MARKERII TUMORALI Markerii tumorali sunt macromolecule a caror prezenta si modificari ale concentratiei sunt corelate cu geneza si dezvoltarea tumorilor maligne.
pot fi clasificati in doua tipuri : celulari si umorali.
Markerii tumorali celulari sunt reprezentati de antigene localizate la nivelul
membranelor celulare (markerii celulari in leucemii), receptori hormonali sau pentru factori de crestere, sunt substante care pot fi detectate in concentratii mult mai mari decat in conditii fiziologice, in ser, urina sau in alte fluide ale corpului. Aceste substante sunt sintetizate si excretate de catre tesuturile tumorale, eliberate prin dezintegrarea tumorii sau formate ca o reactie a organismului la prezenta tumorii.
Un marker tumoral ideal ar trebui sa indeplineasca urmatoarele criterii :
specificitate inalta (nedetectabil in afectiuni benigne sau la persoane
sanatoase); sensibilitate crescuta (detectabil chiar si in prezenta unui mic numar de celule tumorale); specificitate de organ; corelatie cu stadiul si masa tumorii; corelatie cu prognosticul bolii; o buna valoare predictiva.
Criteriile de specificitate si sensibilitate de 100 % nu au fost indeplinite inca de
nici un marker tumoral cunoscut. Antigenul specific prostatic (PSA), fosfataza acida prostatica (PAP) si tireoglobulina au specificitate de organ.
Anumitii markeri tumorali prezinta o buna corelatie cu stadiile tumorii
(concentratia markerului creste in stadiile avansate). Totusi, avand in vedere ca limitele de concentratie pentru diferite stadii sunt foarte largi si adesea se suprapun, concentratia markerilor nu da indicatii precise asupra stadiului tumorii decat in mod exceptional.
Anumitii markeri pot avea valoare prognostica; spre exemplu: concentratia
preoperatorie a antigenului carcino-embrionar (CEA) in cancerele colo-rectale, microglobulina in limfoamele non-Hodgkin, mielomul multiplu, CA 125 in cancerele ovariene.
Un alt criteriu important este valoarea predictiva. Valoare predictiva pozitiva
(VPP) indica probabilitatea existentei unei tumori in cazul unui test pozitiv, iar valoarea predictiva negativa (VPN) indica probabilitatea inexistentei unei tumori in cazul unui test negativ.
Valoarea de referinta ("cut-off") reprezinta concentratia care face diferentierea
intre subiectii sanatosi si cei bolnavi si este stabilita in functie de concentratia medie pentru un grup de control, plus doua deviatii standard. O valoare mica pentru "cut-off" indica o sensibilitate crescuta si o specificitate scazuta, pe cand o valoare mare indica o sensibilitate scazuta si o specificitate crescuta, permitand o mai buna diferentiere intre afectiunile benigne si cele maligne.
Markerii tumorali au aplicatii clinice in screeningul, diagnosticul primar,
localizarea, stadializarea, prognosticul si monitorizarea terapiei afectiunilor neoplazice.