regiuni de actiune specifice.
nmlkj C. Este una din cca. 40% din depresiunile formate in
apropierea axei tolvegului ecuatorial care, datorita
alimentarii cu aer cald se adinceste formind cicloane.
Puncte:
0/1
nmlkj A. umiditatea absoluta;
nmlkj B. punct de roua;

jklmn C. deficit de saturatie.
1189 691. Intervalul de timp dintre creste de val succesive se refera la:
Puncte:
nmlkj A. perioada valului;
0/1
jklmn C. lungimea valului.
sunt:
Puncte:
0/1
nmlkj A. adancimea apei si topografia submarina;
nmlkj B. vanturile si diferenta de densitate a apei marii;
nmlkj C. temperatura aerului si presiunea atmosferica.
Puncte: jklmn A. limita mareei;

0/1
B. adancimea apei din harta;
jklmn
jklmn C. inaltimea mareei
1192 694. Sistemele barice la latitudini medii se deplaseaza in general:
Puncte:
jklmn A. de E la W;
0/1
jklmn B. de W la E;
nmlkj C. de N la S.
1193 698. Care este unul din semnele de existenta a unui ciclon tropical, la inceputul dezvoltarii
sale?
Puncte:
0/1
nmlkj A. o hula neobisnuit de lunga;
nmlkj B. valuri abrupte cu perioada scurta si vant usor;

nmlkj C. furtuna cu descarcari electrice si umiditate normala.
1194 699. Cand exista conditii de risipire a cetii?

Puncte:
nmlkj A. Cand se produce amestecul aerului cald cu aerul rece;
0/1
nmlkj B. Cand are loc advectia aerului cald peste suprafata rece;
nmlkj C. La intensificarea la tare, a vantului.

1195 70. Indicati traiectoria ciclonului tropical :
Puncte: jklmn A. Este o parabola avind inainte de curbare, orientare

0/1
WSW in emisfera nordica, respectiv ESE in cea sudica, iar
dupa curbare orientindu-se pe directia NE in emisfera
nordica si SW in cea sudica.
jklmn B. Este o parabola avind, inainte de curbare, orientare
WNW in emisfera nordica, respectiv WSW in cea sudica, iar
dupa curbare orientindu-se pe directia NE in emisfera
nordica si SE in cea sudica.
jklmn C. Este o parabola avind concavitatea orientata spre W
atit in emisfera nordica cit si in cea sudica (traiectoriile in cele
2 emisfere sint apro simetrice fata de ecuator).
1196 700. Ce vanturi isi schimba periodic directia?

nmlkj A.
Puncte: Alizeele;
0/1
jklmn B. Musonii;
jklmn C. Sirocco.
1197 701. Cand masa de aer rece si o masa de aer cald se intalnesc fara a
continua sa se mai deplaseze, zona de separatie se numeste
Puncte:
0/1
nmlkj A. front rece;
jklmn B. front oclus;

jklmn C. front cvasistationar
1198 702. Cand un curent curge in directie opusa fata de valuri, valul:
Puncte: jklmn A. creste ca inaltime;

0/1
jklmn B. creste ca lungime;
jklmn C. creste ca viteza.
1199 703. Care este forta unui vant avand viteza de 65 Nd?
Puncte: jklmn A. 4 Bf;

0/1
jklmn B. 6 Bf;
jklmn C. 12 Bf.
1200 704. Care din afirmatiile de mai jos privind mareele de apogeu este
ADEVARATA?
Puncte:
0/1
jklmn A. au loc numai la cuadratura;
jklmn B. determina maree diurne;
jklmn C. au o valoare mai scazuta decat in mod normal.
1201 706. Ce vant se formeaza intre masele de uscat si suprafata marii in timpul
noptii?
Puncte:
0/1
jklmn A. Mistralul;
nmlkj B. Briza de uscat;

nmlkj C. Bora.

1202 707. Ce materiale documentare trebuie sa se consulte pentru informarea de amanunt

asupra curentilor din oceanul Atlantic de nord?
Puncte:
0/1
nmlkj A. table de maree;
jklmn B. carti pilot ale zonei

jklmn C. Navtex
1203 708. Observatiile meteo indica faptul ca temperatura aerului este in

continua scadere si foarte apropiata de punctul de roua. Ce tip de vreme poate fi
prognozat?
Puncte:
0/1
jklmn A. averse de ploaie;

jklmn B. ceata;
jklmn C. vreme secetoasa.
Puncte: jklmn A. milibari;

0/1
nmlkj B. grade celsius,
nmlkj C. milimetri coloana de mercur.
1205 73. Ce este vintul aparent ?

nmlkj A. Vintul pe care l-ar inregistra nava, daca ar sta pe
Puncte: loc.
0/1
jklmn B. Vintul pe care-l inregistreaza nava in mars.
jklmn C. Miscarea aerului in sens opus deplasarii navei, miscare
care da aparenta unui vint.
1206 74. Cum se determina viteza vintului aparent la bord ?

nmlkj A. Este egala si de sens contr cu viteza
Puncte: navei.
0/1
jklmn B. Prin calculul vectorial intre vintul real si
indicatiile anemometrului.
jklmn C. Raportind indicatiile anemometrului la timpul
inregistrarii rotatiilor.
1207 75. Cum se clasifica vinturile in functie de frecventa ?

Puncte:
nmlkj A. Vinturi permanente - bat in tot cursul anului; Vinturi
0/1
periodice - bat intr-o anumita perioada a anului; Vinturi
dominante - cele care au frecventa cea mai mare intr-o
regiune.
nmlkj B. Vinturi permanente - bat in tot cursul anului; Vinturi
periodice - bat intr-o anumita perioada a anului; Vinturi
neregulate - survin accidental intr-o anumita zona si au
directie si viteza imprevizibile.
jklmn C. Vinturi permanente - bat tot timpul anului; Vinturi periodice
neregulate bat intr-o anumita perioada a anului fara a avea
directia si viteza constante; Vinturi neregulate - survin
accidental intr-o zona si au directie si viteza imprevizibile;
1208 80. Care este semicercul periculos al unui ciclon tropical ?

jklmn A. Se situeaza, in raport cu directia de deplasare a
Puncte: ciclonului,
0/1 in partea stinga a traiectoriei cu emisfera nordica si in partea
dreapta a acesteia in emisfera sudica.

jklmn B. Se situeaza in raport cu directia de deplasare a
ciclonului, in partea dreapta a traiectoriei in emisfera nordica
si in partea stinga a acesteia in emisfera sudica.
jklmn C. Se situeaza, in raport cu directia de deplasare a
ciclonului, in partea ecuatoriala a traiectoriei variabile si in
partea polara a traiectoriei caracteristice in emisfera nordica
si invers in cea sudica.
1209 82. In emisfera nordica, daca nava, in semicercul periculos, se indreapta spre periferia
ciclonului, in drum constant vintul :
Puncte:
0/1
nmlkj A. Gireaza in sens invers acelor de ceasornic.
jklmn B. Se mentine constant.

jklmn C. Gireaza in sens retrograd.

nmlkj A. sistem de inalta
Puncte: presiune;
0/1
jklmn C. maxim de temperatura.

nmlkj A. temperatura
Puncte: aerului;
0/1
jklmn B. presiunea atmosferica;
jklmn C. umiditatea relativa.
Puncte: ore;
0/1

jklmn C. doua ape joaje in 24 de ore.
Puncte: jklmn A. temperatura aerului;

0/1
Puncte: jklmn A. numai viteza vantului aparent;

0/1
nmlkj B. viteza si directia vantului real;
nmlkj C. numai viteza vantului real.

Puncte: jklmn A. masurarea vitezei vantului;

0/1
jklmn B. masurarea presiunii aerului;
Puncte: jklmn A. deplasari verticale ale maselor de apa;

0/1
jklmn B. deplasari orizontale ale maselor de
apa; jklmn C. modificari ale densitatii apei.
1217 896. Ce instrument de masura inregistreaza variatiile presiunii aerului:
Puncte:
jklmn A. termograful;
0/1
jklmn B. barograful;
nmlkj C. higrograful.
1218 897. Cand variatia valorii de presiune, citita la barometru in ultimele 12 ore, este egala cu 0
sau este redus, indica:
Puncte:
0/1
nmlkj A. o vreme frumosa este iminenta;
nmlkj B. conditiile prezente de vreme vor fi neschimbate;
nmlkj C. o defectiune a barometrului.

Puncte: jklmn A. luna este la fazele de primul si al doilea

0/1
patrar; jklmn B. la Luna noua si Luna plina;
jklmn C. Soarele si Luna sunt la conjunctie
1220 900. Presinea atmosferica standard, exprimata in mb, este:
Puncte: nmlkj A. 760 mb;

0/1
nmlkj B. 1000 mb;
nmlkj C. 1013,3 mb.
1221 901. Intervalul de timp dintre doua creste de val succesive se refera la:
Puncte:
jklmn A. perioada valului;
0/1
nmlkj C. inaltimea valului.
Puncte:
nmlkj A. limita mareei;
0/1
jklmn B. adancimea apei din harta;
jklmn C. inaltimea mareei.
1223 904. Cum se numeste distanta pe verticala dintre talpa valului si creasta valului?
nmlkj A. lungimea
Puncte: valului;
0/1
jklmn B. adancimea valului;
jklmn C. inaltimea valului.

nmlkj A.
Puncte: milibari;
0/1
jklmn B. grade Celsius;
jklmn C. milimetri coloana de mercur.
1225 92. Care este ordinea aparitiei semnelor prevestitoare de vreme rea la latitudini
extratropicale ?
Puncte:
0/1
nmlkj A. Norii cirrus care pot precede cu 24 - 48 ore modificarile
de presiune; Scaderea presiunii atmosferice; Hula, in cazul
apropierii de nava a unei ocluziuni; Comportamentul
pasarilor si animalelor marine.
nmlkj B. Scaderea presiunii atmosferice care se produce cu mult
inainte de intrarea navei in zona de furtuna; Norii cirrus;
Comportamentul pasarilor si animalelor marine; Hula.
jklmn C. Comportamentul pasarilor si animalelor marine; Hula,
care se propaga pina la 1000 Mm inaintea furtunii; Scaderea
presiunii; Norii cirrus.

1226 929. Curentul care produce efect maxim de deriva este:

nmlkj A. curentul din
Puncte: prova;
0/1
jklmn B. curentul din pupa;
jklmn C. curentul din travers.
1227 93. Care sint factorii care influenteaza caracteristicile valului ?

Puncte:
nmlkj A. Suprafata de contact; Coeficientul de frecare si abatere
0/1
Corolis; Forta vintului; Durata de actiune a vintului;
Adincimea apei.
nmlkj B. Forta vintului; Durata de actiune a vintului; Suprafata
de contact; Adincimea apei.
nmlkj C. Forta vintului; Suprafata de contact; Durata de
actiune a vintului; Latitudinea locului.
1228 932. Linia de egala adancime se mai numeste:

nmlkj A.
Puncte: izogona;
0/1
jklmn B. izobata
jklmn C. izoclina.
1229 94. Ce este hula ?
Puncte: jklmn A. Prima faza a valului de vint, de unde si numele

0/1
de precursor al furtunii.
jklmn B. Valul ramas dupa ce vintul, care l-a generat, a incetat sa
mai bata.
jklmn C. O forma specifica de ondulare a suprafetei marii ce
apare cind sint intrunite anumite conditii, incomplet
elucidate, de presiune si vint.
1230 95. Secventa norilor Cirrus, Cirrostratus, Altostratus si Nimbostratus, dupa care urmeaza
ploaie cu caracter general, indica apropierea unui:
Puncte:
0/1
nmlkj A. Front oclus
jklmn B. Front stationar

jklmn C. Front cald
jklmn D. Front rece

nmlkj A.
Puncte: Anticicloni
0/1
jklmn B. Cicloni
jklmn C. Sa barica
jklmn D. Talveg depresionar
nmlkj A.
Puncte: temperatura;
0/1
jklmn C. drepte.
1233 97. Liniile de pe harta meteorologica care unesc puncte cu aceeasi valoare a presiunii
atmosferice se numesc:
Puncte:
0/1
nmlkj A. Izoterme
jklmn B. Izohipse
jklmn C. Izobare
jklmn D. Izotabate
1234 98. Vantul local care bate in timpul zilei cauzat de diferentele de temperatura
si presiune dintre uscat si mare se numeste:
Puncte:
0/1
nmlkj A. Muson
jklmn B. Alizeu de NE
jklmn C. Fohn
jklmn D. Briza de mare
1235 99. Conform legii Buys-Ballot, daca in emisfera sudica se observa ca vantul este din NW,
centrul de joasa presiune va fi localizat in:
Puncte:
0/1
nmlkj A. ENE
jklmn B. SSW
jklmn C. ESE
D. WSW
jklmn
Puncte: jklmn A. Luna este la fazele de primul si al doilea patrar

0/1
jklmn B. La Luna noua si Luna plina
nmlkj C. Soarele si Luna sunt la conjunctie
nmlkj D. Soarele si Luna sunt in opozitie

nmlkj A.
Puncte: termometrul;
0/1
nmlkj B.
barometrul;
nmlkj C.
psihrometrul.
sunt:
Puncte:
0/1
nmlkj A. adancimea apei si topografia submarina;
nmlkj B. vanturile si diferenta de densitate a apei marii;
nmlkj C. configurarea coastelor si a platoului continental;
1239 152.T Nava din imagine urmeaza un anumit procedeu de salvare MOB.Care-i denumirea acestui procedeu?
Puncte:
0/1
jklmn a. Curba Williamson

jklmn b. Dubla intoarcere la 180 grd.
jklmn c. Giratie directa
jklmn d. Curba Scharnow
1240 150. Nava din imagine urmeaza un anumit procedeu de salvare MOB.Care-i denumirea acestui procedeu?
Puncte:
0/1
jklmn a. Curba Scharnow

jklmn b. Curba Williamson
jklmn c. Giratie directa
jklmn d. Dubla intoarcere la 180 grd
1241 89. Indicati manevra navei surprinsa de ciclon, in emisfera sudica, in semicercul manevrabil
:
Puncte:
0/1
jklmn A. Se ia alura cu vintul din pupa tribord si se naviga cu
viteza maxima permisa de starea marii.
jklmn B. Se ia alura cu vintul din prova babord si se naviga
cu viteza maxima permisa de starea marii.
jklmn C. Se ia alura cu vintul din pupa babord si se
naviga cu viteza maxima permisa de starea marii.

1242 1100. Semicercul manevrabil al ciclonilor tropicali in emisfera nordica este zona situata in:
Puncte:
0/1
nmlkj A. partea din fata a navei;
jklmn B. stanga traiectoriei furtunii;

jklmn C. partea dinspate a navei;
jklmn D. dreapta traiectoriei furtunii.
1243 1105. Semicercul manevrabil al unui ciclon tropical, in emisfera sudica este localizat
fata de traiectoria furtunii:
Puncte:
0/1
nmlkj A. frontal;
jklmn B. in dreapta traiectoriei;

jklmn C. in spatele furtunii
jklmn D. in stanga traiectoriei.
1244 112. Daca este imposibil sa se evite un uragan din emisfera nordica, cel mai indicat loc
Puncte:
0/1
nmlkj A. Prin ochiul furtunii
jklmn B. Prin jumatatea din dreapta a traiectoriei furtunii
jklmn C. Prin semicercul periculos
jklmn D. Prin jumatatea stanga a traiectoriei furtunii

Puncte: nmlkj A. cresterea vitezei si deriva de

0/1 vant;
nmlkj B. numai cresterea vitezei;
nmlkj C. micsorarea vitezei si deriva de
vant.
1246 1257. Daca vantul bate din travers acesta produce:
Puncte:
0/1
nmlkj B. doar cresterea vitezei;
jklmn C. deriva de vant.
1247 1258. Daca vantul bate din prova tribord acesta produce:
Puncte: jklmn A. micsorarea vitezei si deriva de vant la

0/1
tribord; jklmn B. deriva de vant la babord;
jklmn C. micsorarea vitezei si deriva de vant la babord.
1248 141. Semicercul navigabil al unui ciclon tropical, in emisfera sudica este localizat
fata de traiectoria furtunii:
Puncte:
0/1
nmlkj A. Frontal
jklmn B. In dreapta traiectoriei

jklmn C. In spatele furtunii
nmlkj D. In stanga traiectoriei
151.T Nava din imagine urmeaza un anumit procedeu de salvare MOB.Care-i denumirea acestui
1249 procedeu ?
Puncte:
0/1

jklmn a. Giratie directa

jklmn b. Dubla intoarcere la 180 grd.
jklmn c. Curba Williamson
jklmn d. Curba Scharnow
1250 153.Ce semnificatie are semnalul de distress din imaginea alaturata?

0/1

jklmn a. In general: Negativ. Nu va apropiati ,este pericol de esuare

jklmn b. Aterizand aici este foarte periculos
jklmn c. In general: Positiv.Va puteti deplasa in siguranta
jklmn d. Sunteti reperati-cat de urgent posibil veti primi ajutor(asistenta)
1251 154. Semnale folosite de catre un avion aflat in misiune de cautare si salvare de a
directiona navele
Puncte: 0/1 spreun avion ,nava sau persoana aflata in distress.Care este semnificatia semnalului?
jklmn a. Aterizand aici este foarte periculos

jklmn b. Solicitam asistenta medicala

jklmn c. Avionul directioneaza nava spre un avion sau o nava aflata in distress
jklmn d. Asistenta acordata navei nu este de lunga durata
1252 155. Semnale folosite de catre un avion aflat in misiune de cautare si salvare de a directiona navele spre
Puncte: 0/1 un avion ,nava sau persoana aflata in distress.Care este semnificatia semnalului?
jklmn a. Asistenta acordata navei nu este de lunga durata

jklmn b. Avionul directioneaza nava spre un avion sau o nava aflata in distress
jklmn c. Aterizand aici este foarte periculos
jklmn d. Solicitam asistenta medicala
1253 156. Care este semnificatia acestui semnal facut de catre un avion ,supravietuitorilor aflati pe apa
Puncte: 0/1 Imaginea alaturata cuprinde semnalul.
jklmn a. Avionul trebuie sa paraseasca supravietuitorii pentru ca nu mai are

suficient combustibil
jklmn b. Avionul trebuie sa paraseasca acum supravietuitorii, dar va reveni in 5 ore

jklmn c. Avionul doreste sa informeze sau sa trimita instructiuni supravietuitorilor
jklmn d. Va rugam sa incercati sa luati legatura cu statia de radiocoasta din apropiere
1254 157. Toate aeronavele SAR si civile destinate sa transporte echipament de salvare, opereaza pe
frecventele internationale de distress aeronautic. Care sunt aceste frecvente ?
Puncte: 0/1
jklmn a. 123,8MHz si/sau 247,6MHz

jklmn b. 243,1MHz si/sau 486,2MHz
jklmn c. 121,5 MHz si/sau 123,1 MHz (civil aviation)
jklmn d. 127,8MHz si/sau 349,6MHz
1255 266.Se remorcheaza o nava. Lungimea totala a remorcii este 190 metri.Ce
Puncte: 0/1 semnale luminoase se utilizeaza?
jklmn a. Nu-i necesar nici un semnal

jklmn b. Doua bule negre
jklmn c. Un obiect pe care sunt desenate carouri
jklmn d. O bula neagra
1256 267. Nava dvs. este echipata cu elice monobloc sens dreapta pas constant .Cand masina este pusa p „toata
viteza inapoi” din treapta „toata viteza inainte” , nava se indreapta cu prova spre tribord .Exista vre posibilitate
Puncte: 0/1 de a reduce venirea provei navei spre dreapta?
nmlkj a. ) Se pune carma banda dreapta pentru a reduce presiunea curentului de

apa pe partea din dreapta a propulsorului
jklmn b. Nu, nu se poate face nimic in acest sens
jklmn c. Se pune carma banda stanga pentru a reduce presiunea curentului de
apa pe partea din stanga a propulsorului
nmlkj d. Se poate balansa carma din bord in bord
1257 268. Nava proprie este echipata cu o singura elice sens dreapta pas constant. Punand „toata viteza inainte
se schimba sensul de rotatie al propulsorului in scopul opririi navei.Care va fi evolutia navei.? Nu exista van
Puncte: 0/1 sau curent.
jklmn a. Initial va mai gira cu prova spre tribord si gradual va veni cu prova usor
spre babord
jklmn b. Se va deplasa in linie dreapta
jklmn c. Se va opri dupa strabaterea a 1,5 lingimi de nava Va continua sa guverneze
jklmn d. Va continua sa guverneze spre babord si se va opri brusc
1258 269.Masina este pe mars inapoi iar carma navei este in ax (unghi de carma zero), nava este echipata cu
singura elice monobloc, sens dreapta pas constant.Cum va evolua nava pe mars inapoi?
Puncte: 0/1
jklmn a. Va gira cu prova spre tribord .

jklmn b. Va gira cu prova spre babord .
jklmn c. Va evolua pe drum drept inapoi .
jklmn d. Pupa navei va fi impinsa spre dreapta(tribord) .
1259 270. Pe ce distanta se va opri nava care se deplaseaza cu 8 noduri si masina va fi pusa pe „toata viteza
inapoi”?
Puncte: 0/1
jklmn a. 1500m
jklmn b. 5 lungimi de nava
jklmn c. Distanta de oprire este aceeasi pentru toate treptele de viteza
jklmn d. Testele efectuate cu nava m-ar putea ajuta sa gasesc un raspuns sau
,daca testez eu insumi nava as avea raspunsul exact
1260 271. Vrei sa opresti nava pe un spatiu cat mai mic posibil fara sa schimbi de drum prea mult.Cum poti s
Puncte: 0/1 realizezi acest lucru?
jklmn a. Printr-o giratie completa

jklmn b. Printr-o manevra de zig-zag
jklmn c. Orienteaza carma „banda” alternativ in ambele borduri concomitent cu
reducerea vitezei – asa numitul procedeu „ high frequency rudder cycling".
jklmn d. Pune masina pe toata viteza inapoi
1261 272Ce se poate spune mai intai despre o nava cu o buna stabilitate de drum?
Puncte: 0/1
jklmn a. Cand este pusa carma in ax (zero) ea continua deplasarea pe un drum drept
jklmn b. Va mentine un drum care nu corespunde intocmai cu unghiul de

inclinare a carmei.
jklmn c. Va continua sa gireze la punerea carmei in ax

jklmn d. Va raspunde cu intarziere la punerea carmei intr-un bord sau altul
1262 274. Identificati ordinea corecta a carmelor din imaginea de mai jos: NEBALANSATA, BALANSATA, SEMI
Puncte: 0/1 BALANSATA, BALANSATA-SUSPENDATA
jklmn a. NO. 2,3,1 and 4

jklmn b. NO. 3,2,1 and 4
jklmn c. NO. 1,2,3 and 4
jklmn d. NO. 1,3,2 and 4
1263 275. Unde se afla axul unei carme NEBALANSATA?

Puncte: 0/1
jklmn a. In centrul suprafetei laterale a carmei(figure 1).

jklmn b. Exact in centrul portiunii dinspre prova a suprafetei laterale a carmei(figure 4)
jklmn c. Exact la capatul dinspre prova a suprafetei laterale a carmei(figure 3).
jklmn d. Exact in centrul portiunii dinspre pupa a suprafetei laterale a carmei (figure 2).
1264 276. Ce forma de carena confera navei o buna stabilitate de drum?

Puncte: 0/1
jklmn a. O nava cu carena lunga si supla

jklmn b. O nava cu carena scurta si supla
jklmn c. O nava cu carena scurta si lata
jklmn d. O nava cu carena lunga si lata
1265 81. Care este semicercul manevrabil al unui ciclon tropical ?

Puncte: 0/1
jklmn A. Se situeaza, in raport cu directia de deplasare a ciclonului, in partea dreapta a

traiectoriei in emisfera nordica si in partea stinga a acesteia in cea sudica.v
jklmn B. Se situeaza, in raport cu directia de deplasare a ciclonului, in partea polara a

traiectoriei variabile si in partea ecuatoriala a traiectoriei caracteristice in emisfera
nordica si invers in emisfera sudica.

jklmn C. Se situeaza, in raport cu directia de deplasare a ciclonului, in partea stinga a
traiectoriei in emisfera nordica si in partea dreapta a acesteia in emisfera sudica.
1266 83. In emisfera nordica, daca nava, in semicercul manevrabil, se indreapta spre periferia ciclonului in
drum constant, vintul :
Puncte: 0/1
jklmn A. Gireaza in sens direct.

jklmn B. Gireaza in sensul acelor de ceasornic.
jklmn C. Gireaza spre pupa.
1267 84. In emisfera sudica, daca nava, in semicercul periculos, se indreapta spre periferia ciclonului in
Puncte: 0/1
jklmn A. Gireaza in sens retrograd.

jklmn B. Gireaza in sens invers acelor de ceasornic.
jklmn C. Gireaza spre prova.
1268 85. In emisfera sudica, daca nava, in semicercul manevrabil, se indreapta spre periferia ciclonului in
Puncte: 0/1
jklmn A. Gireaza in sensdirect.

jklmn B. Gireaza in sens direct.
jklmn C. Se mentine constant.
1269 86. Indicati manevra navei surprinsa de ciclon, in emisfera nordica, in semicercul periculos :
Puncte: 0/1
jklmn A. Se ia alura cu vintul din prova tribord intre 10 - 45 grade si se naviga cu

jklmn B. Se ia alura cu vintul din prova babord intre 10 - 45 grade si se naviga cu

jklmn C. Se ia alura cu vintul din pupa tribord intre 10 - 45 grade si se naviga cu

1270 87. Indicati manevra navei surprinsa de ciclon, in emisfera nordica, in semicercul manevrabil :
Puncte: 0/1
jklmn A. Se ia alura cu vintul din prova babord si se naviga cu viteza maxima

permisa de starea marii.
jklmn B. Se ia alura cu vintul din pupa babord si se naviga cu viteza maxima

jklmn C. Se ia alura cu vintul din pupa tribord si se naviga cu viteza maxima

1271 88. Indicati manevra navei surprinsa de ciclon, in emisfera sudica, in semicercul periculos :
Puncte: 0/1
jklmn A. Se ia alura cu vintul din pupa tribord si se naviga cu viteza maxima

jklmn B. Se ia alura cu vintul din prova babord si se naviga cu viteza maxima

jklmn C. Se ia alura cu vintul din prova tribord si se naviga cu viteza maxima

1272 90. Indicati manevra navei surprinsa de ciclon, in emisfera nordica,in semicercul periculos aproape
de traiectoria centrului ciconului :
Puncte: 0/1
jklmn A. Se ia o alura cu vintul din pupa tribord 20 - 25 grade si se va naviga cu

viteza maxima permisa de starea marii, iar dupa ce a intrat bine in semicercul
manevrabil se va manevra ca atare.
jklmn B. Se ia o alura cu vintul din pupa babord 20 - 25 grade si se naviga cu viteza

maxima permisa de starea marii, iar dupa ce a intrat bine in semicercul manevrabil
va manevra ca atare.
jklmn C. Se ia o alura cu vintul din prova babord 20 - 25 grade si se naviga cu

viteza maxima permisa, iar dupa ce intra bine in semicercul manevrabil, va
manevra ca atare.
1273 91. Indicati manevra navei surprinsa de ciclon, in emisfera sudica, in semicercul periculos aproape de
Puncte: 0/1 traiectoria centrului ciclonului :
jklmn A. Se ia alura cu vintul din pupa babord 20 - 25 grade, iar dupa ce patrunde
bine in semicercul manevrabil, va manevra ca atare.
jklmn B. Se ia alura cu vintul din prova tribord 20 - 25 grade, iar dupa ce patrunde
jklmn C. Se ia alura cu vintul din pupa tribord 20 - 25 grade, iar dupa ce patrunde
1274 996. Drumul adevarat al navei este egal cu 90 grade; rezulta ca nava se deplaseaza catre:
Puncte: 0/1
jklmn A. Vest;
jklmn B. Est;
jklmn C. Sud.
Puncte: 0/1
jklmn A. Nord;
jklmn B. Est;
jklmn C. Sud.
Puncte: 0/1
jklmn A. Vest;
jklmn B. Est;
jklmn C. Sud.
Puncte: 0/1
jklmn A. Vest;
jklmn B. Est;
jklmn C. Sud.

file://F:\Navigatie\teste-navigatie-licenta-
2009bun.html
6/24/2009
Licenta
2015
1208. Care din urmatoarele afirmatii este FALSA? La un radar ARPA cu
sistem vectorial, in cadrul simularii manevrei de evitare pot fi modificati
urmatorii parametri:
Select one:
A. drumul navei noastre.
B. timpul alocat pentru inceperea manevrei de evitare;

C. viteza navei proprii;
D. TCPA-ul la nava tinta pentru care se face evitarea;
153. Ce semnifica semnalul din imagine afisat de o nava aflata in operatiuni

de salvare?
Select one:
a. Sunteti reperati-cat de urgent posibil veti primi ajutor(asistenta)
b. In general: Negativ. Nu va apropiati ,este pericol de esuare

c. In general: Positiv.Va puteti deplasa in siguranta
d. Aterizand aici este foarte periculos
949. Coordonatele vertexurilor unei ortodrome oarecare sunt intotdeauna in urmatoarea

relatie:
Select one:
A. diferentele de coordonate zero;
B. latitudinea egala si de semn contrar, diferenta de longitudine egala cu 180 grade;

C. diferenta de latitudine zero, diferenta de longitudine egala cu 180 grade.
Care din relatiile de mai jos este adevarata ?
Select one:
A. Dg=Da-∆g
B. Dg=Da-∆c
C. Dg=Da+∆g
274. Identificati ordinea corecta a carmelor din imaginea de mai jos: NEBALANSATA, BALANSATA, SEMI-
BALANSATA, BALANSATA-SUSPENDATA
Select one:
a. NO. 2,3,1 and 4
b. NO. 1,2,3 and 4
c. NO. 1,3,2 and 4

d. NO. 3,2,1 and 4
Select one:
A. barograful;
B. termograful;
C. higrograful.
Select one:
A. Este o parabola avind, inainte de curbare, orientare WNW in emisfera nordica, respectiv
WSW in cea sudica, iar dupa curbare orientindu-se pe directia NE in emisfera nordica si SE
in cea sudica.
B. Este o parabola avind inainte de curbare, orientare WSW in emisfera nordica, respectiv
ESE in cea sudica, iar dupa curbare orientindu-se pe directia NE in emisfera nordica si SW
in cea sudica.
C. Este o parabola avind concavitatea orientata spre W atit in emisfera nordica cit si in cea
sudica (traiectoriile in cele 2 emisfere sint apro simetrice fata de ecuator).
Indicati ce este elementul marcat cu semnul

intrebarii:
Select one:
A. punctul cardinal est;
B. punctul cardinal vest.
C. punctul cardinal vest;
Care dintre relatiile de mai jos este

adevarata?
Select one:
A. Rc=Ra+d+δc
B. Rc=Ra+d-δc
C. Rc=Ra-d-δc
275. Unde se afla axul unei carme NEBALANSATA?

Select one:
a. In centrul suprafetei laterale a carmei(figure 1).

b. Exact la capatul dinspre prova a suprafetei laterale a carmei(figure 3).
c. Exact in centrul portiunii dinspre pupa a suprafetei laterale a carmei (figure 2).
d. Exact in centrul portiunii dinspre prova a suprafetei laterale a carmei(figure 4)
Select one:
A. Drumul adevarat
B. Drumul compas
C. Drumul de urmat, trasat pe harta
D. Drumul deasupra fundului
Feedback
The correct answer is: Drumul adevarat

Question 12
Incorrect
Mark 0.00 out of 1.00
Flag question
Question text
154. Semnale folosite de catre un avion aflat in misiune de cautare si salvare de a directiona navele
spreun avion ,nava sau persoana aflata in distress.Care este semnificatia semnalului?
Select one:
a. Asistenta acordata navei nu este de lunga durata
b. Solicitam asistenta medicala
c. Avionul directioneaza nava spre un avion sau o nava aflata in distress
d. Aterizand aici este foarte periculos

Feedback
The correct answer is: Avionul directioneaza nava spre un avion sau o nava aflata in distress
Question 13
Incorrect
Flag question
Question text
Select one:
A. marcajul de pericol izolat;
B. marcajele laterale;
C. marcajele cardinale.
Feedback
The correct answer is: marcajele laterale;

Question 14
Incorrect
Flag question
Question text
276. Ce forma de carena confera navei o buna stabilitate de drum?

Select one:
a. O nava cu carena lunga si supla
b. O nava cu carena scurta si supla
c. O nava cu carena scurta si lata
d. O nava cu carena lunga si lata

Feedback
The correct answer is: O nava cu carena lunga si supla

Question 15
Incorrect
Flag question
Question text
Select one:
A. Se ia alura cu vintul din pupa babord si se naviga cu viteza maxima permisa de starea
marii.
B. Se ia alura cu vintul din pupa tribord si se naviga cu viteza maxima permisa de starea
marii.
C. Se ia alura cu vintul din prova babord si se naviga cu viteza maxima permisa de starea
marii.
Feedback
The correct answer is: Se ia alura cu vintul din pupa babord si se naviga cu viteza maxima
Question 16
Correct
Flag question
Question text

Select one:
A. luna este la fazele de primul si al doilea patrar;

B. soarele si luna sunt la conjunctie.
C. la luna noua si luna plina;
Feedback
The correct answer is: luna este la fazele de primul si al doilea patrar;
Question 17
Incorrect
Flag question
Question text
87. Indicati manevra navei surprinsa de ciclon, in emisfera nordica, in semicercul manevrabil
:
Select one:
A. Se ia alura cu vintul din prova babord si se naviga cu viteza maxima permisa de starea
marii.
B. Se ia alura cu vintul din pupa babord si se naviga cu viteza maxima permisa de starea
marii.
C. Se ia alura cu vintul din pupa tribord si se naviga cu viteza maxima permisa de starea
marii.
Feedback
The correct answer is: Se ia alura cu vintul din pupa tribord si se naviga cu viteza maxima
Question 18
Incorrect
Flag question
Question text
408. Cand este activata zona de veghe de 6 Mile (ring guard) la un radar ARPA care din
afirmatiile de mai jos este ADEVARATA?
Select one:
A. Toate tintele periculoase vor fi plotate si urmarite automat

B. Numai tintele periculoase care intra in suprafata de veghe vor fi plotate si urmarite
automat
C. Unele tinte de mici dimensiuni pot scapa detectiei zonelor de veghe
D. Toate tintele care intra in suprafata de veghe vor fi plotate si urmarite automat
Feedback
The correct answer is: Unele tinte de mici dimensiuni pot scapa detectiei zonelor de veghe
Question 19
Not answered
Marked out of 1.00
Flag question
Question text
Select one:
A. Depinde de raportul dintre distanta nava-radiofar, nava-linia coastei
B. Este minim cand directia nava-radiofar este orientata pe normala la linia coastei
C. Depinde de unghiul format intre directia nava-radiofar si linia coastei
D. Este maxim cand directia nava-radiofar este orientata pe normala la linia coastei
Feedback
The correct answer is: Este maxim cand directia nava-radiofar este orientata pe normala la
linia coastei
Question 20
Not answered
Marked out of 1.00
Flag question
Question text
266.Se remorcheaza o nava. Lungimea convoiului remorcat este 190 metri.Ce semnale
luminoase se utilizeaza?
Select one:
a. Doua bule negre
b. Nu-i necesar nici un semnal
c. Un obiect pe care sunt desenate carouri
d. O bula neagra
Feedback
The correct answer is: Nu-i necesar nici un semnal

Question 21
Not answered
Marked out of 1.00
Flag question
Question text
157. Toate aeronavele SAR si civile destinate sa transporte echipament de salvare, opereaza pe frecventele
internationale de distress aeronautic. Care sunt aceste frecvente ?
Select one:
a. 121,5 MHz si/sau 123,1 MHz (civil aviation)
b. 127,8MHz si/sau 349,6MHz
c. 123,8MHz si/sau 247,6MHz
d. 243,1MHz si/sau 486,2MHz
Feedback
The correct answer is: 121,5 MHz si/sau 123,1 MHz (civil aviation)
Question 22
Not answered
Marked out of 1.00
Flag question
Question text
Select one:
A. Nord;
B. Est;
C. Sud.
Feedback
The correct answer is: Nord;

Question 23
Not answered
Marked out of 1.00
Flag question
Question text

Select one:
A. Locul geometric al punctelor de egala diferenta de distanta la doua puncte fixe
B. Locul geometric al punctelor din care suma distantelor la doua puncte fixe este constanta
C. Locul geometric al punctelor de egala diferenta de relevment la doua puncte fixe
D. Locul geometric al punctelor de egal relevment la doua puncte fixe
Feedback
The correct answer is: Locul geometric al punctelor de egala diferenta de distanta la doua
puncte fixe
Question 24
Not answered
Marked out of 1.00
Flag question
Question text
687. Trecerea unui sistem de joasa presiune poate fi determinata prin citirea periodica a
instrumentului de masura numit:
Select one:
A. Barograf;
B. Termograf;
C. Higrograf.
Feedback
The correct answer is: Barograf;

Question 25
Not answered
Marked out of 1.00
Flag question
Question text
149. Viteza vantului este mai mare in semicercul periculos al unui ciclon tropical din cauza
ca:
Select one:
A. Este prezent efectul de recurbare
B. Gradientul de presiune este mare
C. Se produce extensia spre margine a zonei de joasa presiune
D. La viteza vantului se adauga si si viteza de deplasare a furtunii
Feedback
The correct answer is: La viteza vantului se adauga si si viteza de deplasare a furtunii
Question 26
Not answered
Marked out of 1.00
Flag question
Question text
130. Acea parte a uraganului care este situata in dreapta traiectoriei sale in sensul in care se
deplaseaza furtuna, in emisfera nordica, este numita:
Select one:
a. Ochiul furtunii
b. Semicercul manevrabil
c. Semicercul periculos
d. Zona adapostita de vant
Feedback
The correct answer is: Semicercul periculos

Question 27
Not answered
Marked out of 1.00
Flag question
Question text
Urmatoarea afirmatie legata de tinta din figura 3

este adevarata:
Select one:
A. tinta prezinta pericol de coliziune;
B. tinta are acelasi drum cu nava proprie dar o viteza mai mica.
C. tinta este reprezentata in miscare relativa;
D. tinta are acelasi drum si aceeasi viteza cu nava proprie;
Feedback
The correct answer is: tinta este reprezentata in miscare relativa;

Question 28
Not answered
Marked out of 1.00
Flag question
Question text
156. Care este semnificatia acestui semnal facut de catre un avion ,supravietuitorilor aflati pe apa? Imaginea
alaturata cuprinde semnalul.
Select one:
a. Avionul doreste sa informeze sau sa trimita instructiuni supravietuitorilor
b. Avionul trebuie sa paraseasca supravietuitorii pentru ca nu mai are suficient combustibil
c. Avionul trebuie sa paraseasca acum supravietuitorii, dar va reveni in 5 ore
d. Va rugam sa incercati sa luati legatura cu statia de radiocoasta din apropiere
Feedback
The correct answer is: Avionul doreste sa informeze sau sa trimita instructiuni
supravietuitorilor
Question 29
Not answered
Marked out of 1.00
Flag question
Question text
86. Indicati manevra navei surprinsa de ciclon, in emisfera nordica, in semicercul periculos :
Select one:
A. Se ia alura cu vintul din pupa tribord intre 10 - 45 grade si se naviga cu viteza maxima
B. Se ia alura cu vintul din prova babord intre 10 - 45 grade si se naviga cu viteza maxima
C. Se ia alura cu vintul din prova tribord intre 10 - 45 grade si se naviga cu viteza maxima
Feedback
The correct answer is: Se ia alura cu vintul din prova tribord intre 10 - 45 grade si se naviga
cu viteza maxima permisa de starea marii.
Question 30
Not answered
Marked out of 1.00
Flag question
Question text
271. Vrei sa opresti nava pe un spatiu cat mai mic posibil fara sa schimbi de drum prea mult.Cum poti sa
realizezi acest lucru?
Select one:
a. Pune masina pe toata viteza inapoi
b. Printr-o manevra de zig-zag
c. Orienteaza carma „banda” alternativ in ambele borduri concomitent cu reducerea vitezei –
asa numitul procedeu „ high frequency rudder cycling".
d. Printr-o giratie completa
Feedback
The correct answer is: Orienteaza carma „banda” alternativ in ambele borduri concomitent cu
Question 31
Not answered
Marked out of 1.00
Flag question
Question text
1190. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la identificarea pe radar a unui reper de
navigatie plutitor ( baliza) este FALSA?
Select one:
A. in cazul in care nu exista deriva, directia Miscarii Relative a reperului fix este in sens
contrar drumului navei;
B. in cazul in care nu exista deriva, viteza relativa a reperului este egala cu viteza curentului;
C. in cazul in care nu exista deriva, din triunghiul vitezelor construit pentru reperul respectiv
se poate determina directia curentului.
D. in cazul in care nu exista deriva, viteza relativa a reperului este egala cu viteza navei
proprii;
Feedback
The correct answer is: in cazul in care nu exista deriva, viteza relativa a reperului este egala
cu viteza curentului;
Question 32
Not answered
Marked out of 1.00
Flag question
Question text
Care dintre relatiile de mai jos este

adevarata?
Select one:
A. Dc=Da-∆c
B. Dc=Da+∆c
C. Da=Dg+∆g
Feedback
The correct answer is: Dc=Da-∆c

Question 33
Not answered
Marked out of 1.00
Flag question
Question text
Indicati ce este punctul marcat cu semnul
intrebarii:
Select one:
A. zenitul;
B. punctul vernal;
C. punctul cardinal nord.
Feedback
The correct answer is: zenitul;

Question 34
Not answered
Marked out of 1.00
Flag question
Question text

Select one:
A. 1013,3 mb.
B. 760 mb;
C. 1000 mb;
Feedback
The correct answer is: 1013,3 mb.

Question 35
Not answered
Marked out of 1.00
Flag question
Question text

Select one:
A. Luna plina, prim patrar, Luna noua, ultim patrar;
B. Luna noua, luna plina, prim patrar, ultim patrar
C. Luna noua, prim patrar, Luna plina, ultim patrar;
Feedback
The correct answer is: Luna noua, prim patrar, Luna plina, ultim patrar;
Question 36
Not answered
Marked out of 1.00
Flag question
Question text

Select one:
A. creste in timp ce temperatura aerului scade.
B. scade in timp ce temperatura aerului creste;
C. creste ca si temperatura aerului;
D. scade ca si temperatura aerului;
Feedback
The correct answer is: creste in timp ce temperatura aerului scade.

Question 37
Not answered
Marked out of 1.00
Flag question
Question text

Select one:
A. maxim de temperatura.
B. Sistem de inalta presiune;
C. sistem de joasa presiune;
Feedback
The correct answer is: sistem de joasa presiune;

Question 38
Not answered
Marked out of 1.00
Flag question
Question text
437. In sistem tridimensional 3D parametrii de pozitie afisati de un receptor GPS sunt

latitudinea, longitudinea si inaltimea. Inaltimea afisata reprezinta inaltimea antenei
receptorului GPS masurata de la suprafata:
Select one:
A. Liniei de plutire
B. Geoidului
C. Elipsoidului de referinta
D. Sferei terestre
Feedback
The correct answer is: Elipsoidului de referinta

Question 39
Not answered
Marked out of 1.00
Flag question
Question text
991. Ofiterul vede pe timp de noapte in prova un marcaj care emite sclipiri intermitente de
culoare galbena. Acesta este:
Select one:
A. un semn special;
B. un semn de vest.
C. un semn de pericol izolat;
Feedback
The correct answer is: un semn special;

Question 40
Not answered
Marked out of 1.00
Flag question
Question text

Select one:
A. cele doua puncte in care axa de rotatie intersecteaza suprafata Pamantului;
B. doua puncte care depind de centrul Pamantului si observatorul Greenwich.
C. doua puncte care depind de centrul Pmantului si punctul navei;
Feedback
The correct answer is: cele doua puncte in care axa de rotatie intersecteaza suprafata
Pamantului;
Question 41
Not answered
Marked out of 1.00
Flag question
Question text
Coordonarea cereasca din imaginea alaturata
este:
Select one:
A. declinatia astrului;
B. unghiul orar al astrului.
C. unghiul sideral al astrului;
Feedback
The correct answer is: unghiul orar al astrului.

Question 42
Not answered
Marked out of 1.00
Flag question
Question text

Select one:
A. Ortodromica
B. Estimata
C. Radioelectronica
D. Costiera
Feedback
The correct answer is: Ortodromica

Question 43
Not answered
Marked out of 1.00
Flag question
Question text
136. Expresia "aerul este saturat" inseamna:

Select one:
A. Norii acopera total bolta cereasca
B. Umiditatea relativa este de 100%
C. Presiunea atmosferica este maxima, la temperatura data
D. Presiunea atmosferica este maxima, la temperatura data
Feedback
The correct answer is: Umiditatea relativa este de 100%

Question 44
Not answered
Marked out of 1.00
Flag question
Question text

Select one:
A. in sens direct spre exterior;
B. in sens retrograd spre exterior;
C. in sens direct spre interior.
D. in sens retrograd spre interior;
Feedback
The correct answer is: in sens direct spre exterior;

Question 45
Not answered
Marked out of 1.00
Flag question
Question text
267. Nava dvs. este echipata cu elice monobloc sens dreapta pas constant .Cand masina este pusa pe „toata
viteza inapoi” din treapta „toata viteza inainte” , nava se indreapta cu prova spre tribord .Exista vreo posibilitate
de a reduce venirea provei navei spre dreapta?
Select one:
a. ) Se pune carma banda dreapta pentru a reduce presiunea curentului de apa pe partea
din dreapta a propulsorului
b. Se poate balansa carma din bord in bord
c. Nu, nu se poate face nimic in acest sens
d. Se pune carma banda stanga pentru a reduce presiunea curentului de apa pe partea din
stanga a propulsorului
Feedback
The correct answer is: ) Se pune carma banda dreapta pentru a reduce presiunea curentului
de apa pe partea din dreapta a propulsorului
Test 2
Select one:
A. deplasari verticale ale maselor de apa;
B. modificari ale densitatii apei.
C. deplasari orizontale ale maselor de apa;

Select one:
A. raportul dintre lungimea si latimea hartii;
B. un numar de catalog;
C. raportul dintre lungimea unitara de pe Pamant si corespondentul pe harta.
1105. Semicercul manevrabil al unui ciclon tropical, in emisfera sudica este localizat fata de
traiectoria furtunii:
Select one:
A. in stanga traiectoriei.
B. frontal;
C. in spatele furtunii
D. in dreapta traiectoriei;

Select one:
A. Pseudodistanta, diferenta de distanta
B. Pseudodistanta, inaltimea
C. Diferenta de relvement, suma distantelor
D. Diferenta de distanta, azimutul
Select one:
A. Est;
B. Vest;
C. Sud.
266.?????Se remorcheaza o nava. Lungimea convoiului remorcat este 190 metri.Ce

semnale luminoase se utilizeaza?
Select one:
a. Un obiect pe care sunt desenate carouri
b. Nu-i necesar nici un semnal
c. Doua bule negre
d. O bula neagra
409. Exista din punct de vedere al COLREG un tratament preferential pentru navele dotate
cu radare ARPA?
Select one:
A. DA, numai in conditii de vizibilitate buna
B. NU
C. DA, numai in conditii de vizibilitate redusa
D. DA

Select one:
A. de W la E;
B. de E la W;
C. de N la S.

Select one:
A. grade celsius,
B. milimetri coloana de mercur.
C. milibari;
Select one:
A. rutele recomandate de traversada;
B. asigurarea hidrografica si de navigatie;
C. facilitati portuare.
D. rutele de apa adanca;
Select one:
A. Mercur, Jupiter
B. Venus, Marte
C. Mercur, Venus
D. Jupiter, Saturn
441. Gradul de incredere in punctul afisat de un receptor GPS este dat de dilutia orizontala
in pozitie (HDOP) exprimata printr-o scara conventionala de la 1 la 10. Punctele cu grad
minim de incredere corespund pentru:
Select one:
A. HDOP>5
B. 4<hdop<5< label=""></hdop<5<>
C. HDOP<1
D. 2<hdop<3< label=""></hdop<3<>
In figura alaturata, unghiul la pol este:
Select one:
A. la est;
B. la sud.
C. la vest;
269.Masina este pe mars inapoi iar carma navei este in ax (unghi de carma zero), nava este echipata cu o
singura elice monobloc, sens dreapta pas constant.Cum va evolua nava pe mars inapoi?
Select one:
a. Va evolua pe drum drept inapoi .
b. Va gira cu prova spre tribord .
c. Pupa navei va fi impinsa spre dreapta(tribord) .
d. Va gira cu prova spre babord .

Select one:
A. Sint vinturi periodice de directie foarte stabila ce bat in cele 2 emisfere, in centuri de cca.
1200 Mm, in perioadele de primavara si toamna respective, avind directia SW in emisfera
nordica si NW in cea sudica pentru ca sa fie inlocuite de alizee in per
B. Sint vinturi in continuarea alizeelor spre N in emisfera nordica respectiv spre S in cea
sudica batind spre NW in emisfera nordica si SW in cea sudica.
C. Sint vinturi de inaltime care inlocuiesc masele de aer deplasate de alizee si au directia
SW in emisfera nordica respectiv NW in cea sudica.
632. Pe ecranul radar setat in Miscare Relativa observati o tinta care timp de 12 minute s-a
mentinut in acelasi relevment si la aceeasi distanta fata de nava proprie. Tinta respectiva
este:
Select one:
A. un reper fix;
B. o nava care se deplaseaza in acelasi drum si cu aceeasi viteza ca nava proprie;
C. o nava ajunsa din urma.
909. Daca declinatia din harta pentru anul 1988 este 0 grade 45 min W (6 min E) declinatia
actualizata pentru anul 2002 este:
Select one:
A. 0 grade 39 min E
B. 0 grade 39 min W;
C. 2 grade 25 min E;
217. Metoda cea mai accesibila de determinare a corectiei compasului cu observatii la astri
indiferent de latitudinea locului observatorului este :
Select one:
A. Cu azimutul stelei polare
B. Cu Soarele la rasarit sau apus
C. Cu un astru la inaltime oarecare
D. Cu o planeta inferioara

Select one:
A. frecventa purtatoare.
B. frecventa de baza de repetitie a impulsurilor;
C. frecventa specifica de repetitie a impulsurilor;
D. frecventa de repetitie a impulsurilor;

Select one:
A. Se situeaza, in raport cu directia de deplasare a ciclonului, in partea dreapta a traiectoriei
in emisfera nordica si in partea stinga a acesteia in cea sudica.v
B. Se situeaza, in raport cu directia de deplasare a ciclonului, in partea polara a traiectoriei
variabile si in partea ecuatoriala a traiectoriei caracteristice in emisfera nordica si invers in
emisfera sudica.
C. Se situeaza, in raport cu directia de deplasare a ciclonului, in partea stinga a traiectoriei
in emisfera nordica si in partea dreapta a acesteia in emisfera sudica.
1131. In zonele cu maree nivelul de referinta al adancimilor (nivelul zero al hartii) este de
regula:
Select one:
A. nivelul mediu al celei mai joase ape la cuadratura.
B. nivelul mediu al celei mai inalte ape la sizigii;
C. nivelul mediu al celei mai joase ape la sizigii;
D. nivelul mediu al celei mai inalte ape la cuatratura;
Select one:
A. arcul de meridian masurat de la paralelul punctului de plecare pana la paralelul punctului
de sosire;
B. arcul de meridian masurat de la ecuatorul terestru pana la paralelul punctului de sosire.
C. arcul de ecuator masurat de la meridianul punctului de plecare pana la meridianul
punctului de sosire;

Select one:
A. in sens direct, cu exceptia curentului Golfului;
B. in sens retrograd, in Atlanticul de nord si Pacificul de nord;
C. in sens direct in Atlanticul de Nord si Pacificul de Nord
D. in sens direct daca este curent cald, sau retrograd daca este curent rece;

Select one:
A. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la directia nord adevarat pana la linia
de vizare la reperul costier;
B. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la axul prova al navei pana la directia
C. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la directia nord magnetic pana la axul
prova al navei.
Select one:
A. Vest;
B. Est;
C. Sud.
Select one:
A. Se ia alura cu vintul din prova babord si se naviga cu viteza maxima permisa de starea
marii.
B. Se ia alura cu vintul din pupa tribord si se naviga cu viteza maxima permisa de starea
marii.
C. Se ia alura cu vintul din pupa babord si se naviga cu viteza maxima permisa de starea
marii.
130. Acea parte a uraganului care este situata in dreapta traiectoriei sale in sensul in care se
deplaseaza furtuna, in emisfera nordica, este numita:
Select one:
a. Ochiul furtunii
b. Semicercul manevrabil
c. Semicercul periculos
d. Zona adapostita de vant
267. Nava dvs. este echipata cu elice monobloc sens dreapta pas constant .Cand masina este pusa pe „toata
viteza inapoi” din treapta „toata viteza inainte” , nava se indreapta cu prova spre tribord .Exista vreo posibilitate
de a reduce venirea provei navei spre dreapta?
Select one:
a. Se pune carma banda stanga pentru a reduce presiunea curentului de apa pe partea din
stanga a propulsorului
b. Nu, nu se poate face nimic in acest sens
c. Se poate balansa carma din bord in bord
d. ) Se pune carma banda dreapta pentru a reduce presiunea curentului de apa pe partea
din dreapta a propulsorului
85. In emisfera sudica, daca nava, in semicercul manevrabil, se indreapta spre periferia
ciclonului in drum constant, vintul :
Select one:
A. Gireaza in sens retrograd.
B. Gireaza in sens direct.
C. Se mentine constant.
171. Hartile de prognoza de la facsimilul navei indica faptul ca veti traversa in urmatoarele
ore un front rece al unui sistem de joasa presiune. Ce masuri veti lua?
Select one:
A. Veti schimba de drum la distanta de zona ce va fi afectata de frontul rece
B. Veti astepta la ancora inseninarea vremii si trecerea frontului
C. Veti astepta sa vedeti norii Cirrus si Altostratus si apoi veti schimba de drum
D. Va veti continua drumul si veti fi pregatiti pentru rafale de vant, averse si descarcari
electrice
???????Limitele recomandate pentru

valoarea inaltimii masurate la astrii sunt:
Select one:
A. 30°<h<70°< label=""></h<70°<>
B. 30°>h<70°
C. 30°70°
D. 30°>h>70°
Feedback
The correct answer is: 30°<h<70°< div=""></h<70°<>
410. Cum trebuie setat radarul pentru a efectua simularea unei manevre de evitare pentru o
nava tinta aflata in tribord, putin inaintea traversului, la un ARPA?
Select one:
A. Miscare Reala/C-UP/ vector real
B. Miscare Reala/ N-UP/ vector real
C. Miscare Relativa/ C-UP/vector real
D. Miscare Relativa/ N-UP/ vector relativ

Select one:
A. barograful;
B. hidrograful.
C. termograful;
157. Toate aeronavele SAR si civile destinate sa transporte echipament de salvare, opereaza pe frecventele
internationale de distress aeronautic. Care sunt aceste frecvente ?
Select one:
a. 123,8MHz si/sau 247,6MHz
b. 127,8MHz si/sau 349,6MHz
c. 243,1MHz si/sau 486,2MHz
d. 121,5 MHz si/sau 123,1 MHz (civil aviation)
In situatia reprezentata alaturat (fig. 6):

Select one:
A. se va evita tinta din tribord pentru ca este privilegiata;
B. tinta din tribord este mai periculoasa decat tinta din babord;
C. tinta din babord este fixa;
D. se va evita tinta din babord pentru ca este privilegiata;
Select one:
A. Sud.
B. Est;
C. Nord;
271. Vrei sa opresti nava pe un spatiu cat mai mic posibil fara sa schimbi de drum prea mult.Cum poti sa
realizezi acest lucru?

Select one:
a. Printr-o giratie completa
b. Orienteaza carma „banda” alternativ in ambele borduri concomitent cu reducerea vitezei –
asa numitul procedeu „ high frequency rudder cycling".
c. Pune masina pe toata viteza inapoi
d. Printr-o manevra de zig-zag
Select one:
A. Rutele de apa adanca
B. Facilitati portuare
C. Asigurarea hidrgrafica si de navigatie
D. Rutele recomandate de traversada

Select one:
b. O nava cu carena lunga si lata
c. O nava cu carena scurta si lata
d. O nava cu carena scurta si supla

Select one:
A. deriva de vant la babord;
B. micsorarea vitezei si deriva de vant la babord.
C. micsorarea vitezei si deriva de vant la tribord;
148. Succesiunea obisnuita a directiilor in care se deplaseaza un ciclon tropical in emisfera

sudica este:
Select one:
A. W, NW si N
B. NW, W si S
C. SW, S si SE
D. N, NW si E
Din fig, 17 selectati informatia FALSA:
Select one:
A. forma de reprezentare a imaginii radar este North Up;
B. evitarea se face prin reducere de viteza, in conditii de deriva de curent;
C. timpul de ploting este de 6 minute.
D. evitarea se face prin schimbare combinata de drum si viteza;

Select one:
A. La inceputul primaverii, cand Soarele este in apropierea punctului vernal
B. Cand Soarele, Pamantul si Luna sunt pe aceasi directie
C. La intervale de 28 de zile
D. Cand Soarele, Pamantul si Luna formeaza un unghi de 90 grd
339. Care este numarul minim de repere costiere necesar pentru determinarea punctului
navei cu observatii simultane:
Select one:
A. unu
B. doua
C. patru
D. trei
Precizati ce element al navisferei din imagine

este marcat cu sageata ?
Select one:
A. meridianul astronomic;
B. orizontul astronomic.
C. cercul de inaltime;
TESTE NAVIGAŢIE LICENŢĂ UMC
1. Punctele de latitudine maxima situate pe un cerc mare oarecare de pe sfera terestra se

numesc:
A. Vertexuri
2. Cazurile particulare cand distanta ortodromica este egala cu cea loxodromica
corespund situatiei in care punctul initial si cel final se situeaza pe:
C. Acelasi meridian sau pe ecuator
3./1067. Criteriul valoric in baza caruia este recomandata utilizarea navigatiei

ortodromice se stabileste in functie de:
B. Diferenta dintre distanta loxodromica si cea ortodromica
4./ 1068. Coordonatele vertexurilor unei ortodrome oarecare sunt intotdeauna in

urmatoarea relatie:
A. Latitudinea egala si de semn contrar, diferenta de longitudine egala cu 180 grd
6./ 1070. Cu cat valoarea diferentei de longitudine intre punctele intermediare este mai
mica cu atat diferenta intre distantele insumate pe drumurile loxodromice si distanta
ortodromica este:
D. Mai mica

D. Ortodromica
10./ 1072. Erorile accidentale de masurare a parametrilor de navigatie (relevment,

distanta, unghi orizontal, unghi vertical, inaltime) sunt determinate predominant de:
B. Nivelul de instruire a observatorului
11./ 1073. Diminuarea influentei erorilor accidentale de observatie se realizeaza prin:

A. Serii de masuratori efectuate in aceleasi conditii
12./ 1074. Erorile sistematice de observare sunt determinate de:

C. Necalibrarea instrumentului/aparatului de masura
13./ 1075. Eliminarea influentei erorilor sistematice de observare se poate face prin:
C. Determinarea erorii reziduale de masurare si aplicarea corectiei corespunzatoare
17./ 1078. Procedeul triunghiurilor asemenea sau procedeul locului de egala diferenta de
relevment pot fi aplicate numai cu conditia ca: C. Sa existe certitudine ca
observatiile sunt afectate numai de eroare sistematica
18./ 452./ 954./ 1079. Modificarile importante sau defectiunile in functionarea

mijloacelor de asigurare a navigatiei sunt comunicate initial prin: (Atentie raspunsul
este diferit la 1079 fata de 18/452/954)
B. Avize radio catre navigatori
20./ 1080. Ocean Passages for the World contine informatii referitoare la:
C. Rutele recomandate de traversada
30. Ce este temperatura aerului ?

A. O stare care exprima nivelul caldurii aerului.
32. Ce este presiunea atmosferica ?

A. Apasarea pe care atmosfera terestra o executa asupra scoartei.

C. O zona inconjurata de linii izobare inchise caracterizata de un gradient baric
orizontal cu sensul de la centru spre periferie.
35. Ce este teperatura punctului de roua ?

B. Temperatura la care vaporii de apa condenseaza.
36. Ce sint norii ?

A. Sint formatiuni compacte de condensare sau de sublimare aflate in suspensie la o
anumita inaltime de la suprafata solului sau a marii, astfel ca vizibilitatea orizontala
nu este afecta.
37. Ce este gradientul baric orizontal ?

A. Diferenta de presiune intre doua puncte situate la o distanta care determina pe
normala la izobare un segment de 60 Mm si are sensul de la presiunea mare spre cea
mica.
38. Ce este harta izobarica ?

C. O harta avind configurata distributia presiunii in zona respectiva prin linii
izobare.
39. Cum variaza temperatura aerului in apropierea solului in timpul unei zile?
B. Temperatura minima se inregistreaza cu putin timp inainte de rasaritul soarelui,
dupa care incepe sa creasca pina la o ora dupa culminatie cind atinge valoarea
maxima.
40. Ce intelegeti prin inversiune de temperatura ?

B. Se intelege situatia in care temperatura aerului aflat deasupra uscatului pe o
grosime nu prea mare, creste pe masura ce se inainteaza in inaltime datorita
pierderii rapide de caldura in spatiu de catre sol si stratul inferior prin radiatie.
41. Ce este treapta barica ?

A. Treapta barica este distanta pe verticala, in metri sau in alta unitate de lungime
pentru care presiunea atmosferica inregistreaza o crestere sau o descrestere de 1
mbar.
42. Cum variaza presiunea atmosferica in timpul unei zile ?
C. In timpul unei zile presiunea atmosferica inregistreaza 2 maxime in jurul orelor
locale 10.00 si 22.00 si 2 minime in jurul orelor locale
04.00 si 16.00.
43. Ce este umiditatea relativa ?

C. Umiditatea relativa este raportul dintre umezeala reala la o anumita temperatura
si umezeala absoluta si se exprima in procente.
44. Care sint norii etajului superior ? A. Cirrus, cirrocumulus si cirrostratus.
45. Care sint norii etajului inferior ? B. Nimbostratus, stratocumulus si stratus.
46. Care sint norii etajului mijlociu ? A. Altocumulus si altostratus.
47. Care sint norii cu dezvoltare verticala ? B. Cumulus si cumulonimbus.
48. Cese intelege prin nebulozitate ?

A. Prin nebulozitate se intelege gradul de acoperire al cerului cu nori.
49. Cite varietati de ceata se pot distinge in functie de modul de formare ?

C. De radiatie, evaporare, advectie, frontala.
50. Identificati varietatea de ceata dupa urmatoarele caracteristici : apare in conditii de

inversiune termica la caderea serii ca urmare a coboririi temperaturii din stratul inferior
sub temperatura punctului de roua, se ridica la scurt timp dupa rasaritul Soarelui
C. Ceata de radiatie.
51. Identificati varietatea de ceata dupa urmatoarele caracteristici : apare in situatia in

care o masa de aer rece si umeda aluneca pe suprafata marii cu ape mai calde depasind
nivelul de saturatie, la latitudini medii se intilneste toamna si iarna
A. Ceata de evaporare.
52. Identificati varietatea de ceata dupa urmatoarele caracteristici : apare ca urmare

a deplasarii unei mase de aer cald si umed pe suprafata marii cu temperatura mai
coborita decit temperatura punctului de roua, la latitudini medii apare iarna: B. Ceata
de advectie.
53. Identificati varietatea de ceata dupa urmatoarele caracteristici : apare la
contactul a doua mase de aer cu temperaturi diferite si umezeli relative ridicate, se
prezinta sub forma unor centuri cu latimea de circa 50 Mm.
B. Ceata de advectie.
54. Ce intelegeti prin precipitatii atmosferice ?

B. Totalitatea produselor rezultate prin condensarea sau sublimarea vaporilor de
apa din atmosfera si care ajung la suprafata solului sau a marii sub actiunea fortei
gravitationale.
55. Indicati modalitatea de reducere a erorii ce apare in cazul mirajului la masurarea

inaltimilor la astri cind este imperios necesar sa se determine punctul in astfel de conditii
:
B. Masurarea inaltimii cu sextontul sa se faca din cel mai inalt loc de pe nava, cind
mirajul este superior si cit mai aproape de suprafata marii, cind mirajul este
inferior.
58. Ce indiciu da haloul ?

A. Vremea rea se va instala in regiunea in care este observat in circa 48 h de la
inregistrarea fenomenului.
59. Ce este vintul ?

A. Deplasarea orizontala a unei mase de aer dintr-o zona cu presiuni inalte spre o
zona cu presiuni joase.
60. Caracterizati zona calmurilor ecuatoriale :

A. Vinturi de directii variabile si intensitati reduse; Perioada de calm intr-un an =
cca. 1/4; Grenuri insotite de ploi torentiale si descarcari electrice.
61. Ce sint alizeele ?

B. Vinturi permanente caracterizate printr-o directie foarte stabila ce bat intr-o
centura continua de cca. 1200 Mm in fiecare emisfera dinspre NE in emisfera
nordica si SE in emisfera sudica.

A. Sint vinturi de inaltime care inlocuiesc masele de aer deplasate de alizee si au
directia SW in emisfera nordica respectiv NW in cea sudica.
63. Ce sint vinturile de vest ?

A. Sint vinturi intilnite intre paralele de 40 grd. si 50 - 55 grd. N respectiv S batind,
in 74% dintr-un an, spre W, avind forta 6B/S in timpul iernii si forta 4B/S in timpul
verii, aceste vinturi fiind folosite in traversadele ocenice spre W.
64. Ce sint musonii ?

C. Sint vinturi periodice, care iau nastere datorita alternanantei sezoniere in
repartitia presiunii atmosferice intre uscat si mare avind directia SW in perioada de
vara si NE in timpul iernii cu unele variatii functie de zona.
65. Ce sint grenurile ?

A. Sint lovituri bruste de vint de durata scurta avind viteze de 40 - 60 Nd producind
o crestere a presiunii de aproximativ 4 mb, o scadere a temperaturii de pina la 10
grade C si o crestere a umezelii relative; vintul se roteste brusc in sens retrograd in e
68. Care sint regiunile din emisfera nordica de la latitudini medii si inalte caracterizate
printr-o frecventa mare a depresiunilor ?
A. Oceanele Atlantic si Pacific.
69. Ce este ciclonul tropical ?

B. Este o formatiune depresionara mobila, cu izobarele foarte apropiate, lipsita de
fronturi, avind efect devastator si zone de formare si regiuni de actiune specifice.

B. Este o parabola avind, inainte de curbare, orientare WNW in emisfera nordica,
respectiv WSW in cea sudica, iar dupa curbare orientindu-se pe directia NE in
emisfera nordica si SE in cea sudica.
72. Ce intelegeti prin "directia vintului A. Directia dinspre care bate vintul.
73. Ce este vintul aparent ? B. Vintul pe care-l inregistreaza nava in mars.
74. Cumse determina viteza vintului aparent la bord ?

C. Raportind indicatiile anemometrului la timpul inregistrarii rotatiilor.
75. Cum se clasifica vinturile in functie de frecventa ?

B. Vinturi permanente - bat in tot cursul anului; Vinturi periodice - bat intr-o
anumita perioada a anului; Vinturi neregulate - survin accidental intr-o anumita
zona si au directie si viteza imprevizibile.
76. Ce reprezinta cifrele din centrul rozei vinturilor reprezentata in hartile "routeing", ex.
(pe verticala de sus in jos) : 356, 8,12 ?
B. S-au facut 356 observatii in cadrul carora vinturile variabile au reprezentat 8%,
iar calmurile 12%.
80. Care este semicercul periculos al unui ciclon tropical ?

B. Se situeaza in raport cu directia de deplasare a ciclonului, in partea dreapta a
traiectoriei in emisfera nordica si in partea stinga a acesteia in emisfera sudica.

C. Se situeaza, in raport cu directia de deplasare a ciclonului, in partea stinga a
traiectoriei in emisfera nordica si in partea dreapta a acesteia in emisfera sudica.
82. In emisfera nordica, daca nava, in semicercul periculos, se indreapta spre periferia
ciclonului, in drum constant vintul :
C. Gireaza in sens retrograd.
83. In emisfera nordica, daca nava, in semicercul manevrabil, se indreapta spre periferia
A. Gireaza in sens direct.
84. In emisfera sudica, daca nava, in semicercul periculos, se indreapta spre periferia
B. Gireaza in sens invers acelor de ceasornic.
85. In emisfera sudica, daca nava, in semicercul manevrabil, se indreapta spre periferia
A. Gireaza in sensdirect.
86. Indicati manevra navei surprinsa de ciclon, in emisfera nordica, in semicercul

periculos :
A. Se ia alura cu vintul din prova tribord intre 10 - 45 grade si se naviga cu viteza
maxima permisa de starea marii.
87. Indicati manevra navei surprinsa de ciclon, in emisfera nordica, in semicercul

manevrabil :
C. Se ia alura cu vintul din pupa tribord si se naviga cu viteza maxima permisa de
starea marii.
88. Indicati manevra navei surprinsa de ciclon, in emisfera sudica, in semicercul

periculos :
B. Se ia alura cu vintul din prova babord si se naviga cu viteza maxima permisa de
starea marii.
89. Indicati manevra navei surprinsa de ciclon, in emisfera sudica, in semicercul

manevrabil :
C. Se ia alura cu vintul din pupa babord si se naviga cu viteza maxima permisa de
starea marii.
90. Indicati
manevra navei surprinsa de ciclon, in emisfera nordica,in semicercul periculos
aproape de traiectoria centrului ciconului : A. Se ia o alura cu vintul din pupa
tribord 20 - 25 grade si se va naviga cu viteza maxima permisa de starea marii,
iar dupa ce a intrat bine in semicercul manevrabil se va manevra ca atare.
91. Indicati
manevra navei surprinsa de ciclon, in emisfera sudica, in semicercul periculos
aproape de traiectoria centrului ciclonului :
A. Se ia alura cu vintul din pupa babord 20 - 25 grade, iar dupa ce patrunde bine in
semicercul manevrabil, va manevra ca atare.
92. Care este ordinea aparitiei semnelor prevestitoare de vreme rea la latitudini
extratropicale ?
A. Norii cirrus care pot precede cu 24 - 48 ore modificarile de presiune; Scaderea
presiunii atmosferice; Hula, in cazul apropierii de nava a unei ocluziuni;
Comportamentul pasarilor si animalelor marine.
93. Care sint factorii care influenteaza caracteristicile valului ?
B. Forta vintului; Durata de actiune a vintului; Suprafata de contact; Adincimea
apei.
94. Ce este hula ?

B. Valul ramas dupa ce vintul, care l-a generat, a incetat sa mai bata.
95. Secventa norilor Cirrus, Cirrostratus, Altostratus si Nimbostratus, dupa care urmeaza
ploaie cu caracter general, indica apropierea unui: C. Front cald
96./ 661./ 1081. In general suprafetele circulare de joasa presiune se numesc:

B. Cicloni
97./ 1082. Liniile de pe harta meteorologica care unesc puncte cu aceeasi valoare a
presiunii atmosferice se numesc:
C. Izobare
98./ 1083. Vantul local care bate in timpul zilei cauzat de diferentele de temperatura si
presiune dintre uscat si mare se numeste:
D. Briza de mare
99./ 1084. Conform legii Buys-Ballot, daca in emisfera sudica se observa ca vantul este
din NW, centrul de joasa presiune va fi localizat in: B. SSW
100./ 665./ 1085. Dupa trecerea frontului rece, presiunea atmosferica in mod normal:
D. Creste in timp ce temperatura aerului scade
101. Care din urmatoarele expresii nu are legatura cu norii Cumulonimbus:

B. Precipitatii cu caracter general
104. Anticiclonii sunt caracterizati de obicei prin: A. Vreme frumoasa si uscata
105. Cand
temperatura unei mase de aer scade:
C. Umiditatea relativa creste
106. Aversele puternice de ploaie frecvent insotite de descarcari electrice sunt asociate
cu:
B. Trecerea unui front rece

C. In josul pantei datorita curgerii aerului rece
108. Curentul rece care curge dinspre stramtoarea Bering, de-a lungul coastelor Asiei de
NE, se numeste:
B. Curentul Oya Shivo

C. Nu bate vantul, este calm
110. Vremea buna este in mod obisnuit asociata cu:

C. Presiune atmosferica inalta
111. Daca in emisfera nordica observatorul sta cu fata in vant, zona de presiune joasa va
fi:
B. Spre dreapta, usor in spatele sau
112. Daca este imposibil sa se evite un uragan din emisfera nordica, cel mai indicat loc
D. Prin jumatatea stanga a traiectoriei furtunii
113. La citirea unei harti, intervalele dese de linii de gradient baric vor indica:
A. Vanturi puternice
B. In sens retrograd, in Atlanticul de nord si Pacificul de nord
115. In emisfera nordica, zona in care vanturile se deplaseaza in sens direct este:
A. Zona de joasa presiune
116. In emisfera sudica, zona in care vanturile se deplaseaza in sens direct este:
B. Zona de presiune inalta
117. Intr-o zona de relativ calm, aproape de centrul uraganului, marea este:
C. Montata si confuza
118. In emisfera nordica, schimbarea brusca a directiei vantului spre W sau NW odata cu
A. Este in trecere un front rece
119. Mareea inalta medie are inaltimea medie a:

D. Tuturor apelor inalte
120. Mareea joasa medie are inaltimea media a:

B. Tuturor apelor joase
121. Musonii sunt caracterizati ca:

C. Vanturi constante care isi schimba directia de 2 ori pe an

B. Cand Soarele, Pamantul si Luna formeaza un unghi de 90 grd

A. Luna este la fazele de primul si al doilea patrar
124. La un voiaj de la Capetown la Londra, care este cel mai puternic curent intalnit pe
langa coastele Africii?
B. Curentul Benguelei
125. Vanturile dominante care bat intre 40 grd-60 grd latitudine nordica sunt:
B. Vanturile de West
126. Ciclonii tropicali puternici (uragane, taifunuri) se produc in toate apele calde
oceanice, cu exceptia:
D. Oceanului Atlantic de Sud
127. Mareele de sizigii au loc cand: B. Este Luna noua sau Luna plina
128. Mareele de sizigii se produc cand:

C. Cand Soarele, Luna si Pamantul sunt pe aceeasi directie, indiferent de ordine

B. Conditiile de vreme caracteristice frontului cald
130. Acea parte a uraganului care este situata in dreapta traiectoriei sale in sensul in care
se deplaseaza furtuna, in emisfera nordica, este numita: D. Semicercul
manevrabil
131. Curentul Braziliei curge in directia generala: B. SSW
132. Circulatiaaerului in jurul centrului de joasa presiune in emisfera nordica este:

A. In sens direct
133. Semicercul manevrabil al ciclonilor tropicali in emisfera nordica este zona situata
in: B. Stanga traiectoriei furtunii
135. Inegalitatea diurna a mareelor este cauzata de: B. Varitia declinatiei Lunii
136. Expresia "aerul este saturat" inseamna: A. Umiditatea relativa este de 100%
137. Semnelecare indica apropierea unui front cald, sunt:

D. Nori superiori de tip Cirrus, urmati de nori mijlocii si apoi inferiori, densi
138. Deplasarea aerului intr-un anticiclon, in emisfera sudica va fi: B. In sens direct spre
exterior
D. Ceata de advectie
140. In ce directie curge curentul Humboldt (Perului)? A. Spre S-W
141. Semicercul navigabil al unui ciclon tropical, in emisfera sudica este localizat fata de
traiectoria furtunii:
B. In dreapta traiectoriei
142. Curentului Ecuatorial Contrar are directia generala spre: B. Est
143. Vanturile alizee de SE bat de fapt spre: A. NW
144./ 1106./ 689./ 513. Presiunea atmosferica standard, exprimata in mb, este: D.
1013,3 mb
145. Curentuloceanic stabil continuu aflat la aproximativ 60 grd S este: C. Curentul

de deriva al vanturilor de W
146. Temperatura la care aerul este saturat cu vapori de apa si la care incepe condensarea
acestora se refera la: B. Punct de roua

nordica este: D. NW, N si NE

sudica este: B. SW, S si SE
149. Vitezavantului este mai mare in semicercul periculos al unui ciclon tropical din
cauza ca:
B. La viteza vantului se adauga si si viteza de deplasare a furtunii
150. Nava din imagine urmeaza un anumit procedeu de salvare MOB.Care-i denumirea
acestui procedeu?
a. Curba Scharnow
151.T Nava din imagine urmeaza un anumit procedeu de salvare MOB.Care-i denumirea
acestui procedeu ?
c. Curba Williamson
152.T Nava din imagine urmeaza un anumit procedeu de salvare MOB.Care-i denumirea
acestui procedeu?
c. Giratie directa
153. Ce semnificatie are semnalul de distress din imaginea alaturata?
d. Sunteti reperati-cat de urgent posibil veti primi ajutor(asistenta)
154. Semnale folosite de catre un avion aflat in misiune de cautare si salvare de a

directiona navele spre un avion ,nava sau persoana aflata in distress.Care este
semnificatia semnalului?
c. Avionul directioneaza nava spre un avion sau o nava aflata in distress

155. Semnale folosite de catre un avion aflat in misiune de cautare si salvare de a
directiona navele spre un avion ,nava sau persoana aflata in distress.Care este
semnificatia semnalului?
a. Asistenta acordata navei nu este de lunga durata
156. Care este semnificatia acestui semnal facut de catre un avion ,supravietuitorilor
aflati pe apa? Imaginea alaturata cuprinde semnalul.
c. Avionul doreste sa informeze sau sa trimita instructiuni supravietuitorilor
157. Toate aeronavele SAR si civile destinate sa transporte echipament de salvare,

opereaza pe frecventele internationale de distress aeronautic. Care sunt aceste frecvente ?
c. 121,5 MHz si/sau 123,1 MHz (civil aviation)

B. De W la E
151. Care este indicatia de baza a apropierii unui ciclon tropical de o nava in urmatoarele
48 de ore?
C. Scaderea zilnica a presiunii atmosferice cu peste 6mb
A. 10 la 12 Nd
153. Care este viteza medie de deplasare ciclonilor tropicali pe traiectoria caracteristica?
B. 20 la 30 Nd
154. Care este unul din semnele de existenta a unui ciclon tropical, la inceputul
dezvoltarii sale?
B. O hula neobisnuit de lunga

D. Valuri mari cu lungimi si inaltimi extreme
156. Care
sunt tipurile principale de nori asociate unui front rece? D. Cumulonimbus si
Cumulus
157. Ce vanturi isi schimba periodic directia? B. Musonii
158. Care vanturi bat spre ecuator, in emisfera nordica, din zona de aproximativ de 30 grd
N?
D. Alizeele de NE
159. Cand sunt traversate de un front, izobarele tind:

B. Sa se schimbe de la curbe line in interiorul masei de aer spre benzi ascutite la
front
160. Cand exista o diferenta nesemnificativa intre inaltimile a doua ape inalte succesive
sau a doua ape joase succesive intr-o zi mareica, mareea se numeste: B. Mare
semidiurna regulata
161. Ceschimbare a starii marii va indica formarea unei furtuni tropicale la mai mult de
100 Mm de pozitia navei?
A. O hula lunga din directii diferite
162. Ce conditii exista in ochiul unui ciclon tropical?

D. Presiune atmosferica extrem de joasa si calm
163. Ce curent produce deplasarea aisbergurilor spre rutele maritime din NW oceanului
Atlantic?
C. Curentul Labrador
164. Ce
curent se intalneste pe ruta directa dintre Vancouver si Los Angeles? C.
Curentul Californiei
165. Ce
curent vei intalni pe ruta S Africa spre Str. Magellan?
A. Curentul de deriva al vanturilor de W
166. Care din afirmatiile de mai jos privind viteza de deplasare a fronturilor este
ADEVARATA?
B. Frontul rece se deplaseaza mai rapid decat frontul cald
C. Au o valoare mai scazuta decat in mod normal
168. Caredin afirmatiile de mai jos privitoare la efectul fortei Coriolis asupra curentilor
oceanici din emisfera nordica este
ADEVARATA? A. Forta Coriolis abate spre dreapta de la directia intiala orice corp
in miscare,deci si curentii
B. Briza de uscat
170. Ce materiale documentare trebuie sa se consulte pentru informarea de amanunt
asupra curentilor din oceanul Atlantic de
Nord? B. Cartile pilot ale zonei
171. Hartile
de prognoza de la facsimilul navei indica faptul ca veti traversa in
urmatoarele ore un front rece al unui sistem de joasa presiune. Ce masuri veti lua?
D. Va veti continua drumul si veti fi pregatiti pentru rafale de vant, averse si
descarcari electrice
172. Observatiilemeteo indica faptul ca temperatura aerului este in continua scadere si

foarte aproapiata de punctul de roua. Ce tip de vreme poate fi prognozat? B. Ceata
173. Axa lumii intersecteaza sfera cereasca in doua puncte numite: B. Pol Nord, pol Sud
174. Emisfera care contine polul ridicat se numeste: C. Emisfera vizibila
175. Arculde cerc vertical masurat de la orizontul adevarat astronomic pana la paralelul
de inaltime al astrului se numeste:
D. Inaltime
177. Punctulvernal reprezinta originea pentru coordonatele: D. Unghi sideral,

ascensiune dreapta
178. Complementele laturilor unui triunghi sferic de pozitie sunt: A. Inaltimea,

declinatia, latitudinea
179. Pozitia
unui astru in sistemul de coordonate ecuatoriale este definita la intersectia:
C. Paralelului de declinatie cu cercul orar
D. Este directa
181. Un astru la culminatie intersecteaza: A. Meridianul superior,meridianul

inferior
182. Astrii
avand declinatia in valoare absoluta mai mica decat colatitudinea intersecteaza
orizontul adevarat astronomic in doua puncte corespunzatoare: C. Rasaritului,
apusului
183. Pentruun observator situat pe o latitudine oarecare, astrii avand declinatia de semn
contrar si valoarea mai mare decat colatitudinea sunt : D. Astrii
circumpolari invizibili
184. Pentru
un observator situat pe o latitudine sudica oarecare, un astru avand declinatia
de semn contrar cu latitudinea, in miscarea diurna aparenta parcurge: B. Numai
cadranele de orizont NE, NW
185. Pentruun observator situat in Polul Sud terestru: A. Toti astrii emisferei
sudice sunt circumpolari vizibili
186. Unobservator se deplaseaza cu nava pe un paralel de latitudine la o data cand

declinatia soarelui are aceiasi valoare si semn cu latitudinea observatorului.Ce valori
poate lua azimutul Soarelui in acest caz?
B. 0 grd -360grd
187. Valoarea maxima a azimutului unui astru care nu intersecteaza primul vertical in
emisfera vizibila se numeste:
D. Elongatie
189. La ce data se afla Soarele in miscarea sa anuala aparenta in punctele de intersectie

dintre ecliptica si ecuatorul ceresc:
B. 21 martie, 23 septembrie
190. Pe o latitudine oarecare diferita de zero, ziua este egala cu noaptea la urmatoarele
date:
C. 21 martie, 23 septembrie
191. Planetele sistemului solar ce pot fi utilizate pentru observatii in navigatia

astronomica sunt:
B. Venus, Marte, Jupiter, Saturn
A. Mercur, Venus
193. Timpul civil se defineste astfel:

A. Unghiul orar al Soarelui adevarat masurat de la meridianul inferior al
observatorului
196. Ziua solara este intervalul de timp intre doua culminatii succesive la meridianul
superior al observatorului a....
C. Soarelui adevarat
198. O nava in deplasare spre vest traverseaza meridianul limita dintre fusul 3W si 4W la
ora bordului 17.30. Cand se modifica in jurnalul de bord, ora bordului pentru a o aduce in
concordanta cu noul fus orar:
A. La miezul noptii
201. Valoarea semidiametrului Soarelui, data in tablele zilnice din Efemerida nautica
este necesara pentru:
C. Verifcarea preciziei determinarii corectiei sextantului
203. In functie de magnitudine se recomada sa se utilizeze pentru observatii in vederea

determinarii punctului navei:
A. Astrii indiferent de magnitudine care asigura conditia optima de intersectie
204. Metoda recomandata pentru identficarea unui astru necunoscut este: B. Prin calcul
206. Masurarea unghiurilor cu sextantul se bazeaza pe principiul: B. Dublei

reflexii
207. Metoda recomandata pentru determinarea corectiei sextantului care permite

verificarea preciziei valorii obtinute este:
C. Cu Soarele
211. La un sextant foarte bine reglat eroarea de masurare a unghiurilor este determinata
de:
A. Eroarea reziduala de neparalelism a oglinzilor
213. Corectia totala a inaltimii masurate la stele este suma algebrica dintre:
A. Corectie de depresiune si refractie
216. Pentru determinarea precisa a elementelor dreptei de inaltime se recomanda

utilizarea urmatoarei metode:
D. Serie de observatii
217. Metoda cea mai accesibila de determinare a corectiei compasului cu observatii la
astri indiferent de latitudinea locului observatorului este : A. Cu Soarele la
rasarit sau apus
218. Pe
sfera terestra linia de pozitie obtinuta din observatia efectuata la un astru se
numeste: D. Cerc de inaltime
219. Pe sfera terestra centrul cercului de inaltime se afla in: B. Punctul subastral
224. Pentru determinarea punctului navei cu observatii succesive la Soare, observatiile se

efectueaza intotdeauna in aceeiasi succesiune.Stabiliti care din variantele de mai jos este
FALSA:
D. Prima observatie meridiana, a doua a.m.
225. Procedeul reducerii inaltimilor la acelasi zenit se aplica in scopul:

B. Asigurarea cvasisimultaneitatii observatiilor
226. Care este modalitatea cea mai precisa de determinare a azimutului unui astru?
B. Cu formula ctg Z
227. Tablele A.B.C. nu pot fi utilizate pentru determinarea corectiei compasului prin
metoda cu Soarele la rasarit (apus) deoarece:
A. Nu ofera suficienta precizie
228. Crepusculul nautic are loc in intervalul de timp cat Soarele se afla sub orizont la o
inaltime negativa cuprinsa intre:
B. 6-12 grd
230. Pozitia unui astru in sistemul de coordonate orizontale se defineste la intersectia:

D. Paralelului de inaltime cu cercul vertical
232. Ecuatia medie a timpului exprima:

B. Diferenta intre pozitia Soarelui adevarat si a Soarelui mediu
233. Succesiunea fazelor Lunii este urmatorea:

A. Luna noua, prim patrar,luna plina, ultim patrar

A. La zenit, paralactic, la pol
235. Precizia punctului determinat cu observatii succesive la Soare depinde in primul

rand de:
A. Eroarea in estima
236. Care din factorii enumerati mai jos nu influenteaza precizia dreptei de inaltime?
A . Inlocuirea cercului de inaltime cu dreapta de inaltime
266.Se remorcheaza o nava. Lungimea totala a remorcii este 190 metri.Ce semnale
luminoase se utilizeaza?
a. Nu-i necesar nici un semnal
267. Nava dvs. este echipata cu elice monobloc sens dreapta pas constant .Cand masina
este pusa pe „toata viteza inapoi” din treapta „toata viteza inainte” , nava se indreapta cu
prova spre tribord .Exista vreo posibilitate de a reduce venirea provei navei spre dreapta?
a. ) Se pune carma banda dreapta pentru a reduce presiunea curentului de apa pe

partea din dreapta a propulsorului
268. Nava proprie este echipata cu o singura elice sens dreapta pas constant. Punand
„toata viteza inainte” se schimba sensul de rotatie al propulsorului in scopul opririi
navei.Care va fi evolutia navei.? Nu exista vant sau curent.
a. Initial va mai gira cu prova spre tribord si gradual va veni cu prova usor spre
babord
269.Masina este pe mars inapoi iar carma navei este in ax (unghi de carma zero), nava
este echipata cu o singura elice monobloc, sens dreapta pas constant.Cum va evolua nava
pe mars inapoi?
a. Va gira cu prova spre tribord .
270. Pece distanta se va opri nava care se deplaseaza cu 8 knots si masina va fi pusa pe
„toata viteza inapoi”?
c. ) Distanta de oprire este aceeasi pentru toate treptele de viteza
271. Vreisa opresti nava pe un spatiu cat mai mic posibil fara sa schimbi de drum prea
mult.Cum poti sa realizezi acest lucru?
c. Orienteaza carma „banda” alternativ in ambele borduri concomitent cu
272. Ce se poate spune mai intai despre o nava cu o buna stabilitate de drum?
a. Cand este pusa carma in ax (zero) ea continua deplasarea pe un drum drept
274. Identificati
ordinea corecta a carmelor din imaginea de mai jos: NEBALANSATA,
BALANSATA, SEMI-BALANSATA, BALANSATA-SUSPENDATA
c. NO. 1,2,3 and 4
275. Unde se afla axul unei carme NEBALANSATA?
c. Exact la capatul dinspre prova a suprafetei laterale a carmei(figure 3).

308. Un cerc mare pe sfera terestra care intersecteaza ecuatorul la longitudinea de

141grd E il va intersecta din nou la longitudinea de: D. 039 grade W
309. Un far cu inaltimea de 37 metri si o bataie nominala de 18 Mm,cand vizibilitatea

este de 11Mm, pentru o inaltime a ochiului observatorului de 13 metri, incepe sa se vada
de la distanta aproximativa de:
C. 20.0 Mm
310. Daca nava se deplaseaza spre Est: A. diferenta de longitudine este

pozitiva
C. latitudinea punctului de plecare este mai mare decat latitudinea punctului de
sosire

D. masele magnetice ale corpului navei
D. vestica

B. deviatiei compas
315. Pe hartile la scara foarte mica informatiile privind declinatia magnetica sunt date
sub forma de:
C. izogone
316. Daca pentru o anumita valoare a capului compas deviatia compas este zero, corectia
compas este:
B. egala cu declinatia magnetica
A. valoarea declinatiei magnetice si a deviatiei compas sunt egale si de semn contrar

B. diminuarea influentei magnetismului navei

D. lochul Doppler
320. Daca distanta la loch este mai mare decat distanta reala parcursa de nava, factorul
de corectie al lochului este:
C. subunitar
321. Pe harta Mercator deformarile reprezentarii suprafetei terestre sunt proportionale

cu:
B. Sec j

D. nivelul mediu al apei inalte la sizigii

C. cilindrica
324. O harta avind scara de 1:160.000 este :

A. harta costiera
325. Proiectia gnomonica este: A. centrala plana tangenta
326. Harta Mercator este realizata in proiectie: A. centrala cilindrica dreapta

D. gnomonica
regula:
B. nivelul mediu al celei mai joase ape la sizigii
329. Cartile pilot se corecteaza la zi utilizand: B. avizele pentru navigatori
330. Loxodroma trece prin polii terestrii daca intersecteaza paralelele de latitudine sub un
unghi de:
C. 90 grd
B. este echivalenta

D. micsorarea vitezei si deriva de vant
C. inaltimea constructiei farului
C. estimat

A. estimat-observat
336. Linia de pozitie corespunzatoare unui unghi vertical masurat la un reper costier de
inaltime cunoscuta este:
B. cerc de egala distanta
337. Reperele costiere utilizate pentru determinarea punctului navei trebuie sa

indeplineasca urmatoarele conditii:
D. sa fie trecute pe harta si vizibile
B. unu
340. Care este numarul minim de linii de pozitie necesar pentru determinarea precisa a
punctului navei cu observatii simultane:
C. trei

A. durata de lumina este egala cu durata de intuneric

C. culori diferite in sectoare strict delimitate
343. Bataia nominala a unui far reprezinta distanta la care se vede lumina acestuia cand
vizibilitatea meteorologica este de:
C. 10 Mm
344. Bataia geografica a unui far este specificata in Cartea farurilor pentru o inaltime a
ochiului observatorului de:
B. 5 metri

D. inaltimea luminii, inaltimea ochiului observatorului si refractia atmosferica
standard
346. Care este cazul nefavorabil pentru determinarea pozitiei navei cu doua unghiuri
orizontale simultane:
D. nava este dispusa aproximativ intre cele trei repere
348. Unghiul optim de intersectie intre doua linii de pozitie este: B. 90 grd
349. Grafic pe harta procedeul relevmentului prova dublu se aplica ca procedeu combinat:
C. relevment-distanta

A. distanta nava-reper anterior este mica, distanta dintre repere este mare
352. Locul geometric al punctelor de egala diferenta de relevment are urmatoarea
proprietate:
D. este independent ca pozitie pe harta de valoarea corectiei compas

C. ortodroma
354. Corpul balizei marcajului cardinal de Nord este piturat in dungi orizontale dispuse
de sus in jos astfel:
D. negru-galben
355. Corpul balizei marcajului cardinal de Vest este piturat in dungi orizontal dispuse de
sus in jos astfel:
A. galben-negru-galben
356. Corespunzator sensului conventional de balizaj de la larg la uscat, in regiunea B,

marcajele laterale au urmatoarele lumini:
C. tribord-rosu, babord-verde
357. Corpul balizei marcajului cardinal de Est este piturat in dungi orizontale dispuse de
sus in jos astfel:
A. negru-galben-negru

B. marcajul lateral

C. doua conuri negre unite la baza

B. doua conuri negre unite la varf

C. un cilindru rosu
D. Distanta la o tinta
382. Radarul este setat in Miscare Relativa, cu imaginea in sistem H-UP. Care este cea
mai rapida metoda pentru determinarea punctului navei? B. Masurarea a doua
distante

B. Detectia radar nu este influentata de conditiile hidrometeorologice
385. Radarul este setat in Miscare Relativa H-UP. Care din urmatoarele afirmatii este
ADEVARATA?
C. Imaginea radar corespunde cu imaginea care se poate observa vizual de pe
puntea de comanda
386. Radaruleste setat in Miscare Relativa, in H-UP. Ce influenta are directia si viteza
curentului asupra vectorului miscarii relative al unei tinte? A. Nu are nici
o infuenta
387. Radarul
este setat in Miscare Reala N-UP. Influenteaza directia si viteza curentului
valoarea afisata de radarul ARPA pentru
CPA/TCPA-ul unei tinte? B. Nu
navigatie plutitor (baliza) este FALSA?
C. In cazul in care exista deriva, viteza relativa a reperului este egala cu viteza
curentului
390. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la identificarea pe radar a unei nave care
naviga in acelasi drum si cu aceeasi viteza cu nava este FALSA?
D. Vectorul de Miscare Relativa pentru nava respectiva va avea aceeasi directie cu
drumul navei proprii
391. Radarul este setat in Miscare Relativa, imaginea stabilizata N-UP. O nava tinta in
sectorul Prova Tribord vine la coliziune. Care din urmatoarele afirmatii este FALSA?
D. Stoparea navei proprii, (viteza prin apa zero) nu modifica valoarea Directiei
Miscarii Relative a navei tinta
392. Care din urmatoarele afirmatii privitoare la utilizarea PI (paralelelor indicatoare)

este FALSA?
D. Cu ajutorul PI se poate urmari rezultatul unei manevre de evitare

este FALSA?
C. Pilotarea navei cu ajutorul PI nu este indicata atunci cand exista deriva
D. Spre deosebire de PI, NAVLINE-ul nu poate fi utilizat decat pe scala radar pe
care a fost trasat
395. Miscarea Relativa a unui reper fix poate furniza informatii utile de navigatie. Care
din urmatoarele afirmatii este FALSA?
C. Unghiul total de deriva
396. Care din urmatoarele afirmatii este FALSA? In conditiile in care exista deriva,
plotand pe Planseta RADAR pozitiile succesive ale unui reper fix se poate determina:
A. Drumul adevarat (Da) care trebuie tinut la timona, pentru a contracara efectul
derivei
397. Care din urmatoarele afirmatii este ADEVARATA? In conditiile in care exista
deriva, pe Planseta RADAR se lucreaza cu urmatorii parametri de miscare pentru nava
proprie:
C. Drum adevarat/ viteza prin apa
398. Care din urmatoarele afirmatii este ADEVARATA? O harta electronica radar (True
MAP) poate fi trasata pe ecranul radar de catre utilizator si ulterior folosita pentru
pilotarea navei, numai daca:
D. Avem pe radar un reper in functie de care sa putem pozitiona manual harta
electronica
399. Un radar ARPA trebuie sa ofere posibilitatea de introducere manuala a urmatoarelor

date:
A. Viteza navei prin apa
400. Radarul este setat in Miscare Reala, imaginea stabilizata N-UP. Care din
urmatoarele afirmatii referitoare la utilitatea functiei HISTORY este ADEVARATA?
B. Arata care dintre tintele plotate a schimbat de drum
401. Ce determina la un radar ARPA emiterea unei alarme vizuale si sonore? (SUNT
BUNE CELE 3 RASPUNSURI)
A. Plotarea automata a unei tinte care a intrat in suprafata zonelor de veghe
B. O tinta plotata si urmarita automat al carei ecou s-a pierdut
C. O tinta care are un CPA mai mic decat limita stabilita/setata de utilizator
402. Radarul ARPA este cuplat cu lochul hidrodinamic. Din cauza curentului de maree,
acesta indica o viteza mai mare decat viteza reala a navei proprii. Ce erori sunt posibile in
datele pe care ARPA le afiseaza?
D. Nici una dintre acestea erori
403. Care este cea mai utilizata forma de reprezentare grafica pentru drumul si viteza unei
tinte, la radarele ARPA?
D. Vector relativ sau real de miscare
D. Drumul adevarat
B. Viteza prin apa
406. Care dintre urmatoarele setari ale radarului ARPA furnizeaza o imagine radar foarte
apropiata de cea care poate fi observata vizual, de pe puntea de comanda?
C. Miscarea Reala, C-UP, Vector Real pentru tintele plotate
407. Ce fel de erori sunt posibile daca in sistemul ARPA se introduce valoarea drumului
deasupra fundului pentru nava proprie
D. Pot aparea erori la determinarea drumului adevarat al tintelor
408. Cand este activata zona de veghe de 6 Mile (ring guard) la un radar ARPA care din
afirmatiile de mai jos este ADEVARATA?
D. Unele tinte de mici dimensiuni pot scapa detectiei zonelor de veghe
409. Exista din punct de vedere al COLREG un tratament preferential pentru navele
dotate cu radare ARPA?
A. NU
410. Cum trebuie setat radarul pentru a efectua simularea unei manevre de evitare pentru
o nava tinta aflata in tribord, putin inaintea traversului, la un ARPA?
C. Miscare Relativa/ N-UP/ vector relativ
411. Care din urmatoarele afirmatii este FALSA? La un radar ARPA cu sistem vectorial,
in cadrul simularii manevrei de evitare pot fi modificati urmatorii parametri:
A. TCPA-ul la nava tinta pentru care se face evitarea
412. Care din urmatoarele afirmatii este ADEVARATA? Simularea manevrei de
evitare, la un radar ARPA cu sistem vectorial, are ca rezultat: D. Stabilirea
parametrilor manevrei de evitare
413. Care din urmatoarele afirmatii este ADEVARATA? In cadrul simularii manevrei
de evitare la un radar ARPA cu sistem vectorial efectele manevrei de evitare se pot
estima:
B. Numai pentru tintele care sunt deja plotate si urmarite de ARPA
414. La un radar ARPA cu sistem PAD, care din urmatoarele afirmatii referitoare la acest
sistem grafic ARPA, este FALSA?
D. Punctul de coliziune nu coinicide cu centrul geometric al PAD-ului
415. La un radar ARPA cu sistem PAD, care din urmatoarele afirmatii referitoare la acest
sistem grafic ARPA, este FALSA?
B. Aria PAD-ului nu se modifica neaparat simetric pe masura ce scade distanta la
nava tinta
416. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la modul de stabilire al manevrei de

evitare pe baza informatiilor date de un radar ARPA cu sistem PAD este ADEVARATA?
A. PAD-ul indica grafic zona periculoasa din jurul unei tinte
417. Precizia masurarii relevmentului radiogoniometric este influentata de un cumul de

factori. Influenta carui din acesti factori poate fi masurata valoric prin metoda
comparatiei intre relevementul optic si relevmentul radio masurate simultan la acelasi
radio
D. efectul de emisie secundara
418. Caracteristicile de functionare a radiofarurilor sunt continute in Admirality listot

Radio signals
C. Vol.2

B. Receptia simultana a undei directe si a celei reflectate

C. Efectul de emisie secundara
422. Care din elementele constructive ale navei are de regula cea mai mare influenta
asupra valorii deviatiei radio si care determina variatia de tip cuadrantal a acesteia:
B. Corpul navei

C. Pozitia navei in functie de pozitia radiofarului
C. Este maxim cand directia nava-radiofar este orientata pe normala la linia coastei

D. Locul geometric al punctelor de egala diferenta de distanta la doua puncte fixe
426. Freceventa purtatoare de lucru a statiilor LORAN-C este:

D. 100 Khz

B. Frecventa de repetitie a impulsurilor
428. O linie de pozitie LORAN-C se determina prin masurarea:

D. Diferentei de timp si faza
429. Acordul receptorului LORAN-C pe freceventa de lucru a unui lant LORAN-C se

face in functie de:
A. Frecventa de repetitie a impulsului
430. Care din afirmatia de mai jos cu privire la factorii care afecteaza precizia punctului
LORAN-C este falsa:
B. Starea marii in zona de navigatie

C. Pseudodistanta, diferenta de distanta
433. Segmentul spatial GPS este format, in configuratie standard, din 24 de sateliti
operationali, a caror dispunere in spatiu este urmatoarea: B. In 6 plane orbitale, cate 4
sateliti in fiecare plan orbital
435. Care din afirmatiile de mai jos cu privire la rolul segmentului de control GPS este
FALSA:
C. Modificarea continua a parametrilor orbitei satelitiilor GPS
436. Sistemul GPS a fost proiectat pe baza elipsoidului de referinta: B. WGS-84
437. Insistem tridimensional 3D parametrii de pozitie afisati de un receptor GPS sunt

C. Elipsoidului de referinta
438. Intre pozitia afisata de receptorul GPS in sistem bidimensional 2D (latitudine,
longitudine) si pozitia corespunzatoare materializata pe harta de navigatie apar diferente
daca:
D. Harta a fost proiectata pe baza unui elipsoid de referinta diferit de cel pe baza
caruia a fost proiectat sistemul GPS
439. Precizia punctului afisat de un receptor GPS depinde de un cumul de factori. Care
din afirmatiile de mai jos este FALSA:
B. Eroarea in punctul estimat al navei
441. Gradul de incredere in punctul afisat de un receptor GPS este dat de dilutia
orizontala in pozitie (HDOP) exprimata printr-o scara conventionala de la 1 la 10.
Punctele cu grad minim de incredere corespund pentru:
D. HDOP>5
443. Valoarealimita a functiei XTE (abatere laterala de la drumul deasupra fundului pana
la urmatorul WAY POINT) se stabileste in raport de: A. Sensibilitatea pilotului
automat coroborata cu gradul marii
444. In
stationare la ancora setarea alarmei corespunzatoare la receptorul GPS se face in
functie de:
C. Numarul de chei de lant la apa
445. Progamarea in memoria receptorului GPS a rutei de navigatie, pentru o traversada

oceanica pe drum mixt, se face in functie de:
B. Punctele intermediare ca WAY POINT-uri
446. Specificatia DATUM a unei harti electronice reprezinta:

C. Elipsoidul de referinta pe baza caruia a fost proiectata harta
C. linia Nord-Sud, linia Est-Vest.

relatie:
A. latitudinea egala si de semn contrar, diferenta de longitudine egala cu 180 grade;
C. este arc de cerc mic pe sfera terestra.

A. egala cu valoarea latitudinii paralelului limita;
451. Distanta insumata pe drumurile intermediare comparata cu distanta loxodromica,
respectiv ortodromica este intotdeauna:
B. cuprinsa intre distanta loxodromica si cea ortodromica;

mijloacelor de asigurare a navigatiei sunt communicate initial prin: (Atentie
raspunsul este diferit la 1079 fata de 18/452/954)
A. avize radio catre navigatori;
453. Informatiile referitoare la reglementarea traficului maritim prin scheme de separare a

traficului sunt continute in:
B. Ships' Routeing;
454. Viteza navei se masoara cu: C. lochul.
455. Adancimea apei se masoara cu: B. sonda;
456. In navigatia maritima se utilizeaza preponderent harta in proiectie: C. Mercator.
457. Harta marina este: A. reprezentarea la o anumita scara aunei zone oceanice;
458. Scara
numerica a unei harti este: C. raportul dintre lungimea unitara de pe
pamant si corespondentul pe harta.
459. Cartile pilot se corecteaza la zi utilizand: B. avizele pentru navigatori;
460. Un cart are: C. 11 grade si 25min.
469. Magnetul permanent vertical ( sau corectorul de banda) al compasului magnetic este
montat:
B. in interiorul postamentului;
470. Sistemul de ace magnetice ale compasului magnetic are urmatoarele caracteristici:
A. acele magnetice sunt dispuse paralel, in numar par, in cutia compasului;
471. Roza magnetica a compasului magnetic se sprijina pe: B. pivot;
472. Cesculita are rolul; A. de a reduce frecarea dintre pivot si roza;
473. Lichiduldin cutia compasului magnetic are rolul:

C. de a asigura plutirea rozei cu oflotabilitate usor negativa.

C. de a mentine in pozitie orizontala cutia compasului.
B. un cerc mic;
C. 11 m.
478. Lungimea milei marine exprimata in metri este de: B. 1852;
479. Arculde meridian masurat de la ecuator pana la paralelul locului se numeste:

C. latitudine;
480. Arcul de meridian masurat de la paralelul punctului de plecare pana la paralelul

punctului de sosire se numeste:
C. diferenta de latitudine;
481. Arcul de ecuator masurat de la meridianul punctului de plecare pana la meridianul

B. diferenta de longitudine;
482. Arcul de ecuator masurat de la meridianul zero pana la meridianul locului se

numeste:
B. longitudine;
483. Diferenta de longitudine are domeniul de valori cuprins intre: B. 0- 180 grade;
484. Relevmentul adevarat se masoara de la: C. meridianul adevarat.
485. Derivatia
compas este unghiul format intre: A. meridianul magnetic si
meridianul compas;
486. Drumul magnetic difera de drumul compas cu valoarea: B. deviatiei compas;
compas este:
B. egala cu declinatia magnetica;

B. diminuarea influentei magnetismului navei;

A. declinatia magnetica si deviatia compas insumate algebric;
491. Daca distanta la loch este mai mare decat distanta reala parcursa de nava, factorul de
corectie al lochului este:
C. subunitar
492. Sonda ultrason masoara: C. adancimea apei sub chila.
493. Distantaintre doua puncte pe harta Mercator se masoara pe:

C. scara latitudinilor in dreptul punctelor;

A. centrala cilindrica dreapta conforma;
495. Curba pe suprafata terestra care intersecteaza meridianele sub acelasi unghi se
numeste:
C. loxodroma.

C. frecventa de lucru a radiofarurilor

C. lungimea arcului de paralel cuprins intre doua meridiane.

C. un segment de dreapta.

A. linii drepte perpendiculare pe meridian;

A. vantul adevarat;

C. micsorarea vitezei si deriva de vant.

B. sistem de joasa presiune;

C. umiditatea relativa
A. o singura apa inalta si o singura apa joasa in 24 de ore;
505. Milibarul este unitatea de masura pentru: C. presiunea atmosferica.
506. La o nava in mars, cu anemometrul se masoara: A. Numai viteza vantului aparent;
507. Barometrul aneroid este un instrument de masura folosit pentru: B. masurarea

presiunii aerului;
508. Curentii oceanici sunt definiti ca: B. deplasari orizontale ale maselor
de apa;
509. Ceinstrument de masura inregistreaza variatiile presiunii aerului:

B. barograful;
510. Cand variatia valorii de presiune, citita la barometru in ultimile 12 ore, este egala cu
0 sau este redusa, indica:
B. conditiile prezente de vreme vor fi neschimbate;


C. psihometrul
513./ 1106./ 144./ 689. Presiunea atmosferica standard, exprimata in mb, este:
C. 1013,3 mb.
A. perioada valului;
515. Doua din cele mai importante cauze care genereaza curentii oceanici de suprafata
sunt:
B. vanturile si diferenta de densitate a apei marii;
516. Distanta pe verticala dintre mareea

data si nivelul mediu al apei este: C.
inaltimea mareei.
517. Cum se numeste distanta pe verticala
dintre talpa valului si creasta valului?
C. inaltimea valului.
518. Linia de pozitie determinata de doua repere vizate in acelasi plan vertical se
numeste:
C. aliniament.
519. Linia de pozitie este:

B. locul geometric al punctelor determinate de un parametru de navigatie constant;
A. estimat-observat;


B. observat;
B. cerc de egala distanta;
524. Lumina unui far cu ocultatii are urmatoarea semnificatie:

A. perioada de intuneric este mai mica decat cea de lumina;
525. Plecanddintr-un punct precis determinat in drum adevarat 090 grade, dupa trei ore de
mars punctul determinat printr-o metoda independenta de compas rezulta la o distanta
de 1,5 Mm Est de punctul estimat. Forta vantului in zona este zero. Care din afirmatii
este adevarata : C. in zona actioneaza un curent de Est.
526. Careeste numarul minim de repere costiere necesar pentru determinarea punctului
C. doua.
527. Curentul care produce efect maxim de deriva este: C. curentul din travers.
528. Izofaza
are urmatoarea semnificatie:
A. durata de lumina este egala cu durata de intuneric;

A. durata luminii este mai mica decat cea de intuneric;
530. Linia de egala adancime se mai numeste: B. izobata;

proprietate:
C. este independent ca pozitie pe harta de valoare a corectiei compas.
532. Caracteristica
luminii balizei de marcaj cardinal de Sud cuprinde un grup de: C. 6
sclipiri urmate de o sclipire lunga.
533. Caracteristica luminii marcajului cardinal de Est cuprinde un grup de: C. 3

sclipiri
534. Caracteristica luminii marcajului cardinal de Vest cuprinde un grup de: B. 9

sclipiri;
535. Caracteristica
luminii marcajului de pericol izolat este urmatoarea: B.
grup de doua sclipiri de culoare alba;
536. Marcajulde pericol izolat are ca semn de varf: B. doua sfere

negre dispuse pe verticala;
537. Deosebireaintre regiunea A si regiunea B de balizaj maritim se refera la:

538. Marcajul cardinal de Nord are ca semn de varf: A. doua conuri negre cu varful in
sus;
539. Marcajul cardinal de Sud are ca semn de varf: B. doua conuri negre cu varful in
jos;
540. Fusulorar in care se afla la un moment dat observatorul se determina prin impartirea
longitudinii locului observatorului la:
C. 15 grade.

B. dublei reflexii;
542. Controlul si reglajul sextantului consta in efectuarea urmatoarelor

operatiuni:1.Controlul si reglajul paralelismul oglinzilor; 2.
controlul si reglajul perpendicularitatii oglinzii mari; 3. controlul si reglajul
perpendicularitatii oglinzii mici. Algoritm :
C. 2,3,1;
543. Cand in urma determinarii corectiei sextantului rezulta o valoare mai mare decat
limita admisa, iar valoarea corectiei obtinuta este mai mica sau mai mare ; plus sau minus
2 min.5 se:
A. reface controlul si reglajul sextantului;

A. luna noua, primpatrar, luna plina, ultim patrar.

A. latitudinea punctului de plecare este mai mica decat latitudinea punctului de
sosire;

B. latitudinea punctului de plecare este mai mare decat latitudinea punctului de
sosire;

sosire;

B. latitudinea punctului de sosire este mai mare decat latitudinea punctului de
plecare;

B. longitudinea punctului de plecare este mai mica decat longitudinea punctului de
sosire;

B. longitudinea punctului de sosire este mai mica decat longitudinea punctului de
plecare;

C. longitudinea punctului de plecare este mai mare decat longitudinea punctului de
sosire;

sosire;

plecare;
556. Temperatura apei de mare se exprima in : B. grade Celsius;

B. relevmente;

C. Nord compas.
C. faruri de aterizare

B. axul longitudinal al navei;

C. culori diferite in sectoare strict delimitate.

C. tribord-rosu, babord-verde.

C. limitele laterale ale semnalului navigabil.
564. Regula " verde la tribord-rosu la babord" valabila in regiunea A de balizaj se aplica
marcajelor laterale astfel:
B. in sensul de la larg catre coasta;

C. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la directia nord magnetic
pana la axul prova al navei;

B. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la directia nord compas pana
la axul prova al navei;

C. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la directia nord giro pana la
axul prova al navei;
568. Relevmentul adevarat la un reper costier este :

B. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la directia nord adevarat
pana la linia de vizare la reperul costier;
569. Relevmentul magnetic la un reper costier este :

570. Relevmentul compas la un reper costier este :

la linia de vizare la reperul costier;
571. Relevmentul prova la un reper costier este :

A. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la axul prova al navei pana la
directia de vizare la un reper costier;
572. Lumina marcajului special este de culoare: C. galbena.
573. Lumina marcajului de pericol izolat este de culoare: A. alba;
574. Lumina marcajului cardinal de vest este de culoare: C. alba.
575. Lumina marcajului de ape sigure este de culoare: C. alba.
576. Lumina marcajului cardinal de nord poate avea ritmul: B. sclipiri rapide;
577. Lumina marcajului de ape sigure poate avea ritmul: A. izofaza;
578. Lumina marcajului de ape sigure poate avea ritmul: C. litera A in codul
Morse.
579. Ofiterulvede pe timp de noapte in prova tribord un marcaj care emite un grup de
doua sclipiri albe care se repeta regulat.
Acesta este: B. un semn de pericol izolat;
580. Ofiterul vede pe timp de noapte in prova babord un marcaj care emite un grup de trei
sclipiri albe care se repeta regulat. Acesta este: C. un semn de Est.
581. Ofiterul vede pe timp de noapte in prova un marcaj care emite un grup de noua
C. un semn de Vest.
582. Ofiterulvede pe timp de noapte in prova un marcaj care emite un grup de sase sclipiri
albe plus o sclipire lunga care se repeta regulat. Acesta este: B. un semn
de Sud;
583. Ofiterulvede pe timp de noapte in prova tribord un marcaj care emite sclipiri
intermitente de culoare galbena. Acesta este:
A. un semn special;

C. 0 grade.1.

B. 0 grade.5;
586. Ofiterul vede pe timp de noapte in prova un marcaj care emite sclipiri intermitente
de culoare rosie. Acesta este:
C. un semn de babord.
de culoare verde. Acesta este:
B. un semn de tribord;
B. Est;
A. Nord;
C. Sud.
A. Vest;
592. Drumul compas al navei se afla cuprins in cadranul de orizont NE. Care din
urmatoarele valori de drum compas este corecta?
B. Dc= 034 grade;
593. Drumul compas al navei se afla cuprins in cadranul de orizont SE. Care din
A. Dc= 112 grade;
594. Drumul compas al navei se afla cuprins in cadranul de orizont SW. Care din
A. Dc= 202 grade;
595. Drumul compas al navei se afla cuprins in cadranul de orizont NW. Care din
C. Dc= 328 grade
596. Un reper costier se vede in relevment adevarat egal cu 090 grade; rezulta ca reperul
se vede catre:
B. Est;
597. Lumina unui far apare la orizont intr-un relevment prova circular de 60 grade.
Rezulta lumina farului se vede in:
A. RpTd=060 grade;
A. RpTd=165 grade;
B. pupa;
A. travers tribord;
A. tribord, inapoia traversului;
C. babord, inapoia traversului
B. babord, inaintea traversului;
605. Lumina unui far apare la orizont RpBd=130 grade. Rezulta lumina farului se vede
in:
A. babord, inaintea traversului;
607. Drumul compas este Dc=202 grade.0 iar corectia totala compas este Delta c=-2
grade.5. Care este valoarea drumului adevarat
Da? C. Da=199 grade.5
608. Drumul compas este Da=078 grade.0 iar corectia totala compas este Delta c=- 1
grade.0. Care este valoarea drumului adevarat
Dc? C. Dc= 079grade.0;
609. Navain drum compas Dc=100 grade si masoara Rc= 030 grade la far. Farul se va
vedea in:
B. prova babord;
610. Nava in Dg=330 grade si masoara Rg= 030 grade. Reperul se va vedea in:
A. prova tribord;
611. O nava se vede in prova. Relevmentul prova la acea nava este egal cu; B. 000 grade;
612. O nava se vede in pupa. Relevmentul prova la acea nava este egal cu: C. 180 grade;
613. Onava se vede in travers tribord. Relevmentul prova circular la acea nava este egal
cu:
A. 090 grade;
614. O nava se vede in travers babord. Relevmentul prova circular la acea nava este egal
cu:
A. 270 grade;
615. Nava in Dg=080 grade si masoara Rg=030 grade. Nava se va vedea in:
B. prova babord;
627. Radarul este setat in Miscare Reala. Care din urmatoarele tipuri de tinte nu se va
deplasa pe imaginea radar?
A. un reper fix;
628. Radarul este setat in Miscare Relativa, cu imaginea in sistem H-UP. Care este cea
mai rapida metoda pentru determinarea punctului navei? B. masurarea a doua
distante;
629. Radarul este setat in Miscare Relativa, cu imaginea in sistem H-UP. Ce influenta
are directia si viteza curentului asupra vectorului miscarii relative al unei tinte?
C. poate genera erori atunci cand se calculeaza Aspectul la tinta respectiva.
630. Radarul
este setat in Miscare Reala, N-UP. Influenteaza directia si viteza curentului
CPA/TCPA-ul unei tinte? B. nu;
631. CPA-ul la o tinta aflata pe ecranul unui radar conventional, setat in Miscare Relativa
cu imaginea stabilizata N-UP, poate fi determinat; C. numai dupa ce
tinta a fost plotata de cel putin doua ori.
632. Peecranul radar setat in Miscare Relativa observati o tinta care timp de 12 minute s-a
mentinut in acelasi relevment si la aceeasi distanta fata de nava proprie. Tinta
respectiva este:
633. In terminologia radar" Aspectul" unei nave tinta inseamna:

B. relevmentul prova semicircular in care nava tinta " vede" nava proprie;
634. Cum se poate detecta cu ajutorul radarului setat in Miscare Relativa prezenta unei
tinte periculoase?
C. tinta se apropie, iar relevmentul la ea nu se modifica;
635. Ce caracterizeaza o situatie de "foarte mare apropiere?

C. CPA-ul la o nava tinta este mai mic decat distanta de siguranta.
636. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la identificarea pe radar a unei " nave
ajunse din urma " este FALSA?
B. directa Miscarii Relative a " navei ajunsa din urma" are aproximativ aceeasi
valoare cu drumul navei proprii;
637. Caredin urmatoarele afirmatii referitoare la identificarea pe radar a unei nave care
naviga in acelasi drum si cu aceeasi viteza cu nava este FALSA? C. vectorul de
Miscare Relativa pentru nava respectiva va avea aceeasi directie cu drumul
navei proprii.
638. Caredin afirmatiile urmatoare privitoare la utilizarea PI ( paralelelor indicatoare) este

FALSA?
C. pilotarea navei cu ajutorul PI nu este indicata atunci cand exista deriva.
C. abaterea navei proprii de la ruta trasata pe harta
640. Care din urmatoarele afirmatii este FALSA?In conditiile in care exista deriva,
plotand pe Planseta RADAR pozitiile sugestive ale unui reper fix se poate determina:
B. corectia pentru stabilirea valorii exacte a CPA-ului la o nava tinta;
641. Un radar ARPA trebuie sa ofere posibilitatea de introducere manuala a urmatoarelor

date:
A. viteza navei prin apa;

A. un sistem automat de plotare a tintelor radar;
C. drumul adevarat.
645. Care din urmatoarele afirmatii este FALSA?La radar ARPA cu sistem vectorial, in
cadrul simularii manevrei de evitare pot fi modificati urmatorii parametri:
A. TCPA-ul la nava tinta pentru care se face evitarea;
646. Care din urmatoarele afirmatii este ADEVARATA? Simularea manevrei de evitare,
la un radar ARPA cu sistem vectorial, are ca rezultat: C. stabilirea parametrilor
manevrei de evitare.
648. Caracteristicile de functionare a radiofarurilor sunt continute in "Admiralty List of

Radio Signals"
C. vol.2

B. receptia simultana a undei directe si a celei reflectate;
650. Derivata radio este determinata de:

C. efectul de emisie secundara.

C. pozitia nave in functie de pozitia radiofarului.

C. locul geometric al punctelor de egala diferenta de distanta la doua puncte fixe;
653. Configuratia
segmentului spatial GPS asigura in orice punct pe suprafata terestra
numarul minim necesar de sateliti radiovizibili, care este de: A. 4;
operationali, a caror dispunere in spatiu este urmatoarea: B. in 6 plane
orbitale, cate 4 sateliti in fiecare plan orbital;
655. Caredin afirmatiile de mai jos cu privire la parametrii segmentului spatial GPS este
FALSA?
C. perioada de rotatie a satelitilor T= 24 ore.
656. Sistemul GPS a fost proiectat pe baza elipsoidului de referinta: B. WGS-84;
657. Insistem tridimensional 3D, parametrii de pozitie afisati de un receptor GPS sunt
C. Elipsoidului de referinta.
658. Care este semnificatia parametrului SOG afisat de un receptor GPS de navigatie
maritima?
C. viteza deasupra fundului rezultata din derivata spatiului intre puncte consecutiv
determinate;
659. Pe harta electronica poate fi afisata pozitia cu conditia ca echipamentul ECDIS sa fie
cuplat cu:
A. Receptorul GPS;

661. In general suprafetele circulare de joasa presiune se numesc: B. cicloni ;

C. umiditatea relativa.

664. Milibarul este unitatea de masura pentru: C. presiunea atmosferica.

C. creste in timp ce temperatura a aerului scade.

A. numai viteza vantului aparent;

B. masurarea presiunii aerului;

A. vreme frumoasa si uscata;

C. umiditatea relativa creste.
cu:
B. trecerea unui front rece;

C. altitudine si mod de formare.

B. deplasari orizontale ale maselor de apa;

C. temperatura aerului este egala sau mai mica decat temperatura punctului de
roua.

B. Barograful;
675. Cand variatia valorii de presiune, citita la barometru in ultimile 12 ore, este egala cu
676. In emisfera nordica, schimbarea brusca a directiei vantului spre W sau NW odata cu
A. este in trecere un front rece;
677. Mareelede cuadratura se produc cand: A. Luna este la fazele de primul si al

doilea patrar;
678. Unadin cauzele care genereaza circulatia curentilor oceanici este:

C. variatia densitatii apei oceanice

B. diferenta de presiune raportata la unitatea de suprafata orizontala;

A. raportul dintre cantitatea actuala de vapori de apa, la temperatura data si
cantitatea maxima posibila;
681. Aparitia norilor Altostratus in imediata apropiere a navei, deasupra marii, va fi

insotita pe langa altele si de urmatoarele conditii:
A. precipitatii cu caracter general si vizibilitate redusa;
683. Expresia " aerul este saturat" inseamna ca: A. umiditatea relativa este de
100%;
C. ceata de advectie
C. Psihometrul.
686. Zonafundului oceanic care se intinde de la linia tarmului spre largul marii pana unde
se modifica panta, spre cele mai mari adancimi se numesc: C. Self sau platou
continental.
687. Trecerea
unui sistem de joasa presiune poate fi determinata prin citirea periodica a
A. Barograf;
688. Variatia de nivel a suprafetei oceanului datorate unei furtuni aflate la distanta se
numeste :
C. Hula.
689./ 1106./ 144./ 513. Presiunea atmosferica standard, exprimata in mb, este: C. 1013,3
mb.
690. Temperatura la care aerul este saturat cu vapori de apa si la care incepe condensarea
acestora se refera la:
B. punct de roua;
691. Intervalul de timp dintre creste de val succesive se refera la:

sunt:
C. inaltimea mareei

B. de W la E;
698. Care este unul din semnele de existenta a unui ciclon tropical, la inceputul
dezvoltarii sale?
A. o hula neobisnuit de lunga;

C. La intensificarea la tare, a vantului.
700. Ce vanturi isi schimba periodic directia? B. Musonii;
701. Cand masa de aer rece si o masa de aer cald se intalnesc fara a continua sa se mai
deplaseze, zona de separatie se numeste
C. front cvasistationar

A. creste ca inaltime;

C. 12 Bf.
C. au o valoare mai scazuta decat in mod normal.
B. Briza de uscat;
707. Ce materiale documentare trebuie sa se consulte pentru informarea de amanunt

asupra curentilor din oceanul Atlantic de nord?
B. carti pilot ale zonei
708. Observatiile meteo indica faptul ca temperatura aerului este in continua scadere si
foarte apropiata de punctul de roua. Ce tip de vreme poate fi prognozat? B. ceata;
711. Harta
marina este:
A. reprezentarea la o anumita scara a unei zone oceanice;

714. Temperatura apei de mare se exprima in: B. grade celsius,
715. Liniade credinta a compasului magnetic de la bord materializeaza:



C. arcul de meridian masurat de la ecuatorul terestru pana la paralelul locului.

A. arcul de ecuator masurat de la meridianul Greenwich pana la meridianul locului;
719. Un cart are: C. 11 grade 25 secunde.
720. Cartul N este un cart: B. cardinal;
721. Cartul SW este un cart: A. intercardinal;
722. Cartul SSE este un cart: C. inter-intercardinal.
723. Cartul E la N este un cart: C. intermediar.
724. Magnetiicompensatori ai compasului magnetic au rolul:

C. de a crea un camp magnetic opus campului magnetic al navei.
725. Magnetii permanenti ai compasului magnetic sunt montati:

C. in interiorul postamentului.
726. Magnetul permanent vertical (sau corectorul de banda) al compasului magnetic este
montat:


A. de a micsora frecarea dintre pivot si roza;

C. de a asigura plutirea rozei cu o flotabilitate usor negativa.

731. Cand apar bule de aer in cutia compasului, conducatorul de salupa are obligatia:
A. de a completa cu apa distilata;

sosire;

sosire;

plecare;

sosire;


C. deriva de vant.

C. micsorarea vitezei si deriva de vant la babord.
B. relevmente;

C. Nord compas.
C. faruri de aterizare.


762. Marcajul lateral de babord din regiunea A are ca semn de varf: C. un cilindru
rosu.
763. Marcajullateral de tribord din regiunea A are ca semn de varf:

A. un con verde (sau negru prin exceptie) cu varful in sus;
C. o sfera de culoare neagra.
76. Marcajele laterale din sistemul de balizaj

C. limitele laterale ale senalului
5 semnalizeaza:
navigabil.
76. Regula "verde la tribord - rosu la babord" valabila in regiunea A de balizaj se aplica
6 marcajelor laterale astfel:

pana la axul prova al navei.
B. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la directia nord compas
C. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la directia nord giro
pana la axul prova al navei.
B. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la directia nord adevarat pana la linia
C. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la directia nord magnetic pana la linia
de vizitare la reperul costier.
B. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la directia nord compas pana la linia
A. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la axul prova al navei pana la directia
77. In regiunea A, lumina marcajului lateral de tribord
A. este
5 de culoare: verde;
77. In regiunea A, lumina marcajului lateral de babord
B. este
6 de culoare: rosie;
C.
galbena.
A.
alba;
77. Lumina marcajului cardinal de nord este de A.
9 culoare: alba;
B.
alba;
C.
alba.
78. Lumina marcajului cardinal de Vest este de C.
2 culoare: alba.
C.
alba.
B. sclipiri
rapide;
B. in sensul de larg catre coasta;
778. Lumina marcajului de pericol este de culoare:
780. Lumina marcajului cardinal de Est este de culoare:
781. Lumina marcajului cardinal de Sud este de culoare:

785. Lumina marcajului cardinal de Est poate avea ritmul: B. 3 sclipiri

rapide;
786. Lumina marcajului cardinal de Sud poate avea ritmul: C. 6 sclipiri rapide
plus o sclipire lunga.
787. Lumina marcajului cardinal de Vest poate avea ritmul: B. 9 sclipiri rapide;
788. Lumina marcajului de pericol izolat poate avea ritmul: A. 2 sclipiri rapide;
790. Luminamarcajului de ape sigure poate a vea ritmul: C. litera A in

Codul Morse.
791. Conducatorul de salupa vede pe timp de noapte in prova tribord un marcaj care emite
un grup de doua sclipiri albe care se
repeta regulat. Acesta este: B. un semn de pericol izolat;
792. Conducatorul de salupa vede pe timp de noapte in prova babord un marcaj care emite
un grup de trei sclipiri albe care se repeta regulat. Acesta este:
C. un semn de Est.
793. Conducatorul de salupa vede pe timp de noapte in prova un marcaj care emite un
grup de noua sclipiri albe care se repeta regulat. Acesta este:
C. un semn de Vest.
794. Conducatorul de salupa vede pe timp de noapte in prova un marcaj care emite un
grup de sase sclipiri albe plus o sclipire lunga care se repeta regulat. Acesta este:
B. un semn de Sud;
795. Conducatorul de salupa vede pe timp de noapte in prova tribord un marcaj care emite
sclipiri intermitente de culoare galbena.
Acesta este: A. un semn special;
796. Conducatorul de salupa vede pe timp de noapte in prova un marcaj care emite sclipiri
intermitente de culoare rosie. Acesta este:
797. Conducatorul de salupa vede pe timp de noapte in prova un marcaj care emite sclipiri
intermitente de culoare verde. Acesta este: B. un semn de tribord;
798. Diferenta
de latitudine geografica dintre punctul de plecare si cel de sosire este:
B. arcul de meridian masurat de la paralelul punctului de plecare pana la paralelul
A. arcul de ecuator masurat de la meridianul punctului de plecare pana la
meridianul punctului de sosire;
800. Drumuladevarat al navei este egal cu 090 grade; rezulta ca nava se deplaseaza catre:
B. Est;
801. Drumuladevarat al navei este egal cu 000 grade: rezulta ca nava se deplaseaza catre:
A. Nord;
C. Sud.
A. Vest;
804. Drumul compas al navei se afla cuprins in cadranul NE de orizont. Care din
B. Dc = 034 grade;
805. Drumul compas al navei se afla cuprins in cadranul SE de orizont. Care din
A. Dc = 112 grade;
806. Drumul compas al navei se afla cuprins in cadranul SW de orizont. Care din
B. Dc = 234 grade;
807. Drumul compas al navei se afla cuprins in cadranul NW de orizont. Care din
C. Dc = 328 grade.
808. Un reper costier se vede un relevment adevarat egal cu 090 grade; rezulta ca reperul
se vede catre:
B. Est;
B. pupa;
A. travers tribord;
812. Lumina unui far apare la orizont RpBd = 30 grade. Rezulta lumina farului se vede
in:
817. Drumul compas est Dc = 202 grade.0 iar corectia totala compas este Delta c = -2
grade 5. Care este valoarea drumului adevarat
Da ? C. Da = 199 grade.5.
818. Drumul adevarat este Da = 078 grade.0 iar corectia totala compas este Delta c = -
1grad.0. Care este valoarea drumului compas
Dc ? C. Dc = 079 grade.0.
821. Nava in drum compas Dc = 100 si masoara Rc = 030 grade la un far. Farul se va
vedea in:
B. prova babord;
B. 000 grade;
C. 180 grade.
824. O nava se vede in travers tribord. Relevmentul prova la acea nava este egal cu:
A. 090 grade;
825. Navain Dg = 080 grade si masoara Rg = 030 grade. Nava se va vedea in:
B. prova babord;
A. prova tribord;
827. Pe timpul cartului, conducatorul de salupa are obligatia:

B. de a compara permanent indicatiile compasului magnetic ale compasului giro;

B. masurand periodic relevmente la doua repere fixe (costiere);
855. Farul de aterizare Constanta are o lumina de culoare: B. alba;
856. Farul
de aterizare Constanta are o perioada a sclipirilor de aproximativ C. 90
secunde.
858. Litoralul
romanesc al Marii Negre este asigurat cu un numar de B. 7
faruri de aterizare;
859. Lungimea milei marine exprimata in metri este: B. 1852 m;
860. Arcul de meridian masurat de la ecuator pana la paralelul locului se numeste: C.

latitudine.
C. diferenta de latitudine.


numeste:
B. longitudine;

B. 0 - 180 grade;

C. adancimea apei sub chila.
866. Fusul orar in care se afla la un moment dat observatorul se determina prin impartirea
C. 15 grade.


C. lochul.

B. sonda;


C. raportul dintre lungimea unitara de pe Pamant si corespondentul pe harta

873. Un cart are: C. 11.25 grade.
874. Cartul N este un cart: B. cardinal;
876. Cartul SSE este un cart: C. inter-intercardinal.
877. Cartul E la N este un cart: C. intermediar.
878. Magnetiicompensatori ai compasului magnetic au rolul:

C. de a crea camp magnetic care sa se opuna campului magnetic al navei.

B. pe postament, langa cutia compasului;
880. Magnetii permanenti transverali ai

compasului magnetic sunt montati: C.
in interiorul postamentului.
881. Magnetii permanenti longitudinali ai
compasului magnetic sunt montati:
A. in interiorul postamentului.
885. Cesculita are rolul: A. de a reduce frecarea dintre pivot si roza;
886. Lichiduldin cutia compasului magnetic are rolul:





C. umiditatea relativa.


C. presiunea atmosferica.

A. numai viteza vantului aparent;

B. masurarea presiunii aerului;

B. deplasari orizontale ale maselor de apa;

B. barograful;
897. Cand variatia valorii de presiune, citita la barometru in ultimele 12 ore, este egala cu
0 sau este redus, indica:

C. psihrometrul.
900. Presinea atmosferica standard, exprimata in mb, este: C. 1013,3 mb.
901. Intervalul
de timp dintre doua creste de val succesive se refera la:
sunt:
C. inaltimea mareei.
C. inaltimea valului.

B. grade Celsius;

C. meridianul adevarat.

A. meridianul magnetic si meridianul compas;

B. deviatiei compas
909. Daca declinatia din harta pentru anul 1988 este 0 grade 45 min W (6 min E)
declinatia actualizata pentru anul 2002 este:
C. 0 grade 39 min E
compas este:

B. diminuarea influientei navei;

C. subunitar.
914. Distanta intre doua puncte pe harta Mercator se masoare pe:

C. scara latitudinilor in dreptul punctelor.

916. Care din urmatoarele informatii nu sunt continute in hartile costiere :

C. frecventa de lucru a radiofarurilor.

C. lungimea arcului de paralel cuprins intre doua meridiane:
918. In proiectie Mercator ecuatorul este: C. un segment de dreapta.
919. Inproiectie Mercator paralele sunt:

920. La bordul unei nave aflata la ancora se masoara: A. vantul adevarat;
921. Daca vantul bate dinaintea traversului acesta produce: C. micsorarea vitezei si
deriva de vant.
C. estimat.


B. observat
926. Lumina unui far cu oculatii are urmatoarea semnificatie:

A. perioada de intuneric este mai mica decat cea de lumina
927. Plecand dintr-un punct precis determinat in drum adevarat 090 grade, dupa trei ore
de mars determinat printr-o metoda independenta de compas rezulta la o distanta de 1.5
Mm Est de punctul estimat. Forta vantului in zona este zero. Care din afirmatiile de
(mai jos este adevarata)
C. in zona actioneaza un curent de est.
C. doua.

C. curentul din travers.



B. izobata

proprietate:
C. este independent ca pozitie pe harta de valoarea corectiei compas
934. Caracteristica
luminii balizei de marcaj cardinal de Sud cuprinde un grup de: C. 6
sclipiri urmate de o sclipire lunga.
935. Caracteristica luminii marcajului cardinal de Est cuprinde un grup de: C. 3

sclipiri.
936. Caracteristica luminii marcajului cardinal de Vest cuprinde un grup de: B. 9

sclipiri;
937. Caracteristica
luminii marcajului de pericol izolat este urmatoarea: B.
grup de doua sclipiri de culoare alba;
938. Marcajulde pericol izolat are ca semn de varf: B. doua sfere

negre dispuse pe verticala;
939. Deosebireaintre regiunea A si regiunea B de maritim se refera la: B.

marcajele laterale;
940. Marcajulcardinal de Nord are ca semn de varf A. doua

conuri negre cu varful in sus;
941. Marcajul cardinal de Sud are ca semn de varf B. doua
conuri negre cu varful in jos;
B. dublei reflexii;
943. Controlul si reglajul sextantului consta in efectuarea urmatoarelor operatiuni: 1.

Controlul si reglajul paralelismului oglinzilor; 2.
Controlul si reglajul perpendicularitatii oglinzii mari; 3. Controlul si reglajul
perpendicularitatii oglinzii mici. Algoritm :
C. 2,3,1.

C. plus sau minus 0.5 minute.
945. Limita admisa pentru comparatia rezultatului calculului de control al preciziei

corectiei sextantului cu semidiametrul Soarelui este: B. plus sau minus
0.1 minute;
limita admisa, iar valoarea corectiei sextantului obtinuta este mai mare sau egala cu plus
sau minus 2.5 minute este:

A. Luna noua, prim patrar, Luna plina, ultim patrar;
948. Radarul este setat in Miscare Reala. Care din urmatoarele tipuri de tinte nu se va
deplasa pe imaginea redar?
A. un reper fix;

relatie:
C. este arc de cerc mic pe sfera terestra
951. Vertexurile in carul navigatiei mixte au latitudinea:

A. egala cu valoarea latitudinii paralelui limita;

953. Procedeul triunghiurilor asemenea sau procedeul locului de egala diferente de

relevment pot fi aplicate numai cu conditia ca:
C. sa existe certitudine ca observatiile sunt afectate numai de eroare sistematica.

A. avize radio catre navigatori;

B. Ships' Routeing;

C. Mercator.

B. avizele pentru navigatori;

sosire;

B. latitudine punctului de plecare este mai mare decat latitudinea punctului de
sosire;
sosire;

plecare;

sosire;

plecare;
sosire;

plecare;

B. relevmente;

C. Nord compas.
C. faruri de aterizare.


C. limitele laterale ale senatului navigabil.
973. Regula "verde la tribord-rosu la babord" valabila la regiunea A de balizaj se aplica

B. in sensul de la larg catre coasta;

directia de vizare la reperul costier;
981. Lumina marcajului special este de culoare: C. galbena.
982. Lumina marcajului de pericol izolat este de culoare: A. alba;
983. Lumina marcajului cardinal de vest este de culoare: C. alba.
984. Lumina marcajului de ape sigure este de culoare: C. alba.
985. Lumina marcajului cardinal de nord poate avea ritmul: B. sclipiri rapide
987. Lumina marcajului de ape sigure poate avea ritmul: C. litera A in codul
Morse.
988. Ofiterul vede pe timp de noapte in prova babord un marcaj care emite un grup de trei
sclipiri albe care se repeta regulat. Acesta este: C. un semn de est.
989. Ofiterul vede pe timp de noapte in prova un marcaj care emite un grup de noua
C. un semn de vest.
990. Ofiterulvede pe timp de noapte in prova un marcaj care emite sase sclipiri albe plus o
sclipire lunga care se repeta regulat.
Acesta este: B. un semn de sud;
991. Ofiterul
vede pe timp de noapte in prova un marcaj care emite sclipiri intermitente de
culoare galbena. Acesta este:
A. un semn special;
992. Precizia de masurare a drumului giro este de: C. 0.1 grade.
de culoare rosie. Acesta este:
de culoare verde. Acesta este:
B. Est;
A. Nord;
C. Sud.
A. Vest;
B. Dc este egal cu 34 grade;
A. Dc este egal cu 112 grade;
C. Dc este egal cu 328 grade.
1004. Unreper costier se vede in relevment adevarat egal cu 90 grade; rezulta ca reperul se
vede catre: B. Est;
1005. Lumina unui far apare la orizont intr-un relevment prova circular de 60 grade;
A. RpTd este egal cu 60 grade
B. pupa;
A. travers tribord;
B. tribord, inaintea traversului;
B. babord,inaintea traversului;
1013. Lumina unui far apare la orizont RpBd este egal cu 130 grade; rezulta lumina
farului se vede in:
1014. Lumina unui far apare la orizont RpBd este egal cu 30 grade; rezulta lumina farului
se vede in:
1015. Nava in drum compas Dc este egal cu 100 grade si masoara Rc este egal cu 30
grade la un far. Farul se va vedea in:
B. prova babord;
1016. Nava in Dg este egal cu 330 grade si masoara Rg este egal cu 30 grade. Nava se va
vedea in:
A. prova tribord;
B. 0 grade;
C. 180 grade;
cu: A. 90 grade;
1020. Onava se vede in travers babord. Relevmentul prova circular la acea nava este egal
cu: A. 270 grade;
1021. Navain Dg este egal cu 80 grade si masoara Rg este egal cu 030 grade. Nava se va
vedea in:
B. prova babord;
1035. Radarul este setat in Miscare Relativa, in H-UP. Ce influienta are directia si viteza
curentului asupra vectorului miscarii relative al unei tinte? A. nu are nici
o influienta;
1036. Radarul
este setat in Miscare N-UP. Influienteaza directia si viteza curentului
1037. CPA-ul la tinta aflata pe ecranul unui radar conventional, setat in Miscare Relativa
cu imaginea stabilizata N-UP, poate fi determinat: C. numai dupa ce
tinta a fost plotata de cel putin doua ori.
1038. Peecranul radar setat in Miscare Relativa observati o tinta care timp de 12 minute s-
a mentinut in acelasi relevment si la aceeasi distanta fata de nava proprie. Tinta
respectiva este:
1039. In terminologia radar "Aspectul" unei nave tinta inseamna:

B. relevmentul prova semicircular in care nava tinta "vede" nava proprie;
1040. Cum se poate detecta cu ajutorul radarului setat in Miscare

Relativa prezenta unei tinte periculoase? C. tinta se apropie,
iar relevmentul la ea nu se modifica in mod evident.
1041. Ce caracterizeaza o situatie de "foarte mare apropiere"?
C. CPA-ul la o nava tinta este mai mic decat distanta de siguranta.
1042. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la identificarea pe radar a unei "nave
ajunse din urma" este FALSA?
B. directa Miscarii Relative a "navei ajunsa din urma" are aproximativ aceeasi
valoare cu drumul navei proprii;
1043. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la identificarea pe radar a unei nave care
naviga in acelasi drum si cu aceeasi viteza cu nava este FALSA?
C. vectorul de Miscare Relativa pentru nava respectiva va avea aceeasi directie cu
drumul navei proprii.

este FALSA?
C. pilotarea navei cu ajutorul PI nu este indicata atunci cand exista deriva.
C. abaterea navei proprii de la ruta trasata pe harta.
1046. Care din urmatoarele afirmatii este FALSA? In conditiile in care exista deriva,
plotand pe Planseta RADAR pozitiile succesive ale unui reper fix se poate determina:
B. corectia pentru stabilirea valorii exacte a CPA-ului la nava tinta
1047. Un radar ARPA trebuie sa ofere posibilitatea de introducere manuala a
urmatoarelor date:
A. viteza navei deasupra fundului sau prin apa;

C. o tinta care are un CPA mai mic decat limita stabilita / setata de utilizator

A. un sistem automat de plotare a tintelor radar;
B. drumul compas;
1051. Care din urmatoarele afirmatii este FALSA?La un radar cu sistem vectorial, in
cadrul simularii manevrei de evitare pot fi modificati urmatorii parametri:
A. TCPA-ul la nava tinta care se face evitarea

evitare, la un radar ARPA cu sistem vectorial, are ca rezultat: C. stabilirea
parametrilor manevrei de evitare.

C. efectul de emisie secundara

B. semnul declinatiei magnetice;

C. locul geometric al punctelor de egala diferenta de distanta la doua puncte fixe;
1058. Configuratia
segmentului spatial GPS asigura in orice punct pe suprafata terestra
1059. Segmentul spatial GPS este format, in configuratie standard, din 24 e sateliti
operationali, a caror dispunere in spatiu este urmatoarea: B. in 6
plane orbitale, cate 4 sateliti in fiecare plan orbital;
1060. Caredin afirmatiile de mai jos cu privire la parametrii segmentului spatial GPS este
FALSA?
C. perioada de rotatie a satelitilor este 24 ore
1061. Sistemul GPS a fost proiectat pe baza elipsoidului de referinta: B. WGS-84
maritima?
determinate
1064. Pe harta electronica poate fi afisata pozitia cu conditia ca echipamentul ECDIS sa

fie cuplat cu:
A. receptorul GPS;
1067. Criteriul valoric in baza caruia este recomandata utilizarea navigatiei ortodromice
se stabileste in functie de:
B. diferenta dintre distanta loxodromica si cea ortodromica;

relatie:
1069. Coordonatele punctelor intermediare se determina pentru diferentele de longitudine

( valori recomandate) de:
B. 5 grade sau 10 grade;
1070. Cu cat valoarea diferentei de longitudine intre punctele intermediare este mai mica
cu atat diferenta intre distantele insumate pe drumurile loxodromice si distanta
ortodromica este: D. mai mica.
1072. Erorile accidentale de masurare a parametilor de navigatie ( relevment, distanta,

unghi orizontal, unghi vertical, inaltime) sunt determinate predominant de:
B. nivelul de instruire a observatorului;

A. serii de masuratori efectuate in aceleasi conditii;

C. necalibrarea instrumentului/aparatului de masura.

C. determinarea erorii rezidule de masurare si aplicarea corectiei corespunzatoare;
1076. Grafic pe harta, functie de procedeul utilizat de determinare a punctului navei, in

cazul depistarii in prealabil a existentei erorilor sistematice de observare se aplica diverse
metode pentru stabilirea celei mai probabile pozitii. Ca :
D. metoda reducerii relevmentelor la acelasi moment.
1077. Indiferent de procedeul utilizat pentru determinarea punctului navei solutia pentru
eliminarea eventualelor erori in punct este:
D. repetarea integrala a observatiilor.
1078. Procedeul triunghiurilor asemenea sau procedeul locului de egala diferenta de

relevment pot fi aplicate numai cu conditia ca;
C. sa existe certitudine ca observatiile sunt afectate numai de eroare sistematica;

A. avize catre navigatori saptamanale;
C. rutele recomandate de traversada;

B. cicloni tropicali;
1082. Liniilede pe harta meteorologica care unesc puncte cu aceeasi

valoare a presiunii atmosferice se numesc: C. izobare;
1083. Vantul local care bate in timpul zilei cauzat de diferentele de
temperatura si presiune dintre uscat si mare se numeste:
D. Briza de mare.
1084. Conform legii Buys-Ballot, daca in emisfera sudica se observa ca vantul este din
B. SSW;

D. creste in timp ce temperatura aerului scade.
1086. Conform legii Buys-Ballot, cand in emisfera nordica se observa ca vantul este din
A. NE;

C. frontul rece care ajunge din urma frontul cald.

A. vreme frumoasa si uscata;

C. umiditatea relativa creste;
cu:
B. trecerea unui front rece;

C. in josul pantei datorita curgerii aerului rece;

C. nu bate vantul, este calm;
1093. Daca in emisfera nordica observatorul sta cu fata in vant, zona de presiune joasa va
fi:
B. spre dreapta, usor in spatele sau;
1094. Daca este imposibil sa se evite un uragan din emisfera nordica, cel mai indicat loc
D. prin jumatatea stanga a traiectoriei furtunii.

B. in sens retrograd, in Atlanticul de nord si Pacificul de nord;

A. Luna este la fazele de primul si al doilea patrar;
1097. Mareele de sizigii au loc cand: B. este Luna noua sau Luna plina
1098. Precipitatiile
continue, cu caracter general, sunt tipice pentru:
B. conditiile de vreme caracteristice frontului cald;
1099. Circulatia aerului in zonele de joasa presiune in emisfera nordica este:

A. in sens direct;
1100. Semicercul manevrabil al ciclonilor tropicali in emisfera nordica este zona situata
in:
B. stanga traiectoriei furtunii;
1101. Inegalitatea diurna a mareelor este cauzata de: B. variatia declinatiei

Lunii;
1102. Expresia
" aerul este saturat" inseamna:
A. umiditatea relativa este de 100%;

B. in sens direct spre exterior;
D. ceata de advectie.
1105. Semicercul manevrabil al unui ciclon tropical, in emisfera sudica este localizat fata
de traiectoria furtunii:
B. in dreapta traiectoriei;
1106./ 144./ 689./ 513. Presiunea atmosferica standard, exprimata in mb, este: D. 1013,2
mb.
1107. Temperatura la care aerul este saturat cu vapori de apa si la care incepe
B. punct de roua;
1108. Succesiunea obisnuita a directiilor in care se deplaseaza un ciclon tropical in

D. NW, N si NE
1109. Viteza vantului este mai mare in semicercul periculos al unui ciclon tropical din
cauza ca:
B. la viteza vantului se adauga si viteza de deplasare a furtunii;
1110. Care este indicatia de baza a apropierii unui ciclon tropical de o nava in
urmatoarele 48 de ore?
C. scaderea zilnica a presiunii atmosferice cu peste 6 mb;
1111. Arcul de cerc vertical masurat de la orizontul adevarat astronomic pana la paralelul
de inaltime al astrului se numeste:
C. inaltime;
B. paralelului de declinatie cu cercul orar;
C. este directa;

A. meridianul superior, meridianul inferior;
1115. Valoarea maxima a azimutului unui astru care nu intersecteaza primul vertical in
emisfera vizibila se numeste:
D. digresiune.
1116. Denumiti corect momentul cand Soarele are declinatia S23 grade 27 minute:
B. solstitiu de iarna;
1117. Pe o latitudine oarecare diferita de zero, ziua este egala cu noaptea la urmatoarele
date:
C. 21 martie, 23 septembrie;
1118. Emisfera care contine polul ridicat se numeste: B. emisfera vizibila;
1119. Intervalul
de timp necesar Soarelui pentru a trece de doua ori consecutiv prin
punctul vernal se numeste:
B. an tropic;
1120. Valoarea semidiametrului Soarelui, data in tablele zilnice din Efemerida nautica
este necesara pentru:
C. verificarea preciziei determinarii corectiei sextantului;
A. Alpha Canis Majoris;
1122. Orientarea navisferei pentru momentul observatiei se face in functie de:

B. latitudine si timpul sideral al locului;

B. 30 grade mai mic decat h mai mic decat 70 grade;
1124. Pe sfera terestra linia de pozitie obtinuta din observatia efectuata la un astru se
numeste:
B. cerc de inaltime;

B. meridianul ceresc al locului observatorului;
1126. Viteza deasupra fundului se determina cu :

B. lochul Doppler;

D. nivelul mediu al apei inalte la sizigii;

C. cilindrica;

A. centrala cilindrica dreapta;
D. gnomonica.
regula:
B. nivelul mediu al celei mai joase ape la sizigii;
1132. Cartile
pilot se corecteaza la zi utilizand: B. avizele pentru
navigatori;

C. latitudinea punctului de plecare este mai mare decat latitudinea punctului de
sosire;
1134. Dacavantul bate dinaintea traversului acesta produce: D. micsorarea vitezei si

deriva de vant.
1135. Caredin urmatoarele caracteristici ale unui far nu sunt specificate pe harta:
C. inaltimea constructiei farului;

C. aliniament;
1138. Daca drumul magnetic este mai mic decat drumul compas derivatia compas este:
D. vestica.
1139. Reperele costiere utilizate pentru determinarea punctului navei trebuie

sa indeplineasca urmatoarele conditii: A. sa fie trecute precis pe
harta;
1140. Care este numarul minim de repere costiere necesar pentru
determinarea punctului navei cu observatii simultane:
C. doua;
1141. Derivatia compas este produsa de: D. masele magnetice ale corpului navei.
1142. Careeste numarul minim de linii de pozitie necesar pentru determinarea precisa a
punctului navei cu observatii simultane ( in sensul ca ofera posibilitatea de control):
B. doua;
1143. Corpul balizei marcajului cardinal de Vest este piturat in dungi orizontal dispuse de
sus in jos astfel:
A. galben-negru-galben;


C. culori diferite in sectoare strict delimitate;
C. 10 Mm;
1147. Bataia geografica a unui far este specificata in cartea farurilor pentru o inaltime a
ochiului observatorului:
B. 5 metri;
D. nava este dispusa aproximativ intre cele trei repere.
1149. Marcajul cardinal de vest are ca semn de varf:

B. doua conuri negre unite la varf;
1150. Care sunt limitele maxim admise pentru unghiul de intersectie intre doua linii de
pozitie:
A. 30 grade mai mic sau egal cu 0 mai mic sau egal cu 150 grade;
1151. Unghiul optim de intersectie intre doua linii de pozitie este; B. 90 grade;
1152. Unaliniament are sensibilitate maxima cand:

A. distanta nava -reper anterior este mica, distanta dintre repere este mare;

C. ortodroma;
D. negru-galben.

C. tribord-rosu, babord-verde;
sus in jos astfel:
A. negru-galben-negru;

B. marcajul lateral;

C. doua conuri negre unite la baza;
A. un con rosu cu varful in sus;
1180. Radarul este setat pe Miscarea Relativa, imaginea stabilizata N-UP, viteza navei
proprii este diferita de zero. Care din urmatoarele afirmatii este FALSA?
D. spotul unui reper fix ramane fix pe imaginea radar.
1181. Radarul este setat pe Miscarea Reala, imaginea stabilizata N-UP, viteza navei
proprii este diferita de zero. Care din urmatoarele afirmatii este FALSA?
C. o schimbare de drum a navei proprii modifica directia de deplasare a tintelor
mobile aflate pe ecran;
1182. Radarul este setat pe Miscarea Reala. Care din urmatoarele tinte nu se va deplasa
pe imaginea radar?
A. un reper fix;
1183. Radarul este setat pe Miscarea Relativa, cu imaginea in sistem H-UP. Care este cea
mai rapida metoda pentru determinarea punctului navei?
B. masurarea a doua distante;

D. relevmentele sunt mai precise decat distantele masurate cu radarul.
1185. Care din urmatoarele afirmatii, referitoare la operarea radarului pe timp de ceata
este ADEVARATA?
A. ambarcatiunile de mici dimensiuni pot scapa uneori detectiei radar;
1188. Radarul
este setat in Miscare Reala N-UP. Influenteaza directia si viteza curentului
1189. Interminologia radar " Aspectul" unei nave tinta inseamna:

B. relevmentul prova semicircular in care nava tinta " vede" nava proprie;
navigatie plutitor ( baliza) este FALSA?
C. in cazul in care nu exista deriva, viteza relativa a reperului este egala cu viteza
curentului;
1191. Radarul este setat in Miscare Relativa, imaginea stabilizata N-UP. O nava tinta in
sectorul Prova Tribord vine la coliziune. Care din urmatoarele afirmatii este FALSA?
D. stoparea nvei proprii, ( viteza prin apa zero) nu se modifica valoarea Directiei
Miscarii relative a navei tinta.
1192. Care din urmatoarele afirmatii privitoare la utilizarea PI ( paralelelor indicatoare)

este FALSA?
C. pilotarea navei cu ajutorul PI nu este indicata atunci cand exista deriva;
D. spre deosebire de PI, NAVLINE-ul nu poate fi utilizat decat pe scala radar pe
care a fost trasat.
1194. Care dintre urmatoarele afirmatii este ADEVARATA?In conditiile in care exista
deriva, pe Planseta RADAR se lucreaza cu urmatorii parametri de miscare pentru nava
proprie:
D. drum deasupra fundului/ viteza prin apa.
1195. Care dintre urmatoarele afirmatii este ADEVARATA ? O harta electronica radar (
True MAP) poate fi trasata pe ecranul radar de catre utilizator si ulterior folosita pentru
pilotarea navei, numai daca:
D. avem pe radar un reper in functie de care sa putem pozitiona manual harta
electronica.
1196. Un radar ARPA trebuie sa ofere posibilitatea de introducere manuala a

urmatoarelor date:
A. viteza navei deasupra fundului sau prin apa;
1197. Radarul este setat in Miscare Reala, imaginea stabilizata N-UP. Care din
urmatoarele afirmatii referitoare la utilitatea functiei HISTORY este ADEVARATA?
B. arata care dintre tintele plotate a schimbat de drum;
1199. Radarul ARPA este cuplat cu lochul hidrodinamic. Din cauza curentului de maree,
acesta indica o viteza mai mare decat viteza reala a navei proprii. Ce erori sunt posibile in
datele pe care ARPA le afiseaza?
D. nici una dintre aceste erori
1200. Care este cea mai utilizata forma de reprezentare grafica pentru drumul si viteza
unei tinte, la radarele ARPA?
D. vector relativ sau real de miscare
D. drumul adevarat.
B. viteza prin apa;
1203. Care din urmatoarele setari ale radarului ARPA furnizeaza o imagine radar foarte
apropiata de cea care poate fi observata vizual, de pe puntea de comanda?
D. miscarea relativa, C-UP, Vector Real pentru tintele plotate;
1204. Ce fel de erori sunt posibile daca in sistemul ARPA se introduce valoarea drumului
deasupra fundului pentru nava proprie:
D. pot aparea erori la determinarea drumului adevarat al tintelor;
1206. Exista din punct de vedere al COLREG un tratament preferential pentru navele
dotate cu radare ARPA?
A. NU;
1207. Cum trebuie setat radarul pentru a efectua simularea unei manevre de evitare
pentru o nava tinta aflata in tribord, putin inaintea traversului, la un ARPA?
C. Miscare relativa/ N-UP/ vector relativ;
1208. Care din urmatoarele afirmatii este FALSA? La un radar ARPA cu sistem
vectorial, in cadrul simularii manevrei de evitare pot fi modificati urmatorii parametri:
A. TCPA-ul la nava tinta pentru care se face evitarea;

evitare, la un radar ARPA cu sistem vectorial, are ca rezultat: D. stabilirea
parametrilor manevrei de evitare.
1210. Care din urmatoarele afirmatii este ADEVARATA? In cadrul simularii manevrei
de evitare, la un radar ARPA cu sistem vectorial efectele manevrei de evitare se pot
estima:
B. numai pentru tintele care sunt deja plotate si urmarite de ARPA;
1211. La un radar ARPA cu sistem PAD, care din urmatoarele afirmatii referitoare la
acest sistem grafic ARPA, este FALSA?
B. aria PAD-ului nu se modifica neaparat simetric pe masura ce scade distanta la
nava tinta?
1212. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la modul de stabilire al manevrei de
evitare pe baza informatiilor date de un radar ARPA cu sistem PAD este ADEVARATA?
A. PAD-ul indica grafic zona periculoasa din jurul unei tinte;

C. efectul de emisie secundara;
1214. Care din elementele constructive ale navei are de regula cea mai mare influenta
asupra valorii deviatiei radio si care determina variatia de tip cuadrantal a acesteia:
B. corpul navei;

D. locul geometric al punctelor de egala diferenta de distanta la doua puncte fixe;

B. frecventa de repetitie a impulsurilor;

C. pseudodistanta, diferenta de distanta;
1218. Configuratia segmentului spatial GPS asigura in orice punct pe suprafata terestra
operationali, a caror dispunere in spatiu este urmatoarea: B. in 6 plane orbitale, cate 4
sateliti in fiecare plan orbital;
1221. Care din afirmatiile de mai jos cu privire la rolul segmentului de control GPS este
FALSA?
C. modificarea continua a parametrilor orbitei satelitilor GPS;
1222. Sistemul GPS a fost proiectat pe baza elipsoidului de referinta: B. WGS-84;
1223. Insistem tridimensional 3D parametrii de pozitie afisati de un receptor GPS sunt

C. elipsoidului de referinta;
1224. Intre pozitia afisata de receptorul GPS in sistem bidimensional 2D ( latitudine,

longitudine) si pozitia corespunzatoare materializata pe harta de navigatie apar diferente
daca:
D. harta a fost proiectata pe baza unui elipsoid de referinta diferit de cel pe baza
caruia a fost proiectat sistemul GPS.
1225. Precizia punctului afisat de un receptor GPS depinde de un cumul de factori. Care
din afirmatiile de mai jos este FALSA:
B. eroarea in punctul estimat al navei;
1226. Eroarea medie practica in punctul GPS (pentru utilizatorii neautorizati de

Departamentul Apararii al SUA)cu metoda SA activa, in 95 % din cazuri este:
B. plus sau minus 120 mm;
1227. Gradul de incredere in punctul afisat de un receptor GPS este dat de dilutia
orizontala in pozitie ( HDOP) exprimata printr-o scara conventionala de la 1 la 10.
punctele cu grad minim de incredere corespund pentru:
D. HDOP mai mare decat 5;
1228. Eroarea medie patratica in punctul determinat cu un echipament DGPS in 95 5 din

cazuri este:
A. plus sau minus 10 m;
1229. Valoarea limita a functiei XTE ( abatere laterala de la drumul deasupra fundului
pana la urmatorul WAYPOINT) se stabileste in raport de: A. sensibilitatea
pilotului automat coroborata cu gradul marii;
1230. In
stationare la ancora setarea alarmei corespunzatoare la receptorul GPS se face in
functie de:
C. numarul de chei de lant la apa;
1231. Programarea in memoria receptorului GPS a rutei de navigatie, pentru o traversada

oceanica pe drum mixt, se face in functie de: B. punctele intermediare ca
WAYPOINT-uri;
1232. Specificatia
DATUM a unei harti electronice reprezinta;
C. elipsoidul de referinta pe baza caruia a fost proiectata harta;

1235. In navigatia maritima se utilizeaza harta in proiectie: C. Mercator.
1236. Harta
marina este: A. reprezentarea la o anumita scara a unei zone
oceanice;
1237. Scara
numerica a unei harti este: C. raportul dintre lungimea unitara de pe

sosire;

sosire;

A. latitudinea punctului de sosire este mai mica decat latitudinea punctului de
plecare;

sosire;

A. latitudinea punctului de sosire este mai mica decat latitudinea punctului de
plecare;

plecare;

sosire;

sosire;

C. longitudinea punctului de sosire este mai mare decat longitudinea punctului de
plecare.

plecare;

C. longitudinea punctului de plecare este mai mare decat longitudinea punctului de
sosire.

sosire;

C. longitudinea punctului de sosire este mai mare decat longitudinea punctului de
plecare.

plecare;

sosire;
C. longitudinea punctului de plecare este mai
mare decat longitudinea punctului de sosire.
C. micsorarea vitezei si deriva
1256. Daca vantul bate dinaintea traversului de vant.
acesta produce:
C. micsorarea vitezei si deriva de vant
1257. Daca vantul bate din travers acesta
la babord.
produce: C. deriva de
vant.
1258. Dacavantul bate din prova tribord acesta

produce: C. Nord
compas.
C. faruri de
1259. Temperatura apei de mare se exprima in: aterizare.
B. grade Celsius; B. axul longitudinal al
navei;
1260. Pozitia navei se poate determina, printre
altele, prin masuratori de: B.
relevmente;
1261. Acul magnetic al compasului magnetic de

la bordul navei se orienteaza pe directia:
1262. Reperelecostiere utilizate pentru

determinarea punctului navei pot fi:
1263. Liniade credinta a compasului magnetic

de la bord materializeaza:
B. marcaje
1264. Corpul balizei marcajului cardinal de Vest laterale;
este piturat in dungi orizontale dispuse de
sus in jos astfel: A. Un con verde ( sau negru prin exceptie) cu
A. galben-negru-galben; varful in sus;
1265. Lumina unui far in izofaza are

urmatoarea semnificatie
A. durata de lumina este egala cu durata de
intuneric;
1266. Lumina alternativa a unui far are

urmatoarea semnificatie:
1267. Marcajul cardinal de vest are ca semn de varf B. doua conuri negre unite la varf;
C. negru-galben.
1272. Marcajul cardinal de Est are ca semn de varf: C. doua conuri negre unite la
baza;
1274. Marcajul lateral de tribord din regiunea A :
1276. Regula "verde la tribord- rosu la babord"valabila in regiunea A de balizaj se aplica




la axul prova al navei;

C. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la directia nord giro pana la
B. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la directia nord adevarat pana la linia
de vizare la reperul costierui;
128. Relevmentul magnetic la un reper
C.
2 unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la directia nord magnetic
costier este:
pana la reperul costier;
B. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la directia nord compas pana la linia
de vizare la reperul costierui;
A. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la axul prova al navei pana la directia
de vizare la un reper costier;
A.
verde;
B.
rosie;
C.
galbena.
A.
alba;
A.
alba;
B.
alba;
C.
alba.
C.
alba.
C.
alba.
C. 12 sclipiri
rapide.
B. 3 sclipiri
rapide;
B. 6 sclipiri
rapide;
B. 9 sclipiri
rapide;
B. 2 sclipiri
rapide;
C. litera A in codul
Morse.
130. Timonierul vede pe timp de noapte in prova tribord un marcaj care emite un grup de doua sclipiri albe
0 care se repeta regulat.
1 care se repeta regulat.
Aceasta este: B. un semn de pericol izolat;
Aceasta este: B. un semn de pericol izolat;
1302. Timonierul vede pe timp de noapte in prova un marcaj care emite un grup de noua
sclipiri albe care se repeta regulat. Aceasta este: C. un semn de vest.
sclipiri albe care se repeta regulat. Aceasta este: B. un semn de W;
1304. Timonierulvede pe timp de noapte in prova babord un marcaj care emite un grup de
doua sclipiri albe care se repeta regulat.
C. 0 grade.
1.
C. un semn de
babord.
A. axa teoretica in jurul careia Pamantul executa miscarea sa naturala de rotatie

in sens direct;
B. axa teoretica ce uneste cei doi poli
geografici;
A. cele doua puncte in care axa de rotatie intersecteaza suprafata
Pamantului;
A. axa teoretica in jurul careia Pamantul executa miscarea sa naturala de rotatie
in sens direct;
C. arcul de meridian masurat de la ecuatorul terestru pana la
paralelul locului.
A. arcul de ecuator masurat de la meridianul Greenwich pana la
meridianul locului;
131. Diferenta de latitudine geografica dintre punctul de plecare si cel de sosire
B.
5 arcul
este: de meridian masurat de la paralelul punctului de plecare pana la paralelul
131. Diferenta de longitudine geografica dintre punctul de plecare si cel de sosire
6A. arcul
este: de ecuator masurat de la meridianul punctului de plecare pana la meridianul
A. Arcul de paralel masurat de la meridianul punctului de plecare pana la meridianul
B. inter-
intercadinal;
132. Drumul adevarat al navei este egal cu 090 grade; rezulta ca nava
B. se deplaseaza
3 catre: Est;
132. Drumul adevarat al navei este egal cu 000 grade; rezulta ca nava
A. se deplaseaza
4 catre: Nord
C.
Aceasta este: B. un semn de pericol izolat; Sud;
1307. Timonierul vede pe timp de noapte in zona A in prova un marcaj care emite sclipiri
intermitente de culoare rosie. Acesta este: care se repeta regulat. Aceasta este:
intermitente de culoare verde. Acesta este:
1318. Un cart are: C. 11 grade, 25.
1319. Cartul N este un cart: B. cadinal;
1321. Cartul SSE este un cart: A. intercardinal;

A. Vest;
B. Dc=034 grade;
A. Dc= 112 grade;
B. Dc= 234 grade;
C. Dc 328 grade.
se vede catre:
B. Est;
A. RpTd=060 grade;
A. RpTd=165 grade;
B. pupa;
A. travers tribord;
C. babord, inapoia traversului;
in:
in:
1350. Drumul compas este Dc=202 grade.0 iar corectia totala compas este Dc = -2
grade.5. Care este valoarea drumului adevarat Da?
C. Da= 199 grade.5
1352. Care dintre relatiile de mai jos este adevarata? C. Dg= Da - Delta g
1353. Care dintre relatiile de mai jos este adevarata? B. Da= Dg + Delta g
1354. Drumul giro este Dg= 147 grade.0 iar corectia totala giro este Delta g = +3 grade.5.
care este valoarea drumului adevarat Da?
B. Da = 150 grade .5
1355. Nava in drum compas Dc = 100grade si masoara Rc=030 grade la un far. Farul se
va vedea in:
B. prova babord;
1356. Nava in drum compas Dg = 330grade si masoara Rg=030 grade la un far. Farul se
va vedea in:
A. prova tribord;
1357. Nava in Da = 330 grade si masoara Rg = 030 grade. Nava se va vedea in:
A. prova tribord;
1358. Onava se vede in prova. Relevmentul prova la acea nava este egal cu: B. 000
grade;
1359. Onava se vede in pupa. Relevmentul prova la acea nava este egal cu: C. 180
grade.
cu: A. 090 grade;
1361. Onava se vede in travers babord. Relevmentul prova circular la acea nava este egal
cu: A. 270 grade;
1362. Navain Dg=080 grade si masoara Rg = 030 grade. Nava se va vedea in: B.
prova babord;
1363. Navain Dg=280 grade si masoara Rp Td = 030 grade. Nava se va vedea in: A.
prova tribord;
1364. Magnetiicompensatori ai compasului magnetic au rolul;

C. de a crea camp magnetic opus campului magnetic al navei.



A. in interiorul postamentului;
montat:

1370. Roza magnetica a compasului magnetic se sprijina pe; B. pivot;
1371. Cesculita are rolul: A. de a micsora frecarea dintre pivot si roza;

1372. Lichiduldin cutia compasului magnetic are rol:


B. de a compara permanent indicatiile compasului magnetic si ale compasului giro;

B. masurand periodic relevmente la doua repere fixe(costiere);

A. continuu, din 10 grade in 10 grade;

C. raporteaza unghiul de carma.

B. pe segmentul final al giratiei;
ÎNTREBĂRI FARA NUMĂR
Intrebari de sters: Question 111

Question 63: In imaginea alaturata, cheita de reglaj (incercuita) din partea de sus a
oglinzii, serveste:
A. reglajul paralelismului celor doua oglinzi;
B. reglajul perpendicularitatii oglinzii mari pe planul sextantului;
C. nu serveste la nimic;
D. reglajul perpendicularitatii oglinzii mici pe planul sextantului.
ANSWER: D
Question 64: In imaginea alaturata, cheita de reglaj (incercuita) din partea de sus a
oglinzii, serveste:
A. reglajul perpendicularitatii celor doua oglinzi;
B. reglajul perpendicularitatii oglinzii mari pe planul sextantului;
C. reglajul perpendicularitatii oglinzii mici pe planul sextantului;
D.. reglajul paralelismului celor doua oglinzi.
ANSWER D
Question 86: Ce este elementul marcat cu semnul intrebarii:

A. ecuatorul ceresc;
B. orizontul astronomic al observatorului;
C. meridianul astronomic al observatorului;
D. verticalul locului.
ANSWER: B
Question 87: Coordonata cereasca din imaginea alaturata este:
A. meridianul superior al observatorului;
B. meridianul inferior al observatorului;
C. cercul orar al astrului;
D. verticalul astrului.
ANSWER: A

B. unghiul sideral al astrului;
C. unghiul orar al astrului.
D. inaltimea astrului.
Answer: C

B. unghiul sideral al astrului;
C. inaltimea astrului;
D. unghiul orar al astrului.
ANSWER: A
A. unghiul la pol al astrului;
B. azimutul astrului;
C. unghiul orar al astrului;
D. unghiul paralactic.
ANSWER: B

A. inaltimea astrului;
B. declinatia astrului;
C. distanta zenitala a astrului;
D. distanta polara a astrului.
ANSWER: A
Question 94: Elementul care este trasat cu o culoare mai deschisa si este marcat cu
semnul intrebarii reprezinta urmatoarea coordonata a astrului:
A. unghiul orar:
B. unghiul la pol;
C. azimutul;
D. unghiul la zenith.
ANSWER: A
Question 95: Elementul sferei ceresti din imaginea alaturata este:

D. cercul vertical al astrului.
ANSWER: B

D. orizontul astronomic al observatorului.
ANSWER: C
A. cercul vertical al astrului;
C. meridianul superior al observatorului;
D. cercul orar al astrului.
ANSWER: C

B. primul vertical estic;
C. primul vertical vestic;
D. meridianul oinferior al observatorului.
ANSWER: B
Question 99: Fie un observator M pe sfera terestra din imaginea alaturata. Elementul
marcat cu semnul intrebarii reprezinta:
A. un paralel de latitudine;
B. latitudinea geografica a observatorului;
C. longitudinea geografica a observatorului;
D. un meridian.
ANSWER: B
Question 100: Fie un observator M pe sfera terestra din imaginea alaturata. Elementul
marcat cu semnul intrebarii reprezinta:
A. un paralel de latitudine;
B. latitudinea geografica a observatorului;
C. longitudinea geografica a observatorului;
D. un meridian.
ANSWER: C
Question 101: In figura alaturata, unghiul la pol este:

A. la est;
B. la vest;
C. la sud;
D. la nord.
ANSWER: B
Question 102: In marginea alaturata este reprezentata proiectia sferei ceresti in planul
orizontului astronomic, cu zenitul (Zen) in centru. Indicati ce este elementul marcat cu
semnul intrebarii:
A. Almucantarat;
B. Verticalul;
C. Meridianul ceresc al observatorului;
D. Orizontul adevarat al observatorului.
ANSWER: C
Question 103: Indicati ce coordonata a astrului este marcata cu semnul intrebarii:

A. unghiul orar;
B. unghiul sideral;
C. azimutul;
ANSWER: A
A. inaltimea;
B. declinatia;
C. ascensia dreapta;
D. unghiul sidereal.
ANSWER: B

A. inaltimea;
B. declinatia;
C. unghiul sidereal;
D. unghiul orar.
ANSWER: B
A. azimutul;
B. unghiul orar;
C. unghiul sideral.
ANSWER: B
Question 107: Indicati ce este cercul mare marcat cu semnul intrebarii:

A. orizontul astronomic al observatorului;
B. ecuatorul ceresc;
C. meridianul astronomic al observatorului.
D. axa lumii.
ANSWER: B
Question 108: Indicati ce este elementul marcat cu semnul intrebarii:

A. cerc vertical;
B. meridianul superior;
C. meridianul inferior.
D. ecuatorul ceresc.
ANSWER: B
B. punctul cardinal vest;
C. punctul cardinal sud.
D. punctul cardinal nord.
ANSWER: B

A. cercul vertical al astrului;
B. cercul orar al astrului;
C. meridianul observatorului;
D. orizontul adevarat al observatorului.
ANSWER: A

C. meridianul astronomic al observatorului.
D. cercul orar al astrului.
ANSWER: A
ANSWER: B

B. punctul cardinal vest;
C. punctul cardinal sud;
D. punctul cardinal nord.
ANSWER: A
A. linia est vest;
B. linia nord sud;
C. dreapta de inaltime;
D. cerc de inaltime.
ANSWER: B

ANSWER: B

A. cerc vertical;
B. meridianul superior;
C. meridianul inferior;
D. cerc orar.
ANSWER: C
A. cercul vertical;
B. meridianul ceresc;
C. cercul orar;
ANSWER: C

A. dreapta de inaltime;
B. meridianul inferior;
C. meridianul superior;
D. cerc vertical.
ANSWER: B
A. dreapta de inaltime;
B. meridianul inferior;
C. meridianul superior;
D. cercul de inaltime.
ANSWER: C

A. cercul de inaltime;
B. almucantaratul;
C. paralelul de declinatie;
D. inaltimea.
ANSWER: C
Question 122: Indicati ce este punctul marcat cu semnul intrebarii:
A. punctul cardinal nord;
B. punctul cardinal sud;
C. nadir;
D. zenit.
ANSWER: B
Question 123: Indicati ce este punctul marcat cu semnul intrebarii:

A. punctul vernal;
B. zenitul;
C. punctul cardinal nord;
D. punctul cardinal sud.
ANSWER: B
Question 126: Indicati ce este elemental marcat cu semnul intrebarii:

D. cercul vertical.
ANSWER: C
Question 129: Precizati ce element al navisferei din imagine este marcat cu sageata?
A. meridianul astronomic;
B. cercul de inaltime;
C. orizontul astronomic;
D. paralel de declinatie.
ANSWER: A
B. orizontul astronomic;
C. meridianul astronomic;
D. paralel de declinate.
ANSWER: A
B. meridianul astronomic;
D. paralel de declinatie.
ANSWER: C
Question: 132: Precizati ce element al navisferei din imagine este marcat cu sageata?
A. ecliptica;
D. meridianul astronomic.
ANSWER: B
A. ecliptica;
B. paralel de declinatie;
C. ecuatorul ceresc;
ANSWER: A
A. meridian ceresc;
B. paralel de declinatie;
C. ecuatorul ceresc;
D. cerc de inaltime.
ANSWER: B
A. punctul vernal;
B. polul ceresc;
C. zenitul;
D. nadirul.
ANSWER: B
A. polul ceresc;
B. zenitul;
C. punctul vernal;
D. nadirul.
ANSWER: A
Question 137: Sageata din imagine indica:

A. oglinda mica a sextantului;
B. oglinda mare a sextantului;
C. o oglinda auxiliara a sextantului;
D. tamburul sextantului.
ANSWER: A
A. oglinda mica a sextantului;
B. oglinda mare a sextantului;
C. o oglinda auxiliara a sextantului;
D. luneta sextantului.
ANSWER: B

A. oglinda de noapte a sextantului;
B. luneta sextantului;
C. dispozitivul de citire precisa;
D. filtre.
ANSWER: B

A. limbul gradat al sextantului;
B. tamburul sextantului;
C. dispozitivul de citire precisa a unghiurilor;
D. tamburul sextantului.
ANSWER: A
A. surub de reglaj al perpendicularitatii oglinzilor sextantului;
B. surub de reglaj al paralelismului oglinzilor sextantului;
C. tamburul sextantului.
D. luneta sextantului.
ANSWER: C
Intrebari de eliminat:
866, 942, 943, 946, 947

Select one:
A. 30º > h < 70º;
B. 30º < h < 70º;
C. 30º < h > 70º;
D. 30º > h > 70º.
ANSWER: C

A. Axa teoretica in jurul careia Pamantul executa miscarea sa naturala de rotatie in sens
direct.
B. Axa teoretica ce trece prin centrul Pamantului si punctul navei.
C. Linia ce uneste centrul Pamantului si observatorul astronomic de la Greenwich.
D. Linia ce uneste zenitul cu nadirul.
ANSWER: A

A. Axa teoretica ce uneste zenitul observatorului si centrul Pamantului;
B. Axa teoretica ce uneste cei doi poli geografici.
C. Linia ce uneste centrul Pamantului si observatorul astronomic de la Greenwich.
D. Linia ce uneste orizontul observatorului cu polul Nord.
ANSWER: B

A. Cele doua puncte in care axa de rotatie intersecteaza suprafata Pamantului.
B. Doua puncte care depind de centrul Pamantului si punctul navei.
C. Doua puncte care depind de centrul Pamantului si observatorul Greenwich.
D. Doua puncta oarecare.
ANSWER: A

A. axa teoretica in jurul careia Pamantul executa miscarea sa naturala de rotatie in sens
direct.
B. axa teoretica ce trece prin centrul Pamantului si punctul navei.
C. linia ce uneste centrul Pamantului si observatorul astronomic de la Greenwich.
D. axa teoretica ce trece prin punctul navei si nordul adevarat.
ANSWER: A
540. Fusul orar in care se afla la un moment dat observatorul se determina prin impartirea
A. 7 grade 30 min.
B. 30 grade.
C. 15 grade.
D. 5 grade.
ANSWER: C

A. reflexiei;
B. dublei reflexii;
C. dublei refractii;
D. nici un principiu.
ANSWER: B
542. Controlul si reglajul sextantului consta in efectuarea urmatoarelor

operatiuni:1.Controlul si reglajul paralelismul oglinzilor; 2. controlul si reglajul
perpendicularitatii oglinzii mari; 3. controlul si reglajul perpendicularitatii oglinzii mici.
Algoritm:
A. 2,1,3;
B. 1,3,2;
C. 2,3,1;
D. nu se fac controlul si reglajul sextantului.
ANSWER: C
limita admisa, iar valoarea corectiei obtinuta este mai mica sau mai mare plus sau minus
2 min.5 se:
B. verifica si regleaza numai paralelismul oglinzilor;
C. determina din nou corectia sextantului;
D. nu se face nimic.
ANSWER: A

A. Luna noua, prim patrar, luna plina, ultim patrar;
B. Luna plina, prim patrar, Luna noua, ultim patrar;
C. Luna noua, Luna plina, prim patrar, ultim patrar;
D. Luna noua, ultim patrar, prim patrar, luna plina.
ANSWER: A
55. Indicati modalitatea de reducere a erorii ce apare in cazul mirajului la masurarea

inaltimilor la astri cand este imperios necesar sa se determine punctul in astfel de conditii:
A. Masurarea inaltimii cu sextantul sa se faca din cel mai inalt loc de pe nava, cand
mirajul este inferior si cat mai aproape de suprafata marii la miraj superior;
B. Masurarea inaltimii cu sextantul sa se faca din cel mai inalt loc de pe nava, cand
mirajul este superior si cat mai aproape de suprafata marii, cand mirajul este inferior;
C. Corectarea inaltimilor masurate cu valorile scoase din table functie de latitudine si
inaltimea astrului;
D. Mirajul nu are nici un effect asupra masurarii inaltimilor astrilor.
ANSWER: B

B. doua puncte care depind centrul Pamantului si punctul navei;
C. doua puncte care depind de centrul Pamantului si observatorul astronomic de la
Greenwich;
D. doua puncta oarecare.
ANSWER: A

A. linia Nord-Sud, axa lumii;
B. axa lumii, linia Est-Vest;
C. linia Nord-Sud, linia Est-Vest;
D. linia zenit-nadir, axa lumii.
ANSWER: C.

A. plus sau minus 2.5 minute;
B. plus sau minus 1.5 minute;
C. plus sau minus 0.5 minute;
D. plus sau minus 3.0 minute.
ANSWER: C
945. Limita admisa pentru comparatia rezultatului calculului de control al preciziei

corectiei sextantului cu semidiametrul Soarelui este:
A. plus sau minus 1.0 minute;
B. plus sau minus 0.1 minute;
C. plus sau minus 0.5 minute;
D. plus sau minus 1.5 minute.
ANSWER: B
A. intersecteaza meridianele sub unghiuri diferite;
B. pe harta gnomonica este o linie dreapta;
C. este arc de cerc mic pe sfera terestra;
D. are concavitatea orientata spre poli.
ANSWER: C

A. mai mica decat cea loxodromica, egala cu distanta ortodromica;
C. mai mare decat cea loxodromica, respectiv ortodromica;
D. este identica cu distanta loxodromica.
ANSWER: B

A. sa existe conditii favorabile pentru executarea observatiilor;
B. drumul navei sa fie mentinut riguros constant;
C. sa existe certitudine ca observatiile sunt afectate numai de eroare sistematica;
D. observatorul sa fie bine instruit.
ANSWER: C
Corectii_MH_2016_fara imagini_Chiotoroiu
1. Se vor elimina complet urmatoarele intrebari:

967, 1084, 1086, 1088, 1089, 1090, 1091, 1092, 1109, 111, 114,
129, 135, 136, 138, 139, 144, 146, 147, 149, 151, 167, 328, 40, 511,
513, 52, 53, 60, 62, 65, 661, 662, 663, 664, 665, 666, 667, 668, 669,
670, 672, 674, 675, 676, 677, 683, 684, 685, 689, 690, 691, 692,
693, 694, 698, 704, 706, 708, 714, 74, 75, 80, 82, 889, 890, 891,
892, 893, 894, 895, 896, 897, 898, 900, 901, 903, 904, 905, 92, 929,
932, 94, 96, 968, 97, 99, 123, 899, 902.
2. Intrebari corectate
46. Care sunt norii etajului mijlociu?

A. Altocumulus si Altostratus
B. Cirrocumulus, Altocumulus, Cumulus si Cumulonimbus
C. Norii din familiile Cumulus si Cirrus cu tipurile nebulosus si lenticularis
D. Cumulus si Cumulonimbus
ANSWER: A.
108. Curentul rece care curge dinspre stramtoarea Bering de-a lungul coastelor Asiei de
NE se numeste ...
A. Curentul Alaska
B. Curentul Oya Shivo
C. Curentul Californiei
D. Curentul Kuro Shivo
ANSWER: B
1081. Pe harta meteorologica, sistemele de presiune reprezentate prin izobare circulare

si concentrice, cu valori de presiune scazuta se numesc ...
A. Anticicloni
B. Cicloni tropicali
C. Sa barica
D. Talveg depresionar
ANSWER: B.

A. milibari
B. grade Celsius
C. milimetri coloana de mercur
D. procente
ANSWER: B.
140. In ce directie curge curentul Humboldt (Perului) ?

A. Spre SW
B. Spre N
C. Spre ESE
D. Spre W
ANSWER: B

A. Mare agitata cu valuri din toate directiile
B. Nu sunt schimbari notabile in starea marii
C. Hula moderata cu directie nedefinita
D. Valuri cu lungimi de unda foarte mari
ANSWER: D.
30. Ce este temperatura aerului?

A. O stare care exprima nivelul caldurii aerului
B. O stare care caracterizeaza gradul de agitatie a moleculelor de aer
C. Cantitatea de energie primita de la soare de o masa de aer la un anumit moment.
D. Radiatia solara primita si cedata de suprafata terestra
ANSWER: A.
32. Ce este presiunea atmosferica?

A. Apasarea pe care atmosfera terestra o executa asupra scoartei terestre
B. Densitatea aerului atmosferic intr-un volum de 1 m cub la suprafata Pamantului
C. Forta de respingere a moleculelor de aer la un anumit nivel altimetric si la o anumita
temperatura
D. Forta cu care masele de aer se deplaseaza pe verticala in sens ascendent si
descendent
ANSWER: A.

A. o zona de presiune ridicata in care vantul circula de la centru spre periferie, rotindu-se
in sens invers acelor de ceas in emisfera nordica si in sensul acelor de ceas in emisfera
sudica
B. o zona de presiune ridicata in care vantul circula de la periferie spre centru, rotindu-se
in sensul acelor de ceas in ambele emisfere
C. o zona inconjurata de linii izobare inchise, caracterizata de un gradient baric orizontal
cu sensul de la centru spre periferie
D. o zona de presiune scazuta in care vantul circula de la periferie spre centru
ANSWER: C.
35. Ce este temperatura punctului de roua?

A. Temperatura la care vaporii de apa sublimeaza
B. Temperatura la care vaporii de apa condenseaza
C. Temperatura la care trebuie incalzita apa intr-un recipient pentru a trece in stare
gazoasa
D. Temperatura pe care o au picaturile de apa supraracita in cadere
ANSWER: B.
36. Ce sunt norii?
A. Sunt formatiuni compacte de condensare sau de sublimare aflate in suspensie la o
anumita inaltime de la suprafata solului sau a marii, astfel ca vizibilitatea orizontala nu
este afectata.
B. Sunt formatiuni constituite din picaturi de apa sau acicule de gheata care iau nastere
datorita procesului de inversiune termica in straturile atmosferei
C. Sunt un fenomen meteorologic in deplasare de la vest la est care presupune absorbtia,
de catre aerul atmosferic in miscare, a umezelii din atmosfera
D. Sunt fenomene optice, care iau nastere ca urmare a difractiei luminii solare sau lunare
in prezenta particulelor de apa lichide sau solide care plutesc in aer
ANSWER: A
38. Ce este harta izobarica?

A. Harta intocmita pentru o anumita valoare a presiunii si reda repartitia in zona a valorii
respective a presiunii atmosferice
B. O harta pe care sunt reprezentate liniile ce unesc punctele de egala tendinta
barometrica
C. O harta avand configurata distributia presiunii in zona respectiva prin linii izobare
D. O harta pe care este reprezentata doar distributia presiunii deasupra marilor si
oceanelor
ANSWER: C.
41. Ce este treapta barica?

A. Treapta barica este distanta pe verticala in metri sau in alta unitate de lungime pentru
care presiunea atmosferica inregistreaza o crestere sau o descrestere de 1 mbar
B. Treapta barica este diferenta de presiune dintre doua puncte situate pe verticala la o
diferenta de 10 m
C. Treapta barica este viteza de scadere a presiunii atmosferice in cazul unei miscari
ascendente a aerului atmosferic de la nivelul marii si pana la inaltimea de 100m si se
foloseste pentru reducerea presiunii la nivelul marii.
D. Treapta barica este distanta pe orizontala dintre doua izobare apropiate reprezentate
pe harta meteorologica
ANSWER: A
42. Cum variaza presiunea atmosferica in timpul unei zile?

A. Inregistreaza o evolutie sinusoidala completa: un maxim cu aproximativ 1-2 ore inainte
de rasaritul soarelui si un minim la aproximativ 2 ore dupa culminatia superioara a soarelui
B. Variaza sub forma unei curbe sinusoidale neregulate, inregistrand mai multe maxime
si minime, variatie care poartă numele de maree barometrica;
C. Inregistreaza doua maxime in jurul orelor 10 si 22 si doua minime in jurul orelor 4 si 16
D. Ramane relativ stationara datorita nebulozitatii reduse
ANSWER: C.
43. Ce este umiditatea relativa?

A. Este diferenta dintre cantitatea de apa continuta de aer la temperatura punctului de
roua si umiditatea absoluta si se exprima in procente
B. Este raportul dintre cantitatea de apa continuta de atmosfera in regim de saturatie si
umezeala absoluta si se exprima in cote parti
C. Este raportul dintre umezeala reala la o anumita temperatura si umezeala absoluta si
se exprima in procente
D. Este diferenta dintre tensiunea maxima de saturatie si tensiunea vaporilor de apa la un
moment dat si se exprima in mb
ANSWER: C.
44. Care sunt norii etajului superior?

A. Cirrus, Cirrocumulus si Cirrostratus
B. Nimbus, Nimbostratus, Cumulonimbus
C. Norii de formatie alto cu speciile castellanus si flocus
D. Cirrocumulus si Cumulus
ANSWER: A
45. Care sunt norii etajului inferior?

A. Cumulus si Cumulonimbus
B. Nimbostratus, Stratocumulus si Stratus
C. Norii din familiile Cirrus, Stratus si Cumulus – specia stratiformis
D. Cumulus, Stratocumulus, Altocumulus
ANSWER: B
47. Care sunt norii cu dezvoltare verticala?

A. Cirrus, Altocumulus si Stratus – pe etaje de sus in jos
B. Cumulus si Cumulonimbus
C. Stratocumulus, Altocumulus si Cirrocumulus pe etaje de jos in sus
D. Nimbostratus si Altostratus
ANSWER: B.
48. Ce se intelege prin nebulozitate?

A. Gradul de acoperire a cerului cu nori
B. Gradul de intunecare al norilor in functie de grosimea si de pozitia norului fata de soare
C. Gradul de întunecare a atmosferei în funcţie de cantitatea de nori şi intensitatea
fenomenului de condensare a apei din atmosferă
D. Compoziția mixtă a norilor care pot fi formați din picături de apă și cristale de gheață
ANSWER: A.
49. Cate varietati de ceata se pot distinge in functie de modul de formare?

A. De radiatie, arctica, tropicala, de advectie, frontala, ecuatoriala, de evaporare
B. De radiatie, de de absorbtie, de evaporare, de advectie, arctica, frontala
C. De radiatie, de evaporare, de advectie, frontala
D. De advectie, de convectie, arctica, temperata si ecuatoriala
ANSWER: C.
50. Identificati varietatea de ceata in functie dupa urmatoarele caracteristici: apare in

conditii de inversiune termica la caderea serii ca urmare a coborarii temperaturii din stratul
inferior sub temperatura punctului de roua, se ridica la scurt timp dupa rasaritul Soarelui
A. Ceata ecuatoriala
B. Ceata de advectie
C. Ceata de radiatie
D. Ceata de panta
ANSWER: C
502. La barometru, scaderea presiunii indica ...

A. Sisteme de presiune ridicata
B. Sisteme de presiune scazuta
C. Maxim de temperatura
D. Vant predominant din directie nord
ANSWER: B

A. Temperatura aerului
B. Presiunea atmosferica
C. Umiditatea relativa
D. Intensitatea precipitatiilor
ANSWER: C
504. O maree este considerata diurna atunci cand este formata din:
A. O singura apa inalta si o singura apa joasa in 24 de ore
B. Doua ape inalte in 24 de ore
C. Doua ape joase in 24 de ore
D. Doua ape inalte si doua ape joase in 24 de ore
ANSWER: A

A. Temperatura aerului
B. Umiditatea relativa
C. Presiunea atmosferica
D. Umiditatea absoluta
ANSWER: C

A. Numai viteza vantului aparent
B. Viteza si directia vantului real
C. Numai viteza vantului real
D. Atat directia vantului real cat si a celui aparent
ANSWER: A
507. Barometrul aneroid este un instrument de masura folosit pentru :

A. Masurarea vitezei vantului
B. Masurarea presiunii aerului
C. Determinarea directiei de deplasare a furtunilor
D. Masurarea umezelii aerului
ANSWER: B
508.Curentii oceanici sunt definiti ca:

A. Deplasari verticale ale maselor de apa
B. Deplasari orizontale ale maselor de apa
C. Modificari ale densitatii apei
D. Deplasari turbionare ale maselor de apa
ANSWER: B.

A. Termograful
B. Barograful
C. Hidrograful
D. Batigraful
ANSWER: B
51. Identificati varietatea de ceata dupa urmatoarele caracteristici: apare in situatia in care
o masa de aer rece si umeda aluneca pe suprafata marii cu ape mai calde, depasind
nivelul de saturatie, la latitudini medii se intalneste toamna si iarna.
A. Ceata de evaporare
B. Ceata de suprasaturatie
C. Ceata frontala
D. Ceata de radiatie
ANSWER: A
510. Cand variatia valorii de presiune, citita la barometru in ultimele 12 ore, este egala cu
A. O vreme furtunoasa este iminenta
B. Conditiile prezente de vreme vor fi neschimbate
C. O defectiune a barometrului
D. Deplasarea rapida a frontului rece
ANSWER: B
512. Instrumentul utilizat pentru masurarea umiditatii atmosferice est:

A. Termometrul
B. Barometrul
C. Psihrometrul
D. Anemometrul
ANSWER: C.
A. Perioada valului
B. Frecventa valului
C. Inaltimea valului
D. Viteza valului
ANSWER: A
515. Doua dintre cele mai importante cauze care genereaza curentii oceanici de suprafata
sunt:
A. Adancimea apei si topografia submarina
B. Vanturile si diferenta de densitate a apei marii
C. Configuratia coastelor si platoului continental
D. Eruptiile vulcanice submarine si fenomenul de maree
ANSWER: B
A. Limita mareei
B. Adancimea apei din harta
C. Inaltimea mareei
D. Amplitudinea mareei
ANSWER: C.
A. Lungimea valului
B. Adancimea valului
C. Inaltimea valului
D. Amplitudinea valului
ANSWER: C.

A. Izogona
B. Izobata
C. Izoclina
D. Izobara
ANSWER: B
54. Ce intelegeti prin precipitatii atmosferice?

A. Caderile perceptibile de precipitatii lichide pe suprafata terestra rezultate in urma
condensarii, dupa ce au atins o greutate ce nu le mai ingaduie sa pluteasca in masa
noroasa
B. Totalitatea produselor rezultate prin condensarea sau sublimarea vaporilor de apa din
atmosfera si care ajung la suprafata terestra sub actiunea fortei gravitationale
C. Totalitatea produselor de condensare, chiar daca nu ating suprafata terestra si se
reintorc in nori ca urmare a procesului de evaporare din straturile inferioare ale masei
noroase
D. Picaturi de apa care se evapora in cadere si care formeaza trene la baza norilor
Cumulonimbus
ANSWER: B.
58. Ce indiciu da haloul?

A. Vremea rea se va instala in regiunea in care este observat, in circa 48 ore de la
inregistrarea fenomenului
B. Indica o activitate solara, respectiv lunara, mai mare decat normal
C. Indica gradul maxim de densitate a cetii si imbunatatirea vizibilitatii in urmatoarele 6-12
ore; in cazul pachetelor de ceata indica schimbarea directiei de depasare a acestora spre
dreapta in raport cu partea opusa astrului
D. Vremea va ramane neschimbata in urmatoarele 48 de ore.
ANSWER: A
59. Ce este vantul?

A. Deplasarea orizontala a unei mase de aer, dinspre o zona cu presiuni ridicate spre o
zona cu presiuni scazute
B. Deplasarea verticala a aerului ca urmare a interactiunilor care au loc la contactul a doua
mase de aer cu caracteristici fizice diferite
C. Componenta orizontala a deplasarii unei mase de aer ca urmare a actiunii combinate
a fortei atractiei universale si a fortei Coriolis
D. Deplasarea aerului determinata de diferentele de presiune dintre troposfera inferioara
si tropopauza
ANSWER: A
61. Ce sunt alizeele?

A. vânturi periodice caracterizate printr-o direcţie foarte stabilă, care bat în cele două
emisfere în perioadele de vară şi iarnă respective
B. vânturi permanente caracterizate printr-o direcţie foarte stabilă care bat dinspre NE în
emisfera nordică şi dinspre SE în emisfera sudică
C. vânturi semipermanente de direcţie variabilă, în funcţie de poziția centrilor de joasă
presiune din emisfera nordică
D. vânturi locale din zonele costiere, care își schimbă direcția de la zi la noapte
ANSWER: B.
64. Ce sunt musonii?

A. Sunt vânturi periodice, întâlnite în Oceanul Indian, mările Chinei de Sud, Arafura şi
Timor, generate de centrele de joasă şi înaltă presiune ce se înlocuiesc reciproc funcţie
de anotimp, vânturi care bat din NE vara şi din SV iarna
B. Sunt vânturi permanente care, în Oceanul Indian şi Pacific, au luat locul alizeelor de
vară respectiv iarnă şi se deplaseaza spre SV vara şi spre NE iarna
C. Sunt vânturi periodice care iau naştere datorita alternanţei sezoniere în repartiţia
presiunii atmosferice între uscat şi mare, având directia SV vara şi NE iarna în Oceanul
Indian
D. Sunt vânturi locale care nu isi modifica directia in timpul anului si bat in special dinspre
Nord
ANSWER: C

A. Dimensiune
B. Viteza de deplasare
C. Altitudine si mod de formare
D. Culoare si starea de agregare a apei
ANSWER: C

A. Umiditatea relativa este de 50%
b. Temperatura aerului este mai mare decat temperatura punctului de roua
C. Temperatura aerului este egala sau mai mica decat temperatura punctului de roua
D. Creste viteza vantului in prezenta plafonului jos de nori
ANSWER: C
678. Una din cauzele care genereaza circulatia curentilor oceanici este:
A. Umiditatea atmosferica
B. Banchizele de gheata
C. Variatia densitatii apei oceanice
D. Deplasarea icebergurilor
ANSWER: C

A. Variatia orizontala a temperaturii
B. Diferenta de presiune raportata la unitatea de suprafata orizontala
C. Diferenta de presiune in timp
D. Variatia densitatii aerului pe verticala
ANSWER: B
68. Care sunt regiunile din emisfera nordica de la latitudini medii si inalte caracterizate
printr-o frecventa mare a depresiunilor ?
A. Oceanele Atlantic si Pacific
B. Oceanele Inghetat de Nord, Atlantic si Pacific
C. Oceanele Atlantic, Indian si Pacific
D. Oceanele Indian si Austral
ANSWER: A

A. Raportul dintre cantitatea actuala de vapori de apa, la temperatura data si cantitatea
maxima posibila
B. Cantitatea maxima de vapori de apa pe care aerul este capabil sa-l contina
C. Relatia dintre cantitatea de vapori de apa din aer si presiunea atmosferica
D. Diferenta dintre umezeala absoluta maxima si umezeala absoluta la un moment dat
ANSWER: A
681. Aparitia norilor Altostratus in imediata apropiere a navei, deasupra marii, va fi insotita,
pe langa altele si de urmatorele conditii:
A. Precipitatii cu caracter general si vizibilitate redusa
B. Cresterea presiunii atmosferice si vant puternic
C. Furtuna cu descarcari electrice
D. Trombe marine si grindina
ANSWER: A
686. Zona fundului oceanic care se intinde de la linia tarmului spre largul marii pana unde
se modifica panta, spre cele mai mari adancimi se numesc:
A. Campia abisala
B. Zona de rift
C. Self sau platou continental
D. Taluz sau povarnis continental
ANSWER: C
687. Trecerea unui sistem de joasa presiune poate fi determinata prin citirea periodica a
A. Barograf
B. Termograf
C. Higrograf
D. Batigraf
ANSWER: A
688. Variatia de nivel a suprafetei oceanului datorate unei furtuni aflate la distanta se
numeste:
A. Maree
B. Resaca
C. Hula
D. Seise
ANSWER: C
69. Ce este ciclonul tropical?

A. Este o formatiune depresionara mobila ce s-a format in zonele extratropicale in
jumatatea estica a oceanelor, s-a deplasat spre ecuator unde, alimentata de aerul cald s-
a adancit, gradientul baric orizontal a crescut, urmand apoi un traseu specific
B. Este o formatiune depresionara mobila, cu izobarele foarte apropiate, lipsita de fronturi,
avand efect devastator si zone de formare si regiuni de actiune specifice
C. Este una dintre cele cca 40% depresiuni formate in apropierea talvegului ecuatorial
care, datorita alimentarii cu aer cald se adanceste formand cicloni
D. Este un sistem de presiune reprezentat pe hartile meteorologice prin izobare in forma
literei V, cu intensificari ale vantului in axul talvegului
ANSWER: B
A. Cand se produce amestecul aerului cald cu aerul rece
B. Cand are loc advectia aerului cald peste suprafete reci
C. La intensificarea la tare a vantului
D. Cand creste umezeala relativa a aerului
ANSWER: C
70. Indicati traiectoria ciclonului tropical:

A. Este o parabola avand inainte de curbare, orientarea VSV in emisfera nordica, respectiv
ESE in cea sudica, iar dupa curbare orientandu-se pe directia NE in emisfera nordica si
SV in cea sudica
B. Este o parabola avand, inainte de curbare, orientare VNV in emisfera nordica, respectiv
VSV in cea sudica, iar dupa curbare orientandu-se pe directia NE in emisfera nordica si
SE in cea sudica
C. Este o parabola avand concavitatea orientata spre V atat in emisfera nordica cat si in
cea sudica, traiectoriile in cele 2 emisfere fiind aproximativ simetrice fata de ecuator
D. Este o parabola avand concavitatea orientata spre V in emisfera nordica si spre E in
emisfera sudica
ANSWER: B

A. Alizeele
B. Musonii
C. Sirocco
D. Bora
ANSWER: B

A. Creste ca inaltime
B. Creste ca lungime
C. Creste ca viteza
D. Nu se modifica
ANSWER: A

A. 4 Bf
B. 6 BF
C. 12 Bf
D. 10 Bf
ANSWER: C
707. Ce materiale documentare trebuie consultate pentru informarea de amanunt asupra

curentilor din Oceanul Atlantic de Nord?
A. Table de maree
B. Cartile Pilot ale zonei
C. Buletine meteorologice transmise prin Navtex
D. Brown’s Nautical Almanach
ANSWER: B
73. Ce este vantul aparent?

A. Vantul pe care l-ar inregistra nava daca ar sta pe loc
B. Vantul pe care-l inregistreaza nava in mars
C. Miscarea aerului in sens opus deplasarii navei, miscare care da aparenta unui vant
D. Miscarea aerului in aceeasi directie cu directia deplasarii navei
ANSWER: B
93. Care sunt factorii care influenteaza caracteristicile valului?

A. Suprafata de contact, coeficientul de frecare si abaterea Coriolis, forta vantului, durata
de actiune a vantului, adancimea apei
B. Forta vantului, durata de actiune a vantului, suprafata de contact, adancimea apei
C. Forta vantului, suprafata de contact, durata de actiune a vantului, latitudinea locului
D. Forta vantului, curentii de maree, suprafata de contact, configuratia coastelor
ANSWER: B
3. Intrebari noi, in completare
Scaderea presiunii observata la barometru indica:

A. Imbunatatirea vremii
B. Inrautatirea vremii
C. Nicio schimbare in evolutia vremii
D. Producerea mareei joase
ANSWER: B.
Gradientul baric orizontal este orientat :

A. Dinspre straturile atmosferice superioare spre cele inferioare
B. Dinspre mare spre uscat
C. Dinspre zonele de presiune ridicata spre cele de presiune scazuta
D. Dinspre zonele de presiune scăzută spre cele de presiune ridicată
ANSWER: C
Care dintre urmatoarele gaze atmosferice are cel mai important rol in timpul proceselor
termodinamice?
A. Oxigenul
B. Dioxidul de carbon
C. Vaporii de apa
D. Ozonul
ANSWER: C
Pe harta temperaturilor aerului, izotermele departate una de cealalta indica:

A. O variatie importanta a temperaturii in zona cuprinsa intre cele doua izolinii
B. O schimbare nesemnificativa a temperaturii in zona cuprinsa intre cele doua izolinii
C. O scadere importanta a temperaturii aerului in zona cuprinsa intre cele doua izolinii
D. O crestere importanta a temperaturii aerului in zona cuprinsa intre cele doua izolinii
ANSWER: B
Cate tipuri de precipitatii atmosferice sunt ?

A. lapovita, ploaie, burnita, ninsoare, grindina
B. lapovita, ploaie, burnita, chiciura
C. lapovita, ploaie, ninsoare, furtuna, tromba
D. lapovita, ploaie, ninsoare, tornada, grindina
ANSWER: A.
Vizibilitatea orizontala mai mica de 1 km este determinata de :

A. Ceata
B. Pacla
C. Aer cetos
D. Niciunul dintre fenomenele enumerate mai sus
ANSWER: A.
Ce fenomene atmosferice se produc la trecerea unei mase de aer cald peste o suprafata
acvatica rece?
A. Ceata
B. Ploaie
C. Linii de gren
D. Halo
ANSWER: A
Temperatura la care aerul este saturat cu vapori de apa si la care incepe condensarea
acestora se refera la ...
A. Umiditatea absoluta
B. Punctul de roua
C. Punctul de precipitatii
D. Deficitul de saturatie
ANSWER: B.
Precipitatiile solide sub forma de bucati de gheata care cad din norii Cumulonimbus vara
se numesc:
A. Mazariche
B. Grindina
C. Chiciura
D. Ace de gheata
ANSWER: B
Conditiile necesare producerii condensarii vaporilor de apa din aerul atmosferic sunt:
A. Existenta unor vanturi catabatice care determina scaderea temperaturii aerului
B. Prezenta in atmosfera a nucleelor de condensare care sa fie transportate pe distante
mari de catre curentii de aer
C. Prezenta in atmosfera a nucleelor de condensare si scaderea temperaturii aerului pana
la atingerea punctului de roua
D. Existenta unor mase de aer racite deasupra curentilor oceanici reci si vreme senina.
ANSWER: C.
Diferenta dintre tensiunea maxima de saturatie si tensiunea de saturatie defineste:

A. Umezeala absoluta
B. Umezeala relativa
C. Umezeala specifica
D. Deficitul de saturatie
ANSWER: D.
Tipurile de precipitatii asociate cu norii Stratus sunt:

A. In cea mai mare parte sub forma de picaturi de apa de dimensiuni mici
B. In cea mai mare parte sub forma de cristale de gheata de dimensiuni mari
C. Numai picaturi de apa supraracite, care cad cu intensitate mare
D. Numai bucati de gheata de forma sferica sau ovala
ANSWER: A.
Fenomenul de halo care apare sub forma de cercuri luminoase, concentrice, în jurul
Soarelui sau Lunii, se formeaza doar în prezenta norilor ...
A. Cumulus
B. Cirrocumulus
C. Cirrostratus
D. Stratus
ANSWER: C
Care dintre urmatoarele caracteristici sunt proprii norilor Stratus?

A. Au aspect de panza noroasa, cu baza uniforma, de culoare cenusie
B. Vara sunt formati din picaturi mari de apa iar partea superioara este de un alb stralucitor
C. Au aspect de rulouri albe cu baza neuniforma
D. Dau precipitatii torentiale insotite de grindina
ANSWER: A.
Inaltimea bazei norului la verticala locului reprezinta:

A. plafon
B. nebulozitate
C. vizibilitate
D. miraj superior
ANSWER: A.
In meteorologie, izobarele sunt linii care unesc puncte cu aceeasi:

A. presiune
B. temperatura
C. umezeala
D. salinitate
ANSWER: A.
Pe harta meteorologică talvegul depresionar apare ca ...

A. O zonă de presiuni înalte, în care izobarele au forma literei V
B. O zonă de presiuni joase în care izobarele au forma literei U
C. O zonă de presiuni joase în care izobarele au forma literei V
D. O zonă de presiuni înalte în care izobarele sunt distanțate
ANSWER: B.
Tendinta barica indica:

A. Scaderea presiunii cu altitudinea si are valori mai mari in straturile atmosferice
inferioare si mai mici in cele superioare
B. Sensul variatiei presiunii in orele premergatoare momentului observatiei, respectiv
cresterea sau scaderea presiunii
C. Numai scaderea presiunii atmosferice in cele 3 ore de dupa momentul observatiei
D. Scaderea presiunii cu altitudinea si are valori mai mici in straturile atmosferice inferioare
si mai mari in cele superioare
ANSWER: B.
Ciclonii de la latitudini medii se deplaseaza în general ...

A. De la Est la Vest
B. De la Vest la Est
C. De la Nord la Sud
D. In orice directie
ANSWER: B.
Care dintre urmatoarele zone de joasa presiune sunt deosebit de active in timpul iernii si
influenteaza vremea in vestul Europei?
A. Depresiunea Aleutinelor
B. Depresiunea Iraniana
C. Depresiunea Islandeza
D. Depresiunea Mexicana
ANSWER: C
Vantul de nord este ...

A. Vantul care bate spre nord
B. Vantul care bate dinspre nord
C. Vantul care bate doar in emisfera nordica
D. Vantul care bate în apropierea Polului Nord
ANSWER: B.
Cu ajutorul radarului meteorologic se determina ...

A. Deplasarea sistemelor noroase
B. Repartitia ozonului
C. Intensitatea radiatiei solare
D. Viteza curentilor oceanici
ANSWER: A.
Descrieti trombele marine.

A. Sunt vartejuri ciclonice formate deasupra apei, in conditii de instabilitate atmosferica
accentuata, mai frecvent in zonele tropicale
B. Sunt vartejuri ciclonice formate in conditii de stabilitate atmosferica, mai frecvent in
zonele temperate
C. Sunt vartejuri ciclonice de dimensiuni mari, frecvente pe uscat, cu diametru care
depaseste frecvent 300 m
D. Sunt vartejuri ciclonice de dimensiuni mici, formate numai deasupra uscatului, la
latitudini polare
ANSWER: A
O furtuna tropicala se transforma in ciclon tropicala tunci cand viteza vantului depaseste:
A. 15 - 17 m/s
B. 20 - 25 m/s
C. 30 - 32 m/s
D. 70 - 72 m/s
ANSWER: C
Salinitatea mai scazuta din marile polare este determinata in principal de:
A. Aportul de apa dulce de catre fluvii si densitatea mare a fitoplanctonului
B. Latitudine si evaporarea intensa
C. Topirea gheturilor si precipitatii
D. Curentii oceanici care transporta ape dulci
ANSWER: C
Valul semnificativ se defineste ca:

A. Un val neobisnuit de mare care apare intr-un sistem de valuri mici
B. Inaltimea medie a 1/3 dintre cele mai inalte valuri observate
C. Cel mai inalt val dintre toate valurile observate intr-un anumit interval de timp
D. Un val care se formeza numai in ape putin adanci
ANSWER: B
Conditiile necesare pentru formarea valurilor inalte sunt:

A. Vanturi puternice care sa bata pentru o perioada lunga de timp
B. Miscarea valului trohoidal trebuie sa se diminueze pe masura cresterii adancimii apei
C. Fetch-ul si durata vantului trebuie sa fie reduse
D. Vanturile trebuie sa bata in sens direct
ANSWER: A
Deriva aisbergurilor este determinata in principal de:

A. Curentii oceanici profundali
B. Curentii mareici costieri
C. Curentii oceanici de suprafata provocati de vant
D. Alizee
ANSWER: C
Curentii oceanici influenteaza distributia temperaturii apei marii la suprafata pentru ca ...
A. Transporta apa calda spre ecuator pe partea vestica a bazinelor oceanice si apa rece
spre poli pe partea estica a bazinelor oceanice
B. Transporta apa calda spre poli pe partea vestica a bazinelor oceanice si apa rece spre
ecuator pe partea estica a bazinelor oceanice
C. Transporta apa calda spre nord si apa rece spre sud atat in emisfera nordica cat si in
cea sudica
D. Transporta apa calda spre sud si apa rece spre nord atat in emisfera nordica cat si in
cea sudica
ANSWER: B
Vanturile de tip bora sunt:

A. Vanturi care isi schimba directia de la zi la noapte in functie de repartitia presiunii
atmosferice deasupra uscatului si marii si bat mai ales in marea Mediterana de vest
B. Vanturi frecvente in sezonul rece si bat din directie nordica in special in largul coastelor
Frantei, la vest de golful Genova
C. Vanturi frecvente in sezonul rece si bat din directie nordica sau estica pe coastele marii
Adriatice
D. Vanturi permanente care bat in Oceanul Pacific de Sud
ANSWER: C
Care este anotimpul cu frecventa maxima a aisbergurilor in Oceanul Atlantic de Nord?

A. Toamna
B. Iarna
C. Primavara
D. Vara
ANSWER: C.
Care dintre urmatoarele elemente ale unui val este egal cu raportul dintre inaltimea valului
si jumatatea lungimii lui?
A. Creasta valului
B. Amplitudinea valului
C. Panta valului
D. Viteza valului
ANSWER: D.
Intrebari de eliminate: 436, 54, 653, 654, 656, 658, 659

A. efectul de uscat.
B. efectul de noapte.
C. efectul de emisie secundara.
D. efectul valurilor.
ANSWER: C

A. locul geometric al punctelor din care suma distantelor la doua puncte fixe este
constanta.
B. locul geometric al punctelor de egala diferenta de relevment la doua puncte fixe.
C. locul geometric al punctelor de egala diferenta de distanta la doua puncte fixe.
D. locul geometric al punctelor din care diferenta la doua puncta fixe este constanta.
ANSWER: C
1058. Configuratia segmentului spatial GPS asigura in orice punct pe suprafata terestra
numarul minim necesar de sateliti radiovizibili, care este de:
A. 4.
B. 2.
C. 6.
D. 8.
ANSWER: A
operationali, a caror dispunere in spatiu este urmatoarea:
A. in 4 plane orbitale, cate 6 sateliti in fiecare plan orbital.
B. in 6 plane orbitale, cate 4 sateliti in fiecare plan orbital.
C. in 3 plane orbitale, cate 8 sateliti in fiecare plan orbital.
D. in 6 plane orbitale, cate 6 sateliti in fiecare plan orbital.
ANSWER: B
1060. Care din afirmatiile de mai jos cu privire la parametrii segmentului spatial GPS
este FALSA?
A. inaltimea aproximativa a orbitei este 21.200 km.
B. inclinarea orbitei fata de planul ecuatorului terestru este 55 grade.
C. perioada de rotatie a satelitilor este 24 ore.
D. segmental spatial GPS este format din 6 plane orbitale, cate 4 sateliti in fiecare plan
orbital.
ANSWER: C

A. astrogeodezic.
B. WGS-84.
C. WGS-72.
D. WGS-74.
ANSWER: B
maritima?
A. viteza deasupra fundului in functie de urmatorul WAYPOINT.
B. viteza deasupra fundului in functie de WAYPOINT-ul anterior.
determinate.
D. viteza prin apa in functie de WAYPOINT-ul anterior.
ANSWER: C
1064. Pe harta electronica poate fi afisata pozitia cu conditia ca echipamentul ECDIS sa

fie cuplat cu:
A. receptorul GPS.
B. girocompasul.
C. pilotul automat.
D. radarul.
ANSWER: A

A. linia Nord-Sud, axa lumii.
B. axa lumii, linia Est-Vest.
D. linia zenith-nadir.
ANSWER: C
452. Modificarile importante sau defectiunile in functionarea mijloacelor de asigurare a

navigatiei sunt comunicate initial prin:
A. avize radio catre navigator.
B. avize catre navigatori saptamanale.
C. editiile corectate ale hartilor.
D. corectiile publicatiilor.
ANSWER A

A. Ocean Passages for the World.
B. Ships' Routeing.
C. Sailing Directions.
D. Admurality List of Radio Signals.
ANSWER: B
648. Caracteristicile de functionare a radiofarurilor sunt continute in "Admiralty List of

Radio Signals"
A. vol.3.
B. vol.4.
C. vol.2.
D. vol.1.
ANSWER: C

A. trecerea undei directe peste suprafete cu proprietati conductive diferite.
B. receptia simultana a undei directe si a celei reflectate.
C. eroarea de nealiniere a antenei cadru in axul longitudinal al navei.
D. efectul de noapte nu exista.
ANSWER: B

A. distanta nava-radiofar.
B. semnul declinatiei magnetice.
C. pozitia navei in functie de pozitia radiofarului.
D. semnul corectiei compasului magnetic.
ANSWER: C
655. Care din afirmatiile de mai jos cu privire la parametrii segmentului spatial GPS este
FALSA?
A. inaltimea aproximativa a orbitei este aproximativ egala cu 21.200km.
B. inclinarea orbitei fata de planul ecuatorului terestru i= 55 grade.
C. perioada de rotatie a satelitilor T= 24 ore.
D. segmental spatial GPS are o dispunere in 6 plane orbitale, cate 4 sateliti in fiecare plan
orbital.
ANSWER: C
657. In sistem tridimensional 3D, parametrii de pozitie afisati de un receptor GPS sunt
A. sferei terestre.
B. geoidului.
C. elipsoidului de referinta.
D. sferei ceresti.
ANSWER: C
DE ELIMINAT 959, 1139, 329, 354, 355, 358, 360, 454, 455, 456, 457, 458, 459, 460,
469, 470, 471, 472, 473, 474, 475,533, 534, 535, 536, 537, 538, 539, 546, 547, 548, 550,
551, 552, 553, 554, 555, 557, 558, 559, 560, 561, 564, 565, 566, 567, 568, 569, 570, 571,
572, 573, 574.
A. arcul de ecuator masurat de la meridianul punctului de plecare pana la meridianul
C. arcul de meridian masurat de la ecuatorul terestru pana la paralelul punctului de sosire.
D. un arc de cerc mare
ANSWER : B
1377. Pe timpul stationarii la ancora, graparea ancorei se poate identifica:

A. observand luminile arborate de navele din vecinatate;
B. masurand periodic relevmente la doua repere fixe(costiere);
C. ascultand cu atentie pentru a identifica zgomotele specifice;
D. observand luminile de la coasta
ANSWER: B
C. Dc este egal cu 328 grade;
D. Dc este egal cu 112 grade
ANSWER: B
D. Dc este egal cu 212 grade
ANSWER: A
D. Dc este egal cu 34 grade.
ANSWER: B
D. Dc este egal cu 34 grade.
ANSWER: C
se vede catre:
A. Vest;
B. Est;
C. Sud.
D. Nord
ANSWER : B
B. RpBd este egal cu 60 grade;
C. RpBd este egal cu 30 grade;
D. RpTd este egal cu 30 grade.
ANSWER : A
B. RpBd este egal cu 165 grade;
C. RpBd este egal cu 25 grade;
D. RpTd este egal cu 25 grade.
ANSWER : A
A. prova;
B. pupa;
C. travers babord.
D. travers tribord
ANSWER : B
A. travers tribord;
B. travers babord;
C. pupa.
D. prova
ANSWER : A
D. babord, inaintea traversului.
ANSWER : A
Select one:
ANSWER : B
Select one:
ANSWER : C
D. tribord, inaintea traversului.
ANSWER : B
1013. Lumina unui far apare la orizont RpBd este egal cu 130 grade; rezulta lumina
farului se vede in:
A. tribord, inaintea traversului;
B. tribord, inapoia traversului;
D. babord, inapoia traversului.
ANSWER : C
1014. Lumina unui far apare la orizont RpBd este egal cu 30 grade; rezulta lumina farului
se vede in:
B. babord, inapoia traversului;
C. tribord, inapoia traversului;
D. tribord, inaintea traversului.
ANSWER : A
1015. Nava in drum compas Dc este egal cu 100 grade si masoara Rc este egal cu 30
grade la un far. Farul se va vedea in:
A. prova tribord;
B. prova babord;
C. pupa babord.
D. pupa tribord
ANSWER : B
vedea in:
A. prova tribord;
B. prova babord;
C. pupa babord.
D. pupa tribord
ANSWER: A
A. 90 grade;
B. 0 grade;
C. 180 grade;
D. 270 grade
ANSWER : B
A. 90 grade;
B. 0 grade;
C. 180 grade;
D. 270 grade
ANSWER : C
1019. O nava se vede in travers tribord. Relevmentul prova circular la acea nava este egal
cu:
A. 90 grade;
B. 0 grade;
C. 180 grade;
D. 270 grade
ANSWER : A
cu:
A. 270 grade;
B. 90 grade;
C. 180 grade;
D. 0 grade
ANSWER : A
vedea in:
A. prova tribord;
B. prova babord;
C. pupa babord.
D. pupa tribord
ANSWER : B

A. centrala cilindrica dreapta;
B. centrala cilindrica dreapta conforma;
C. centrala cilindrica transversala;
D. centrala cilindrica transversala conforma;
ANSWER : A
A. dreapta de relevment;
C. aliniament;
D. izoazimutala.
ANSWER : B
1141. Devatia compas este produsa de:

A. masele amagnetice ale corpului navei;
B. curentii de inalta frecventa indusi in corpul navei;
C. magnetul compensator de banda;
D. masele magnetice ale corpului navei.
ANSWER : D
punctului navei cu observatii simultane ( in sensul ca ofera posibilitatea de control):
A. patru;
B. doua;
C. trei;
D. una.
ANSWER : C
A. reperele sunt dispuse aproximativ colinear;
B. reperele si nava sunt dispuse aproximativ pe acelasi cerc;
C. reperul de mijloc este mai apropiat de nava;
D. nava este dispusa aproximativ intre cele trei repere.
ANSWER : B
1150. Care sunt limitele maxim admise pentru unghiul de intersectie intre doua linii de
pozitie:
A. 30 grade mai mic sau egal cu 0 mai mic sau egal cu 150 grade;
B. 150 grade mai mic sau egal cu 0 mai mic sau egal cu 30 grade;
C. 90 grade mai mic sau egal cu 0 mai mic sau egal cu 185 grade;
D. 0 grade mai mic sau egal cu 0 mai mic sau egal cu 90 grade;
ANSWER : A

A. distanta nava-radiofar;
B. semnul declinatiei magnetice;
C. pozitia nave in functie de pozitia radiofarului.
D. semnul corectiei compas
ANSWER : B

A. un con rosu cu varful in sus;
B. o sfera neagra;
C. un cilindru rosu;
D. un cilindru verde.
ANSWER : C

A. sonda;
B. barometrul;
C. lochul.
D. anemometrul
ANSWER : C

A. lochul;
B. sonda;
C. barometrul
D anemometrul
ANSWER : B
1235. In navigatia maritima se utilizeaza harta in proiectie:

A. stereografica;
B. conica;
C. Mercator.
D. gnomonica
ANSWER : C

B. proiectia pe o suprafata sferica a Pamantului;
C. proiectia Pamantului pe o suprafata oarecare.
D. reprezentarea la o scara oarecare a unei zone oceanice
ANSWER : A

A. raportul dintre lungimea si latimea hartii;
B. un numar de catalog;
D. un numar oarecare
ANSWER : C

A. hartile rutiere;
B. avizele pentru navigatori;
C. hartile meteorologice in facsimil.
D. avizele meteorologice
ANSWER : B

A. latitudinea punctului de plecare este mai mica decat latitudinea punctului de sosire;
B. latitudinea punctului de plecare este mai mare decat latitudinea punctului de sosire;
C. longitudinea punctului de plecare este mai mica decat longitudinea punctului de sosire;
D. longitudinea punctului de plecare este mai mare decat longitudinea punctului de sosire
ANSWER : A

C. longitudinea punctului de plecare este mai mica decat longitudinea punctului de sosire.
D longitudinea punctului de plecare este mai mare decat longitudinea punctului de sosire
ANSWER : B

A. latitudinea punctului de sosire este mai mica decat latitudinea punctului de plecare;
B. latitudinea punctului de sosire este mai mare decat latitudinea punctului de plecare;
ANSWER : A

ANSWER : B
C. longitudinea punctului de plecare este mai mare decat longitudinea punctului de sosire.
D. longitudinea punctului de plecare este mai mica decat longitudinea punctului de sosire
ANSWER : A

ANSWER : B

ANSWER : A

B. longitudinea punctului de plecare este mai mica decat longitudinea punctului de sosire;
D. latitudinea punctului de plecare este mai mare decat latitudinea punctului de sosire
ANSWER : B

A. latitudinea punctului de sosire este mai mica decat latitudinea punctului de sosire;
B. longitudinea punctului de sosire este mai mica decat longitudinea punctului de plecare;
C. longitudinea punctului de sosire este mai mare decat longitudinea punctului de plecare.
ANSWER : C

ANSWER : B

ANSWER : C

ANSWER : B

ANSWER : C

ANSWER : B

ANSWER : B

ANSWER : C
A. temperatura;
B. relevmente;
C. drepte;
D. presiune.
ANSWER : B
A. Nord adevarat;
B. Nord giro;
C. Nord compas;
D. Nord magnetic.
ANSWER : C
A. geamanduri, balize, scondri;
B. orice constructie de la coasta;
C. faruri de aterizare
D.
ANSWER : C

A. directia Nord magnetic;
C. directia Nord compas;
D. directia Nord adevarat.
ANSWER: B
1264. Corpul balizei marcajului cardinal de Vest este piturat in dungi orizontale dispuse
A. galben-negru-galben;
B. negru-galben-negru;
C. negru-galben
D. galben-negru
ANSWER: A

B. intensitatea luminii este constanta;
C. lumina fixa este combinata cu o intensificare de lumina.
D. durata de lumina este mai mare decat durata de intuneric
ANSWER: A

A. intensitatea luminii este variabila;
B. lumina fixa combinata cu intensificare de lumina;
C. culori diferite in sectoare strict delimitate;
D. intensitatea luminii este constanta.
ANSWER: C
1267. Marcajul cardinal de vest are ca semn de varf

A. doua conuri negre cu varful in sus;
D. doua conuri negre cu varful in jos.
ANSWER: B
A. negru-galben-negru;
B. galben-negru-galben;
C. negru-galben;
D. galben-negru.
ANSWER: C

A. marcajul de pericol izolat;
B. marcaje laterale;
C. marcajul cardinal;
D. marcaje speciale
ANSWER: B

A. doua conuri negre cu varful in sus;
D. doua conuri negre cu varful in jos.
ANSWER: C
1274. Marcajul lateral de tribord din regiunea A:

A. Un con verde (sau negru prin exceptie) cu varful in sus;
B. un cilindru verde;
C. un cilindru rosu;
D. un con rosu.
ANSWER: A
1276. Regula "verde la tribord- rosu la babord"valabila in regiunea A de balizaj se aplica

A. in sensul de la coasta catre larg;
C. este de competenta guvernelor statelor riverane.
D. de la coasta la nava
ANSWER: B

A. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la axul navei pana la directia de
vizare la un reper costier;
B. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la directia nord adevarat pana la
axul navei;
C. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la directia nord compas pana la
axul navei;
D. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la directia nord magnetic pana la
axul navei.
ANSWER: B

B. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la directia nord compas pana la
axul navei;
C. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la directia nord magnetic pana la
axul navei;
D. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la directia nord adevarat pana la
axul navei.
ANSWER: C

axul navei;
axul navei;
axul navei.
ANSWER: B

axul navei;
C. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la directia nord giro pana la axul
navei;
axul navei
ANSWER: C

linia de vizare la reperul costierui;
D. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la directia nord compas pana la
ANSWER: B

linia de vizare la reperul costier;
reperul costier;
D. unghiul din planul orizontului adevarat masurat de la directia nord compas pana la
reperul costier
ANSWER: C

axul navei;
reperul costlier.
ANSWER: B

axul navei;
reperul costlier
ANSWER: A

A. verde;
B. rosie;
C. galbena.
D. alba
ANSWER: B

A. verde;
B. rosie;
C. galbena
D. alba
ANSWER: C

A. alba;
B. rosie;
C. galbena
D. verde
ANSWER: A

A. alba;
B. rosie;
C. galbena.
D. verde
ANSWER: A

A. rosie;
B. alba;
C. galbena.
D. verde
ANSWER: B

A. rosie;
B. galbena;
C. alba
D. verde
ANSWER: C

A. rosie;
B. galbena;
C. alba.
D. verde
ANSWER: C

A. rosie;
B. galbena;
C. alba.
D. verde
ANSWER: C

A. sclipiri rapide ( 2+1);
B. sclipiri rapide;
C. 12 sclipiri rapide.
D. 3 sclipiri rapide
ANSWER: C

B. 3 sclipiri rapide;
C. 12 sclipiri rapide
D. sclipiri rapide
ANSWER: B

C. 6 sclipiri rapide plus o sclipire lunga.
ANSWER: B

C. 12 sclipiri rapide;
ANSWER: B

A. izofaza;
C. 3 sclipiri rapide;
D. 6 sclipri rapide
ANSWER: B

A. 2 sclipiri rapide;
C. litera A in codul Morse.
ANSWER: C

A. Executarea de serii de masuratori
B. Executarea observatiilor in conditii optime
C. Determinarea erorii reziduale de masurare si aplicarea corectiei corespunzatoare
D. Intretinerea corespunzatoare a instrumentelor, aparatelor de masura
ANSWER: C
1300. Timonierul vede pe timp de noapte in prova tribord un marcaj care emite un grup
de doua sclipiri albe care se repeta regulat. Aceasta este:
A. un semn de ape sigure;
B. un semn de pericol izolat;
C. un semn de vest.
D. un semn de est
ANSWER: B
1301. Timonierul vede pe timp de noapte in prova babord un marcaj care emite un grup
C. un semn de est
D. un semn de vest
ANSWER: B
sclipiri albe care se repeta regulat. Aceasta este:
C. un semn de vest.
D. un semn de est
ANSWER: C
De eliminat
sclipiri albe care se repeta regulat. Aceasta este:
B. un semn de W;
C. un semn de pericol izolat.
D.
ANSWER: B
De eliminat
1304. Timonierul vede pe timp de noapte in prova babord un marcaj care emite un grup
A. un semn special;
C. un semn de vest.
D.
ANSWER: B

A. 1 grad;
B. 0 grade.5;
C. 0 grade.1
D. 0 grade.2
ANSWER: C
intermitente de culoare verde. Acesta este:
A. un semn special;
C. un semn de babord
D. un semn de pericol izolat
ANSWER: B

B. arcul de paralel masurat de la meridianul Greenwich pana la meridianul locului;
D. arcul de ecuator masurat de la meridianul punctului de plecare pana la meridianul
punctului de sosire
ANSWER: C

B. arcul de paralel masurat de la meridianul Greenwich pana la meridianul locului;
D. arcul de ecuator masurat de la meridianul punctului de plecare pana la meridianul
punctului de sosire
ANSWER: A
A. arcul de ecuator masurat de la meridianul punctului de plecare pana la meridianul
D. arcul de paralel masurat de la meridianul Greenwich pana la meridianul locului
ANSWER: A

A. Arcul de paralel masurat de la meridianul punctului de plecare pana la meridianul
B. arcul de ecuator masurat de la meridianul punctului de plecare pana la meridianul
D. arcul de paralel masurat de la meridianul Greenwich pana la meridianul locului
ANSWER: A
1318. Un cart are:

A. 12 grade;
B. 32 grade;
C. 11 grade, 25
D. 24 grade
ANSWER: C

A. intercardinal;
B. cadinal;
C. inter-intercardinal;
D. intermediar
ANSWER: B

A. intercardinal;
B. cadinal;
D. intermediar
ANSWER: A

A. intercardinal;
B. cadinal;
D. intermediar
ANSWER: A

A. intercardinal;
B. inter- intercadinal;
C. intermediar
D. cardinal
ANSWER: B
1323. Drumul adevarat al navei este egal cu 090 grade; rezulta ca nava se deplaseaza
catre:
A. Vest;
B. Est;
C. Sud;
D. Nord
ANSWER: B
catre:
A. Nord
B. Est;
C. Sud;
D. Vest
ANSWER: A
catre:
A. Vest;
B. Est;
C. Sud;
D. Nord
ANSWER: C
catre:
A. Vest;
B. Est;
C. Sud;
D. Nord
ANSWER: A
A. Dc=212 grade;
B. Dc=034 grade;
C. Dc = 328 grade.
D. Dc = 112 grade
ANSWER: B
De eliminat
A. Dc= 112 grade;
B. Dc= 034 grade;
C. Dc 328 grade.
D. Dc=212 grade
ANSWER: A
De eliminat
A. Dc= 102 grade;
B. Dc= 234 grade;
C. Dc 328 grade.
D. Dc= 034 grade
ANSWER: B
A. Partea din fata a navei
B. Stanga traiectoriei furtunii
C. Partea din spate a navei
D. Dreapta traietoriei furtunii
ANSWER: B
A. Dc= 102 grade;
B. Dc= 234 grade;
C. Dc 328 grade
D. Dc= 034 grade
ANSWER: C
se vede catre:
A. Vest;
B. Est;
C. Sud
D. Nord
ANSWER: B
A. RpTd=060 grade;
B. RpBd=060 grade;
C. RpBd=030 grade;
D. RpTd=030 grade
ANSWER: A
A. RpTd=165 grade;
B. RpBd=165 grade;
C. RpBd=025 grade;
D. RpTd=025 grade
ANSWER: A
A. prova
B. pupa;
C. travers babord.
D. travers tribord
ANSWER: B
A. travers tribord;
B. travers babord;
C. pupa.
D. prova
ANSWER: A
D. babord, inaintea traversului
ANSWER: A
ANSWER: B
ANSWER: C
D. tribord, inaintea traversului
ANSWER: B
in:
B. babord, inapoia traversului;
C. tribord, inapoia traversului;
D. tribord, inaintea traversului
ANSWER: A
1350. Drumul compas este Dc=202 grade.0 iar corectia totala compas este Dc = -2
grade.5. Care este valoarea drumului adevarat Da?
A. Da= 204 grade.5
B. Da= 200 grade.5
C. Da= 199 grade.5
D. Da= 202 grade.5
ANSWER: C

A. Dg= Da - Delta c
B. Dg= Da + Delta g
C. Dg= Da - Delta g
D. Dg= Da + Delta c
ANSWER: C

A. Da= Dg - Delta c
B. Da= Dg + Delta g
C. Da= Dg - Delta g
D. Da= Dg + Delta c
ANSWER: B
1354. Drumul giro este Dg= 147 grade.0 iar corectia totala giro este Delta g = +3 grade.5.
care este valoarea drumului adevarat Da?
A. Da = 143 grade .5
B. Da = 150 grade .5
C. Da = 144 grade .5
D. Da = 145 grade .5
ANSWER: B
1355. Nava in drum compas Dc = 100grade si masoara Rc=030 grade la un far. Farul se
va vedea in:
A. prova tribord;
B. prova babord;
C. pupa babord
D. pupa tribord
ANSWER: B
1356. Nava in drum compas Dg = 330grade si masoara Rg=030 grade la un far. Farul se
va vedea in:
A. prova tribord;
B. prova babord;
C. pupa babord.
D. pupa tribord
ANSWER: A
A. 090 grade;
B. 000 grade;
C. 180 grade
D. 270 grade
ANSWER: B
A. 090 grade;
B. 000 grade;
C. 180 grade.
D. 270 grade
ANSWER: C
1360. O nava se vede in travers tribord. Relevmentul prova circular la acea nava este egal
cu:
A. 090 grade;
B. 000 grade;
C. 180 grade.
D. 270 grade
ANSWER: A
cu:
A. 270 grade;
B. 090 grade;
C. 180 grade.
D. 000 grade
ANSWER: A
1362. Nava in Dg=080 grade si masoara Rg = 030 grade. Nava se va vedea in:
A. prova tribord;
B. prova babord;
C. pupa babord.
D. pupa tribord
ANSWER: B
1363. Nava in Dg=280 grade si masoara Rp Td = 030 grade. Nava se va vedea in:
A. prova tribord;
B. prova babord;
C. pupa babord.
D. pupa tribord
ANSWER: A
1364. Magnetii compensatori ai compasului magnetic au rolul;

A. de a indica directia nord compas;
B. de a impiedica magnetizarea postamentului compasului magnetic;
C. de a crea camp magnetic opus campului magnetic al navei.
D. de a indica directia nord adevarat
ANSWER: C
1365. Sferele sau batoanele compensatoare de fier moale ai compasului magnetic sunt
montati:
A. in cutia compasului;
D. in exteriorul postamentului
ANSWER: C

A. in cutia compasului;
ANSWER: C

A. in interiorul postamentului;
C. in cutia compasului.
ANSWER: A
montat:
A. pe postament, langa cutia compasului;
C. in cutia compasului
ANSWER: B
B. acele magnetice sunt dispuse paralel, in numar impar, in cutia compasului;
C. acele magnetice sunt dispuse perpendicular unele fata de altele, in numar par, in cutia
compasului;
D. acele magnetice sunt dispuse perpendicular, in numar impar, in cutia compasului
ANSWER: A
1370. Roza magnetica a compasului magnetic se sprijina pe;

A. peretele despartitor al cutiei compasului;
B. pivot;
C. acele magnetice.
D. postament
ANSWER: B

A. de a micsora frecarea dintre pivot si roza;
B. de a asigura plutirea rozei;
C. de a mentine roza compasului intr-o pozitie rigida.
D. de a mari frecarea dintre pivot si roza
ANSWER: A
1372. Lichidul din cutia compasului magnetic are rol:

A. de a impiedica miscarile dezordonate ale rozei;
B. de a impiedica fenomenele corozive in interiorul cutiei compasului;
C. de a asigura plutirea rozei cu o flotabilitate usor negativa
D. de a asigura plutirea rozei cu o flotabilitate usor pozitiva
ANSWER: C

A. alcool si apa;
C. apa distilata, ulei mineral si glicerina.
D. alcool, ulei mineral si glicerina
ANSWER: B
B. de a completa cu glicerina;
C. de a completa cu apa si alcool.
D. de a completa cu ulei mineral
ANSWER: A

A. de a compara permanent indicatiile compasului giro si ale repetitorului giro de pe
radarul de navigatie
B. de a compara permanent indicatiile compasului magnetic si ale compasului giro;
C. de a compara permanent indicatiile compasului giro cu cele ale receptorului GPS;
D. de a compara permanent indicatiile compasului magnetic cu cele ale receptorului GPS
ANSWER: B

A. de a fixa rigid cutia compasului pe postament;
B. de a preintampina rotirea postamentului;
C. de a mentine in pozitie orizontala cutia compasului
D. de a mentine in pozitie verticala cutia compasului
ANSWER: C

A. continuu, din 10 grade in 10 grade;
B. numai daca i se ordona;
C. din grad in grad.
D. continuu, din 20 grade in 20 grade
ANSWER: A

A. este preocupat ca permanent bastonul prova sa fie orientat in axul senalului;
B. compara indicatiile compasului giro cu indicatiile compasului magnetic;
C. raporteaza unghiul de carma.
D. compara indicatiile compasului magnetic cu cele ale receptorului GPS
ANSWER: C

A. la initierea giratiei;
B. pe segmentul final al giratiei;
C. nu raporteaza niciodata numarul de grade pana la noul drum.
D. numai daca i se ordona
ANSWER: B

A. Sa existe conditii favorabile pentru executarea observatiilor
B. Drumul navei sa fie mentinut riguros constant
C. Sa existe certitudine ca observatiile sunt afectate numai de eroare sistematica
D. Observatiile sa fie simultane
ANSWER: C
18. Modificarile importante sau defectiunile in functionarea mijloacelor de asigurare a

navigatiei sunt comunicate initial prin:
A. Avize catre navigatori saptamanale
B. Avize radio catre navigatori
C. Editiile corectate ale hartilor
D. Editiile noi ale cartii farurilor
ANSWER: B
309. Un far cu inaltimea de 37 metri si o bataie nominala de 18 Mm, cand vizibilitatea

este de 11Mm, pentru o inaltime a ochiului observatorului de 13 metri, incepe sa se vada
de la distanta aproximativa de:
A. 12.5 Mm
B. 16.0 Mm
C. 20.0 Mm
D. 23.5 Mm
ANSWER: C
310. Daca nava se deplaseaza spre Est:

A. diferenta de longitudine este pozitiva
B. diferenta de latitudine este pozitiva
C. diferenta de latitudine este negativa
D. diferenta de longitudine este negative
ANSWER: A

A. longitudinea punctului de plecare este mai mare decat longitudinea punctului de sosire
B. latitudinea punctului de plecare este mai mica decat latitudinea punctului de sosire
C. latitudinea punctului de plecare este mai mare decat latitudinea punctului de sosire
ANSWER: C

A. masele amagnetice ale corpului navei
B. curentii de inalta frecventa indusi in corpul navei
C. magnetul compensator de banda
D. masele magnetice ale corpului navei
ANSWER: D
A. nordica
B. estica
C. sudica
D. vestica
ANSWER: D

A. declinatiei magnetice
B. deviatiei compas
C. corectiei compas
D. corectiei giro
ANSWER: B
315. Pe hartile la scara foarte mica informatiile privind declinatia magnetica sunt date sub
forma de:
A. izodiname
B. izocline
C. izogone
D. izostadii
ANSWER: C
compas este:
A. zero
B. egala cu declinatia magnetica
C. constanta
D. nu depinde de declinatia magnetica
ANSWER: B
A. valoarea declinatiei magnetice si a deviatiei compas sunt egale si de semn contrar
B. valoarea declinatiei magnetice actualizata pentru anul in curs este zero
C. valoarea deviatiei compas este zero
D. valoarea declinatiei magnetice si a deviatiei compas sunt egale si de acelasi semn
ANSWER: A

A. diminuarea influentei magnetismului terestru
B. diminuarea influentei magnetismului navei
C. anularea influentei comune a magnetismului navei si a magnetismului terestru
D. anularea influentei magnetismului navei
ANSWER: B

Select one:
A. lochul electromagnetic
B. lochul hidrodinamic
C. lochul mecanic
D. lochul Doppler
ANSWER: D
A. negativ
B. supraunitar
C. subunitar
D. pozitiv
ANSWER: C
321. Pe harta Mercator deformarile reprezentarii suprafetei terestre sunt proportionale cu:
A. Cosecϕ
B. Secϕ
C. Cosϕ
D. Cotgϕ
ANSWER: B

A. nivelul mediu al apei joase la cuadratura
B. nivelul mediu al apei joase la sizigii
C. nivelul mediu al apei inalte la cuadratura
D. nivelul mediu al apei inalte la sizigii
ANSWER: D

A. stereografica
B. conica
C. cilindrica
D. policonica
ANSWER: C
324. O harta avind scara de 1:160.000 este:

A. harta costiera
B. harta generala
C. plan
D. harta oceanica
ANSWER: A
325. Proiectia gnomonica este:

A. centrala plana tangenta
B. centrala cilindrica transversala
C. conica dreapta
D. centrala cilindrica dreapta
ANSWER: A

A. centrala cilindrica dreapta
B. centrala cilindrica dreapta conforma
C. centrala cilindrica transversala
D. centrala cilindrica transversala conforma
ANSWER: A

A. conica
B. stereografica
C. policonica
D. gnomonica
ANSWER: D
330. Loxodroma trece prin polii terestrii daca intersecteaza paralelele de latitudine sub un
unghi de:
A. 30 grd
B. 60 grd
C. 90 grd
D. 120 grd
ANSWER: C
A. este centrala
B. este echivalenta
C. este cilindrica
D. este dreapta
ANSWER: B

A. cresterea vitezei si deriva de vant
B. numai micsorarea vitezei
C. numai cresterea vitezei
D. micsorarea vitezei si deriva de vant
ANSWER: D
A. perioada luminii
B. bataia
C. inaltimea constructiei farului
D. culoarea luminii
ANSWER: C
A. estimat-observat
B. observat
C. estimat
D. determinativ
ANSWER: C

A. estimat-observat
B. observat
C. estimat
D. determinative
ANSWER: A
A. dreapta de relevment
B. cerc de egala distanta
C. aliniament
D. izoazimutala
ANSWER: B
337. Reperele costiere utilizate pentru determinarea punctului navei trebuie sa

indeplineasca urmatoarele conditii:
A. sa fie trecute precis pe harta
B. sa fie vizibile din orice directie
C. sa fie usor de identificat
D. sa fie trecute pe harta si vizibile
ANSWER: D
A. trei
B. unu
C. doua
D. patru
ANSWER: C
punctului navei cu observatii simultane:
A. patru
B. doua
C. trei
D. una
ANSWER: C

A. durata de lumina este egala cu durata de intuneric
B. intensitatea luminii este constanta
C. lumina fixa este este combinata cu o intensificare de lumina
D. lumina care se repeta cu regularitate
ANSWER: A

A. intensitatea luminii este variabila
B. lumina fixa combinata cu intensificare de lumina
C. culori diferite in sectoare strict delimitate
D. durata luminii egala cu cea de intuneric
ANSWER: C
A. 5 Mm
B. 6 Mm
C. 10 Mm
D. 12 Mm
ANSWER: C
344. Bataia geografica a unui far este specificata in Cartea farurilor pentru o inaltime a
ochiului observatorului de:
A. 5 picioare
B. 5 metri
C. 5 brate
D. 5 yarzi
ANSWER: B

A. inaltimea luminii si refractia atmosferica
B. inaltimea luminii si inaltimea ochiului observatorului
C. inaltimea ochiului observatorului si refractia atmosferica
D. inaltimea luminii, inaltimea ochiului observatorului si refractia atmosferica standard
ANSWER: D
A. reperele sunt dispuse aproximativ colinear
B. reperele si nava sunt dispuse aproximativ pe acelasi cerc
C. reperul din mijloc este mai apropiat de nava
D. nava este dispusa aproximativ intre cele trei repere
ANSWER: B
348. Unghiul optim de intersectie intre doua linii de pozitie este:

A. 120 grade
B. 90 grade
C. 60 grade
D. 30 grade
ANSWER: B
349. Grafic pe harta procedeul relevmentului prova dublu se aplica ca procedeu

combinat:
A. unghi orizontal-distanta
B. relevment-unghi orizontal
C. relevment-distanta
D. unghi orizontal-aliniament
ANSWER: C

A. distanta nava-reper anterior este mica, distanta dintre repere este mare
B. distanta nava-reper anterior este mare, distanta dintre repere este mare
C. distanta nava-reper anterior este mare, distanta dintre repere este mica
D. distanta nava-reper anterior este mare, reperele sunt dispuse la inaltimi diferite
ANSWER: A

proprietate:
A. depinde de valoarea corectiei compas
B. depinde de valoarea drumului navei
C. este dependent de unghiul de intersectie dintre relevmente
D. este independent ca pozitie pe harta de valoarea corectiei compass
ANSWER: D

A. cerc de egala distanta
B. dreapta de relevment
C. ortodroma
D. aliniament
ANSWER: C

A. tribord-verde, babord-rosu
B. tribord-alba fixa, babord-alba cu sclipiri
C. tribord-rosu, babord-verde
D. tribord-alba izofaza, babord-alba ocultatii
ANSWER: C
sus in jos astfel:
A. negru-galben-negru
B. galben-negru-galben
C. negru-galben
D. galben-negru
ANSWER: A

A. un con rosu cu varful in sus
B. o sfera neagra
C. un cilindru rosu
D. un cilindru verde
ANSWER: C
relatie:
B. diferenta de coordonate zero;
C. diferenta de latitudine zero, diferenta de longitudine egala cu 180 grade
D. latitudinea egala si de semn contrar, diferenta de longitudine egala cu 0 grade;
ANSWER: A
449. Care dintre afirmatiile de mai jos cu privire la caracteristicile ortodromei este
FALSA?
A. intersecteaza meridianele sub unghiuri diferite;
B. pe harta gnomonica este o linie dreapta;
C. este arc de cerc mic pe sfera terestra.
D. este arc de cerc mare pe sfera terestra
ANSWER: C

A. egala cu valoarea latitudinii paralelului limita;
B. aceeasi cu vertexurile ortodromei intre punctul initial si cel final;
C. egala si de semn contrar.
D. mai mare decat valoarea latitudinii paralelului limita
ANSWER: C

A. mai mica decat cea loxodromica, egala cu distanta ortodromica;
C. mai mare decat cea loxodromica, respectiv ortodromica
D. mai mare decat cea loxodromica, egala cu distanta ortodromica
ANSWER: B

A. o parabola;
B. un cerc mic;
C. un cerc mare;
D. o elipsa
ANSWER: B
A. 7 m;
B. 9 m;
C. 11 m
D. 13 m
ANSWER: C
478. Lungimea milei marine exprimata in metri este de:
A. 1850m;
B. 1852m;
C. 1845m;
D. 1850m
ANSWER: B

A. longitudine;
B. diferenta de latitudine;
C. latitudine;
D. diferenta de longitudine
ANSWER: C

A. diferenta de longitudine;
B. latitudine;
D. longitudine
ANSWER: C

A. longitudine;
D. latitudine
ANSWER: B

numeste:
A. diferenta de longitudine;
B. longitudine;
D. latitudine
ANSWER: B

A. 0 -90 grade;
B. 0-180 grade;
C. 0-360 grade
D. 0-270 grade
ANSWER: B

A. axul longitudinal al navei;
B. meridianul magnetic;
C. meridianul adevarat
D. meridianul compas
ANSWER: C

A. meridianul magnetic si meridianul compas;
B. meridianul adevarat si meridianul magnetic;
C. meridianul adevarat si meridianul compas;
D. meridianul adevarat si axul navei
ANSWER: A
compas este:
A. zero;
C. constanta
D. creste
ANSWER: B

A. diminuarea influentei magnetismului terestru;
B. diminuarea influentei magnetismului navei;
C. anularea influentei comune a magnetismului navei si a magnetismului terestru.
D. cresterea influentei magnetismului terestru
ANSWER: B

B. declinatia magnetica actualizata pentru anul in curs;
C. deviatia compas scoasa din tabelul de derivatie.
D. declinatia magnetica din harta
ANSWER: A
A. egal cu 1;
B. supraunitar;
C. subunitar.
D. zero
ANSWER: C

A. viteza maselor de apa;
B. adancimea apei la mareea joasa;
C. adancimea apei sub chila
D. adancimea apei la mareea inalta
ANSWER: C
493. Distanta intre doua puncte pe harta Mercator se masoara pe:

A. scara longitudinilor in partea superioara a hartii;
B. scara longitudinilor in partea de jos a hartii;
C. scara latitudinilor in dreptul punctelor;
D. scara longitudinilor in dreptul punctelor
ANSWER: C

B. centrala cilindrica transversala;
C. centrala cilindrica transversala conforma.
D. centrala cilindrica
ANSWER: A
495. Curba pe suprafata terestra care intersecteaza meridianele sub acelasi unghi se
numeste:
A. izoazimutala;
B. ortodroma;
C. loxodroma.
D. izobata
ANSWER: C

A. elemente de topografia coastei;
B. pericolele de navigatie;
C. frecventa de lucru a radiofarurilor.
D. adancimile
ANSWER: C

A. lungimea arcului de meridian cuprins intre doua paralele;
B. lungimea arcului de ecuator cuprins intre doua meridiane;
C. lungimea arcului de paralel cuprins intre doua meridiane.
D. un segment de dreapta
ANSWER: C

A. o curba cu concavitatea spre nord;
B. un segment de elipsa;
C. un segment de dreapta.
D. o curba cu concavitatea spre sud
ANSWER: C
B. segmente de parabola;
C. segmente de hiperbola.
D. segmente de elipsa
ANSWER: A

A. vantul adevarat;
B. vantul aparent;
C. suma dintre vantul real si vantul aparent.
D. diferenta dintre vantul real si vantul aparent
ANSWER: A

A. cresterea vitezei si deriva de vant;
B. numai cresterea vitezei;
C. micsorarea vitezei si deriva de vant
D. numai deriva de vant
ANSWER: C
518. Linia de pozitie determinata de doua repere vizate in acelasi plan vertical se
numeste:
A. cerc de egala distanta;
B. arc de cerc capabil de un unghi orizontal;
C. aliniament.
D. loxodroma
ANSWER: C
519. Linia de pozitie este:

A. locul geometric al punctelor determinate in functie de viteza navei;
B. locul geometric al punctelor determinate de un parametru de navigatie constant;
C. locul geometric al punctelor determinate de egala diferenta de latitudine
D. locul geometric al punctelor determinate de egala diferenta de longitudine
ANSWER: B
B. observat;
C. estimat
D. orecare
ANSWER: C

B. observat;
C. estimat
D. oarecare
ANSWER: A

A. estimat;
B. observat;
C. estimat-observat
D. oarecare
ANSWER: B
A. dreapta de relevment;
C. aliniament.
D. arc de cerc capabil de un unghi orizontal
ANSWER: B
524. Lumina unui far cu ocultatii are urmatoarea semnificatie:

A. perioada de intuneric este mai mica decat cea de lumina;
B. perioada de intuneric este egala cu cea de lumina;
C. perioada de intuneric este mai mare decat cea de lumina;
D. lumina fixa este combinata cu o intensificare de lumina
ANSWER: A
525. Plecand dintr-un punct precis determinat in drum adevarat 090 grade, dupa trei ore
de mars punctul determinat printr-o metoda independenta de compas rezulta la o distanta
de 1,5 Mm Est de punctul estimat. Forta vantului in zona este zero. Care din afirmatii este
adevarata:
A. in zona actioneaza un curent de West;
B. directia curentului este perpendiculara pe drumul navei;
C. in zona actioneaza un curent de Est;
D. in zona actioneaza un curent de Nord
ANSWER: C
A. trei;
B. unu:
C. doua
D. patru
ANSWER: C

A. curentul din prova;
B. curentul din pupa;
C. curentul din travers.
D. curentul de suprafata
ANSWER: C

B. intensitatea luminii este constanta;
C. lumina fixa este combinata cu o intensificare de lumina;
D. perioada de intuneric este mai mica decat cea de lumina
ANSWER: A

B. durata luminii este egala cu cea de intuneric;
C. durata luminii este mai mare decat cea de intuneric;
D. lumina fixa este combinata cu o intensificare de lumina
ANSWER: A

proprietate:
A. depinde de configuratia coastei;
B. depinde de valoarea drumului navei;
C. este independent ca pozitie pe harta de valoarea corectiei compas.
D. depinde de viteza navei
ANSWER: C

A. milibari;
B. grade Celsius;
C. milimetri coloana de mercur;
D. atmosfere
ANSWER: B

A. tribord-verde, babord-rosu;
B. tribord-alba fixa, babord-alba cu sclipiri;
D. tribord-alba cu sclipiri, babord-alba fixa
ANSWER: C

A. limitele laterale ale unui pericol de navigatie;
B. limitele laterale ale unei serii de pericole de navigatie;
C. limitele laterale ale senalului navigabil.
D. limitele laterale ale unei epave
ANSWER: C
De eliminat: Question 39; Question 56; Question 98; Question 99;
Question 8: Celestial coordinate in the image is:

a. hour circle of the celestial body.
b. observer's upper branch.
c. observer's lower branch.
d. vertical circle.
ANSWER: B

a. hour angle of the celestial body.
b. sideral hour angle of the celestial body.
c. celestial body’s declination.
d. celestial body’s altitude.
ANSWER: B
a. celestial body’s altitude.
b. sideral hour angle of the celestial body.
c. celestial body’s declination.
d. hour angle of the celestial body.
ANSWER: C

a. azimuth of the celestial body.
b. hour angle of the celestial body.
c. pole angle of the celestial body.
d. celestial body’s declination.
ANSWER: A

a. celestial body’s altitude.
b. celestial body’s declination.
c. zenit distance of the celestial body.
d. none of the above.
ANSWER: A
Question 25: Given an observer M on the terrestrial sphere in the image. The highlighted
element with the question mark is:
a. a parallel of latitude.
b. geographical latitude of the observer.
c. geographic longitude of the observer.
d. a meridian.
ANSWER: B
Question 26: Given an observer M on the terrestrial sphere in the image. The highlighted
element with the question mark is:
a. geographical latitude of the observer.
b. a parallel of latitude.
c. geographic longitude of the observer.
d. a meridian.
ANSWER: C
Question 31: In the image, the adjuster (circled) at the top of the mirror serves for:
a. perpendicular adjustment of the large mirror to the sextant plane.
b. adjustment of parallelism of the two mirrors.
c. setting the small mirror perpendicular to the sextant plane.
d. filters.
ANSWER: C
Question 32: In the image, the adjuster (circled) at the top of the mirror serves for:
a. perpendicular adjustment of the large mirror on the sextant plane;
b. setting the small mirror perpendicular to the sextant plane.
c. adjustment of parallelism of the two mirrors;
d. filters.
ANSWER: C
Question 34: In the image, the projection of the celestial sphere is represented in the
celestial horizon plan, with the zenith in the centre. Indicate which is the element marked
with a question mark:
a. The vertical.
b. Celestial meridian of the observer.
c. Almucantarat.
d. Declination.
ANSWER: B
Question 36: Indicate what is the element marked with a question mark:
a. vertical circle.
b. upper branch.
c. lower branch.
d. hour angle.
ANSWER: B
a. East cardinal point.
b. West cardinal point.
c. South cardinal point.
d. North cardinal point.
ANSWER: B
a. meridian of the observer.
b. hour circle of the celestial body.
c. vertical circle of the celestial body.
d. sidereal angle of the celestial body.
ANSWER: C
a. celestial horizon of the observer.
b. celestial meridian of the observer.
c. celestial Equator.
d. zenith-nadir line.
ANSWER: A
a. celestial meridian of the observer.
b. celestial horizon of the observer.
c. celestial Equator.
d. world axis.
ANSWER: C
a. East cardinal point.
b. South cardinal point.
c. West cardinal point.
d. North cardinal point.
ANSWER: A
a. position line.
b. East West line.
c. North South line.
ANSWER: C
a. celestial Equator.
c. celestial horizon of the observer.
ANSWER: A
a. upper branch.
b. lower branch.
c. vertical circle.
d. world axis.
ANSWER: B
a. hour circle.
b. celestial meridian.
c. vertical circle.
d. celestial Equator.
ANSWER: A
a. upper branch.
b. position line.
c. lower branch.
ANSWER: C
a. upper branch.
b. lower branch
c. position line.
ANSWER: A
a. parallel of declination.
b. circle of altitude.
c. almucantarat.
d. altitude.
ANSWER: A
a. nadir.
b. South cardinal point.
c. North cardinal point.
d. zenith.
ANSWER: B
a. zenith.
b. North cardinal point.
c. vernal point.
d. South cardinal point.
ANSWER A
a. celestial Equator.;
c. celestial horizon of the observer.
d. nadir.
ANSWER B
Question 53: Indicate what is the great circle marked with a question mark:
b. celestial horizon of the observer.
c. celestial meridian of the observer.
d. parallel of declination.
ANSWER: A
Question 54: Indicate which coordinate of the celestial body is marked with the question
mark:
a. sidereal hour angle.
b. hour angle.
c. azimuth.
d. azimuth.
ANSWER B
mark:
a. right ascension.
b. declination.
c. altitude.
d. hour angle.
ANSWER B
mark:
a. azimuth.
b. hour angle.
c. sidereal hour angle.
d. zenith.
ANSWER B
Question 63: Mention which element of the navisphere in the image is marked with the
arrow:
a. vernal point.
b. celestial pole.
c. zenith.
d. nadir.
ANSWER B
Question 64: Mention which element of the navisphere in the image is marked
with the arrow:
a. zenith.
b. celestial pole.
c. vernal point.
d. nadir.
ANSWER: B
arrow:
a. celestial horizon.
c. celestial meridian.
ANSWER C
arrow:
a. celestial meridian.
c. celestial horizon.
ANSWER B
arrow:
a. circle of altitude.
b. celestial meridian.
c. celestial horizon.
d. parallel of declination.
ANSWER C
arrow:
b. celestial horizon.
c. ecliptic.
d. celestial meridian.
ANSWER A
arrow:
b. parallel of declination.
c. ecliptic.
d. altitude.
ANSWER C
arrow:
b. parallel of declination.
c. celestial meridian.
d. altitude.
ANSWER B
Question 90: The arrow in the image indicates:
a. auxiliary mirror of the sextant.
b. large mirror of the sextant.
c. small mirror of the sextant.
d. filters.
ANSWER C

a. large mirror of the sextant.
b. small mirror of the sextant.
c. auxiliary mirror of the sextant.
d. filters.
ANSWER A
a. telescope of the sextant.
b. accurate reading device.
c. night mirror of the sextant.
d. filters.
ANSWER A

a. graded limb of the sextant.
b. the drum of the sextant.
c. accurate angles reading device.
d. small mirror.
ANSWER A

a. adjusting screw of the parallelism of the sextant’s mirrors.
b. sextant’s drum.
c. adjusting screw of pependicularity of the sextant’s mirrors.
d. small mirror.
ANSWER B
Question 100: The element of the celestial sphere in the image is:
a. vertical circle of the celestial body.
b. upper branch of the observer.
c. lower branch of the observer.
ANSWER B
Question 101: The element of the celestial sphere in the image is:
a. prime western vertical.
b. upper branch of the observer.
c. prime eastern vertical.
d. hour circle.
ANSWER C
Question 102: The element which is drawn with a lighter color and marked with a
question mark represents the following coordinate of the celestial body:
a. hour angle
b. azimuth.
c. pole angle.
d. altitude.
ANSWER: A
Question 130: What is the highlighted item with the question mark:
a. observer's celestial horizon.
b. observer's celestial meridian.
c. celestial equator.
d. zenith.
ANSWER A
De eliminat:
Question 4; Question 19; Question 24; Question 61; Question 72; Question 73; Question
133;
Question 17: Earth's rotation axis is:

a. the line that connects the center of the Earth and astronomical observatory at
Greenwich.
b. theoretical axis passing through the center of the Earth and the vessel's point.
c. theoretical axis around which the Earth executes its natural motion of rotation in direct
way.
ANSWER: C
Question 18: Earth's rotation axis is:

a. Theoretical axis which connects observer’s zenith and center of the Earth.
b. theoretical axis that connects the two geographical poles.
c. The line that connects the center of the Earth and astronomical observatory at
Greenwich.
ANSWER: B
Question 23: Geographic poles are:

a. two points that depend on the Earth's center and Greenwich Observatory.
b. two points that depend on Earth center and the point of the vessel.
c. the two points in which the axis of rotation intersects the Earth's surface.
ANSWER: C
Question 28: Horizon quadrants are bounded by:

a. North South Line, East West line.
b. North South line, the axis of the world.
c. axis of the world, East West line.
d. North South Line, Zenith Nadir Line.
ANSWER: A
Question 35: Indicate how to reduce the error that occurs in case of mirage at measuring
altitudes at celestial bodies when it is imperative to determine the position in such
conditions:
a. Correction of measured altitudes with the values taken from the tables depending on the
latitude and the altitude of the celestial body.
b. Measurement of altitude with the sextant to be made from the highest point on the ship
when mirage is superior and as close to the sea surface, when mirage is inferior.
c. Measurement of altitude with the sextant to be made from the highest point on the ship
when mirage is inferior and as close to the sea surface at the superior mirage.
d. It does not matter when the measurement is being done.
ANSWER: B
Question 58: Limit value allowed for the sextant’s correction is:
a. plus or minus 0.5 minutes.
b. plus or minus 2.5 minutes.
c. plus or minus 1.5 minutes.
d. plus or minus 3.0 minutes.
ANSWER: A
Question 105: The limit allowed for comparison of the calculation result for the precision
control of the correction of the sextant with the semidiametre of the Sun is:
a. plus or minus 0.5 minutes.
b. plus or minus 1.0 minutes.
c. plus or minus 0.1 minutes.
d. plus or minus 1.5 minutes.
ANSWER: C
Question 113: The procedure of similar triangles or the procedure of the place of equal
differences in bearing may be applied only provided that:
a. vessel’s course to be maintained rigorously and constant.
b. favorable conditions exist for the execution of observations.
c. to exist the certainty that the observations are affected only by systematic error.
d. if the observer is well trained.
ANSWER: C
Question 120: The time zone in which the observer is at one time was determined by
dividing the longitude of the observer's site at:
a. 30 degrees.
b. 15 degrees.
c. 7 degrees 30 min.
d. 10 degrees.
ANSWER: B
Question 121: The time zone in which the observer is at one time, it is determined by
dividing the longitude of the observer's site at:
a. 7 degrees 30 min..
b. 15 degrees.
c. 30 degrees.
d. 10 degrees.
ANSWER: B
Question 127: Total distance on intermediate courses compared to the rhumb line distance,
respectively great circle distance is always:
a. between the rhumb line distance and great circle one.
b. smaller than the rhumb line one, equal to the great circle distance.
c. higher than the rhumb line one, respectively great circle distance.
d. higher than the rhumb line one, higher than the great circle distance
ANSWER: A
Question 132: When determining sextant correction results in a value greater than the limit
allowed and the obtained value of the correction is lower or higher than plus or minus 2.5
min.:
a. determine again the correction of the sextant.
b. check and adjust only the parallelism of mirrors;
c. restore control and setting of the sextant;
d. there is no need to do anything.
ANSWER: C
Question 136: Which of the following statements about the characteristics of the great
circle is FALSE?
a. it is a small arc on terrestrial sphere
b. it intersects meridians at different angles;
c. it is a straight line on the gnomon map;
ANSWER: A
Corrections MH 2016
1.Se vor elimina complet urmatoarele intrebari:
Question 12, Question 14, Question 21, Question 61, Question 69
2. Intrebari corectate:
Question 1:
A cyclone is:
Select one:
A. an area of relatively low pressure, generally circular, where the pressure
decreases from the outer isobars toward the center
B. an area of relatively low pressure, generally circular, where the pressure increases from
the outer isobars toward the center
C. an area of relatively high pressure, generally circular, where the pressure decreases
from the outer isobars toward the center
D. an area of relatively high pressure where the air pressure remains constant over large
areas
The correct answer is: A.
Question 3
A northerly wind is:
Select one:
A. a wind blowing only in the northern hemisphere
B. a wind blowing toward the north
C. a wind blowing from the north
D. a wind blowing around the North Pole
The correct answer is: C.
Question 4
A southerly wind is:
Select one:
A. a wind blowing toward the south
B. a wind blowing only in the southern hemisphere
C. a wind blowing from the south
D. a wind blowing around the South Pole
The correct answer is: C
Question 5
A squall line of sharp changes of wind, is very often associated with a ...
Select one:
A. occluded front
B. cold front
C. warm front
D. stationary front
The correct answer is: B.
Question 7
A tide is called diurnal when:
Select one:
A. the high tide and low tide are six hours apart
B. only one high and one low water occurs in a lunar day
C. the high tide is higher and low tide is lower than normal
D. there are two high tides and one low tide in a lunar day
Question 8
A tropical storm develop into a hurricane when wind speed reaches :
Select one:
A. 15 - 17 m/s
B. 20 - 25 m/s
C. 30 - 32 m/s
D. 70 - 72 m/s
Question 9
According to the Douglas scale, waves height corresponding to the sea state 4
are:
Select one:
A. 2.50-4.0 m
B. 0.5-1.25 m
C. 1.25-2.50 m
D. 4.0-6.0 m
Question 16
In a cyclone, air movements are:
Select one:
A. divergent horizontally and ascendant vertically
B. convergent horizontally and ascendant vertically
C. convergent horizontally and descendent vertically
D. divergent horizontally and descendent vertically
Question 17
In a high pressure system in the northern hemisphere winds turn:
Select one:
A. clockwise, from east to west
B. clockwise, from the centre to the periphery of the system
C. counter-clockwise, from the centre to the periphery of the system
D. counter-clockwise, from the periphery to the centre of the system
Question 18
In a high pressure system in the southern hemisphere winds turn:
Select one:
A. clockwise
B. clockwise, from the centre to the periphery of the system
C. from east to west
D. counter – clockwise, from the centre to the periphery of the system
The correct answer is: D.
Question 22
In meteorology, isobars are lines joining places having the same....
Select one:
A. temperature
B. pressure
C. iceberg density
D. humidity
Question 24
In order to determine the relative humidity, one of the following instruments can
be used:
Select one:
A. the barometer
B. the psychrometer
C. the hygrometer
D. the anemometer.
Question 25
In what direction does the wind blow around a cyclonic storm in the northern
hemisphere?
Select one:
A. Towards the equator
B. Counter-clockwise
C. Towards the pole
D. Clockwise
Question 26
In what season are icebergs more prevalent in the North Atlantic?
Select one:
A. Spring
B. Autumn
C. Winter
D. Summer
Question 28
Low salinities in polar seas are due to:
Select one:
A. the fresh-water inflow and the dense phytoplankton
B. the latitude and the high rate of evaporation
C. the melting ice and the precipitations
D. the ocean currents that transport fresh waters
Question 29
Mid-latitude cyclones are pressure areas where:
Select one:
A. the air descends toward the surface due to convergence aloft
B. wind blows from the centre of the cyclone to the periphery
C. the atmospheric pressure is high at the periphery and decreases to the centre
of the cyclone
D. the atmospheric pressure is low at the periphery and increases to the centre
of the cyclone
Question 30
Monsoons are:
Select one:
A. periodic winds that replaced trade-winds in the Indian and Pacific oceans and
that blow toward SW in summer and toward NE in winter
B. periodic winds in the N and S Indian ocean, generated by the high and low
pressure systems that replace each over depending on the season and that blow
from NE in summer and from SW in winter
C. periodic winds that are the consequence of the seasonal changes of the
atmospheric pressure distribution on sea and land, having a SW direction in
summer and a NE direction in winter.
D. local winds thar are the consequence of daily changes of the atmospheric
pressure distribution on sea and land
Question 31
Monsoons are:
Select one:
A. local winds
B. permanent winds
C. seasonal winds
D. very strong winds associated with squall lines
Question 32
Neap tides occur when:
Select one:
A. the Sun and the Moon are in conjunction
B. the Moon is at the first and second Quarter
C. during the new Moon and the full Moon
D. the halo phenomena occurs
Question 33
On a meteorological map the ridge appears as:
Select one:
A. an area with elongate isobars and with the highest pressure near the center
B. an area with elongate isobars and with the lowest pressure near the center
C. an area with circular and very close isobars
D. an area with very sparse isobars
Question 34
On the Beaufort scale, hurricane force corresponds to wind ...
Select one:
A. force 8
B. force 10
C. force 12
D. force 14
Question 35
On the Beaufort scale, storm force corresponds to wind ...
Select one:
A. force 10 and above
B. force 8 and above
C. force 6 and above
D. force 12 and above
Question 36
On weather maps, closely spaced isobars indicate …
Select one:
A. great amount of water vapour
B. light winds
C. strong winds
D. low visibility
Question 37
Pinnacle non-tabular icebergs have:
Select one:
A. a rounded top
B. steep sides and a flat top
C. one or more spires
D. a tabular form
Question 40
The anticyclone is:
Select one:
A. a high pressure area where the wind blows from the center to the periphery,
turning counter-clockwise in the northern hemisphere and clockwise in the
southern hemisphere
B. an area surrounded by close isobars, characterised by an horizontal pressure
gradient oriented from the center to the periphery
C. a high pressure area where the wind blows from the periphery to the center,
turning clockwise in both hemispheres
D. a low pressure area where the wind blows from the center to the periphery
The correct answer is: B
Question 41
The standard sea level pressure is:
Select one:
A. 1013.2 mm col Hg
B. 1013.2 mb
C. 760 mb
D. 760 hPa
Question 43
The Coriolis force causes air masses to:
Select one:
A. deflect to the right in both hemispheres
B. deflect to the left in the northern hemisphere and to the right in the southern
hemisphere
C. deflect to the right in the northern hemisphere and to the left in the southern
hemisphere
D. deflect to the left in both hemispheres
Question 45
The expression “tabular iceberg” is not applied to bergs which break off from
Arctic ice shelves; similar formations there are called:
Select one:
A. pancake ice
B. ice islands
C. grease ice
D. big floes
Question 48
The highest concentration in a volume of atmospheric air is recorded by :
Select one:
A. oxygen
B. water vapour
C. nitrogen.
D. carbon dioxide
Question 49
The mercury barometer is a meteorological instrument used in order to
determine:
Select one:
A. the atmospheric pressure
B. the air temperature
C. the water temperature
D. the air humidity
The correct answer is: A
Question 50
The pressure gradient force …
Select one:
A. causes moving objects to deflect to the right of their motion in the Northern Hemisphere
and to the south in the Southern Hemisphere
B. tries to move air to eliminate pressure differences and causes air to flow from high
pressure to low pressure
C. causes air to slow down spiral into lows and out of highs
D. causes moving objects to deflect to the left of their motion in the Northern Hemisphere
and to the right in the Southern Hemisphere.
Question 52
The roaring forties are:
Select one:
A. strong winds that blow during winter at latitudes 40°N to 50°N
B. steady winds that blow at latitudes 40°S to 50°S
C. east winds that blow in the N-ern and S-ern hemispheres at latitudes 40°
D. light winds that blow especially over land
Question 53
The significant wave is:
Select one:
A. an unusual large wave that appears in a set of smaller waves
B. the average height of the highest 1/3 of the waves
C. the highest wave from all the waves observed
D. a wave that forms only in shallow waters
Question 54
The thermocline is:
Select one:
A. a mixed layer of isothermal water below the sea surface
B. a layer with less dense waters and constant temperatures
C. a water layer with rapid temperature decrease
D. a water layer with strong vertical currents
Question 55
The trade-winds are:
Select one:
A. steady and periodic winds that blow from NE in the northern hemisphere and
from SE in the southern hemisphere only in summer and winter
B. constant winds that blow from the high pressure areas to the equatorial low
pressure area and have the same direction in both hemispheres
C. constant winds best defined over eastern ocean areas, that blow from NE in
the northern hemisphere and from SE in the southern hemisphere
D. local winds that blow clockwise in the northern as well as in the southern
hemispheres
Question 56
The wave amplitude is:
Select one:
A. the distance between the crest and the trough
B. the vertical distance between the crest and the calm sea level
C. the distance between the calm sea level and the bottom
D. the distance between the trough and the bottom
Question 57
The wedge non-tabular iceberg is:
Select one:
A. an iceberg with a rounded top
B. an iceberg with vertical sides and a block-like shape
C. an iceberg with a steep side and a slope on the opposite side
D. an iceberg with a flat top
Question 58
The winter monsoon blows:
Select one:
A. along the coasts
B. from the ocean to the mainland
C. from the mainland to the ocean
D. counterclockwise in the Northern Hemisphere
Question 60
Water spouts are:
Select one:
A. strong winds and thunderstorms that occur on sea, mostly on high latitudes
B. rotating columns of air that move only from west to east at mid-latitudes,
mostly on sea
C. spiraling funnel-shaped wind currents over the sea, connected to
Cumulonimbus clouds
D. rotating columns of air that move only from east to west at high latitudes
Question 66
What is the instrument used for measuring humidity of the atmosphere called?
Select one:
A. Humidifier
B. Psychrometer
C. Barometer
D. Anemometer
Question 67
What is the tropopause?
Select one:
A. the tropopause is a missing layer near the troposphere
B. the tropopause is the boundary that separates the troposphere from the
mesosphere
C. the tropopause is the boundary separating the troposphere from the
stratosphere
D. the tropopause is the boundary that separates the troposphere from the
thermosphere
Question 68
What is the vertical distance on a given day between the water surface at high
and low water called?
Select one:
A. Lowest astronomical tide
B. Height of tide
C. Highest astronomical tide
D. Range of tides
The correct answer is: D
Question 74
When visibility is 1km or less, it is known as ...
Select one:
A. fog
B. haze
C. mist
D. none of the other options
Question 75
Which is the Beaufort wind force corresponding to a wind speed of 14 – 17 m/s ?
Select one:
A. 6 B
B. 9 B
C. 7 B
D. 8 B
Question 78
Which of the following atmospheric gases have the most important role during
the thermodynamic processes ?
Select one:
A. the water vapours
B. the ozone
C. the oxygen
D. the carbon dioxide
Question 79
Which of the following elements is equivalent to the ratio between the wave height and
half of the wave length?
Select one:
A. the wave amplitude
B. the wave slope
C. the wave crest
D. the wave speed
Question 84
Which of these is the correct pressure sequence associated with a weather
'warm front'?
Select one:
A. In advance - steady; during the passage - steady fall; in the rear - increase.
B. In advance - steady fall; during the passage - fall ceases; in the rear - little
change or slow fall.
C. In advance - sharply falling; during the passage - rise and fall; in the rear -
slowly rising.
D. In advance - increase; during the passage - steady; in the rear - decrease.
Question 86
Which of these is the correct sequence of weather associated with a 'cold front'?
Select one:
A. In advance - heavy rain; during the passage - no rain; in the rear - no rain
B. In advance - usually some rain and perhaps thunder; during the passage -
rain, often heavy; in the rear - heavy rain for a short period than fair
C. In advance - no rain; during the passage - moderate rain; in the rear - heavy
rain
D. In advance - clear skies; during the passage - thunderstorms, often with hail;
in the rear - steady drizzle with cloudy skies.
Question 88
Widely spaced isotherms indicate:
Select one:
A. a significant decrease of air temperature
B. an important change in temperature over distance
C. a small change in temperature over distance
D. a significant increase of air temperature
3. Intrebari noi (pentru a asigura numarul minim de 100 intrebari)

The Ekman spiral represents:
Select one:
A. the force transmitted from the driving wind, that increases as water depth
increases
B. the relation between the air pressure and the water depth
C. a shift of ocean currents directions with depth, combined with the decrease in
velocity with depth
D. the relation between the wind speed and the fetch
The rogue waves are:

Select one:
A. unusual large waves appearing in a set of smaller waves
B. waves with unstable peaks that move faster than the water below and break
forward
C. stationary waves that oscillate without progressing
D. waves associated with squall lines
The strong Agulhas current can create dangerous confused seas when ...
Select one:
A. it joins the South Equatorial current
B. it joins the West Wind Drift and the Southern Ocean storms
C. it is replaced by the Southwest Monsoon current that flows in a clockwise
direction
D. it joins the North Equatorial current
For high waves to form ...

Select one:
A. strong winds must blow for a long period
B. the trochoidal wave motion must flatten with increasing depth
C. the fetch and wind duration must be short
D. winds must turn clockwise
The ocean currents direction is ...
Select one:
A. the direction from which the currents flows
B. the direction towards which the currents flows
C. the same as the wind direction
D. deflected to the left in the Northern Hemisphere
The icebergs drift is dominated by …

Select one:
A. the bottom currents
B. the coastal tidal currents
C. the wind driven currents
D. the trade-winds
Ocean currents influence the sea surface temperature distribution because ...
Select one:
A. they carry warm water equator ward on the western side of ocean basins and
cooler water poleward on the eastern side of the ocean
B. they carry warm water poleward on the western side of ocean basins and
cooler water equator ward on the eastern side of the ocean
C. they carry warm water to the north and cooler water to the south in both
hemispheres
D. they carry warm water to the south and cooler water to the north in both
hemispheres
Waves called “breakers” generally form …

Select one:
A. near the shore, due to decreasing depths
B. in the open oceans due to underwater earthquakes
C. near the shore due to warm ocean currents
D. in the open oceans due to tidal currents
Which of the following features correspond to the arctic icebergs ?

Select one:
A. they have a rectangular form and have less than 10 m height
B. they originate from Greenland glaciers
C. they are also called glacier bergs and are frequent in the South Pacific Ocean
D. they are called big floes and frequent in mid-latitudes
The pattern of Indian ocean currents is different from other oceans mainly
because of …
Select one:
A. the winds called the monsoons and the limited extent of water in the northern
hemisphere
B. the configuration of the coasts and the ocean depths
C. the large quantities of sea ice brought by the Southern Ocean currents
D. the direction of the trade-winds
The moderate rate of ice accretion on ship’s superstructure (moderate icing) is

about ...
Select one:
A. less than 0.7 cm/hour
B. 0.7 – 2.0 cm/hour
C. over 2.0 cm/hour
D. over 5.0 cm/hour
The correct answer: B
For a tropical cyclone of force 5:

A. the minimum wind speed is about 70 m/s and the maximum central pressure
of 920 hPa
B. the minimum wind speed is about 59 m/s and the maximum central pressure
of 945 hPa
C. the minimum wind speed is about 50 m/s and the maximum central pressure
of 930 hPa
D. the minimum wind speed is about 60 m/s and the maximum central pressure
of 950 hPa
The correct answer: A.
Sea ice concentration of 10 tenths is called:

A. very close pack
B. close pack
C. compact
D. open drift
The correct answer: C.
The number of waves that pass through a point during a period of time is:
A. the waves period
B. the waves frequency
C. the waves speed
D. the waves slope
The correct answer: B.

Intrebari Licenta Toate 28.06

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Intrebari Licenta Toate 28.06

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

1.

Raspuns corect: (a)

c) Acelasi meridian sau pe ecuator

Raspuns corect: (c)

b) Diferenta dintre distanta loxodromica si cea ortodromica

Raspuns corect: (b)

4. Coordonatele vertexurilor unei ortodrome oarecare sunt intotdeauna in urmatoarea relatie:

a) Latitudinea egala si de semn contrar, diferenta de longitudine egala cu 180 grd

Raspuns corect: (a)

5. Coordonatele punctelor intermediare se determina pentru diferentele de longitudine (valori recomandate)

Raspuns corect: (b)

Raspuns corect: (d)

a) Curentii existenti in zona de navigatie

Raspuns corect: (a)

Raspuns corect: (d)

Raspuns corect: (a)

b) Nivelul de instruire a observatorului

Raspuns corect: (b)

11. Diminuarea influentei erorilor accidentale de observatie se realizeaza prin:

a) Serii de masuratori efectuate in aceleasi conditii

Raspuns corect: (a)

12. Erorile sistematice de observare sunt determinate de:

c) Necalibrarea instrumentului/aparatului de masura

Raspuns corect: (c)

13. Eliminarea influentei erorilor sistematice de observare se poate face prin:

c) Determinarea erorii reziduale de masurare si aplicarea corectiei corespunzatoare

Raspuns corect: (c)

d) Metoda reducerii relevmentelor la acelasi moment

Raspuns corect: (d)

Raspuns corect: (b)

d) Repetarea intergrala a observatiilor

Raspuns corect: (d)

c) Sa existe certitudine ca observatiile sunt afectate numai de eroare sistematica

Raspuns corect: (c)

b) Avize radio catre navigatori

Raspuns corect: (b)

19. Informatiile referitoare la reglementarea traficului maritim sunt continute in:

Raspuns corect: (a)

c) Rutele recomandate de traversada

Raspuns corect: (c)

Raspuns corect: (c)

22. Sageata din imagine indica: Figura: ccl_2.jpg

a) oglinda mica a sextantului;

Raspuns corect: (a)

23. Sageata din imagine indica: Figura: ccl_3.jpg

b) oglinda mare a sextantului;

Raspuns corect: (b)

24. Sageata din imagine indica: Figura: ccl_4.jpg

Raspuns corect: (b)

25. Sageata din imagine indica: Figura: ccl_5.jpg

a) limbul gradat al sextantului;

Raspuns corect: (a)

c) reglajul perpendicularitatii oglinzii mici pe planul sextantului.

Raspuns corect: (c)

a) reglajul paralelismului celor doua oglinzi;

Raspuns corect: (a)

28. Sageata din imagine indica: Figura: ccl_18.jpg

Raspuns corect: (b)

29. Care este structura verticala a atmosferei pornind de la suprafata

b) Troposfera, stratosfera, mezosfera, termosfera, exosfera.

Raspuns corect: (b)

30. Ce este temperatura aerului ?

a) O stare care exprima nivelul caldurii aerului.