ACADEMIA NAVALĂ “MIRCEA CEL BĂTRÂN”

CALITATEA ȘI FIABILITATEA MATERIALELOR ȘI

ECHIPAMENTELOR NAVALE

Îndrumător: Conf. univ. dr. ing. Dumitru Dascălu

Masterand: Vasile Andrei

Grupa: 552 C

CONSTANȚA
2019
 Laboratorul 1

Polariscopul

Polariscopul este un aranjament opti format dintr-o sursa luminoasa monocromatica (sau
lumina ordinara) si 2 polaroizi cu plane de polarizare perpendiculare, asezate pe aceeasi axa.
Primul polaroid poarta numele de polarizer, iar cel de-al doilea analizor. Intre cei doi polaroizi se
aseaza modelul fotoelastic al structurii plane care urmeaza sa fie analizata. Modelul fotoelastic
este executat dintr-un material optic active la scara ( scara modelului) si incarcat pe contur, in
planul median, cu sarcini ca in realitate, reduse la scara ( scara fortelor).

Lumina ( polarizata si monocromatica) este utilizata pentru a vizualiza distributia

tensiunilor in materialele fotoelastice sensibile, cu forma corespunzatoare celor din metale.
Polariscopul
 Sursa de lumina produce lumina alba sau monocromatica. Lumina alba difuza se obtine
de la becuri cu incandescenta asezate in spatele unui geam alb laptos, iar lumina monocromatica,
de la o lampa cu vapori de Na.

In starea neincarcata a modelului, pentru un polariscop cu polaroizii incrucisati ( avand

planele de polarizare perpendicular intre ele), campul de observare este intunecat. Daca se
incarca modelul, campul se lumineaza, aparand o alternanta de benzi luminoase si intunecate – in
lumina monocromatica – sau colorate – daca se lucreaza in lumina alba.

Raza monocromatica polarizata vertical la iesirea din polarizor poate fi reprezentata sub
forma s = a cos pt, unde p este pulsatia lumini iar a amplitudinea.
Izocromaticele

Se obtin pe un model, de exemplu de juralit, examinat in lumina polarizata circular.

Pornind de la punctele singulare (k=0), se noteaza pe fiecare curba ordinal izocromaticei si

cunoscand de la etalonare valoarea benzii modelului σ0.
 Laboratorul 2

Starea de tensiune din rulmenti

Figura de mai jos este un model utilizat pentru a ilustra distributia tensiunilor intr-un
rulment. Modelul 2 este supus la solicitarea de compresiune. El se plaseaza in montura sa
speciala 3 si se incarca prin intermediul tijei de la dinamometrul 1.
Starea 1

0 zecimi – rulmentul este in starea de tensiune 0.

Starea 2

151 mm – rulmentul este tensionat in zonele de frecare dintre inele si bilele de rulmenti.
Starea 3

136 zecimi – in aceasta stare se observa ca tensiunile se amplifica in zonele de frecare

dintre inele si bile si in acelasi timp apar tensiuni majore asupra bilelor.

Starea 4

120 zecimi – in aceasta stare se observa ca tensiunile scad in zonele de frecare dintre
inele si bile si tensiunile care erau asupra bilelor dispar.
 Laboratorul 3

Starea de tensiune din filet

In figura de mai jos este un model utilizat pentru a ilustra distributia tensiunilor intr-o
imbinare cu surub. Modelul este furnizat in stare dezasamblata si necesita imbinarea pieselor
component inainte de utilizare. Surubul 3 este infiletat in piesa 4. Modelul complet (3,4) se leaga
la dinamometru, cu capatul superior si la boltul de tractiune 5, la capatul inferior.
Starea 1

0 zecimi – in starea aceasta filetul nu este tensionat.

Starea 2

0.97 zecimi – in aceasta stare se observa aparitia minora a tensiunilor in zonele de

infiletare.
Starea 3

-1.37 zecimi – in aceasta stare zonele de tensiune au o crestere majora a zonelor

tensionate fata de starea precedenta.
 Laboratorul 4

Starea de tensiuni din angrenaje

Figura de mai jos este un model utilizat pentru a ilustra distributia tensiunilor in zona
angrenarii a 2 profile dintate. Modelul 2 trebuie fixat intre tija de transmisie de la dinamometrul
1 si boltul de tractiune utilizand 2 bolturi.
Starea 1

0 – 0.34 zecimi

0 zecimi – in imaginea de mai jos se observa ca angrenajul nu este supus tensiunii.

0.34 zecimi – se observa starea de tensiune supuse la baza dintilor in angrenaje in roata
superioara.
Starea 2

0.34 – 0.77 zecimi

0.77 zecimi – starea de tensiune se amplifica la baza dintilor din roata superioara, dar
apare si la baza dintilor din roata inferioara.

Starea 3

0.77 – 1.22 zecimi

1.22 zecimi – se observa o amplificare majora a starii de tensiune la roata superioara.

 Laboratorul 5

Starea de tensiune intr-o cheie

Figura de mai jos reprezinta un model utilizat pentru a ilustra distributia tensiunilor intr-o
cheie. Suportul cheii 3 este introdus in modelul 2, apoi este fixat in rama. Modelul este incarcat
prin intermediul tijei de transmisie de la dinamometrul 1.
Starea 1

0 zecimi – in aceasta stare cheia nu este tensionata, ea fiind fixa pe support.

10 zecimi – la aceaste tensiune incep sa apara franjuri de culoare verzuie in partea

superioara a cheii ce indica faptul ca acea zona este cea mai tensionata in starea actuala.
Starea 2

11 zecimi – in aceasta stare se observa ca zona tensionata din starea precedenta creste
datorita faptului ca au aparaut mai multe franjuri de culoare neagra, dar si aparitia unor noi zone
tensionate in jurul suportului cheii, dar si zona gatului, unde se observa o usoara tensiune datorita
culorii albastruie spre mov.

Starea 3

12 zecimi – in aceasta stare se observa o accentuare a zonei superioare a cheii prin

aparitia predominanta a culorii negre.
Starea 4

13 zecimi – in aceasta stare se observa faptul ca zona tensionata se extinde de la partea

superioara a cheii spre maner, prin faptul ca apar mai multe franjuri negre continue de la partea
superioara a cheii spre maner.