Sunteți pe pagina 1din 1

TEXTUL ARGUMENTATIV

Argumentaţia este un domeniu constituit la intersecţia dintre logică, retorică şi lingvistică.


Reprezintă o strategie de comunicare în care oratorul stabileşte concluzii valabile folosind anumite
argumente.

Construcţia textului argumentativ:


a. Etapele construirii unei argumentări:
-analiza/înţelegerea noţiunii, documentarea, sistematizarea informaţiilor, formularea şi ordonarea
argumentelor, redactarea argumentării, editarea textului;
b. Tehnici de argumentare:
o tipuri de aserţiuni utilizate în textul argumentativ (fapte, opinii, mărturii,
prejudecăţi, credinţe);
o tipuri de argumente;
o rolul conectorilor în argumentare (verbe evaluative, adverbe de mod / predicative
ca mărci ale subiectivităţii evaluative, cuvinte cu rol argumentativ; structuri
sintactice în argumentare etc.);
o demersul argumentativ inductiv, respectiv deductiv;

Structura argumentării :
-ipoteza
-argumentaţia
-concluzia
Sfaturi utile în realizarea unei argumentări:
- formularea clară a ipotezei/ a propriei opinii faţă de afirmaţia dată
- enunţarea a două argumente (pro şi/ sau contra) viabile, pertinente, adecvate ipotezei şi
dezvoltarea lor convingătoare, prin exemplificări sau prin explicaţii clare

- organizarea ideilor în scris (coerenţa şi coeziunea textului; text clar organizat, cu echilibru între
cele trei componente: ipoteză –argumente - concluzie;
- construcţia paragrafelor trebuie să sublinieze ideile
- utilizarea mijloacelor lingvistice adecvate discursului de tip argumentativ (de exemplu, verbe
de opinie: a crede, a considera, a presupune etc.; adverbe/ locuţiuni adverbiale de mod folosite
ca indici ai subiectivităţii evaluative: probabil, posibil, desigur, fără îndoială, cu siguranţă
etc.; conjuncţii/ locuţiuni conjuncţionale cu rol argumentativ, utilizate pentru exprimarea
raporturilor de tip cauzal, consecutiv, final, conclusiv etc.: deoarece, din cauză că, încât, ca
să, aşadar etc.; conectori argumentativi: în primul rând, în plus, de fapt, oricum, în ceea ce
priveşte, prin urmare, în realitate etc
- corectitudinea limbii utilizate
- corectitudinea exprimării
- ortografia şi punctuaţia corectă
- formularea unei concluzii adecvate

Bibliografie orientativă:
- Andra Şerbănescu, Cum se scrie un text, ed. a II-a, Polirom, Iaşi, 2001, p. 218 – 260

S-ar putea să vă placă și