Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Curs nr. 3
TARTRUL DENTAR
- se poate indeparta doar prin detartraj
→ in 1/3 cervicala a coroanelor dentare, predomina in dreptul orificiilor de deschidere a ductelor glandelor
salivare majore; in cele mai multe cazuri pe fetele linguale ale frontalilor mandibulari, pe cele vestib ale
molarlor maxilari.
→ intalnim situatii clinice cand tartrul dentar acopera intreaga suprafata coronara, inclusiv suprafata orala,
aspectul datorandu-se faptului ca in zona respectiva nu se mai efectueaza de mult timpul masticator ca urmare a
durerii provocate de prezenta unor carii profunde netratate, lipsa antagonistilor, etc
→ cand se gaseste depus intr-o zona vizibila el se constituie intr-o adevarata problema estetica
→ initial culoare alb-galbuie se transforma in maroniu-negru pe masura maturizarii si impregnarii cu pigmenti
→ este mai dur decat cel supragingival (de 2ori mai mineralizat)
→ culoare gri-negru, subtire, aderent si se poate vizualiza prin transparenta mucoasei lizereului gingival.
Culoarea inchisa se datoreaza sangerarilor generate de inflamatia si degradarea ulterioara a Hb, in timp ce
mineralizarea superioara se datoreaza cantitatii mari de subst. anorg. gasite la nivelul lichidului crevicular
→ se indeparteaza greu si dat.cotinutului microbian este extrem de nociv pt sanatatea parodontiului marginal
Caracteristici clinice:
- se intalneste in cantitati var. la orice varsta
- exista grupuri pupolationale la care intalnim la pers > 30ani depozite de tartru in proportie de 100%
- se constata ca intalnim tartru atat pe dentitia tempoarara cat si pe cea permanenta, cantitatea de tartru
crescand o data cu inaintarea in varsta
Tartrul se descrie la nivelul tuturor suprafetelor solide existente la un moment dat in cavit orala, inclusiv la niv
constructiilor stomatologice (ex: proteze mobile)
Semnificatia clinica a TD
→ pana in anii '50, TD a fost considerat factorul etiologic principal in gingivite si boli parodontale (aparitie
+ evolutie)
→ astazi TD este considerat factorul etiologic secudar, in timp ce PD microbiana existenta in permanenta pe
suprafata rugoasa a TD se constituie in fact. etiologic principal
→ odata format, TD trebuie si poate fi indepartat doar prin mijloace profesionale
→ prezenta cronica a placii si a microorganismelor componente pe suprafata rugoasa a TD determina o
agresiune continua asupra struct parodontale si reactii inflamatorii cronice
→ placa bact atasata TD subgingival contine in principal coci G-, forme filamentoase (microorganisme ce
favorizeaza producerea gingivitelor)
→ prezenta TD subgingival favorizeaza o anumita compozitie microbiana la nivelul placii neatasate dintelui,
unde vom intalni in exclusivitate anaerobi G- patogeni:
• bacteroides gingivalis
• actynobacilus actinomicetemcomitans
• porfiromonas
• treponeme
☺☺☺ acestia sunt responsabili de producerea distructiilor tisulare ce genereaza pierderea atasarii insertiei
epiteliale cu producerea de pungi parodontale + B.P => controlul P.D. trebuie facut zilnic, corect iar daca exista
tartru, periodic, individualizat, el trebuie indepartat profesional.
Agenti de colorare ai PD
- PD nu se indeparteaza prin clatire sau prin proiectarea jeturilor de H2O ci numai mecanic - prin periere in
principal
- Se evidentiaza clinic prin inspectie, mai ales cand grosimea si culoarea o fac usor sesizabila prin palpare cu
sonda, razuire, colorare cu revelatori de placa
- Revelatorii de placa = solutii + tablete cu care profesionistul dar si pacientul la dmiciliu poate colora placa
pt a se sesiza trebuie sa se insiste
→ se utilizeaza pt a individualiza metoda de periere si curatire a P.D. => se folosete la educarea si
motivarea pacientului, la autoevaluarea corectitudinii controlului placii, la realizarea graficelor de evolutie a
igienei orale
→ realizarea de cercertari si studii epidemiologice
Profesionistul explica pacientului rolul jucat de P.D. in etiologia cariei si a B.P.; realizeaza apoi colorarea si un
indice de placa prin care in timp cuantificam gradul de cooperare a pacientului si momentul in care acesta este
pregatit sau nu sa primeasca tratamente stomatologice complexe (ex: implantul dentar). Este recomandabil ca
graficele de evolutie a igienei orale sa fie discutate cu pacientul si cosemnate in fisa
S-au propus multiple solutii, substante, disparand din uz cele pe baza de iod ce genereaza alergii, cele pe baza
de fuxina bazica care prin continutul in anilina prezinta un puternic potential cancerigen
Cea mai utilizata si recomandata subst: ERITROZINA (colorant vegetal hidrosolubil ce coloreaza suprafetele
acoperite cu P.D. in rosu). Se comercializeaza sub forma de tablete si solutie sub diferite denumiri comerciale:
Placolor, Revelan, Red- Cote, Mentadent, Ceplac
Pt a avea o igiena completa a sanatatii si integritatii lizereului gingival vecin suprafetelor dentare periate ,
colorarea placii se va realiza doar dupa ce am realizat anamneza (alergie la iod) si am examinat clinic pacientul
(pt a descoperi leziuni de mucoasa produse prin periere). In cazul in care indicam pacientului o noua tehnica de
periere pacientul va fi chemat la o saptamana urmand ca dupa efectuarea examenului clinic sa cerem pacientului
sa-si efectueze perierea dentara. Profesionistul (medic, asistent de profilaxie) observa tehnica, miscarile si apa
cu care clateste si in cazul in care apa este rosie datorita sangerarii suspicioneaza inflamatie gingivala sau
tehnica de periere agresiva, incorecta. Apoi se aplica colorantul de placa, recomandabil prin badijonare.
Colorantul se aplica pe supraf dentare doar dupa izolare si uscare urmand ca dupa un contact de 30-60 sec sa
cerem pacientului sa clateasca pana cand apa apare limpede necolorata. Cand utilizam tablete, se recomanda 1/2
tableta de mestecat, plimbat prin gura - tehnica recomandata mai ales seara la domiciliul pacientului.
Pe langa structurile dentare revelatorul de placa coloreaza o serie de constructii stomatologice: obturatiile
fizionom incorect finisate, coroane acrilice, restul mucoaselor, buzele. In cazul buzelor pt a evita colorarea lor
se recomanda ca inainte sa realizam vaselinarea lor.
Halitoza(halena fetida)
= miros neplacut al gurii perceput odata cu eliminarea aerului expirat
Studiile au stabilit ca circa 90% din respiratiile rau-mirositoare au origine orala restul cauze sistemice non-orale
☺ cand halena fetida se percepe pe durata respiratiei cand pacientul expira cu gura deschisa, cauza este orala.
☺ cand pacientul expira cu gura inchisa -cauza poate fi nazala
Controlul PD - in pricipal prin periaj dentar ce nu poate fi inlocuit cu niciun alt mijloc de control al placii
Periute: - manuale
- mecanice
Capul activ - suprafata cu care se curata, el fiind constituit din manunchiuri de filamente ce pot fi
confectionate din par natural sau nylon.
In functie de suprafata activa exista periute cu suprafata
→ plana
→ crenelata
→ concava (de indicat pacientilor cu aparate ortodondice fixe)
→ convexa (periere sub intermediarii puntilor dentare).
☺ se constata superioritate curatirii obtinute prin folosirea periutelor cu suprafata activa crenelata la
nivelul zonelor interdentare comparativ cu cele plate.