,+i. q-r:*!

;
I
i

'PnrxcrPErp 'Rnou AL RguAxrpr

''.j -' =
'''*
./_.rf,-ri4q -: -:.
"
:: -:
: *rH$'
.:: : iilts- '.-,:

Si-t., .-$'t'- '0..{ "

@'iT*,w:s

tuv
J
-- I

.-
'+ *9"-r
-*il=ffi-
 9w
CASTE LU LU I PE LE'
 PnrucrPELE Relu AL RonnAxrnr

9w
cAsTE LU LU I PE LE'

s*=o**-*.q'l

Fotografii de DANIEL ANCELESCU

CURTEA G,v ECHE

 CU PRINS

Cuvantinainte ' 7

Regele ;i locurile ' 27

Constructor:ii 9i opera lor ' 57

Castelul 9i far4ilia ' B9

lnteriorul castelului' I91-

Domeniul Regalsinaia ' 267

Cronoldgia. Familiei Regale a Romdniei ' 295

Bibliografie ' 301

€ ils" *f*i* *t "ge!.
ix* rtirt-: &'g*s
* lr*€l!
,} '*J; * flJ*€;,8 '!J I e'',}t'i *'
1,: $n -,* ,.-:,-
#:r-

REGELE 5r LOCURTLE
 Principele Karl-Anton de Hohenzc
sculpturi de Adolf von Donr
(18 3 s-1

Stdnga: Portretul Regelui Carol l, de r

Healy (1813,1

Douazeci ;i gapte de ani, atit avea Regele Caroll (la
/remea aceea, Domnitor al Principatelor Romine Unite),
:6nd a vizitat, in august 1866, pentru prima oar5, locul care
ra deveni Domeniul Regal Sinaia. in zilele de 24 i 25 iuliel
> gi 5 august, intr-una dintre primele sale vizite in !ard,
)rincipele Caroll poposegte la Mindstirea Sinaia2e, inso!it
le Dimitrie A. Sturdza3o, de doctorul Carol Davila3l gi de
maiorul ftefan Fdlcoianu32. Au pdrisit capitala in zori, la
cra 61t 18 minute, cu un pogtalion tras de opt cai. Au ajuns
la Ploiegti in jurul orei 9, pe un drum pe care Domnitorul
il cuno;tea deja. Regele s-a oprit in ora;ul Ploiegti, unde a
vizitat spitalul din localitate. A poposit apoi la Cilinegti,
pe mogia generalului Mavros33. Nicolae Mavros fusese in
serviciul Rusiei (mai precis a lucrat pentru Pavel Kiseleff3a),
29. Ctitorie a spata ru lui Mi hai I Ca ntacuzino, fi u I postel nicu I ui Consta nti n
Cantacuzino ;i al domnilei Elena Basarab. Afost ziditi pe muntele Furnica,
numit'inainte de secolul al XVIL-lea ,,Molomo!", in perioada 1690-1695.
5p5tarul Mjhail Cantacuzino a numit schitul,,Sinaia" in cinstea unei vizite
ficute la m6nistirea Sinai. in vecinatatea acestuia s-a dezvoltat citunul
,,lzvor', prima vatra de locuire a viitorului orat Sinaia, formati la ince-
put din oameni adu;i pentru paza m6nistirii. Ansamblul m6nistiresc
cuprinde biserica Adormirea Maicii Domnu ui, paraclisul, stire{ia, chiliile
5i incinta veche (toate clSdlte in 1690-1695). Pictura bisericii Adormirea
Maicii Domnului, executati in 1694, aparline ui PArvu Mutu Zugravu, un
novator al picturil religioase tradilionale romdnegti.
30. DimitrieA. Sturdza (1833-1914), om politic liberal, minlstru
in mai multe guverne in dlverse portofolii (Lucriri Publice, Finan{e,
Externe, Culte, Rizboi), incepdnd din 1866,9i prim-ministru de patru ori
(1895-1396, 7897 -1,899, I90I-I904, 1907-1908). A fost pre;edintele
PNL in 1892, dupd moartea lui lon C. Britianu. A fdcut studii economi-
ce la Berlrn si a fost membru al Academiei Rom6ne (din 1871). A fost
pre;edintele Academiei Romine timp de doi ani, din 1882 pdn) in 1884.
31. Carol Davila (1830-1884), medic 5i farmacist, niscut La Parma. La
cererea domnului larit Romdnegti, Barbu $tirbey, trimis de guvernul
francez, in 1852, in Muntenia, pentru organizarea serviciului sanltar al
tJrii. A contribuit fundamental la organizarea invSldm6ntului medicaL
din RomAnia, infiin!6nd ;coala de medicini (r855) 9i lcoala de farma
cie.inaintat La gradul de general de citre Al. l. Cuza, este natura izat de
Domnltorul Carol in 1868 pentru servicii exceplionale aduse !5rii. A con-
dus serviciul sanitar in timpul Rizboiului de lndependenli. A fost unul
dintre apropia{ii Regelui Caro L
32. $tefan L Filcoianu (1835 1905), general, istorrc;i matematician, mem-
bru aLAcademiei Rom6ne din 1875.in timpul Razboiului de lndependen{d,
colonel fiind, a fost numit !efuL Statului Major al armatei rom6ne de ope-
rallune. A fost ;eful Marelui Stat Major al Armatei Rom6ne in 1883-1884
si 1886-1894 5i ministru de Rizboi in perioada 1884-1886 Sub manda
tul siu de ministru a fost adoptat,,Decretul de organizare a Marelui Stat
Major, pe baza normelor moderne, de tip prusian,;i a invSlSmintelor din
L87 7 -L87 8" . A avut o contri bulie foa rte ma re la infii n{a rea lco i i S u perioa re
de Rbzboi (astizi, Universitatea Nalionald de Apirare), in 1889.
33. Ceneralul Nicolae Mavros (1786 1868), flul lui Cheorghe Mavros,
mare hatman in Moldova, gi al Marioarei Ventura. A fost consilier de stat
al{arului Rusiei.
34. Contele Pavel Dimitrievicl Klseleff (19 ianuarie 1788-L4 noiembrte
1872), conslderat drept unul dintre cei mai striluci{i reformatori din vre-
mea domniei conservatoare a larulu Nicolae l. in timpul rizboiului ruso-
turc din L828-L829, Kiseleff a fost comandantul trupelor de ocupalie in
RECELE 5I LOCURILE
dar s-a cisitorit cu o romancd 9i s-a stabilit in !ara noas-
tra. Fiicele lui erau cisitorite cu lon Chica3s 9i cu lon
Cantacuzino36. Ceneralulera un om de Stiinli specializatln
arheologie3T. Carol I a mers apoi la Flore;ti, pe proprietatea
doamnei Cantacuzino3s. Dejunul l-a luat la mo;ia Bdicoi,
proprietatea Principesei Trube!koi3e, niscuti Chica. So!ul
Principesei Trube!koi a fost in 1834 ata;atul lega!iei ruse la
Karlsruhe, iar ea a asistat la cisitoria pirin{ilor Principelui
Caroll, caruia i-a povestit multe detalii despre eveniment,
la prAnzul pe care l-a oferit Domnitoruluiin acea zi.a0
De la Biicoiincolo, toseaua care ducea prin Campina
ti prin Comarnic fusese practicabil;, dar in anul 1865
apele mariau r;sturnat multe poduride piatri gide lemn.
Trasura princiar; a trecut, aradar, printre bolovanii rosto-
golili de apele furioase. Mai sus de Comarnic, drumul urca
pe inillimi amelitoare ;i fusese distrus din cauza alunecS-
rilor de teren. Trecerea a fost grea ti periculoasa. La aproa-
pe 1000 de metriinallime, ochii Principelui Carol I au zdrit,
fermeca!i, minastirea Sinaia ridicdndu-se pe un picior de
munte, singuraticd. Stare!ul ;i cilugirii l-au primit pe
Moldova 5i in lara RomAneasc5. A fost cea mai mare autoritate din princi
patele noastre p6n5 in anul 1,834, cAnd au urcat pe tron Alexandru Chica,
in Jara Rom6neasci, 5i Mihail SIurdza, in Moldova. Kiseleff a jucat un roL
important in introducerea Regulamenu ui Organic in cele doui principa
te gi in proiecte de infrastructurS, precum goseaua Kiseleff, o strategici
prelungire spre nordul Capitalei a Caii Victoriei (Podul MogoSoaiei, la acea
vreme).
35. lon Chica (t2 august L8Il-22 apriLie 1897), om politic, diplomat,
scriitor, matematician. A fost una dintre cele mai importante persona-
lita{i ale Rom6niei din a doua jumitate a secolului a XIX-lea. Numit de
otornani prin! (guvernator) de Samos (1848-1858) Deputat, ministru
gi prim-ministru sub Cuza-Vodi. A fost prim-ministrul guvernului care
l-a adus in !ard pe Principele CaroL (tt februarie 11 rnai 1866) A fost
pre;edinte alAcademier Romdne 9i prim-ministru de cinci ori. S a cdsito-
rit cu Alexandrina (Sasa) Mavros (rs:o-toz0).
36. lon C. Cantacuzino (12 septembrie 1825,lart-2) aprilie 1878, Viena),
om politic romdn. A studiat la Pans. Afost ministru alJusti!iei in trei scur-
te guvernari consecutive (1866-1867). S-a cisdtorit in 1845 cu Maria,
fiica generalului NicoLae Mavros.
37. Notes sur la vie du Roi Charles de Roumanie par un tdmoin oculaire,
op.cit.,lomul 1, p.37.
38. Este vorba probabiL despre Ecaterina (ndscuti Bileanu), a doua so!ie
a lui Cheorghe Crigore Cantacuzino (1832-1913), zis Nababul, cel care
a construit in anul 1911 PaLatu Cantacuzino de la Floregti, supranumit
,,Micul Trlanon".
39. Ndscuti Cleopatra Chica (1801 1880), a fost fiica banului Costache
D. Chica 9i a Ruxandrei Cantacuzino. A fost cisitoriti pentru scurti
vrerne cu Principele Serghei Trube!koi, nepotulJarului Nicolae l. A trSlt
mare parte a vietii la Biicoi. in casa Cleopatrei Trubelkoi de pe Podul
Mogogoaiei (Calea Victoriei) au concertat FranzLiszl;i Johann Strauss.
40. /Votes sur la vie du Roi Charles de Roumanie - par un tdmoin oculaire,
op. cit,Iomll I, p.37.
29
(
I
i

Domnitor cu mare alai, iar apoi au savirgit o slujba in prezenla sa. Fiind trecu'
de ora 7 seara, cina a fost frugala: mamiligu!5, pistriv ;i pui fript. A doua zi, pr
6 august, toatd lumea a fost in picioare la ora 5 dimineata.al
Despre rela!ia dintre Domeniul Regalsinaia giminastirea multiseculara veci
na se poate spune, privind in urma, ca a fost una armonioasS. A;a cum sfdnt,
m6nistire Sinaia a facilitat apropierea Regelui Carol I de locul ales drept Ieagan a
dinastiei, tot a;a prezen!a Castelului Pele; a schimbat definitiv percep!ia desprt
m6nastire a rominilor;i a facut-o cunoscutd sutelor de mii de strbini care i-at
trecut pragul in ultima suti gi cincizeci de ani.
Pele;ul, devenit astdzi o comoara de istorie gi de arta, s-a ndscut in zbucium
Pulini sunt cei care cunosc imprejurarile, dar mai ales greutSlile pe care le-,
intdmpinat DomnitorulCarollin planul luide a ridica o re;edin!5 devara demni
de el ;i de tara sa.a2

,,Carol I si-a conceput misiunea in Romania ca pe un act civilizator,

pe care el, cel chemat de naliunea romdna prin referendum, este dator
sa-limplineasca. [...] Ctitoria domnitorului, Castelul Pele5, devenea impli-
cit, Ia rdndul ei, simbolul modernizarii Romdniei prin adoptarea formu-
lelor cultu ra le germa ne.
Amplasarea edificiului intr-o regiune fara o istorie memorabila nu
tandr Domnitor al
Regele Carol l, ca
este lipsitd de semnificalie. Terenul ales pentru castel era situat intr-o
Principatelor Unite (1866).
zond in care natura fusese inca atinsa de mdna omului, cel mai apro-
nu
piat edificiu fiind manastirea Sinaia, la cdteva sute de metri departare.
Se statuta astfel 5i mai accentuat exemplaritatea demersului princiar,
linia noua impusa de noua domnie,un nou inceput. [ ] Un alt element,
de ordin politico-ideologic, avea fie subliniat ulterior. Terenul pentru
sa

construc,tia castelului era situat la 30 de kilometri de granila cu tmperiul

Austro-Ungar. La intrebarile ce i-au fost puse in legatura cu alegerea
sitului, regele arfi raspuns ca nu crede in permanenla acestei granite."a3

Regele Carol I a beneficiat de o solida educatie. inaltele

;coli prusiene pe car(
le-a urmat i-au asigurat bazapregatiriipentru calitatea de gef de stat.larcursuri
le de inginerie giconstruc{iidin cadrulacademiei militare i-au oferit cuno;tin!elt
necesare pentru urmarirea directi a lucririlor pe care le-a iniliat (propriilr
regedin!e, cdile ferate, monumente religioase giclSdiricivile, ctitorite sau refacu
te). Tzigara-Samurcas confirma ci arta ;i arhitectura se aflau in fruntea preferin
!elor Regelui Caroll.aa Daci adiugim la toate acestea ;i predispozi!ia lui pentru ,,;
construi", fie ci aceasta se adresa institutiilor statului modern, fie infrastructuri

41. Mihai Haret, Castelul Peles, monografie istorica geografica-turistica-pitoreasca-descriptiva

Bucuresti, Cartea Rom6neasca,1924, pp 8-9
42. M.D.,,,Sirbdtoarea Pelegului'l in Realitatea ilustrata, anu Vli, nr.347,2j. septembrie t933,p.4.
43. Ruxanda Beldiman, Castelul Pele;, expresie a fenomenului istorist de influenla germana, Edituri
Sinet'ia, 20' 1. Qp. 206. )07.
44. lbidem, p.47.

30
 RFGELE SI LOCURILE

propriu-zise a !5rii, putem lesne inlelege de unde venea interesul atit de direct,
de meticulos;ide competent pentru gantierulde la Sinaia.
Regele Carol I avea o in afara celor menlionate
vasti erudi!ie, care se datora,
maisus,;i unei discipline a muncii intelectuale, nenumaratelor lecturi, cercurilor
literare;iartisticedecarefamiliasaeraapropiati,precum;icdlitoriilornumeroa-
se, mai ales de studii, organizate in tinerelea sa de tatdl principelui, Karl Antonas.
Carol a vizitat, de exemplu, Venelia, Cenova 5i Milano la virsta de17 ani.a6
Pentru a inlelege mai bine sursa constanlei 9i a hotiririi cu care Caroll
a sivir;it;r a servit Pele;ul (gi, la scari mai largi, intregul egafodaj al statului
romin modern), si ludm aminte la spusele Reginei ElisabetaaT despre so!ul ei:

,,Carol e o natura nobila. Adesea il aseaman cu Wilhelm de Oraniaas.

Cele mai crude experienle nufac decdt sa-iintareasca sdngele rece;i sd-i
oleleasca facultalile. Fala de vadite gesturi de-o neagra ingratitudine, da
din umeil 5i - iarta. Cdnd nu va maifi, va fi numit Cel inlelept.
Afabil, insa fara a rupe barierele, egal in bucurie ca ;i la necazuri,
pdstreaza acela;i sdnge rece in toate imprejurarile.
De Ia Sapte dimineala pdnd la unsprezece seara, el sta sub greutatea
unei munci fard rdgaz."+o

o scurta monografie din 1,936, semnatd de arhimandritul Serafim,

Exist5 5us: Regele Carol I conducAnd o Sarja
al ;aptesprezecelea stare! al minastirii Sinaia, instalat la l iulie 1929. Acesta de cavalerie (in timpul Rizboiului de
Lndependen!5), de EmiL Volkers, 1877.
vorbe;te despre av6ntul pe care l-a luat viala ministirii din momentul in care
Curtea Regali a venit in vecinitatea ei. Arhimandritul, intiistdtdtor al m6nistlrii Jos:Sala mare de arme, vitrlna cu Coroana
la 70 de anide la prima venire a DomnitoruluiCarol l, scrie: de olel a Regelui Carol L

,,in anul 1866, avu loc un eveniment important din viala Sfintei
Mdndstiri Sinaia, care a fost adevdratul autor 5i cel mai puternic crea-
tor al starii de lucruri de azi. Majestatea Sa Regele Carol I -iu, pe atunci
Domnitor tdndr ;i de curdnd sosit in Romdnia, veni aci ca sd viziteze
mdnastirea 5i localitdlile dimprejur, cum vizitase 5i alte localitali din
,ta rd, 5i a fost atdt de mult incdntat de frum uselea locului, incdt mai veni

inca o data, in anul 7867, ca sa-l mai revadd 5i sa faca vdnatoare de

fiare salbatice in munlii sai. Asemenea ;iin 1870, dupa ce se cdsdtori in
noembrie 7859, veniimpreund cu M.S. Regina Elisabeta 5itrase in chiliile
mdnastirei.

15. Principele KarL Anton de Hohenzollern (1811 1885), taul lui Carol l, pre;edinte al Cuvernului
Prusiei intre 1858 ti 1862. A fost ultimul principe suveran al Principatului Hohenzollern p6nd in anul
:850, c6nd acesta a fost anexat Prusiei.
-6. Ruxanda Beldiman, op. cit., p. 48.
-7. Textulfacepartedintr-oscrisoareadresatideReginaElisabetamamei ei,PrincipesadeWied.
.t8. Wilhelm de Orania (Z+ apriLie 1533-10 iulie 1584), niscut Willem van Oranje, conte de Nassau. A
:evenit principe de Orania in 1544 9i a fost fondatorul Casei de Orania-Nassau. A condus revolta olan
'im
:ezi potriva 5pa n iei ;i este conside rat in li ri le de Jos ,,Pa ri ntele patrlei"
-19. Alexa nd ru Tzi ga ra-Sa m u rc a1, op. cit., 2. 62.

31