ARGUMENT

Orice fiinţă vie se naşte cu o menire , aceia de a perpetua specia .La oameni aceasta menire
este deosebita prin sentimentele care leaga un cuplu . Aceste jumătăţi care prin iubire formează un
întreg vor da naştere la cea mai gingaşă fiinţă care poate exista pe pământ ,,un copilaş ” . De aceia
ambii parinţi au o mare responsabilitate pentru viaţa şi creşterea lui.
Care femeie nu este plină de mândrie privind copilul nou venit pe lume, o fiinţă atât
de desăvârşită, care nu este sublimă prin ceea ce este, ci mai ales prin ceea ce poate deveni.
După naştere femeia capătă un ţel precis şi anume acela de a creşte şi proteja noua fiinţă şi
întreaga ei viaţă personală va fi marcată, până la sfârşit de acest eveniment. Daca naşterea
fiziologică nu este posibilă atunci mama alături de echipa medicală cu o temeinică pregatire
teoretică si practică, vor lua cea mai buna decizie atât pentru copil dar şi pentru mamă ,,naşterea
prin cezariană ”.
Instruirea clinică în spital mi-a dat ocazia să văd ce înseamnă cu adevărat echipa medico -
sanitară, înţelegerea, coordonarea intervenţiilor, ţinând cont că răspunderea este pentru
două vieţi. Deşi mi-am dat seama că responsabilitatea ce mi-o asum este foarte mare, cele
spuse mai sus m-au convins să tratez în lucrarea mea” Îngrijirea pacientei cu operație
cezariană”.
CAPITOLUL I. ANATOMIA ȘI FIZIOLOGIA APARATULUI
GENITAL FEMININ

1.1 ANATOMIA APARATULUI GENITAL FEMININ

Reproducerea este o caracteristică fundamentală a oricarei fiinţe şi se realizează prin
participarea a doua organisme de sex diferit. Ea este rezultatul fecundării gametului feminin (ovul)
de către gametul masculin (spermatozoid). Oul rezultat se grefează în cavitatea uterină, unde
continuă să crească şi să se dezvolte până ce fătul devenit viabil, este expulzat din uter prin actul
naşterii.
Diferenţierea sexuală este prezentă încă din momentul fecundării oului, dar diferenţierea
intersexuală somatopsihică are loc lent în timpul copilariei şi se realizează dupa pubertate ca urmare
a activităţilor gonadelor. În copilarie, hormonii sexuali secretaţi în cantităţi reduse contribuie,
impreună cu ceilalţi hormoni, la creşterea si dezvoltarea armonioasă a organismului, iar după
pubertate, aceşti hormoni secretaţi in cantităţi crescute la femei cu anumite caracteristici ciclice,
întreţin funcţia sexuală.
Organizarea morfo-funcţională a sistemului reproducător la ambele sexe este extrem de
complexă, gonadele având atât funcţia de a produce gameţi (ovule si spermatozoizi) cât şi pe cea de
a secreta hormoni sexuali, care prin diferitele lor activităţi asupra organelor genitale si asupra
întregului organism, asigură condiţii optime pentru reproducere.
Aparatul genital se compune din organele genitale externe, organe genitale interne si
glandele anexe.
Organele genitale externe cuprind:
muntele lui Venus, labiile mari și mici, organe erectile (bulbi vestibulari, clitoris și corpusculii tactili
speciali ai labiilor mici).

Fig.1.1 Organe genitale feminine externe (1)

4
Organele genitale interne sunt reprezentate de:
vagin,
tuba (trompa) uterină,
ovarul.

Fig 1.2. Organe genitale feminine interne (2)

Vaginul
Este un conduct musculo-membranos, lung de 9 cm, turtit antero-posterior care se
continuă în sus cu uterul iar în jos se deschide în spațiul dintre cele două labii mari
(vestibulul vaginal) prin orificiul vaginal. Peretele vaginului este alcătuit din: tunica exterioară
(conjunctivă), tunica medie (musculară) și tunica internă (mucoasă), perete care prezintă
modificări morfologice și histochimice în raport cu cantitatea de hormoni ovarieni, ceea ce permite
o apreciere a funcției ovarului. Ph-ul vaginal variază între 4-4,8 (acid) în faza luteinică ajungând la
8 în timpul menstrei.
Uterul
Este un organ musculo-cavitar nepereche, situat în pelvis deasupra vaginului, între
vezica urinară anterior, si rect posterior. Are rolul să primească ovulul fecundat, să-l protejeze
în timpul dezvoltării și să-l elimine la exterior după 270-280 zile.

5
 Uterul are aproximativ formă de pară, cu extremitatea superioară mai mare (corpul uterin)
din care pleacă trompele uterine și cea inferioară strâmtă (colul uterin). Între corp și col se
găsește o porțiune numită istm care în ultimele trei luni de sarcină formează segmentul inferior.
Uterul este format din trei tunici: seroasa la exterior, tunica musculară sau miometrul
și mucoasa la exterior.
Mucoasa uterină (endometrul) este supusă unor modificări ciclice coordonate hormonal,
se elimină lunar împreună cu o cantitate mică de sânge, reprezentând menstruația.
Trompele utrine (salpinge)
Sunt două conducte în formă de trompetă, câte una de fiecare parte a uterului, făcând
legătura între uter și ovar. Conduc ovulul captat din cavitatea abdominală până la locul de
întâlnire cu spermatozoidul (treimea externă) și, după aceea, oul sau zigotul către cavitatea
uterină unde se nidează.
Ovarele
Sunt glande perechi cu dublă funcție, excretorie (gametogenă ) de producere a celulelor sexuale
feminine și secretorie sau endocrină de producere a hormonilor. Pe suprafața ovarelor există
mici vezicule (foliculi ovarieni de Graaf) în număr de aproximativ 400000 din care se maturează
numai 300- 400, restul degenerând. La nivelul folicului are loc maturarea celulelor sexuale, după
care ovulul este expulzat împreună cu o cantitate de lichid în cavitatea abdominală.
Glandele anexe ale aparatului genital feminin sunt:
a) glandele lui Bartholin situate de o parte și de alta a orificiului vaginal, glandele lui Skene
situate în apropierea uretrei, glandele vestibulare.
b) glandele mamare sunt două organe pereche cu rol esențial în hrănirea nou-născutului.
Încep să se dezvolte mai vizibil în timpul pubertății și foarte mult în timpul sarcinii și
alăptării.
Menstruația
Menstruația este pierderea de sânge prin căile genitale care se produce, de regulă, la interval
de 28 zile. Apare la 11-14 ani și încetează la menopauză 40-50 ani. Durează în medie, 4-5 zile. În
cazul fecundației și, respectiv, a sarcinii menstruația încetează, apărând amenoreea, care se
prelungește pe o perioadă variabilă și în timpul lactației.

6
1.2. NOṬIUNI GENERALE DESPRE NAŞTEREA PRIN
CEZARIANĂ
1.2.1. DEFINIȚIE
Operația cezariană este o intervenție chirurgicală în care, prin secțiunea peretelui
abdominal și uterin, se extrage fătul și anexele sale din cavitatea uterină.
În cazul unei operații ce se execută înainte de termenul viabilității fetale, intervenția ia
numele de ,, mica cezariană “. Prin termenul de ,, cezariană“ se subînțelege extragerea fătului din
uter pe cale abdominală. Termenul de ,, cezariană vaginală “ este mai târziu adoptat și deși clasic,
nu este acceptat de toți.
Perfecționarea tehnicii, asepsie si antisepsie, apariția antibioticelor, metodele moderne
de anestezie reanimare, au făcut dintr-o operație eroică cu procent de mortalitate maternal și fetală
enorm, o operație îngrijită, făcută la timpul potrivit, ce salvează atât viața mamei cât și a fătului.
Cu toate acestea, deși tehnica este perfect stabilită, deși sunt progrese însemnate în
anestezie-reanimare și securitatea împotriva infecției, aceste două elemente ultime : anestezia și
infecția, rămân încă probleme mereu de actualitate și încă imperfect rezolvate, care fac din operația
cezariană un act cu multe neprevăzute.

1.2.2. INDICAṬIILE OPERAȚIEI CEZARIENE

Pot fi absolute, când nu există altă cale de rezolvare a nașterii, relative când operația
oferă avantaje și are mai puține riscuri pentru mamă și făt și complexe când sunt prezentate
mai multe anomalii, care luate în parte, nu indică operația, însă considerate în complexul lor,
indică operația cezariană ca cel mai bun procedeu de rezolvare a nașterii. Cele mai frecvente
indicații sunt:
În distocia prin exces de volum al fătului, când există o disproporție cefalo-pelviană se
impune proba travaliului, care va decide necesitatea intervenției. Când disproporția cefalo-
pelviană este dată de hidrocefalie, cazul se rezolvă prin manevre obstetricale.
Distocia de dinamică prin exces de contracții (hiperkinezia cu hipertonie sau diskinezia
uterină) devine o indicație pentru operația cezariană, când nu a putut fi corectată, când survine o
suferință fetală sau când nu sunt condiții pentru nașterea pe căi naturale (col rigid).

7
 Distocia de dinamică prin lipsă de contracții, reprezintă o indicație pentru cezariană, când
membranele fiind rupte prematur sau precoce, repetatele încercări de stimulare a travaliului
rămân fără rezultat și mai ales dacă apar semne de suferință fetală sau de infecție amniotică.
Distocia organică a părților moi. Tumorile praevia, rigiditatea colului cu lipsa de progresie
a dilatării, edemul colului, cicatricile, bridele sau anomaliile vaginale, cicatricile mari perineale,
pot face imposibilă nașterea pe căi naturale.
Placenta praevia este o indicație de urgență în caz de hemoragie abundentă sau de
inserție centrală a placentei, uneori chiar când fătul este mort.
În dezlipirea prematura a placentei normal inserate ca apoplexia utero-placentară cu
simptome manifestate de șoc grav, cezariana dă o șansă de a se obține un copil viu și de a face un
tratament adecvat (conservarea uterului prin histerectomie).

Fig. 1.3. Indicațiile operației cezariene(3)

1.2.3. PREZENTAṬIILE VICIOASE

Prezentația transversală, la primipare, este o indicație absolută pentru operația cezariană,
la fel prezentația frontală.
Prezentația facială intervine ca o indicație suplimentară la o primipară în vârstă, sau în
cazul unui bazin limită, când craniul rămâne la strâmtoarea superioară.
Prezentația pelviană ca atare nu constituie o indicație de operație cezariană, indicația
rezultă din asocierea altor elemente obstetricale sau sociale (bazin viciat, distocie de
dinamică, primipară în vârstă).
8
 Eclampsia și stările preeclamptice formează o indicație rară pentru operația cezariană;
se impune numai după eșecul tratamentului igieno-dietetic și medicamentos, când nu există
tulburări oculare grave, hipertensiune accentuată, albuminurie masivă.
Suferința fetală care nu poate fi corectată și convingerea că nașterea nu poate avea loc pe
căi naturale, neexistând condițiile necesare, se va impune cezariana.
Prolabarea cordonului, când colul nedilatat nu permite terminarea rapidă a nașterii,
face necesară cezariana.
Sarcina prelungită, diagnosticată și urmărită în maternitate necesită intervenția după
eșecul încercărilor repetate de declanșare a travaliului.
În izoimunizarea Rh, dacă au existat anterior accidente fetale prin incompatibilitate
și izoaglutininele necomplete cresc continuu în sângele mamei, există indicația de a întrerupe
sarcina sau prin ruperea membranelor, provocare de contracții uterine, sau, în caz de eșec, se va
rezolva prin cezariană.
Cicatricile recente ale uterului impun operația.
Stările patologice medicale și chirurgicale asociate sarcinii impun o atitudine electică.
Tuberculoza, în mod excepțional, funcția pulmonară fiind redusă, poate indica
extragerea fătului prin operație cezariană.
Cardiopatiile: intervenția chirurgicală provoacă modificări hemodinamice mai mari decât
o naștere normală. De aceea indicația rămâne obstetricală și excepțional medicală.
În hipertensiunea arterială și glomerulo-nefritele cronice, întreruperea sarcinii, în
perioada viabilității fătului, va fi impusă de agravarea bolii.
Sindromul de abdomen acut chirurgical: indiferent de cauza determinantă a sindromului
de abdomen acut chirurgical (apendicită, ocluzie intestinală, torsiune de tumoră etc.) survenit în
ultimul trimestru de sarcină, desfășurarea fenomenelor este foarte gravă, mai ales că
diagnosticul este dificil. Tratamentul chirurgical propriu afecțiunii respective este precedat de
extragerea fătului prin operația cezariană.
Cancerul, indiferent de organul afectat, tratamentul propriu-zis al cancerului trebuie să
fie precedat de evacuarea sarcinii în ultimul trimestru. În cazul cancerului de col uterin, tratamentul
chirurgical al neoplaziei poate fi precedat de evacuarea uterului, în același timp operator.
Unele afecțiuni extragenitale, ca diabetul , boala Basedow, scleroza în plăci, epilepsia, pot
da indicație pentru operație.

9
1.2.4. INDICAṬII DIVERSE DE OPERAṬIE CEZARIANĂ
Uterele cicatriceale care sunt rezultate din operațiile cezariene anterioare. Aceste cicatrici,
prin neregularitatea lor, situația corporeală, număr, urmări febrile, sunt mai importante și au
mai multe riscuri de ruptură uterină în travaliu și chiar în ultimele luni de sarcină. Natura cicatricii-
ruptura uterină, și evoluția postoperatorie, stări febrile, supurații, pot fi elemente de indicații
cezariană fără probe de travalii.

1.2.5. CONTRAINDICAȚII
Cea mai importantă și cea mai frecventă este posibilitatea rezolvării cazului pe cale obstetricală :
 făt mort sau de calitate îndoielnică-muribund, prematuritate de gradul III,
 hidrocefalie;
 monstruozități;
 infecție intro-amniotică gravă; unele contraindicații țin de starea generală a mamei care ar
contraindica orice altă intervenție chirurgicală;
 leziuni supurative ale peretelui abdominal;
 prezentația angajată.

1.2.6. ANATOMIE PATOLOGICĂ SPECIALĂ

CEZARIANA CORPOREALĂ nu pune probleme speciale de anatomie: fața anterioară a
uterului, regiune în care se incizează de obicei uterul, este în raport direct cu peretele
abdominal și rareori cu ansele intestinale.
CEZARIANA SEGMENTARĂ însă, prin faptul că se execută pe o regiune mai puțin
accesibilă dar mai ales pe o regiune care suferă în ultimele luni de sarcină și în travaliu
modificări importante, ridică unele probleme speciale de anatomie.

Fig. I.4. Extragerea fatului (4)

Incizia transversală a lui face ca o bună parte din fibrele musculare extinse de prezentație și
de contracțiile de travaliu să se concentreze în zonele superioare, în așa fel încât buza superioară a
inciziei este net mai groasă față de cea inferioară.
10
1.2.7. FIZIOPATOLOGIE
Operația cezariană, considerată ca o operație simplă ce rezolvă multe probleme obstetricale
și stări patologice asociate sarcinii, pune în discuție numeroase fenomene de fiziopatologie ce
privesc acest act operator. Cele mai importante sunt:
a) Efectele hemodinamice ale operației;
b) Fenomenele fiziopatologice de le nivelul inciziei și cicatricii uterine;
c) Efectele operației asupra nou-născuților.
Efectele hemodinamice ale operației cezariene
Multă vreme afecțiunile cardiace au fost considerate ca o indicație pentru operația
cezariană.Studii ulterioare au arătat că boala cardiacă nu este o indicație de operație cezariană,
indicația fiind numai obstetricală .
Fenomenele fiziopatologice de la nivelul inciziei și cicatricii uterine
Cicatricea transversală pe segmentul inferior prezintă o reacție conjunctivă mai mică
și o regenerare musculară bună. Calitatea cicatricii transversale de la nivelul segmentului inferior
este dată de următorii factori:
1) Secțiunea sau dilacerarea fibrelor musculare în sensul orientării lor. Plăgile operatorii musculare
se vindecă cu atât mai bine cu cât urmează orientarea fibrelor. Cezariana segmentară urmărește
dispoziția acestor fibre.
2) Regiunea segmentului inferior este supusă mai puțin involuției, deci plaga are timp mai mult de
vindecare.
3) Într-o regiune cu musculatură redusă, puțin contractilă, marginile plăgii nu se retractă,
favorizând astfel cicatrizarea.
4) Regiune puțin vascularizată, hemoragiile locale postoperatorii sânt rare și deci posibilitățile de
dezunire a plăgii prin hematoame simple sau infectate și ele rare.
5) Segmentul inferior devine, după involuție, o regiune uterină redusă la minimum, istmul uterin,
în care cicatrizarea aproape a dispărut.
6) Peritoneul mobil al regiunii permite o izolare perfectă a plăgii de cavitatea abdominală, deci
reducerea la minimum a infecției secundare a marii cavități peritoneale.
Cu toate acestea plaga segmentară poate să se elimine în întregime, să fie de calitate
proastă, conjunctivă, redusă la câteva fibre conjunctive ce pot în mod spontan într-o nouă sarcină,
înainte sau în travaliu, să se rupă complet sau incomplet ( acoperite numai de peritoneu).
Cauzele acestor deficiențe de vindecare sunt:
11
 1. Infecția;
2. Defecte de tehnică (suturi prea laxe sau prea strânse);
3. Inserția placentară locală;
4. Fragilitatea particulară a mușchiului uterin, fără cauze precise.

1.3. MANIFESTĂRI CLINICE

MODIFICĂRILE ORGANISMULUI ÎN TIMPUL NAȘTERII
Sarcina reprezintă un eveniment fiziologic deosebit în viața femeii, reprezintă o
împlinire a menirii acesteia, aceea de a procrea. Pentru ca sarcina să se dezvolte normal, să se
nască un copil sănătos este necesară o bună colaborare între gravidă și asistenta medicală,
comunicarea făcându-se în ambele sensuri: prima să furnizeze permanent informații despre
starea sa și să-și formeze anumite comportamente, a doua să știe să selecteze informațiile, să
desprindă problemele, pe care să le rezolve împreună cu gravida și la nevoie cu medicul.
SISTEMUL NERVOS
Sarcina creează în organism o nouă stare de echilibru, care are la bază stimulii plecați de la
uter la ou; crește tonusul vagal, ceea ce explică apariția grețurilor, vărsăturilor, salivației; pot apărea
o serie de tulburări psihice, fatigabilitate, în funcție de tipul de sistem nervos al gravidei; anxietatea
și tulburarea somnului.
SISTEMUL ENDOCRIN
Hipertrofia unor glande (adenohipofiza, corticosuprarenala și tiroida) determină creșterea
cantității de hormoni; crește secreția de glucocorticoizi și mineral-corticoizi; tiroida este
hiperactivă, crește metabolismul bazal; paratiroidele trebuie să facă față metabolismului crescut;
prolactina atinge un nivel maxim chiar înainte de naștere; corpul galben de sarcină înlocuiește
corpul galben menstrual, este sursa principală a secreției de foliculină și progesteron în primele trei
luni de sarcină, apoi funcția este preluată de placentă.
METABOLISMUL
Crește în sarcină datorită hiperfuncției tiroidiene, intensificării activității cordului și
aparatului respirator; temperatura corpului crește ușor până în luna a treia de sarcină; crește lipemia
(1000-1200mg); gravida are nevoie de mai multe proteine (1,5|kg corp); crește volumul plasmatic
până la șapte luni, apoi scade progresiv, se modifică metabolismul fosfo-calcic; la termen o gravidă
cedează în medie 30g fătului, în special în săptămânile 30-40; cantitatea de calciu scade ușor, putând
apărea carii dentare, fracturi.

12
TEGUMENTELE
Pielea este lucioasă, catifelată; glandele sebacee și sudoripare sunt mai active; la 70-75% din
gravide apare hiperpigmentația pe față (masca sau cloasma gravidică) mai ales pe frunte, buza
superioară, nas și pomeții obrajilor; vergeturile abdominale, de culoare roz la primipare și sidefii la
multipare.
SISTEMUL OSTEOARTICULAR
Suferă modificări prin decalcifiere; relaxarea articulației bazinului și chiar a articulațiilor
intervertebrale; modificarea mersului și posturii este determinată de creșterea în greutate.
APARATUL RESPIRATOR
În ultimele luni de sarcină uterul gravid limitează mișcarea diafragmului, împingându-l în
sus cu aproximativ 4cm; apare o hiperventilație constantă; scade concentrația de CO2 din sângele
matern; în sarcina gemelară, în hidraamnios numărul respirațiilor crește mai mult.
APARATUL CARDIO-VASCULAR
Suferă cele mai importante modificări anatomice, funcționale și hemodinamice; crește
debitul cardiac; crește ritmul cardiac cu 10-15 bătăi pe minut; tensiunea arterială nu se modifică la
gravidele sănătoase; crește presiunea venoasă; crește coagulabilitatea, ceea ce predispune la
tromboză; crește VSH-ul.
APARATUL DIGESTIV
Prezintă modificări care se instalează precoce și care interesează toate segmentele; ptialismul
și sialoreea pot fi jenante; dureri epigastrice și arsuri retrosternale; apar frecvent hemoroizi; ficatul
este mult solicitat; scade peristaltismul, ceea ce explică tendința la constipație; cresc
transaminazele; transformă nu numai substanțele necesare organismului matern, ci și pe cele
necesare fătului, precum și substanțele toxice venite de la făt.
APARATUL EXCRETOR
Rinichii sunt supuși unei munci suplimentare; sunt puțin măriți ca volum, au circulația mai
activă; crește diureza la 1500-1800ml/ 24h; scade densitatea urinară; polakiurie și disurie datorită
compresiunii exercitate pe vezică.
TULBURĂRI NEUROLOGICE
Compresiunea pe nervii pelvici determinată de creșterea uterului; durere lombară din cauza
lordozei exagerate; senzație de furnicături în mâini; cefalee, vertij, amețeli, anxietate, nesiguranță.
GLANDA MAMARĂ

13
 Senzație de greutate, chiar dureri și înțepături; sânii cresc în volum, se dezvoltă o rețea
venoasă (Haller); mamelonul se mărește, devine turgescent, capătă o colorație brun-închisă; apare
secreția de colostru, ca urmare a intrării în acțiune a prolactinei.
APARATUL GENITAL. MODIFICĂRILE UTERULUI
Volumul crește ajungând la următoarele diametre la termen:
vertical: 33-37cm : de la 24cm
transvers : 6,5cm de la 4 cm;
antero-posterior: 22-23cm de la 2,5cm;
Capacitatea crește de la 5-6ml la 4000-5000ml, iar în cazuri patologice putând ajunge la 10-
15 l; greutatea crește de la 50g la 1000-1500g; forma-asemănătore cu o pară în primele luni;
Sferică în lunile III-V;
Ovoid în lunile VI-IX;
Situația - în primele 6 săptămâni este organ intrapelvin, pentru ca apoi să se aprecieze
mărimea în funcție de simfiza pubiană, ombilic sau apendice xifoid.
Consistența: păstos, ramolit, la început, în lunile 3-4 este elastic și renitent după luna a
cincea, din cauza lichidului amniotic.
Modificările fiziologice constau în : sensibilitate, excitabilitate, retractabilitate și
contractibilitate.
Colul uterin - își schimbă consistența, cresc dimensiunile;
Ramolirea permite dilatarea la naștere.
Vulva și vaginul - prezintă o congestie locală,de culoare violacee, din cauza creșterii
vascularizației din zonă;
Apare o secreție vaginală datorită hormonilor estrogeni și progesteron - un lichid vâscos.

INCIZII ÎN OPERAṬIA CEZARIANA

Fig 1.5.Incizii (5)

14
1.4. INVESTIGAṬII PARACLINICE
EXAMENE DE LABORATOR ŞI PARACLINICE
Se efectuează la început și pe parcursul supravegherii, ritmul fiind stabilit de către medic în
funcție de evoluția sarcinii.
Determinarea hemoglobinei și hematocritului, în scopul depistării unei anemii, care este
frecvent întâlnită în sarcină. Se repetă în săptămânile 30-32;
Determinarea grupei sanguine și a Rh-ului ( inclusiv pentru soț);
Examenul serologic pentru sifilis (VDRL);
Examene de laborator
Recoltarea sângelui se face dimineaţa pe nemâncate sau, cel mult după un mic dejun care să
nu fi cuprins nici o formă de grăsime animală sau vegetală (lapte, unt, ouă, ciocolată, margarină
etc.). De asemenea, cina din seara precedentă trebuie să fi fost lipsită de grăsimi. Asistenta medicală
pregăteşte materialele necesare pentru manevrele medicale, pregăteşte psihic pacientul, pregăteşte
locul de elecţie, i se explică pacientului tehnica şi necesitatea ei, se recoltează produsul patologic,
se etichetează produsul, se trimite la laborator si se notează în foaia de observaţie. Recoltarea
hemoleucogramei, se realizeaza prin puncţie venoasa sau prin inţeparea pulpei degetului şi sunt
necesare eprubete mov cu două picături de anticoagulant cu 0,1 ml EDTA, recoltându-se 2-3 ml în
funcţie de eprubetă. Se poate evidenţia hemoglobina, hematocritul, globulele albe, globulele roşii,
trombocitele, formula leucocitară şi indicii hematologici (VEM, CHEM).
Glicemia – se recoltează prin puncţie venoasă aspirând 2 ml sânge, având ca
anticoagulant,fluoruradesodiu–4mg Valori: 80–120mg/dl. Colesterolul Valorile normale variază in
functie de vârsta, regim alimentar si zona geografică. Limita superioară admisă este de 200 mg % ml
(Europa). Utilitatea testului : detectarea tulburărilor lipidelor plasmatice in vederea evaluării
riscului potenţial al unor afecţiuni coronariene aterosclerotice. Fibrinogenul – se recoltează 4,5 ml
sânge prin puncţie venoasă, având drept anticoagulant citratul de sodiu 3,8%-0,5ml .
Ionograma – se aspiră 4,5-5 ml sânge prin puncţie venoasă, fără anticoagulant, Electroforeza
proteinelor. Pentru recoltarea indicilor de coagulare sunt necesare eprubetele albastre care conţin 0,5
ml citrat de sodiu recoltându-se 4,5 ml de sânge. Se pot evidenţia timpul de protrombină, activitatea
de protrombină, APTT, timpi de coagulare, INR, fibrinogen.
Valori normale : TS = 2'- 4' TC = 5'- 8'. Pentru recoltarea VSH-ului se folosesc eprubete
negre cu 0,4 ml de anticoagulant citrat de sodiu, recoltându-se 1,6 ml se sânge.

15
 - Examenul bacteriologic al secreției vaginale, eventual antibiograma depistarea și tratarea
gonoreei;
- Examenul sumar de urină, se efectuează la fiecare consultație, pentru identificarea
proteinuriei, și glicozuriei, eventual urocultura; Timpul de sângerare și timpul de coagulare.

INVESTIGAṬII ULTRASONICE PE PARCURSUL SARCINII

AUSCULTAȚIA DOPPLER- pentru depistarea activității cardiace fetale și pentru măsurarea
fluxului sanguin în vasele ombilicale și în arterele fetale mari.
- ECOGRAFIA- se folosește frecvent în obstetrică în următoarele cazuri:
Diagnosticul sarcinii; stabilirea vârstei sarcinii; diagnosticul de evolutivitate a sarcinii;
localizarea placentei; stabilirea sexului fetal.
ALTE INVESTIGAȚII EFECTUATE ÎN SARCINĂ
EXAMENUL LICHIDULUI AMNIOTIC
AMNIOSCOPIA- constă în vizualizarea polului inferior al oului, putând traversa chiar membranele,
apreciind cantitatea și culoarea lichidului amniotic. Normal, acesta este clar, transparent, cu flacoane
de vernix. Patologic acesta poate fi: galben sau verde, în suferința fetală; brun-roșu, când fătul este
mort, macerat. Nu se face înainte de a 36-a săptămână, deoarece declanșează travaliul.
AMNIOCENTEZA- puncția amniotică este o investigație invazivă, presupune prelevare de lichid
amniotic prin pătrunderea cu un ac de puncție prin peretele abdominal și prin peretele uterului, în
plină cavitate amniotică. Se poate face începând cu săptămânile 16-18 de gestație. Lichidul
amniotic poate fi studiat punând în evidență celulele de origine fetală, compoziție chimică și
enzimatică. Fiind o investigație invazivă nu este lipsită de riscuri: după amniocenteză pot apărea
avorturi și nașteri premature în proporție de 0,5-1,5% și sângerări.
EXAMENUL SECREȚIEI VAGINALE- efectuarea examenului secreției vaginale la luarea în
evidență a gravidei este obligatoriu; examenul va fi repetat ori de câte ori va fi necesar; leucoree
abundentă, simptomatologie locală - prurit, arsuri; examinarea secreției vaginale la gravidă
reprezintă una din prevederile legislative antivenerice; Ph- ul vaginal este ceva mai acid în sarcină
decât în afara gestației;valoarea medie a Ph-ului este 4,3. În afara sarcinii încărcarea estrogenică
reglează Ph-ul cuprins între 4,5-6; flora vaginală dominantă este reprezentată de către bacilul
Doderlaein, bacilii Doderlaein; glicogenul și acidul lactic sunt factori de apărare a vaginului față de
infecții. Secreția vaginală va fi examinată bacteriologic , parazitologic și oncologic; înainte cu 2
zile de recoltare este necesar repaus terapeutic și sexual. Cu 12 ore înainte de recoltare femeia va
16
evita toaleta vaginală. Bolnava fiind în poziție ginecologică se evidențiază vaginul cu valvele sau
speculul și se recoltează o picătură din conținutul vaginal cu o baghetă de sticlă sau cu ansa,
recoltând din fundul de sac posterior, mijlocul vaginului, cavitatea cervicală, precum și din
glandele parauterale și meatul urinar; printre infecțiile și infestările vaginale frecvente în
sarcină se numără: candidoza tricomoniaza, colpitele banale, vaginita gonococică, ce duce la
complicații neonatale- oftalmia, artrita gonococică, vulvita la fetițe, Chlamydia, micoplasmele,
infecțiile cu virus herpetic sau citomegalic
EXAMENUL CITOVAGINAL-HORMONAL: în sarcină capătă amprenta impregnării hormonale
caracteristică; accesibilitatea și simplitatea tehnicii de lucru fac încă utile frotiurile
citovaginale hormonale în supravegherea biologică a sarcinii, dar apariția și perfecționarea
metodelor paraclinice au determinat minimalizarea acestei metode.
EXAMENUL RADIOLOGIC: riscul iradierii fetale și perfecționarea diagnosticului ecografic
au limitat mult examenul radiologic. Examenul radiologic este interzis până în luna a V-a de
sarcină. După luna a VI-a se apelează la acest mijloc de investigație numai în cazuri cu totul
excepționale, când salvarea mamei o cere. Examenul radiologic se folosește: pentru evidențierea
retenției de făt mort; pentru aprecierea formei și dimensiunilor micului bazin al mamei în apropierea
termenului- radiopelvimetrie; aprecierea maturității fetale prin căutarea unor puncte de osificare
fetale.
CONDIȚIILE OPERAȚIEI CEZARIENE
- Condițiile ideale ale executării operației cezariene sunt greu de îndeplinit totdeauna.
Ele reies în amănunt din indicații și contraindicații în general.Totuși se pot reduce la 3
condiții generale: făt viu sau viabil, prezentația nefiind angajată; segmentul inferior format;
lipsa de infecție a cavității amniotice.
COMPLICAȚII POSTOPERATORII
Complicații în primele 48 de ore după operație
a) Atonie intestinală postoperatorie caracterizată prin meteorism, puls mai frecvent, uneori,
febră. Se datorește iritației peritoneale prin lichidul amniotic și sânge, manevrelor abdominale
sau a unei infecții peritoneale minore, adăugându-se și efectele anesteziei. Tratamentul
constă în evacuarea gazelor prin tub de gaze, injecții cu prostigmina, ser clorurat hipertonic
intravenos, aspirație duodenală continuă, rehidratare. Este necesar tratamentul antibiotic.
b) Infecția generalizată (streptococică, stafilococică) are o semnificație gravă atunci când
apare în primele zile. Pe lângă fenomenele generale de infecție ( febră, puls ridicat),
17
 importante sunt alterarea stării generale, subicterul, oliguria; poate rămâne o septicemie
sau evolua către o peritonită generalizată sau septicopiemie. Tratamentul de bază este cel
antibiotic intensiv cu antibiotice cu spectru larg.
Complicații între ziua a-4-a , a- 6-a postoperatorie
a) Sindromul ocluziv survine de cele mai multe ori atoniei primelor zile, care se accentuează cu
tot tratamentul instituit. Excepțional survine un sindrom acut. Imposibilitatea
vindecării sindromului cu o terapeutică medicală (clisme hipertonice, aspirație duodenală,
parasimpaticomimetice - Prostigmin, Miostin, Neozerina, ser clorurat intravenos, rehidratare,
infiltrații paravertebrale lombare cu novocaină) și alterarea stării generale, necesită
intervenția operatorie.
b) Peritonita generalizată este o complicație foarte gravă, cu atât mai gravă cu cât diagnosticul
este greu de pus. Abdomenul nu prezintă apărare musculară și este destins, dureros;
oprirea materiilor fecale și gazelor poate face loc diareei. Elementele ce conduc la diagnostic
sunt de cele mai multe ori indirecte: alterarea stării generale, faciesul specific, creșterea febrei,
a frecvenței pulsului, vărsăturile, iar ca examene de laborator, creșterea leucocitelor și ureei
sanguine oră de oră. Tratamentul antibiotic masiv, instituit înainte de apariția fenomenelor
peritoneale, nedând rezultat, este nevoie de intervenție chirurgicală, care de cele mai multe ori
este inoperantă.
Complicațiile după prima săptămână
Sunt infecțioase, localizate sau tromboembolice.
Infecțioase:
- hematom infectat în regiunea tranșei segmentului inferior; infecții propagate: flegmoane ale
ligamentului larg abcese ce pot duce la fistule uteroparietale; infecții ale peretelui abdominal;
eliminarea liniei de sutură uterină prin vagin; dezunirea plăgii abdominale; endometrite,
retenție de lohii.
Boala tromboembolică este o complicație de temut în cezariană. Poate să se manifeste
printr-o embolie pulmonară brutală, mortală, prin tromboflebite pelviene sau ale membrelor
inferioare, în fine prin tromboflebite cerebrale. Dacă embolia pulmonară brutală este în
majoritatea cazurilor în afara posibilităților terapeutice, celelalte forme necesită tratamentul
anticoagulant și antiinfecțios.
COMPLICAŢII RARE

18
 Mult mai rar se pot întâlni după operația cezariană: ictere, complicații pulmonare,
fistule ureterale vezico-uterine, uretero-pielite, psihoza puerperală.

1.5. PROGNOSTIC
PROGNOSTIC MATERN
Prognosticul matern imediat al operației cezariene a devenit în ultimii ani, prin progresul
mijloacelor de anestezie-reanimare, a utilizării antibioticelor și prin urmărirea competentă a
gravidelor, foarte bun. Chiar dacă unele statistici arată zero mortalitate maternă ele sunt făcute pe
un număr limitat de cazuri și nu este mai puțin adevărat că alte statistici dau o cifră de mortalitate
impresionantă.
Morbiditatea a scăzut la fel foarte mult. Cele mai frecvente sunt evoluțiile febrile, uneori
fără o localizare precisă a infecției. Cu un procent de morbiditate infecțioasă ce oscilează între
20-25%, operația cezariană poate fi considerată ca o operație cu urmări postoperatorii simple.
În ceea ce privește prognosticul îndepărtat, cel mai grav și frecvent accident al unei femei
care a suferit o operație cezariană, este ruptura cicatricii uterine la o nouă sarcină (excepțional
în timpul sarcinii și de obicei în travaliu). Cezarienele clasice, care dau rupturile uterine cele mai
numeroase, sunt excepționale; rămâne totuși un procent de 2-3 rupturi ale cicatricii de cezariană
cu ocazia unei noi nașteri.
Dintre alte urmări îndepărtate ale operației cezariene cităm: o scădere a fecundității, mai
mult voluntară; uneori dismenoree sau tulburări menstruale de altă natură (mai mult în
cezariana corporeală); un procent mai mare de nașteri premature și mai puțin de avorturi; nașteri
cu distocie dinamică (cicatricea uterină acționând ca un ecran ce oprește unda de contracție);
sindrom aderențial abdominal (dureri, fenomene subocluzive).
PROGNOSTIC FETAL
Prognosticul fetal este mai puțin bun decât cel matern; prematuritatea, afecțiunea pentru
care s-a făcut cezariana, suferința fetală înainte de operație, anestezia și chiar operația,
întunecă acest prognostic. Există un procent tot atât de însemnat de reanimări prin asfixie de
grade diferite (29% asfixie și 12% mortalitate fetală). Cu toate acestea, făcută la timp și în bune
c ondiții, operația cezariană este incomparabil mai puțin traumatizantă pentru făt decât o manevră
obstetricală majoră (versiune, mare extracție, forceps) și este și din acest punct de vedere preferabilă
unei intervenții obstetricale laborioase.

19
 Din cele spuse privind complicațiile și prognosticul operației cezariene, rezultă că
această intervenție, deși simplă, nu este anodină. De aceea indicația de operație cezariană trebuie
pusă cu multă responsabilitate.

1.6. TRATAMENT
La indicația medicului se administrează:
 antibiotice; antispastice; anticoagulante; perfuzii; oxigenoterapie;
 NO-SPA - este un medicament antispastic, folosit pentru tratamentul simptomatic al spasmului;
 SCOBUTIL - are efect spasmolitic intens asupra miometrului, nu influențează contracția uterină
ritmică, normală. Facilitează dilatația și scurtarea travaliului. Nu induce efecte nocive la
făt. Se administrează per os, sau injectabil intramuscular, intravenos;
 PAPAVERINĂ- efect antispastic, secundar tocolitic, în travaliu diminuează tonusul, mai ales
în caz de hipertermie. Favorizează dilatația de aceea se indică în tulburări de dinamică, în
distocii de col, se poate administra per os sau injectabil intramuscular și intravenos;
 DIAZEPAM - tranchilizant și tocolitic, are o acțiune spasmolitică, acționează central, cu
efect sedativ. Se indică în travaliu pentru regularizarea contracțiilor, relaxarea orificiului
uterin, pentru combaterea anxietății;
 ALGOCALMIN- analgezic și antipiretic cu acțiune intensă la administrarea intravenoasă.
Slab antiinflamator, antispastic, puternic miotrop;
 FRAGMIN- aparține unei grupe de medicamente care acționează asupra unor substanțe
implicate în coagularea sângelui. Fragmin previne formarea și dezvoltarea cheagurilor de
sânge în interiorul vaselor sanguine;
 CEFORT- antibiotic din clasa cefalosporinelor clasa III utilizat în profilaxia
infecțiilor chirurgicale;
 GLUCOZĂ- monozaharidă fiziologică, reprezintă o sursă de energie disponibilă, soluția
izotonă crește volemia și combate deshidratarea;
 SER FIZIOLOGIC- prin clorura de sodiu din compoziția sa, asigură menținerea echilibrului
osmotic și rehidratarea organismului și intervine în metabolismul sărurilor minerale;
 Antivomitive - EMETIRAL( supozitoare, tablete) ;
Pentru evitarea constipației se administrează supozitoare cu glicerină.

20
CAPITOLUL II. INGRIJIRI GENERALE

2.1. LA INTERNAREA GRAVIDEI

La serviciul de internare se primește gravida cu multă atenție și grijă, avându-se o atitudine
apropiată, plină de căldură și respect.
Se informează gravida asupra stării ei de sănătate, se asigură că sarcina și operația
cezariană sunt în evoluție normale. Se explică gravidei modificările petrecute în organismul său
în timpul sarcinii și cezarienei, pentru a-i câștiga încrederea.
În registrul de internări și în foaia de observație se înregistrează gravida pe baza buletinului
de identitate și carnetul de mamă.
ANAMNEZA- INTEROGAREA PACIENTEI.
Pe baza carnetului de mamă ne interesează data ultimei menstruații (DUM) care ne permite
să calculăm data probabilă a nașterii (DPN): se adaugă 10 zile la DUM și se adaugă 9 luni sau 270
zile.
Antecedentele heredocolaterale pot releva eventuale afecțiuni cu transmisie genetică sau
boli cronice cu incidență familială crescută; obezitate, diabet zaharat, insuficiență vasculară,
hipertensiune arterială, TBC.
Antecedentele obstetricale vor consemna: instalarea menarhei și caracteristicile
ciclului menstrual, avorturile spontane anterioare referitoare la vârsta sarcinii, circumstanțele
avortului, evacuarea uterină spontană sau instrumentală; întreruperea voluntară de sarcină-
delictuală sau la cererea pacientei , vârstă de sarcină, perioada post abortivă normală sau grevată de
complicații ca sângerări, febră crescută.
Referitor la sarcinile anterioare: numărul, desfășurarea normală sau nu, necesitatea
vreunei spitalizări anteriore legată de sarcină sau a unui tratament medical, datele și
circumstanțele fiecărei nașteri, starea copilului la naștere (scorul APGAR), greutatea copilului
la naștere, dacă a necesitat reanimare la naștere, dacă a avut nevoie de o perioadă prelungită în
serviciul secției nou-născutului, care a fost tratamentul aplicat, starea actuală a copilului. Se
consemnează grupul sanguin, Rh-ul, eventualele boli ale fătului, iar în caz de grup sanguin Rh
negativ, dacă s-au administrat globuline anti- D.
Nu vor fi omise ambianța psihică familială și la locul de muncă, consumul de alcool,
fumatul, locuința, alimentația, venitul familial.

21
EXAMENUL CLINIC GENERAL AL GRAVIDEI
La internarea în spital cuprinde măsurarea înălțimii, greutății, pulsului și tensiunii
arteriale, consemnarea în fișa pacientei, examinarea peretelui abdominal și a membrelor
inferioare (edeme), auscultația cardiacă și pulmonară.
Examenul obstetrical presupune următoarele:
Bătăile cordului fetal (BCF) se pot asculta din luna a V-a cu un ritm embriocardic de 120-150/min.
la tactul vaginal, efectuat în condiții de asepsie, cu blândețe gravida fiind în poziție
ginecologică, se explorează: perineul, vaginul: culoarea, suplețea, permeabilitatea acestora; colul:
lungimea, consistența, situația, permeabilitatea orificiului extern; membranele: rupte sau intacte;
segmentul inferior: bine dezvoltat, larg și gros sau subțire, rău format; prezentația: natura-craniană,
pelviană, raportul cu strâmtoarea superioară: sus situată sau mobilă, aplicată –a luat contact cu
strâmtoarea superioară, dar este mobilizată, coborâtă; prezentația a pătruns în escavație pelviană;
La inspecție, abdomenul este mărit ca volum, destins de uterul gravid, axul lung al uterului fiind
vertical, în axul abdomenului. Măsurarea înălțimii fundului uterin (ÎFU) se raportează la
marginea superioară a simfizei: ÎFU este de 32-34cm la termen.
Palparea dă informații despre: tonusul peretelui abdominal și al uterului, vârsta sarcinii,
dimensiunile fătului, așezarea: prezentația-poziția fătului, compatibilitatea cap-bazin în
vederea nașterii. Tehnica palpării-palparea a fost sistematizată în 4 timpi succesivi de examinare
sau manevra.
Tușeul vaginal - dă informații despre:
Col - lung și închis dacă travaliul este la început și mai ales dacă este vorba despre o
multipară; uneori deja șters, mai mult sau mai puțin dilatat dacă travaliul a avansat.
Starea membranelor- dacă sunt rupte, degetul ce trece prin colul înmuiat ia contact direct cu
prezentația. În cursul examinării se scurge lichid amniotic la care ne interesează abundența și
mai ales culoarea. Lichidul amniotic verzui și BCF modificate sunt cele două semne importante ale
suferinței fetale.
Dacă sunt intacte, degetul întâlnește bombarea elastică a pungii apelor care începe să se
formeze. Nu se scurge lichid amniotic.
Prezentația- tipul: craniană, pelviană, eventuale prezentații distocice: frontală, facială; raportul cu
strâmtoarea superioară: mobilă, aplicată fixată, coborâtă (semne Forabeuf);
Starea bazinului- grosimea, suplețea părților moi; Promotoriu - se atinge - nu se atinge;
concavitatea sacrată; spinele sciatice - proeminente/ neproeminente; arc pubian se vor evidenția
22
anumite elemente care vor da prognosticul nașterii: volumul fătului, tipul prezentației, calitatea
CUD și starea bazinului și a colului. Se va putea hotărî calea de naștere: joasă sau înaltă, prin
cezariană. Asistenta va supraveghea preluarea de către persoana desemnată în secţie a obiectelor
personale ale pacientului, pe bază de inventar, obiectele de valoare fiind trimise acasă prin
aparţinători. Gravida va fi transportata în salon.

2.2. ASIGURAREA CONDIŢIILOR DE SPITALIZARE

Scopul spitalizării gravidelor în majoritatea cazurilor, este nasterea si vindecarea. Pentru a
realiza acest lucru trebuie create nişte condiţii prielnice necesare ridicării forţei de apărare şi
regenerare a organismului. Gravida va fi primit cu căldură şi condus în salon, unde i se va arăta
patul. Cu această ocazie, asistenta îi va arăta salonul şi baia, îi va prezenta şi colegii de cameră,
creând de la bun început o atmosferă caldă între paciente .
După ce i s-a repartizat patul, înainte de a se culca, gravida va fi iniţiată asupra
regulamentului de ordine interioară a spitalului. I se vor arăta locul şi modul de funcţionare a
robinetelor de apă, amplasarea sălilor de examinare şi tratamente, a oficiilor, precum şi modul de
funcţionare a aparatelor semnalizatoare, obligaţiile ei în timpul spitalizării, drepturile, precum şi
raporturile pe care trebuie să le aibă cu personalul secţiei, atrăgându-i-se atenţia să adreseze cu curaj
toate cererile şi plângerile, asistentei sau medicului de salon.
În condiţiile spitalizării, patul reprezintă pentru gravida spaţiul în care îşi petrece majoritatea
timpului şi unde i se asigură îngrijire. De aceea pacientele trebuie să fie asiguraţe cu lenjerie
compusă din: lenjerie de corp: lenjerie de pat: saltea, 1-2 perne, 2 cearşafuri (1 simplu, 1 plic), feţe
de pernă. Gravidele trebuie ferite de frig, ele vor fi îngrijite în saloane călduroase, fără curenţi de
aer, cu temperaturi constante de 20-22°C. Din acest punct de vedere este bine dacă saloanele
mamicilor , sa fie mai mici şi cu cât mai puţine paturi.
După ce gravida a fost culcată în pat, asistenta îi completează foaia de observaţie, îi măsoară
temperatura, pulsul şi tensiunea arterială. Datele obţinute se înscriu în foaia de observaţie. Asistenta
înştiinţează apoi asistenta şefă despre gravida nou venită, aceasta va nota numele şi datele personale
ale gravidei împreună cu diagnosticul de internare, în registrul de internare al secţiei.
Pentru asigurarea alimentelor necesare pacientelor, pentru ziua respectivă, se va completa
foaia de alimentaţie, trimisă ulterior la bucătărie, cu o anexă privind necesarul de alimente ale
pacientei nou venite. În ziua următoare, gravida figurează în toate evidenţele şi bonurile de cerere
ale secţiei.

23
2.3. ASIGURAREA CONDIŢIILOR IGIENICE A PACIENTELOR
INTERNATE
2.3.1.PREGĂTIREA PATURILOR ŞI A ACCESORIILOR LUI
Din cauză că pacienta îşi petrece majoritatea timpului de boală şi convalescenţă în pat, acesta
trebuie să îi confere gravidei un anumit confort: să fie comod; să prezinte dimensiuni potrivite care
să satisfacă cerinţele de confort atât ale pacientei cât şi ale personalului de îngrijire; comod pe
podea; să fie uşor de manipulat şi de curăţat; salteaua să fie puternică, elastică, bine întinsă pentru a
nu ceda sub greutatea pacientei. Mobilierul trebuie să fie uşor de curăţat, mesele, noptierele şi patul
trebuie curăţate şi dezinfectate după fiecare pacienta. Se şterge fiecare mobilier în parte şi se
dezinfectează, pentru a asigura pacientei o îngrijire bună.

2.3.2. ASIGURAREA IGIENEI PERSONALE, CORPORALE ŞI VESTIMENTARE A

PACIENTULUI
Pentru îndepărtarea murdăriei de pe suprafaţa pielii, pacienta trebuie supusa unei băi
generale. Deoarece gravidele pot transpira din cauza durerii, asistenta medicală va sfătui gravida să
facă baie ori de câte ori este nevoie, schimbându-li-se lenjeria de corp şi de pat. La efectuarea
toaletei zilnice trebuie avut în vedere că pacientele sunt sensibile faţă de scăderea temperaturii
ambiente. Din acest motiv ele vor fi dezbrăcate numai în încăperi bine încălzite. Igiena pacientei
cuprinde şi tăierea unghiilor scurt, rotunjirea şi pilirea lor, spălarea şi pieptănarea părului. O atenţie
deosebită trebuie acordată toaletei cavităţii bucale.

2.3.3. ASIGURAREA TOALETEI GENERALE ŞI PE REGIUNI, A PACIENTULUI

IMOBILIZAT
Dacă starea generală a pacientului nu-i permite acesteia asigurarea igienei personale, se va
proceda la efectuarea toaletei pe regiuni, la patul pacientei.
La sfârşit se va face toaleta organelor genitale şi a regiunii perianale. Dacă starea gravidei
permite, aceasta îşi va efectua singura toaleta, dacă nu asistenta va aşeza sub regiunea sacrată a
gravidei, bazinetul, care va fi izolat de saltea cu muşama şi aleza, va aşeza pacienta în poziţie
ginecologică, apoi va începe spălarea pe regiuni. Se indică folosirea unui săpun neutru, care nu irită
pielea şi mucoasele. Îndepartarea lui se face atent, resturile de săpun putând produce prurit, eventual
inflamaţii. Se limpezeşte cu apă curată, se îndepărtează bazinetul şi se şterg cu prosopul organele
genitale şi regiunea din jur. Se pudrează cu pudra de talc, pentru prevenirea intertrigoului.

24
2.3.4. OBSERVAREA POZIŢIEI PACIENTULUI ÎN PAT
În funcţie de starea generală, poziţia poate fi activă, pasivă sau forţată.
Poziţia activă: pacienta se mişcă singura, nu are nevoie de ajutor în perioada preoperatorie.
Poziţia pasivă: pacienta nu poate să-şi schimbe poziţia şi are nevoie de ajutorul altei
persoane, mai ales cele cu pungi colectoare.
Poziţia forţată: pacienta are o poziţie neobişnuită, imobilizata după anestezie rahidiană care,
poate fi determinată de afecţiunea de bază. Poate fi ca o măsură profilactică, în prevenirea unor
complicaţii, sau ca o măsură terapeutică.

2.3.5. SCHIMBAREA POZIŢIEI ŞI MOBILIZAREA PACIENTEI

Schimbările pot fi active ( le execută pacienta singura) sau pasive (sunt efectuate cu ajutorul
personalului). Schimbările pasive se efectuează la pacientele adinamice, imobilizate, paralizate.
Pentru schimbările de poziţie sunt necesare 1-2 persoane. Acestea trebuie să adopte o poziţie
potrivită pentru a putea ridica pacienta cu mai multă uşurinţă şi cu efort fizic cât mai mic.
Prinderea pacientei se face precis, sigur, cu toată mâna, aşezând mâna pe suprafaţa corpului
pacientei, protejând regiunile dureroase. Asistenta trebuie să se aşeze cât mai aproape de pat, cu
picioarele depărtate pentru a avea o bază de susţinere cât mai mare, genunchii flexaţi, coloana
vertebrală uşor aplecată. Mişcările pasive mai întoarcerea pacientei din decubit dorsal în decubit
lateral şi înapoi; aşezarea pacientei în poziţie şezândă; readucerea la loc a pacientelor care au
alunecat în jos de pe pernă.

2.3.6. CAPTAREA ELIMINĂRILOR

Eliminarea reprezintă necesitatea organismului de a se debarasa de substanţele nefolositoare,
vătămătoare, rezultate din metabolism Determinarea cantităţii de urină emisă în 24 de ore are scopul
de a cunoaşte volumul diurezei şi de a efectua unele determinări calitative din cantitatea totală de
urină emisă în 24 de ore. Scaunul: resturile alimentare supuse procesului de digestie sunt eliminate
din organism prin anus, prin actul defecaţiei. Urmărirea tranzitului intestinal şi examinarea
sistematică a scaunelor are o deosebită importanţă pentru stabilirea diagnosticului.
Urmărirea tranzitului intestinal se face prin observarea caracterelor scaunelor şi notarea lor în
foaia de observaţie. Se urmăreşte frecvenţa, orarul eliminării, cantitatea, forma, consistenta.

25
2.4. SUPRAVEGHEREA FUNCȚIILOR VITALE ȘI VEGETATIVE
Una dintre atribuţiile asistentei medicale care îşi desfăşoară activitatea lângă gravide, este
urmărirea funcţiilor vitale şi vegetative şi a apariţiei unor schimbări în starea pacientei (care pot
amâna intervenţia chirurgicală). Se măsoară şi se notează temperatura (dimineaţa şi seara), pulsul,
TA, diureza şi la indicaţia medicului, respiraţia şi scaunul.
Observarea apariţiei unor schimbări în starea pacientei, trebuie semnalată medicului: apariţia
febrei, apariţia unor infecţii oto-rino-laringiene şi pulmonare, cardiace .

2.5. ALIMENTAŢIA PACIENTEI

Regimul dietetic preopreator va ţine seamă de afecţiunile asociate, de hipertensiunea
arterială, diabet zaharat, de vârsta şi greutatea pacientei, astfel încât să îi asigure caloriile necesare,
să fie uşor digerabil şi bogat în vitamine. Gravida înainte de operaţie mănâncă regim normal. În
seara zilei preoperatorie, gravida nu mănâncă şi se efectuează o clismă evacuatoare.

2.6. ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR ŞI HIDRATAREA

ORGANISMULUI
În seara zilei preoperatorie se administrează o tableta de Fenobarbital, pentru ca gravida să
aibă un somn liniştit şi profund.
Dacă pacienta are tratament pentru o altă afecţiune cronică ( hipertensiune arterială, diabet
zaharat, cardiopatie ischemică), va lua în ziua intervenţiei chirurgicale doar medicaţia indicată de
medicul anestezist.

2.7. RECOLTAREA PRODUSELOR BIOLOGICE ŞI PATOLOGICE

Examenele biologice la gravide, sunt obligatorii deoarece apreciază funcţia renală (uree,
creatinină, ionogramă), decelează o infecţie urinară (urocultură cu antibiogramă) şi precizează
terenul – diabet zaharat, aparat cardio-vascular, respiraţie, funcţie hepatică. Ele sunt importante
pentru realizarea viitoarei operaţii (grupă sanguină, factor Rh, hemoleucogramă, probe de
coagulare). Asistenta medicală va anunţa gravida să nu se alimenteze, pentru că urmează să i se
recolteze sânge pentru examenele de laborator.
Asistenta medicală va pregăti materialele necesare pentru puncţia venoasă: tăviţa renală,
eprubete, tampoane cu alcool, mediul steril pentru puncţia venoasă, mănuşi de cauciuc.
Asistenta medicală va indica gravidei poziţia în care să se aşeze pentru a i se recolta sânge,
care se va trimite la laborator împreună cu biletul de trimitere ataşat la eprubetă.
26
 Pentru a urina, gravida va primi recipiente colectoare curate şi o eprubetă sterilă pentru
urocultură. Pentru obţinerea unor rezultate de laborator reale, pacienta va fi înştiinţata cu o seara
înainte să nu mănânce şi să nu bea dimineaţă. Se recolteaza sange pentru: uree , creatinin,
hematocrit, hemoglobină , glicemie , TS , TC.
Urina pentru urocultură: se recoltează urina, după efectuarea toaletei organelor genitale
externe, din prima urină de dimineaţă, din jetul mijlociu, în eprubeta sterilă, având grijă ca dopul
eprubetei din interior să nu vină în contact cu mâna, pentru a nu se desteriliza. Urocultura pozitivă
este atunci când există peste 100 000 germeni/ml.
Dacă în urină s-au găsit 3 tipuri de germeni sau peste 3 tipuri, se cere să se repete urocultura,
deoarece se presupune că nu s-a recoltat în condiţii sterile, considerându-se greşeală de recoltare.

2.8. PREGATIREA PACIENTULUI SI EFECTUAREA TEHNICILOR

SPECIALE IMPUSE
Clisma, puncţia venoasa, cateterizarea venei; sondaj vezical; efectuarea pansamentului etc..

2.9. PREGĂTIREA PREOPERATORIE ŞI ÎNGRIJIRILE

POSTOPERATORII
Operația cezariană este de multe ori o operație de mare urgență, de cele mai multe ori o
operație de urgență, prevăzută numai cu câteva ore înainte și numai foarte rar o operație care se
poate programa. În cazul operațiilor de urgență riscul matern este crescut, pentru că pacienta a
mâncat recent, deci risc pentru anestezie și poate avea o serie de deficiențe organice
insuficient explorate. Urmărirea prenatală ne dă de cele mai multe ori o sumă de examene
paraclinice și de laborator folositoare în vederea executării unei operații. În timpul travaliului
examenele vaginale trebuie reduse la minimum, pentru a ameliora prognosticul în caz că proba
de travaliu fiind negativă, se execută operația cezariană. Abdomenul și perineul sunt rase.
Gravidei clismată în prealabil, i se face sondaj vezical cu o sondă de cauciuc care este bine
să se lase pe tot timpul operației.
În sala de operație , gravida este așezată pe masa de operație, în Trendelenburg
foarte redus. Abdomenul este spălat cu detergent soluție, șters cu eter și badijonat cu tinctură de
iod, sus până la apendicele xifoid, lateral până la linia medio-axilară, jos pe regiunea pubiană
și fața anterioară și pentru începerea actului chirurgical (așezarea câmpurilor, instrumentelor).

27
 Personalul de anestezie-reanimare este gata în a începe anestezia în timp ce se fac
pregătirile. Se vor avea în vedere mijloace de reanimare ale nou-născutului (sonda pentru intubație
traheală, oxigen pulmotor, analeptice cardiorespiratorii).
ÎNGRIJIRI POSTOPERATORII
Imediat după operație, operata va fi supravegheată în salon, observându-se starea
generală, respirația, pulsul, presiunea arterială, pierderile de sânge prin vagin (mai ales dacă a
fost operată cu anestezie generală).
SEDAȚIA
În primele 24-48 ore combaterea durerilor constă în utilizarea analgezicelor
ca:Algocalmin, Alindor în injecții, iar din a treia zi medicația analgezică poate fi administrată per os
sau în supozitoare. La culcare se poate administra un barbituric. Nu este indicată medicația
opiacee sau sintetică de tip hidromorfon, Mialgin, decât în cazuri foarte rebele, din cauza parezei
intestinale postoperatorii pe care o favorizează.
ALIMENTAȚIA
Pierderea de lichid intraoperatoriu și posibilitatea de hidratare orală redusă în primele 48 de
ore indică administrarea de aproximativ 2500 ml lichide izotonice (ser fiziologic, ser glucozat
izotonic) zilnic, în primele 2 zile. După această perioadă, hidratarea orală este obișnuită. Nu
este nevoie de reechilibrare electrolitică specială, dat fiind faptul că vărsăturile sunt foarte
rare și pierderea de electroliți minimă. În caz de vărsături persistente, în afara unei rehidratări
mai susținute se va injecta intravenos ser clorurat hipertonic și se vor combate direct vărsăturile
prin: Clorpromazin( clordelazin), propizin (Emetiral, Stemetyil), romergan. Dieta va fi hidrică în
prima zi postoperatorie (hidrozaharată). A 2-a zi și a 3-a zi o alimentație compusă din produse
lactate (brânză de vaci, iaurt), griș cu lapte, compot. Din a 4-a zi alimentația poate fi completă la
cea mai mare parte din operate.
MOBILIZAREA
Mobilizarea activă din prima zi după operație ameliorează evoluția postoperatorie și
constituie un tratament profilactic al bolii trombo-embolice. În camera bine încălzită cu un bandaj
abdominal larg, lăuza din prima zi după operație se va așeza pe marginea patului și va merge
progresiv, ajutată, prin cameră. Eforturile sunt gradat crescute în așa fel încât după câteva zile
poate umbla singură prin cameră, poate să stea în fotoliu, să-și facă toaleta.
FUNCŢIA EMONCTORIILOR.

28
 În cele mai multe cazuri micțiunile sunt spontane a doua zi după operație. Lăuza va fi
sondată după operație, la aproximativ 6 ore, iar a doua zi în caz că nu urinează spontan se va sonda
cu o sondă moale de 2-3 ori pe zi. Golirea porțiunii terminale a intestinului se face printr-o clismă
după 48 ore. În caz că nu urmează un scaun spontan, a 4-a zi poate fi administrat un purgativ, și
se pot da laxative în continuare, dacă este nevoie.
ÎNGRIJIRE SPECIALĂ.
Se urmăresc scurgerea lohiilor, involuția uterină, curba febrilă și pulsul, diureza. Plaga
va fi controlată a 5-a zi, agrafele scoțându-se a 6-a, a 7-a zi.
LĂUZIA FIZIOLOGICĂ
Lăuzia se defineşte ca perioada de timp în care are loc retrocedarea modificărilor
generale şi locale induse de starea de gestaţie, cu revenirea la starea morfofiziologica premergătoare
acesteia. Involuţia modificărilor locale şi sistemice se realizează în trei etape:
1. Lăuzia imediată: cuprinde primele 24 ore după naştere mai puţin primele 4 ore
postpartum care reprezintă perioada a IV-a a naşterii. În această perioadă persistă riscul
complicaţiilor hemoragice, cauzele fiind cele cunoscute: atonia uterină, resturi placentare,
rupturi de părţi moi, tulburări de coagulare.
2. Lăuzia propriu zisă: (secundară) cuprinde zilele 2-12 după naştere. Pe parcursul acestei
etape are loc involuţia uterină, acesta devenind după 12 ore organ pelvian. Tot acum are loc
cicatrizarea patului placentar cu modificarea caracterului lohiilor.
3. Lăuzia tardivă: (îndepărtată) între 13 zile şi 6 - 8 săptămâni. În această perioadă are
loc refacerea treptată a endometrului, astfel încât după 6-săptămâni reapar ciclurile menstruale (în
absenţa alăptării).
SUPRAVEGHEREA CLINICĂ A LĂUZEI
Scopul urmăririi lăuzei constă în posibilitatea de a depista complicaţii severe care pot apărea
în această perioadă şi care pot pune în pericol viaţa lăuzei, şi de asemenea de a diagnostica
modificări mai discrete, dar care, netratate pot influenţa nefavorabil fertilitatea, sexualitatea sau
echilibrul metabolic al acestor femei.
Lăuzia imediată este de fapt a patra perioadă a naşterii, şi poate prezenta complicaţii
asemănătoare cu celelalte perioade ale naşterii. În această perioadă lăuza rămâne în sala de
naştere şi necesită următoarele îngriji: urmărirea TA şi a pulsului la 15 min.; urmărirea uterului
care trebuie să fie contractat: globul de siguranţă al lui Pinard; urmărirea cantităţii de sânge pierdut,
care nu trebuie să depăşească în abundenţă un ciclu normal.

29
 Lăuzia propriu-zisă- Lăuza rămâne spitalizată între 3-5 zile după o naştere
necomplicată pe căi naturale şi 5-7 zile după o naştere prin secţiune cezariană. În continuare,
urmărirea lăuzei are loc la domiciliu de către medicul de familie, urmând ca la 6 săptămâni de la
naştere, pacienta să se prezinte la un consult ginecologic de bilanţ. În timpul spitalizării se vor
urmări următorii parametri: starea generală; curba termică; TA şi pulsul lăuzei; anomaliile de
micţiune şi defecaţie; declanşarea secreţiei lactate; involuţia uterină; aspectul lohiilor; vindecarea
plăgii perineale sau a plăgii operatorii după cezariană; edeme ale membrelor inferioare sau semne de
alarmă pentru apariţia unei tromboflebite profunde la nivelul membrelor inferioare; curba ponderală.
Starea generală a unei lăuze se ameliorează rapid după primele două ore de la naştere.
Lăuza trebuie încurajată să se mobilizeze precoce, să îşi asigure o igienă adecvată a mâinilor,
sânilor şi perineului şi să înceapă alăptarea. După o naştere prin secţiune cezariană reluarea
tranzitului intestinal are loc între 12-36 de ore. Mobilizarea lăuzei are loc după 8-12 ore de la
operaţie. Plaga operatorie trebuie să fie suplă, nedureroasă, fără semne de inflamaţie sau de
infecţie.
Curba termică a unei lăuze se menţine sub 37°C. Poate prezenta însă două momente de
ascensiune termică, considerate fiziologice
Involuţia uterină înălţimea fundului uterin scade cu 1-1,5 cm/zi (cu un lat de deget).
Procesul de involuţie uterină se însoţeşte de contracţii, percepute dureros de către lăuză, acestea
purtând numele de "răsuri".
Lohiile reprezintă secreţiile organelor genitale pe întreaga perioadă a lăuziei. Ele suferă
modificări cantitative, calitative şl colorimetrice în diversele etape ale lăuziei. Lohiile au un
miros fad în mod normal, lohiile fetide semnalând prezenţa unei infecţii.
Pe parcursul lăuziei cantitatea de lohii scade şi de asemenea apar modificări ale aspectului
acestora (scara lohiometrică); zilele 1-3 - lohiile sunt sanguinolente ; zilele 4-5 – serosanguinolente ;
zilele 6-10 – seroase; zilele 10-21 - gălbui ; zilele 22-42 - alb lăptoasă, reduse cantitativ .
Emonctoriile- Aparatul urinar în primele zile postpartum apare poliuria explicată de
fenomenul de dezinhibiţie de sarcină. Tot în această perioadă pot să existe dificultăţi de evacuare a
vezicii urinare chiar cu apariţia globului vezical. Acestea se datorează: edemului colului vezical;
traumatismelor vezicii care este comprimată în timpul naşterii între prezentaţie şi pereţii
excavaţiei pelvine; afectării circulaţiei vezicale prin traumatismul nervilor ruşinoşi interni.
Tubul digestiv- Datorită persistenţei stării de vagotonie lăuzele sunt constipate. Prezenţa
hemoroizilor favorizează de asemenea această stare. Î n majoritatea cazurilor constipaţia se

30
rezolvă prin măsuri simple: mobilizare precoce, regim. În primele zile de lăuzie transpiraţia este
foarte abundentă.
Evoluţia plăgii de secţiune cezariană sau a plăgii perineale trebuie să fie spre vindecare per-
primam, să fie suplă, nedureroasă şi fără semne inflamatorii. Plăgile perineale apar datorită
rupturilor spontane sau a epizio/perineotomiilor. Pentru a reface structurile perineale sunt necesare o
corectă sutură a leziunilor asepsie şi antisepsie corespunzătoare, igienă locală. Igiena locală constă
în spălarea cu apă şi săpun a regiunii perineale după fiecare emisie de scaune sau urină.
În cazul hematoamelor perineale este necesar drenajul acestora. Infectarea plăgilor perineale
se recunoaşte prin apariţia locală a semnelor celsiene. Tratamentul constă în scoaterea firelor de
sutură şi toaletă cu soluţii dezinfectante şi antiseptice.
CONDIŢIILE DE VIAŢĂ ŞI IGIENĂ AIE LĂUZIEI
În lăuzie trebuie avute în vedere o serie de reguli de viaţă şi igienă.
Regimul alimentar
Meniul lăuziei trebuie să fie echilibrat, bogat în proteine, săruri minerale şi vitamine. Plusul
necesar pentru alăptare este de aproximativ 800 calorii/zi. În primele zile de lăuzie regimul va fi
în principal lacto-vegetarian. Pe parcursul lactaţiei se vor evita: alimentele iritante: fasole, mazăre,
varză murată, conservele, ciocolata; condimentele; toxicele: alcoolul, tutunul, cantităţile mari de
cafea, medicamentele care trec în lapte.
Activitatea fizică a lăuziei
În trecut mobilizarea lăuzei se făcea tardiv, în general după 20 de zile de lăuzie. În prezent
se recomandă mobilizarea precoce a lăuzei, în primele 12 ore după naştere.
Mobilizarea precoce are următoarele avantaje: previne boala trombembolică; favorizează circulaţia
uterină; favorizează evacuarea vezicii şi rectului; are un efect psihic pozitiv; asigură lăuzei
posibilitatea de autoservire şi o mai bună igienă personală.
Activitatea fizică uzuală necesară igienei personale şi îngrijirii nou-născutului va fi completată
cu gimnastică corespunzătoare stării de lăuzie. Aceasta va fi învăţată încă din spital, unde pe cât
posibil se va face sub îndrumarea unor cadre cu pregătire specială.
Igiena lăuziei
Lăuza trebuie să-şi asigure o igienă riguroasă necesară atât pentru evitarea infecţiei cât
şi pentru protejarea nou-născutului. Printre regulile de bază se numără igiena mâinilor, igiena
alimentaţiei, spălarea sânilor înainte şi după alăptare, igiena perineala (schimbarea frecventă a
torşoanelor, spălarea cu apă şi săpun după fiecare scaun).

31
Activitatea sexuală
Reluarea activităţii sexuale se va face după terminarea lăuziei. La 6-8 săptămâni de la naştere
se va efectua un control. Cu această ocazie se vor verifica: starea generală a pacientei; prezenţa
lactaţiei; involuţia uterului; vindecarea plăgii perineale.
Cu ocazia controlului se va sfătui pacienta asupra mijloacelor de contracepţie.
Instruirea lăuzei la externare:
Să-și mențină o bună igienă locală, să folosească tampoane vulvare sterile; să evite
raporturile sexuale 6-8 săptămâni; să nu ia medicamente fără recomandare medicală deoarece
unele se elimină prin secreția lactată; sfătuiește familia să ajute mama în îngrijirea copilului,
precum și în plan emoțional, pentru a se adapta noului rol.

2.10.EDUCAȚIA PENTRU SĂNĂTATE A FEMEII OPERATE CU

CEZARIANĂ
Educația pentru sănătate este un proces interactiv, care favorizează învățarea. Cuprinde acțiuni
care au scopul de a promova sănătatea, de a preveni boala, de a ajuta persoana să dobândească mai
multă autonomie, de a asigura continuitatea îngrijirilor din spital la domiciliu. Crește stima de sine a
unei persoane, pentru că-i permite să-și asume responsabilități mai mari față de propria persoană.
Caracteristicile procesului educațional se bazează pe aplicarea principiilor de comunicare
interpersonală, care constau în a transmite mesaje semnificative unei persoane și de a primi de la ea o
retroacțiune. Se desfășoară în domeniul cognitiv, afectiv și psihomotor, utilizând metode adecvate
fiecărui domeniu.
Pacienta trebuie să știe să se integreze în familie și comunitate cu noua sa stare corporală, să-și
asume roluri specifice cât mai curând posibil.
Pacienta, familia, alte persoane semnificative știu:
În ce a constat intervenția chirurgicală și la ce schimbări să se aștepte, cunosc efectele
terapeutice, hormonale, acceptă că slăbiciunea, oboseala, iritabilitatea și plânsul sunt obișnuite în
timpul convalescenței.
Știe să evite relațiile sexuale, ridicarea greutăților, conducerea autoturismului sau șederea prelungită
în mașină sau alte eforturi până la aprobarea medicului (4-8 săptămâni). Înțelege și acceptă că starea
de convalescență include băi parțiale, laxative și medicamente în caz de disconfort, odihnă, dietă
echilibrată, eventual folosirea unui portjartier. Știe că pătarea și schimbarea tamponului perineal de
două ori pe zi este normal, dar că trebuie să raporteze medicului sângerarea, cantitatea crescută de

32
secreții sau secreții urât mirositoare. Știe că pentru unele femei ar putea fi necesare între nouă
săptămâni și trei luni pentru a se simți din nou ele însele, revenirea depinzând de o serie de factori
(condiție fizică, atitudine față de boală, mentalitate, vârstă, atitudinea familiei și prietenilor).

CONTRIBUŢIA PERSONALĂ

Virginia Henderson definește nursing-ul astfel: ,, Să ajuți individul, fie acesta bolnav sau
sănătos, să-și afle calea spre sănătate, să-și folosească fiecare acțiune pentru a promova sănătatea
sau recuperarea cu condiția ca acesta să aibă tăria, voința sau cunoașterea necesară pentru a
face să acționeze în așa fel încât acesta să-și poarte singur de grijă cât mai curând posibil”.
Pornind de la această definiţie , alături de o echipă medicală competentă şi binevoitoare de a-
şi înpărtăşi cunoştinţele, am putut să urmăresc evoluţia naşterii prin cezariană, a celor trei cazuri
prezentate mai jos şi să-mi aduc contribuţia în limitele permise.

33
CAPITOLUL III. ÎNGRIJIRI SPECIFICE

CAZUL I. PLAN DE INGRIJIRI

1.CULEGEREA DATELOR
Surse de informaţie:
gravida
foaia de observatie
echipa de ingrijire
familia.
DATE PRIVIND IDENTITATEA PACIENTEI
Date relativ stabile :
Nume : C
Prenume :L
Vârsta :25 ani
Sex : feminin
Stare civilă : casatorită
Religie : ortodoxă
Naţionalitate : română
Ocupaţie : casnică
Date variabile:
domiciliul : Galaţi
condiţii de locuit: satisfăcătoare
Reţeaua de susţinere : familia
Data internarii : 10. 02. 2014
Data externarii : 18. 02. 2014
1.2 DATE PRIVIND STAREA ANTERIOARĂ
a. Date antropometrice :
înalţime : 170 cm
greutate : 75 kg.
- grupa sanguină : A.II.
- Rh- pozitiv.
b. Limite senzoriale

34
Alergii : nu prezintă
Proteze : nu prezintă
Aspectul cavitatii bucale :- limba – aspect normal
- dentiţia : completă
- gingiile- aspect normal.
Aspectul faciesului :- prezintă facies normal
Acuitate vizuală :- bună
Acuitate auditivă:- bună
Acuitate olfactivă : - bună
Acuitate tactilă:- bună
Acuitate dureroasă:- dureri provocate de contracţii uterine
Semne particulare : - nu prezintă
Mobilitate articulară : - păstrată.
c. Antecedente heredo-colaterale
mama- cardiacă
d. Antecedente personale
Fiziologice
-menarha la 12 ani, ciclu regulat, flux moderat, durata ciclului menstrual fiind de 3 zile,
Patologice
apendicectomie la 20 ani;
- neaga existenta bolilor infecto-contagioase.
INFORMARII LEGATE DE AFECŢIUNE
a. Motivele internarii:
- Pacienta C. L. în vârstă de 25 ani, se internează pe data de 10.02.2014, în clinica de obstetrică , cu
contracţii uterine dureroase (CUD) de aproximativ 2 h.
b.Istoricul bolii:
Pacienta C.L. în vârstă de 25 ani , multipară, multigestă, cu sarcinăde 39 săptămâni, fără
probleme pe parcursul sarcinii, membrane intacte, prezentaţie transversă, făt apreciat ecografic
3500g, se interneazăîn data de 10. 02 . 2014 în vederea naşterii prin cezariană .
Controalele prenatale: 7, la medicul de familie plus 4 la medicul de specialitate;
Analizele recoltate în sarcină: în limite fiziologice, VDRL negativ, HIV negativ, vaccinată
AT (antitetanos) în luna aVII-a de sarcină.

35
c. Diagnostic medical
-IIG, IIP, sarcină 39 săptămâi, făt viu unic, membrane intacte prezentaţie transversală, CUD.
Naşterea: Se decide terminarea naşterii prin operaţie de cezariană segmento-transversală pentru
prezentaţie transversă la debut de travaliu. Naşte un făt viu, sex M, G-3600g, APGAR-9.
d. Data internării : - 10. 02. 2014 ora 12:15
e. Examen clinic general pe aparate:
Aprecierea starii generale- modificată, datorită sarcinei, anxioasă.
Tegumente si mucoase- normal colorate
Sistemul ganglionar- limfatic- nepalpabil
Sistemul osteo- articular- integru
Sistemul musculo- adipos- bine reprezentat
Aparatul respirator:
- torace normal conformat
- murmur vezicular prezent
- R= 19/ minut
Aparatul cardio- vascular :
-cord in limite normale
-zgomote cardiace ritmice
-TA= 130/ 70 mm Hg
-P= 90 pulsatii/ minut
-AV-80/min.
Aparatul digestiv :
-ficat si splină in limite normale
-apetit scazut
-tranzit intestinal normal.
Aparatul uro- genital :
-loje renale libere, nedureroase
-mictiuni fiziologice
-diureză normală
-organe genitale externe normal conformate.
Sistemul nervos central :
-echilibrată

36
-orientată tempo-spatial
Examen obstetrical:
CA(circumferinţa abdominală)- 89 cm;
Î.F.U. (înălţmea fundului uterin)-31 cm;
BCF (bătăile cordului fetal) peri-ombilical stâng- 140b/ min.
Abdomen destins în volum de uterul gravid, de formă ovală, cu ax lung transversal, tonus uterin
normal. Vulvă , vagin de aspect caracteristic gravidităţii. Examen cu valve: col violaceu, dehiscent,
nu pierde sânge nici lichid amniotic.
T.V. (tuşeu vaginal): col sters dilatat 4cm, M.I.(membrane intacte) , CUD (contracţii uterine
dureroase) la 4-5 min./30 sec. Prezentaţie transversală, B.C.F. ritmice 140b/min.

2. ANALIZA ŞI INTERPRETAREA DATELOR

2.1.Analiza satisfacerii nevoilor fundamentale

NR. NEVOIA
MANIFESTĂRI DE DEPENDENŢĂ
CRT. FUNDAMENTALĂ
1 A RESPIRA SI A Tahipnee Hipotensiune Bradicardie
AVEA O BUNĂ
CIRCULAŢIE
2 A BEA ŞI A MĂNCA Senzaţie de sete, uşoară greaţă în primele 24h postoperator.
Restricţii alimentare datorită alaptării.
3 A ELIMINA Absenţa tranzitului intestinal( primele 48h postoperator),
hemoroizi . Absenţa micţiunii (primele 24h postoperator),
Poliurie în zilele 2-3 postoperator
4 A SE MIŞCA ŞI A Oboseală post-partum, imposibilitate adeplasării imediat
AVEA O BUNĂ postoperator ,dureri la nivelul plăgii.
POSTURĂ
5 A DORMI ŞI A SE Alăptare la cerere a nou-născutului şi trezirile fregvente a
ODIHNI copilului.
6 A SE ÎMBRĂCA, A Independentă
SE DEZBRĂCA
7 A MENŢINE Subfebrilitate

37
 TEMPERATURA
CORPULUI
CONSTANTĂ
8 A MENTINE Prezenţa lohii , secreţii lactate, prezenţa plăgii chirurgicale
TEGUMENTELE
CURATE ŞI
INTEGRE
9 A EVITA Agitaţie, iritaţie, frică.
PERICOLELE
10 A COMUNICA Independentă
11 A ACŢIONA Independentă
CONFORM
PROPRIILOR
CREDINŢE
12 A TE REALIZA Independentă
13 A TE RECREA Independentă

14 A ÎNVĂŢA Nu ştie cum să-şi efectueze toaleta plăgii, cum să îgrijească nou-
născutul

STABILIREA GRADULUI DE DEPENDENŢĂ

- Pacienta este parţial dependentă în satisfacerea unor nevoi fundamentale;
- Nivelul II de dependenţă, moderată şi temporară.
DIAGNOSTIC DE NURSING
Modificarea ritmului respirator şi cardiac, datorită coborârii diafragmului postoperator şi a
pierderi sangvine intraoperatorii şi retracţiei uterine , manifestate prin tahipnee , hipotensiune ,
bradicardie.
Necesitate crescută de a consuma lichide, datorită pierderilor lichidiene intraoperatorii
manifestate prin senzaţie de sete, uşoară greaţă în primele 24 h postoperator, restricţii alimentare
datorită alaptării.
Încetinirea tranzitului intestinal, disconfort la defecaţie, lipsa senzaţiei de micţiune, creşterea
eliminărilor urinare, datorită hipotonie intestinală, prezenţa hemoroizilor, sensibilitate scăzută a

38
vezicii, reducerea edemelor, manifestate prin absenţa tranzitului intestinal ( primele 48h
postoperator), hemoroizi, absenţa micţiunii ( primele 24h postoperator), poliurie în zilele 2-3
postoperator.
Lipsa confortului, datorită durerilor la nivelul plagii operatorie, oboselei, manifestate prin
imposibilitatea deplasării imediat postoperator, dureri la nivelul plăgii.
Dificultatea de a se odihni, datorită cefaleei, îngrijirii nou-născutului, manifestate prin
alăptare la cerere a nou-născutului şi trezirile fregvente a copilului .
Apariţia febrei, datorită angorjării mamare (furia laptelui), manifestate prin subfebrilitate.
Disconfort şi dificultate de a se simţi curat, datorită lohiilor , secreţiilor lactate, prezenţei
plăgii chirurgicale, manifestate prin prezenţa lohiilor , secreţiilor lactate, prezenţa plăgii
chirurgicale.
Alterarea integrităţii psihice şi fizice, datorită stării de lăuzie, manifestate prin agitaţie,
iritaţie, frică.
Lipsa unor cunoştinţe legate de îngrijirile postpartum şi alăptării şi a nou-născutului.

ANEXA 3
EXAMENE PARACLINICE
1 Examene de laborator: PACIENTA C.L.-25 ANI
Examenul Valoarea
Mod de recoltare Valori normale
solicitat obţinută
Hemoglobina p.v.-2ml sânge/EDTA vacutainer cu capac mov 10, 9 g % 12-15 g%
Hematocrit p.v.-2ml sânge/EDTA vacutainer cu capac mov 40% 40-45 %
Trombocite p.v.-2ml sânge/EDTA vacutainer cu capac mov 295.000/mm3 150.000-
400.000/mm3
Leucocite p.v.-2 ml sânge/ EDTA, vacutainer cu capac 6200/mm3 4200-8000/mm3
mov
Trigliceride p.v. 5ml sânge simplu nehemolizat, vacutainer 660 mg% 600- 800mg%
cu capac roşu sau portocaliu
Colesterol p.v. 5ml sânge simplu nehemolizat, vacutainer 1,90mg% 1,80-2,80 mg%
cu capac roşu sau portocaliu
Uree p.v.- 2 ml sânge simplu nehemolizat, vacutainer 0,35 mg% 20-50mg%
cu capac roşu sau portocaliu

39
 Examenul Valoarea
Mod de recoltare Valori normale
solicitat obţinută
Creatinină -10ml din prima urină 0,65mg% 0,6-1,20mg%
TGO p.v. 5ml sânge simplu nehemolizat, vacutainer 31U/L 23,6-37,8U/L
cu capac roşu sau portocaliu
TGP p.v. 5ml sânge simplu nehemolizat, vacutainer 33U/L 22,6-36 U/L
cu capac roşu sau portocaliu
Bilirubină P.V.-2ml sânge simplu nehemolizat, vacutainer T= 1,2,mg 0,6- 1mg
cu capac roşu
Glicemie Puncţie capilară-glucotest; Puncţie capilară-2ml 99mg 70-110mg
sânge/florurăde N A-4mg
VSH 0,4citratde Na 3,8/Steril+1,6mlsânge,fără stază 6-5mm/h 1-10mm/h
venoasă, vacutainer cu capac negru
Fibrinogen p.v. 4,5 mg sânge +0.5ml 310mg% 200-400mg%
citratedesodiu,vacutainer cu capac bleu
TS p.v. 5ml sânge simplu nehemolizat, vacutainer 2min. 2-4 min.
cu capac roşu
Timp p.v. 5ml sânge simplu nehemolizat, vacutainer 90”-150” 220”
HOWEL cu capac roşu sau portocaliu

Examen sumar de urină:albumină–urme fine. Glucoză-absent, Sediment urinar: epitelii plate –

rare; Leucocite – relativ frecvente; Hematii – relativ frecvente; P.H.-6,0 ; Urobilinogen- normal;
Test- APTT SP Ext.-29.5 S-Valori normale 20.0- 35.0; Recombipl-FlBex- 475 mg/dl.
INVESTIGAŢII ULTRASONICE
Ecografie: -DN-97,9cm(38săptămâni şi 3zile); LF-79,6 cm; BCF –prezente(136 b/ min.) -Sarcină
39 săptămâni.

40
TRATAMENT MEDICAMENTOS
PACIENTEI C.L. 25 ANI
Data Medicament Mod de administrare
11.02.2014 Glucoză sol. 5%- fl de 500ml -perfuzie i.v.-2 fl./ zi
14.02.2014 Ser fiziologic 9%-fl de 500ml perfuzie i.v.-2fl /zi
17.02.2014 Oxitocin 1 f 5u.i./ml În perfuzie 1 u.i./100ml

Ampicilină flacon 1 gr. 1fl la 6 h

Ergomet f-0,2mg/1 ml 1 f la 4 h
Ca. Gluconic f 10ml 1f/zi i.v.
Vit. C. F-5ml 1 f/ zi
Ferro-gradumet compr. 325mg 2 compr. / zi

41
ANEXA 2
PLAN DE ÎNGRIJIRE
PACIENTA C.L. 25 ANI
PRIMA ZI DE ÎNGRIJIRE
DIAGNOSTIC DE
NEVOIA OBIECTIVE INTERVENŢII AUTONOME ŞI DELEGATE EVALUARE
NURSING
A RESPIRA ŞI Modificarea ritmului Remiterea Evaluez zilnic funcţiile vitale,cantitatea şi aspectul Frecvența
A AVEA O respirator şi cardiac, tahipneei în 3- 4 lohiilor şi a involuţiei uterine; notez în F.O. Şi comunic respiratorie se
BUNĂ datorită coborârii zile. Remiterea medicului datele constatate; efectuez bilanţul hidric; Normalizează din
CIRCULAŢIE diafragmului bradicardiei și sfătuiesc lăuza să consume lichide suficiente; urmăresc ziua a-3-a;
postoperator şi a pierderi normalizarea TA lăuza în vederea depistării precoce a unor eventuale TA și ritmul cardiac
sangvine intraoperatorii după 2-3 zile. semne ale complicaţiilor caracteristice lăuziei: se normalizează din
şi retracţiei uterine , febră; tahicardie; dureri mamare, abdominale; ziua a-2-a,
manifestate prin modificarea cantităţii mirosul lohiilor; linistesc lăuza şi o T.A.=130/80 mmHg,
tahipnee, hipotensiune, informez că disconfortul respirator şi ameţelile vor P.=91/minut,
bradicardie. dispărea în câteva zile; T.=36,9 grade C.
–recoltează sânge pentru a i se determina
hemoleucograma, Ionograma , rezerva alcalină, timpul de
sângerare, de coagulare, gr sangvin, Rh
-hidrateaz lăuza pe cale parenterală
-la prescripția medicului administrează medicamente cu
acțiune tonică uterină (oxitonpev sau ergomet im).

42
 DIAGNOSTIC DE
NEVOIA OBIECTIVE INTERVENŢII AUTONOME ŞI DELEGATE EVALUARE
NURSING

DE A SE Necesitate crescută de a Hidratare, -apreciază gradul de deshidratare, prin urmărirea Greața dispare
ALIMENTA ŞI consuma lichide, combaterea cantității de lichid consumate și a pierderilor; după primele
HIDRATA datorită pierderilor grețurilor. -informează lăuza asupra importanței unei bune hidratări 24 de ore și
lichidiene intraoperatorii Aport alimentar și a unei alimentații corespunzătoare pentru instalarea și apetitul este
manifestate prin senzaţie corespunzător menținerea secreției lactate și prevenirea disconfortului corespunzător, lăuza
de sete, uşoară greaţă în calitativ și intestinal al nou-născutului; hidratându-se și
primele 24 h cantitativ pentru -hidratează lăuza parenteral instituind perfuzii cu glucoză alimentându-se.
postoperator, restricţii alăptare. 5%,SF sau sol.Ringer, după indicațiile medicului;
alimentare datorită -administrează antiemetice la indicațiea medicului,
alaptării. datoriă senzației de greață și restricțiilor alimentare
necesare alăptării;
-apreciază gradul de deshidratare, prin urmărirea
cantității de lichid consumate și a pierderilor;
-informează lăuza asupra importanței unei bune hidratări
și a unei alimentații corespunzătoare pentru instalarea și
menținerea secreției lactate și prevenirea disconfortului
intestinal al nou-născutului;
-în prima zi se recomandă alimentație preponderent
hidrică (ceai, sucuri de fructe, lapte);

43
 DIAGNOSTIC DE
NEVOIA OBIECTIVE INTERVENŢII AUTONOME ŞI DELEGATE EVALUARE
NURSING
-dieta trebuie să fie bogată în calorii și proteine cu
preparate din fier timp de 3 luni de la naștere;
-se evită: alcoolul, cafeaua, condimentele, alimente greu
de digerat sau care provoacă flatulență.
A ELIMINA Încetinirea tranzitului Reluarea -urmărește și chestionează lăuza cu privire la primul Tranzitul
intestinal, disconfort la tranzitului scaun postoperator; intestinal se
defecaţie, lipsa senzaţiei intestinal în 48 h -efectuează clismă dacă nu se reia tranzitul după 72 h; normalizează
de micţiune, creşterea postop. -informează lăuza asupra necesității unei alimentații după 3 zile.
eliminărilor urinare, Reducerea predominant lichidiene în primele 24 h postop. Lăuza își
datorită hipotonie disconfortului -informează lăuza asupra alimentației corecte pentru a recapătă
intestinală,prezenţa creat de hemoroizi. combate constipația,a diminua hemoroizii și disconfortul senzația
hemoroizilor, Prima micțiune în creat de aceștia; normală de a
sensibilitate scăzută a maxim 24 h. -urmărește și chestionează lăuza cu privire la absența urina după 3
vezicii, reducerea Informarea lăuzei senzației de a urina și necesitatea micțiunii; urmărește zile.
edemelor, manifestate asupra cauzei instalarea eventuală a globului vezical;
prin absenţa tranzitului poliuriei. sondează lăuza în cazul globului vezical;
intestinal( primele 48 h informează lăuza asupra posibilei apariții a poliuriei în
postoperator), zilele următoare, datorită eliminării retenției lichidiene
hemoroizi, absenţa din timpul sarcinii;
micţiunii (primele 24 h -administrează cărbune medicinal în cazul nereluării

44
 DIAGNOSTIC DE
NEVOIA OBIECTIVE INTERVENŢII AUTONOME ŞI DELEGATE EVALUARE
NURSING
postoperator), poliurie tranzitului intestinal; administrează proctogel pentru
în zilele 2-3 hemoroizi;
postoperator. -sondaj vezical în cadrul absenței senzației de a urina

A SE MIŞCA Lipsa confortului, Diminuarea durerii - mobilizare precoce prin mișcări ale membrelor și Durerea la nivelul
ŞI A AVEA O datorită durerilor la la nivelul plăgii. schimbarea frecventă a poziției în pat; plăgii s-a diminuat
BUNĂ nivelul plagii operatorie, Reluare - evaluarea tonusului muscular; treptat.
POSTURĂ oboselei, mobilizării după 8- - urmărirea apariției eventualelor semne ale unor S-a reluat
manifestate prin 12h. complicații tromboembolice; mobilizarea.
imposibilitatea Prevenirea -administrarea supozitoarelor antiinflamatorii și Nu au apărut
deplasării complicațiilor analgezice; complicații
imediat postoperator, tromboembolice. - administrarea de anticoagulante preventiv(Clexane). tromboembolice.
dureri la nivelul plăgii.

45
 DIAGNOSTIC DE
NEVOIA OBIECTIVE INTERVENŢII AUTONOME ŞI DELEGATE EVALUARE
NURSING
A DORMI ŞI Dificultatea de a se Parturienta să se -sfătuiesc pacienta să se odihnească în perioadele între Pacienta se
A SE ODIHNI odihni, datorită cefaleei, odihnească alăptări; odihnește între
îngrijirii nou-născutului, corespunzător. -instruiesc lăuza cum să alăpteze corect nou-născutul ca alăptări.
manifestate prin alăptare acesta să fie sătul și să doarmă bine;
la cerere a nou- -instruiesc lăuza cum să îngrijească și sliniștească nou-
născutului şi treziri născutul
fregvente .

46
PLAN DE ÎNGRIJIRE
PACIENTA C.L. 25 ANI DIAGNOSTIC: NAŞTEREA PRIN CEZARIANĂ
A DOUA ZI DE ÎNGRIJIRE
DIAGNOSTIC DE
NEVOIA OBIECTIVE INTERVENŢII AUTONOME ŞI DELEGATE EVALUARE
NURSING
A MENŢINE Apariţia febrei, Combaterea -instruirea lăuzei să golească sânii manual Congestia mamară și
TEMPERATURA datorită angorjării subfebrilității și -să susțină sânii cu sutien special pentru alăptat, din Subfebrilitatea se remit.
CORPULUI mamare(furia a congestiei bumbac; T.=36,9 grade C.
CONSTANTĂ laptelui), manifestate mamare. -aplică comprese cu gheață;
prin subfebrilitate. -se administrează antitermice și analgezice.

47
 DIAGNOSTIC DE
NEVOIA OBIECTIVE INTERVENŢII AUTONOME ŞI DELEGATE EVALUARE
NURSING
A EVITA Disconfort şi Menținerea - instruiește lăuza cu privire la necesitatea unei igiene Plaga se cicatrizează
PERICOLELE dificultate de a se tegumentelor și riguroase pentru a preveni infecțiile, atât a regiunii corespunzător zona
simţi curat, datorită mucoase vulvo-perineale cât și a sânilor și a plăgii chirurgicale; superioară a plăgii, apoi
lohiilor , secreţiilor curate. ajută și instruiește lăuza cum să-și îngrijească sânii zona inferioară.
lactate, prezenţei Cicatrizare pentru a evita apariția ragadelor mamare și a
plăgii chirurgicale, corespunzătoare infecțiilor; înainte și după alăptare se șterg
manifestate prin a mameloanele și areolele cu un tampon îmbibat cu ceai
prezenţa lohiilor , plăgii de plant (mușețel) sau cu apă fiartă și răcită; evacuarea
secreţiilor lactate, chirurgicale. sânului se face periodic prin supt la 4h(8- 12/zi); dacă
prezenţa plăgii apar fisurile mamelonare (ragade) nu mai trebuie
chirurgicale alăptat pentru cca.24 h, sânul golindu-se prin muls
. artificial manual sau cu pompa; durata suptului va fi de
20-30 min pentru fiecare sân în primele zile,de 15- 20
min pentru fiecare sân în următoarele zile. Se
efectuează toaleta perianală şi a plăgii chirurgicale.
DE A DORMI ŞI Alterarea odihneii, Parturienta să -sfătuiesc pacienta să se odihnească în perioadele între Pacienta se
A SE ODIHNI datorită afecţiunii se odihnească alăptări instruiesc lăuza cum să alăpteze corect nou- odihnește între
manifestată prin corespunzător. născutul ca acesta să fie sătul și să o instruiesc lăuza alăptări.
cefalee,nelinişte cum să îngrijească și să liniștească nou-născutul.

48
PLAN DE ÎNGRIJIRE
PACIENTA C.L. 25 ANI DIAGNOSTIC: NAŞTEREA PRIN CEZARIANĂ
A TREIA ZI DE SPITALIZARE ŞI DE ÎNGRIJIRE POSTOPERATOR
DIAGNOSTIC DE INTERVENŢII AUTONOME ŞI
NEVOIA OBIECTIVE EVALUARE
NURSING DELEGATE
DE A SE Alimentaţia - pacienta să aibă o - asigur pacientei un climat cald, confortabil şi-i Pacienta este echilibrată
ALIMENTA ŞI insuficientă stare de bine fără explic necesitatea respectării regimului hidroelectrolitic şi
HIDRATA cantitativ şi calitativ, greţuri şi vărsături; postoperator; nutriţional;
datorită intervenţiei - pacienta să fie - ajut pacienta în timpul vărsăturilor o învăţ să - pacienta respectă cu
chirurgicale, echilibrată respire profund; stricteţe regimul alimentar
manifestată prin hidroelectrolitic; - după încetarea vărsăturilor, rehidratez pacienta postoperator impus.
foame - pacienta să fie treptat cu cantităţi mici de lichide reci, oferite Vărsăturile au încetat.
echilibrată nutriţional cu linguriţa pentru ca reluarea tranzitului
în termen de 24 h; intestinal să se facă cu precauţie;
- pacienta să respecte - alimentez pacienta parenteral cu perfuzii cu
regimul alimentar glucoză 5 % sau 10 %;
postoperator. - hidrolizate de proteine şi amestecuri de
aminoacizi, vitamine şi electroliţi la indicaţia
medicului.
Alterarea integrităţii Lăuza să aibă o Explic lăuzei necesitatea efectuării unor mişcări Pacienta este echilibrată
NEVOIA DE A psihice şi fizice, imagine de sine de gimnastică în perioada lăuziei şi a unui psihic.
EVITA datorită, intervenţiei pozitivă în decurs de regim alimentar şi hidric adecvat recăpătării Pacienta beneficiază de un

49
 DIAGNOSTIC DE INTERVENŢII AUTONOME ŞI
NEVOIA OBIECTIVE EVALUARE
NURSING DELEGATE
PERICOLELE. manifestată prin 24 de ore. siluetei dinainte de graviditate. mediu de siguranţă fără
agitaţie, iritaţie, accidente şi infecţii.
frică. Pacienta anunţă o
ameliorare a durerii şi
înlăturarea stării de
anxietate.
DE A SE MIŞCA Alterarea funcţiei - pacienta să aibă - aşez pacienta în decubit dorsal, fără pernă cu Pacienta prezintă tonus
ŞI A AVEA O motorii, datorită tonusul muscular şi genunchii uşor flexaţi, poziţie care relaxează muscular şi forţa musculară
BUNĂ durererii forţa musculară musculatura abdominală; păstrată.
POSTURĂ. postoperatorii, fricii, păstrată în termen de - urmăresc timpul de apariţie a reflexelor Pacienta se simte bine în
manifestată prin 12 h; abdominale; urma mobilizării pasive.
dificultate în - pacienta să aibă o - mobilizez pacienta progresiv până când capătă
deplasare. poziţie care să încredere în forţele proprii;
favorizeze respiraţia, - învăţ pacienta care este postura adecvată şi
circulaţia sângelui şi cum să efectueze exerciţii musculare active.
drenajul secreţiilor
bronşice;
- pacienta să se
mobilizeze cu uşurinţă
DE A ÎNVĂŢA Lipsa unor La externare, lăuza -instruiesc lăuza cum să fectueze toaleta plăgii Parturienta şi-a însuşit

50
 DIAGNOSTIC DE INTERVENŢII AUTONOME ŞI
NEVOIA OBIECTIVE EVALUARE
NURSING DELEGATE
SĂ-ŞI PĂSTREZE cunoştinţe legate de prezinta : Lohii chirurgicale, toaleta vulvovaginală şi toaleta cunoştinţe necesare.
SĂNĂTATEA. îngrijirile serosanghinolente, sânilor înainte de alăptat;
postpartum şi plaga postoperatorie cu -instruiesc pacienta cum să urmărească aspectul
alăptării şi a nou- evolutie buna, secretie şi cantitatea lohiilor şi să solicite sfatul
născutului. lactata- instalata, medicului în cazul în care observă apariţia unor
afebrila, modificări ;
stare generala buna -instruiesc lăuza să alăpteze nou-născutul la
cunostinte suficiente cerere,inclusiv naoptea;
despre lăuzie si -instruiesc şi ofer informaţii lăuzei despre
ingrijirile nou- cum să îngrijească nou-născutul.
nascutului

DATA EXTERNĂRII: 18.02. 2014, ora-12:45

51
 EPICRIZA

Pacienta C.L. în vârstă de 25 ani se internează în secţia Obstetrică. Naşte prin cezariană un făt
viu de sex masculin, G = 3600 g, APGAR = 9 Lăuza se externează cu stare generală bună , fiind
mulţumită de îngrijirile acordate pe tot parcursul spitalizării.
Recomandări:
se va prezenta la medicul de familie pentru a fi luată în evidenţă;
eliminarea efortului fizic; dietă echilibrată;
toaleta sânilor, prevenirea ragadelor;
folosirea contraceptivelor.
La 6 săptămâni de la naştere, este rugată sa facă un control general pe aparate la
dispensarul teritorial şi să meargă la maternitate pentru controlul ginecologic si evoluţia plăgii.

52
CAZUL II. PLAN DE INGRIJIRE
1.CULEGEREA DATELOR
Surse de informaţie:
- gravida
- foaia de observatie
- echipa de ingrijire
- familia.
DATE PRIVIND IDENTITATEA PACIENTEI
Date relativ stabile :
Nume : P
Prenume : V
Vârsta : 17 ani
Sex : feminin
Stare civilă : necăsătorită
Religie : ortodoxă
Naţionalitate : română
Ocupaţie : elevă
Date variabile:
- domiciliul : Sat Şiviţa, Jud. Galaţi
- condiţii de locuit: precare
- Reţeaua de susţinere : familia
- Data internarii :16. 03.2014
- Data externarii : 23. 03. 2014
1.2 DATE PRIVIND STAREA ANTERIOARĂ
a. Date antropometrice :
- înălţime : 156 cm
- greutate : 65 kg.
- grupa sanguină : 0.I.
- Rh- pozitiv.
b. Limite senzoriale
Alergii : nu prezintă
Proteze : nu prezintă
Aspectul cavitatii bucale :- limba – aspect normal
- dentiţia : completă

53
 - gingiile- aspect normal.
Aspectul faciesului :- prezintă facies normal
Acuitate vizuală :- bună
Acuitate auditivă:- bună
Acuitate olfactivă : - bună
Acuitate tactilă:- bună
Acuitate dureroasă:- dureri provocate de sarcină
Semne particulare : - nu prezintă
Mobilitate articulară : - păstrată.
c. Antecedente heredo-colaterale
-mama cu HTA, numeroase avorturi spontane;
-tata diabetetic.
d. Antecedente personale
Fiziologice
-menarha la 11 ani, ciclu regulat, flux moderat, durata ciclului menstrual fiind de 5 zile,
Patologice
- bolile copilăriei fără să poată preciza care anume;
- apendicectomie la 14 ani;
- neagă existenţa bolilor infecto-contagioase.
INFORMARII LEGATE DE AFECŢIUNE
a. Motivele internarii:
- Pacienta P.V. în vârstă de 17 ani se internează pe data de 16.03. 2014, în clinica de
obstetrică cu membrane rupte spontan de 5 h , lichid modificat, contracţii uterine absente.
b.Istoricul bolii:
De aproximativ 5 h se rup spontan membranele. Pacienta, nu a fost luată în evidenţă la
medicul de familie şi nu a efectuat analizele necesare, nu a urmat nici un fel de tratament pe
durat sarcinei.
S-a decis terminarea naşterii prin operaţie cezariană segmento-transversală cu indicaţiile:
disproporţie cefalo-pelvică (făt mare) şi suferinţă fetală incipientă , necorectată medicamentos
(BCF-urile se menţin la 120/minut). Naşte un făt viu, sex fem., Gr. -4000Kg, APGAR-8.

c. Diagnostic medical
- IG, IP, sarcină 39 săptămâi,făt viu, membrane rupte spontan (5h), prezentaţie
pelviană.
d. Data internării :
54
- 16. 03. 2014 ora 20 :45
e. Examen clinic general pe aparate:
Aprecierea starii generale- modificată,datorită sarcinei
Tegumente si mucoase- normal colorate
Sistemul ganglionar- limfatic- nepalpabil
Sistemul osteo- articular- integru
Sistemul musculo- adipos- bine reprezentat
Aparatul respirator:
- torace normal conformat
- murmur vezicular prezent
- R= 19/ minut
Aparatul cardio- vascular :
- cord in limite normale
- zgomote cardiace ritmice
- TA= 130/ 70 mm Hg
- P= 85 pulsatii/ minut
- AV-76/min.
Aparatul digestiv :
- ficat si splină in limite normale
- apetit scăzut
- tranzit intestinal normal.
Aparatul uro- genital :
- loje renale libere, nedureroase
- mictiuni fiziologice
- diureză normală
- organe genitale externe normal conformate.
Sistemul nervos central : echilibrată ; orientată tempo-spatial

55
2.ANALIZA ŞI INTERPRETAREA DATELOR
Analiza satisfacerii nevoilor fundamentale

NR.
NEVOIA FUNDAMENTALĂ MANIFESTĂRI DE DEPENDENŢĂ
CTR
1 A RESPIRA SI A AVEA O Tahicardie
BUNĂ CIRCULAŢIE
2 A BEA ŞI A MĂNCA greaţă, vărsături, regim alimentar postoperator,
senzaţie de foame
3 A ELIMINA Pierderi de apă şi săruri, lipsa de hidratare
4 A SE MIŞCA ŞI A AVEA O Imobilitate
BUNĂ POSTURĂ
5 A DORMI ŞI A SE ODIHNI apatie, epuizare, ochi încercănaţi, anxietate, stres
6 A SE ÎMBRĂCA, A SE Independentă
DEZBRĂCA
7 A MENŢINE Hipertermie
TEMPERATURA CORPULUI
CONSTANTĂ
8 A MENTINE dezinteres în efectuarea igienii,.
TEGUMENTELE CURATE ŞI
INTEGRE
9 A EVITA PERICOLELE agitaţie, iritaţie, frică.

10 A COMUNICA Independentă
11 A ACŢIONA CONFORM Independentă
PROPRILOR CREDINŢE
12 A TE REALIZA Independentă
13 A TE RECREA anxietate, izolare, refuzului de a-şi accepta copilul
nedorit.

14 A ÎNVĂŢA Lipsa cunoştinţelor medicale despre afecţiune

56
4.STABILIREA GRADULUI DE DEPENDENŢĂ
- Pacienta are nevoie de echipa de îngrijire în satisfacerea unor nevoi fundamentale;
- Nivelul II de dependenţă, moderată şi temporară.
5.DIAGNOSTIC DE NURSING
Alterarea circulaţiei datorită sângerării moderate manifestată prin tahicardie.
Alterarea confortului fizic determinată de starea de travaliu manifestată prin contracţii uterine
dureroase.
Alimentaţie insuficientă cantitativ şi calitativ, datorită durerilor, intervenţiei chirurgicale,
manifestată prin senzaţie de foame greaţă, vărsături, senzaţie de foame.
Dificultatea de a se mişca datorită durerii, manifestată prin imobilitate.
Dificultatea de a se odihni, datorită durerii manifestată prin apatie, epuizare, anxietate, stres.
Cunoştinţe insuficiente despre naştere, datorită refuzului de a învăţa manifestată prin lipsa
cunoştinţelor medicale despre operaţe
Anxietate, datorită necunoaşterii evoluţiei bolii, manifestată prin teamă, nelinişte.
Alterarea integrităţii psihice şi fizice, datorită, intervenţiei manifestată prin agitaţie, iritaţie,
frică.
Alterarea funcţiei motorii, datorită durererii postoperatorii, manifestată prin dificultate în
deplasare. Neacceptarea spitalizării determinată de lipsa de cunoştinţe manifestată prin anxietate,
izolare, refuzului de a-şi accepta copilul nedorit.
ANEXA 3 - EXAMEN DE

LABORATOR: PACIENTA P.V. 17 ANI

Examenul Mod de recoltare Valoarea Valori
solicitat obţinută normale
Hemoglobina p.v.-2ml sânge/EDTA vacutainer cu capac 13 g % 12-15 g%
mov
Hematocrit p.v.-2ml sânge/EDTA vacutainer cu capac 40% 40-45 %
mov
Trombocite p.v.-2ml sânge/EDTA vacutainer cu capac 320.000/m 150.000-
mov m3 400.000/mm3
Leucocite p.v.-2 ml sânge/ EDTA, vacutainer cu capac 6500/mm3 4200-
mov 8000/mm3
Trigliceride p.v. 5ml sânge simplu nehemolizat, 500 mg% 50mg%
vacutainer cu capac roşu sau portocaliu
Colesterol p.v. 5ml sânge simplu nehemolizat, 1,90g% 1,80-

57
Examenul Mod de recoltare Valoarea Valori
solicitat obţinută normale
vacutainer cu capac roşu sau portocaliu 2,80g%g%
Uree p.v.- 2 ml sânge simplu nehemolizat, 0,35 g%.0 0,2-0,4 g%0
vacutainer cu capac roşu sau portocaliu
Creatinină -10ml din prima urină 1mg% 0,6-1,20mg%
TGO p.v. 5ml sânge simplu nehemolizat, 33U/L 23,6-37,8U/L
vacutainer cu capac roşu sau portocaliu
TGP p.v. 5ml sânge simplu nehemolizat, 34U/L 22,6-36 U/L
vacutainer cu capac roşu sau portocaliu
Bilirubină P.V.-2ml sânge simplu nehemolizat, T= 1,2,mg 0,6- 1mg
vacutainer cu capac roşu
Glicemie Puncţie capilară-glucotest; Puncţie capilară- 97mg 70-110mg
2ml sânge/florurăde N A-4mg
VSH 0,4citratde Na 3,8/Steril+1,6mlsânge,fără 6-5mm/h 1-10mm/h
stază venoasă, vacutainer cu capac negru
Fibrinogen p.v. 4,5 mg sânge +0.5ml 310mg% 200-400mg%
citratedesodiu,vacutainer cu capac bleu
TS p.v. 5ml sânge simplu nehemolizat, 3 min. 2-4 min.
vacutainer cu capac roşu
Timp p.v. 5ml sânge simplu nehemolizat, 90”-150” 220”
HOWEL vacutainer cu capac roşu sau portocaliu
Examen sumar de urină: albumină – urme fine.
Glucoză-absent.
Sediment urinar: epitelii plate – rare;
Leucocite – relativ frecvente;
Hematii – relativ frecvent.
Test- APTT SP Ext.-29.5 S-Valori normale 20.0- 35.0
Recombipl-FlBex- 475 mg/dl
INVESTIGAŢII ULTRASONICE
Ecografie:
-DN-97,9cm(38săptămâni şi 3zile); LF-79,6 cm; BCF –prezente(136 b/ min.); Sarcină 39
Săptămâni.

58
TRATAMENT MEDICAMENTOS PACIENTA P.V. 17 ANI
Medicamente Mod de administrare
Data
17.03.2014 Algocalmin 1 f i.m.
19.03.2014
22.03.2014 glucoză 5 % sau 10 %; -flacon -perfuzie i.v.-2fl. /zi
de500 ml
Dextran 70 I flacon + ser
glucozat 5%.
Penicilină 8000000 U.I. i.m. la 6 ore.

Ergomet 0,2 mg/1 ml 1f la 4 h

Ca. Gluconic 1f 10 ml 1 f /zi i.v.

59
ANEXA 2
PLAN DE ÎNGRIJIRE
PACIENTA P.V. 17 ANI; DIAGNOSTIC: NAŞTEREA PRIN CEZARIANĂ; PRIMA ZI

DIAGNOSTIC
NEVOIA OBIECTIVE INTERVENŢII AUTONOME ŞI DELEGATE EVALUARE
DE NURSING

DE A EVITA Alterarea - Pacienta să fie Liniştesc gravida explicându-i că durerile şi contracţiile sunt Funcţiile vitale ale parturientei
PERICOLELE. confortului echilibrată caracteristici normale ale uterului gravid la termen. sunt în limite normale:
fizic psihic şi să i se Sfătuiesc gravida să stea culcată la pat cât mai mult pentru a- T – 367,6oC
determinată de asigure un şi păstra forţele necesare la naştere şi să anunţe moaşa când P – 85 b/min.
starea de mediu sigur contracţiile apar la 1-2 minute şi durează mai mult de 30 de TA – 130/70 mmHg.
travaliu fără secunde. R – 19 r/min.
manifestată posibilitatea Măsor funcţiile vitale şi vegetative şi le notez în Foaia de Parturienta înţelege şi acceptă
prin contracţii contaminării în temperatură. ca normală starea de disconfort
uterine termen de 12h. Ajut gravida să se aşeze pe masa ginecologică şi îmbrac fizic. Nu există
dureroase. mănuşile chirurgicale sterile pentru efectuarea tuşeului incompatibilitate Rh mamă-făt.
vaginal. F.U. – 32 cm de simfiza
Palpez abdomenul gravidei pentru a putea constata pubiană, în hipogastru se
prezentaţia. palpează craniul fetal. În
Măsor BCF cu ajutorul stetoscopului obstetrical şi dilataţia epigastru – pelvisul fetal. Tonus
colului. uterin normal. BCF – 130
b/min, ritmice. CUD la 5-10

60
 DIAGNOSTIC
NEVOIA OBIECTIVE INTERVENŢII AUTONOME ŞI DELEGATE EVALUARE
DE NURSING

minute cu durata de 15 secunde.

Col uterin cu dilataţie de 3 cm.
L.A. – b modificat, prezentaţie
pelviană.
DE A SE Alimentaţie - pacienta să - asigur pacientei un climat cald, confortabil; Pacienta este echilibrată
ALIMENTA insuficientă aibă o stare de - ajut pacienta în timpul vărsăturilor o învăţ să respire hidroelectrolitic şi nutriţional;
ŞI HIDRATA cantitativ şi bine fără profund;
calitativ, greţuri şi După încetarea vărsăturilor, rehidratez pacienta treptat cu
datorită vărsături în cantităţi mici de lichide reci, oferite cu linguriţa pentru ca
durerilor termen de 8 h; reluarea tranzitului intestinal să se facă cu precauţie.
manifestată - pacienta să fie Alimentez pacienta parenteral cu perfuzii cu glucoză 5 % sau
prin greaţă, echilibrată 10 %;
vărsături. hidroelectrolitic Hidrolizate de proteine şi amestecuri de aminoacizi, vitamine
în termen de 24 şi electroliţi la indicaţia medicului.
h;
- pacienta să fie
echilibrată
nutriţional în
termen de 24 h;

61
 DIAGNOSTIC
NEVOIA OBIECTIVE INTERVENŢII AUTONOME ŞI DELEGATE EVALUARE
DE NURSING

- pacienta să
respecte
regimul
alimentar
postoperator.
DE A SE Dificultatea de Pacienta să nu Ajut pacienta să se poată mişca, o sprijin de braţ până unde Pacienta se simte mai bine;
MIŞCA ŞI A a se mişca mai prezinte are nevoie. Învăţ pacienta cum să se aşeze pe pat, căutându-i o - durerea s-a mai diminuat;
AVEA O datorită durerii, slăbiciune în poziţie cât mai comodă. - pacienta nu prezintă
BUNĂ manifestată deplasre, să se complicaţii.
POSTURĂ. prin imobilitate. poată mişca.

DE A DORMI Dificultatea de - pacienta să învăţ pacienta să practice tehnici de Pacienta cooperează cu

ŞI A SE a se odihni, beneficieze de relaxare, exerciţii respiratorii; greutate, anxietatea
ODIHNI. datorită durerii somn - ofer pacientei o cană cu lapte cald înainte de culcare, o baie s-a mai diminuat, este mai
manifestată corespunzător caldă; liniştită şi adoarme uşor.
prin apatie, cantitativ şi - învăţ pacienta care se trezeşte devreme să se ridice din pat
epuizare, ochi calitativ, în câteva minute, să citească să asculte muzică, apoi să se culce
încercănaţi, termen de 8 h. din nou;
anxietate, stres. - identific nivelul şi cauza anxietăţii la pacienta cu insomnie.

62
 DIAGNOSTIC
NEVOIA OBIECTIVE INTERVENŢII AUTONOME ŞI DELEGATE EVALUARE
DE NURSING

DE A Cunoştinţe Pacienta să - am furnizat pacientei cunoştinţe despre formarea Pacienta este mai receptivă,
ÎNVĂŢA insuficiente acumuleze deprinderilor igienice, despre alimentaţie raţională, viaţă manifestă interes asupra
CUM SĂ-ŞI despre cunoştinţe noi echilibrată; cunoştinţe despre afecţiunea sa (tratament, măsurilor de protecţie , a
PĂSTREZE afecţiune, în termen de 12 perioadă de convalescenţă). sănătăţii.
SĂNĂTATEA datorită h. T - 37,5oC
refuzului de a Pacienta să T.A. max - 120 mm Hg
învăţa dobândească T.A. min - 70 mm Hg
manifestată atitudini,
prin lipsa obiceiuri noi în
cunoştinţelor decurs de 3
medicale zile.
despre naştere
şi lăuzie.

63
PLAN DE ÎNGRIJIRE
PACIENTA P.V. 17 ANI DIAGNOSTIC: NAŞTEREA PRIN CEZARIANĂ
A DOUA ZI DE SPITALIZARE ŞI DE ÎNGRIJIRE
PREOPERATOR ŞI INTRAOPERATOR

DIAGNOSTIC DE INTERVENŢII AUTONOME ŞI

NEVOIA OBIECTIVE EVALUARE
NURSING DELEGATE
DE A EVITA Anxietate, datorită Pacienta să fie Informez pacienta asupra procedurilor Pacienta resimte durerea cu o
PERICOLELE necunoaşterii informată despre preoperatorii. intensitate mai mică.
evoluţiei bolii, procedurile preoper Realizez contactul pacientei cu părinţii care au Funcţiile vitale sunt:
manifestată prin atorii. Pacienta să fie avut o atitudine rezervată în a o sprijini în rolul T.A. – 120/60 mmHg; R- 18
teamă, nelinişte. pregătită fizic şi psihic de mamă. r/min.
pentru intervenţia Încurajez pacienta şi-o însoţesc la examenele de P – 70 pulsaţii/min.
chirurgicală. specialitate.
Administrare de medicaţie antalgică şi
antispastică indicată de medic:
Algocalmin 1 f i.m.; Papaverină 2 f i.m.
Recoltez sânge pentru analize. Efectuez clisma Rezultatele examenelor
evacuatoare. biochimice de sânge sunt în
limite normale.
DE A RESPIRA ŞI Alterarea circulaţiei Evoluţia stării pacientei Controlez funcţiile vitale. Funcţiile vitale sunt în limite
CIRCULAŢIE datorită sângerării să fie în limite Supraveghez reluarea respiraţiei autonome. fiziologice:

64
 DIAGNOSTIC DE INTERVENŢII AUTONOME ŞI
NEVOIA OBIECTIVE EVALUARE
NURSING DELEGATE
moderate manifestată normale. Urmăresc perfuzia. P – 75 puls/min;
prin tahicardie Urmăresc aspectul pacientei: facies, tegumente, R – 16 r/min;
mucoase. TA – 120/70 mmHg;
Urmăresc revenirea sensibilităţii. T – 37,7oC.
Tegumentele şi mucoasele au
aspect normal.
Pacienta se trezeşte şi revine
la respiraţie spontană.
DE A SE Alimentaţie Pacienta să înţeleagă şi Repartizez alimentele în 5-7 mese/zi, la nevoie o Bolnava a înţeles importanţa
ALIMENTA ŞI inadecvată prin să respecte regimul masă şi noaptea; alimentaţiei şi respectă
HIDRATA. deficit, datorită alimentar restrictiv în Rehidratez pacienta la indicaţia medicului prin indicaţiile primite.
intervenţiei, următoarele ore. perfuzie intravenoasă cu ser fiziologic.
manifestată prin La indicaţia medicului administrez medicaţie
senzaţie de foame. antivomitivă - emetiral supozitoare.
DE A DORMI ŞI A Alterarea confortului, Pacienta să-şi exprime - încurajez pacienta să aibă încredere în forţele Pacienta afirmă că durerea de
SE ODIHNI datorită afecţiunii diminuarea cefaleei în proprii. cap s-a ameliorat.
manifestată prin decurs de 1 h. - administrare de Algocalmin f II i.m. la indicaţia
cefalee, nelinişte, Pacienta să-şi exprime medicului.
agitaţie. o stare de bine în
decurs de 8 h.

65
PLAN DE ÎNGRIJIRE PACIENTA P.V. 17 ANI DIAGNOSTIC: NAŞTEREA PRIN CEZARIANĂ
A TREIA ZI DE SPITALIZARE ŞI DE ÎNGRIJIRE
POSTOPERATOR
DIAGNOSTIC DE INTERVENŢII AUTONOME ŞI
NEVOIA OBIECTIVE EVALUARE
NURSING DELEGATE
DE A SE Alimentaţia - pacienta să aibă o - asigur pacientei un climat cald, confortabil şi-i Pacienta este echilibrată
ALIMENTA ŞI insuficientă stare de bine fără explic necesitatea respectării regimului hidroelectrolitic şi
HIDRATA cantitativ şi calitativ, greţuri şi vărsături; postoperator; nutriţional;
datorită intervenţiei - pacienta să fie - ajut pacienta în timpul vărsăturilor o învăţ să - pacienta respectă cu
chirurgicale, echilibrată respire profund; stricteţe regimul alimentar
manifestată prin hidroelectrolitic; - după încetarea vărsăturilor, rehidratez pacienta postoperator impus.
greaţă. - pacienta să fie treptat cu cantităţi mici de lichide reci, oferite Vărsăturile au încetat.
echilibrată nutriţional cu linguriţa pentru ca reluarea tranzitului
în termen de 24 h; intestinal să se facă cu precauţie.
- pacienta să respecte - alimentez pacienta parenteral cu perfuzii cu
regimul alimentar glucoză 5 % sau 10 %;
postoperator. - hidrolizate de proteine şi amestecuri de
aminoacizi, vitamine şi electroliţi la indicaţia
medicului.
NEVOIA DE A Alterarea integrităţii - pacienta să - asigur condiţiile de mediu adecvate, pentru a Pacienta este echilibrată
EVITA psihice şi fizice, beneficieze de evita pericolele prin accidentare; psihic.
PERICOLELE. datorită, intervenţiei siguranţă psihică - am ales procedurile de investigaţie şi Pacienta beneficiază de un

66
 manifestată prin pentru înlăturarea tratament cu risc minim de infecţie; mediu de siguranţă fără
agitaţie, iritaţie, stării de anxietate în - am creat un mediu optim pentru ca pacienta accidente şi infecţii.
frică. termen de 24 h; să-şi poată exprima emoţiile, nevoile; Pacienta anunţă o ameliorare
- pacienta să - ajut pacienta să-şi recunoască anxietatea; a durerii şi înlăturarea stării
beneficieze de un - învăţ pacienta tehnici de relaxare. de anxietate.
mediu de siguranţă - tratament medicamentos antiinflamator şi
fără accidente şi antiinfecţios:
infecţii; Penicilină 8000000 U.I. i.m. la 6 ore.
- pacienta să fie Dextran 70 I flacon + ser glucozat 5%.
echilibrată psihic în
termen de 24 h.
DE A SE MIŞCA ŞI Alterarea funcţiei - pacienta să aibă - aşez pacienta în decubit dorsal, fără pernă cu Pacienta prezintă tonus
A AVEA O BUNĂ motorii, datorită tonusul muscular şi genunchii uşor flexaţi, poziţie care relaxează muscular şi forţa musculară
POSTURĂ. durererii forţa musculară musculatura abdominală; păstrată.
postoperatorii, fricii, păstrată în termen de - urmăresc timpul de apariţie a reflexelor Pacienta se simte bine în
manifestată prin 12 h. abdominale; urma mobilizării pasive.
dificultate în - pacienta să aibă o - mobilizez pacienta progresiv până când capătă
deplasare. poziţie care să încredere în forţele proprii;
favorizeze respiraţia, - învăţ pacienta care este postura adecvată şi
circulaţia sângelui şi cum să efectueze exerciţii musculare active.
drenajul secreţiilor
bronşice;

67
 - pacienta să se
mobilizeze încă din
primele zile după
operaţie.
DE A ÎNVĂŢA SĂ- Neacceptarea Pacienta să - explorez nivelul de cunoştinţe al pacientei Pacienta a luat la cunoştinţă
ŞI PĂSTREZE spitalizării acumuleze noi privind modul de manifestare, măsurile şi a înţeles informaţiile
SĂNĂTATEA. determinată de lipsa cunoştinţe în legătură preventive şi curative şi procesele de furnizate.
de cunoştinţe cu rolul de mamă. recuperare. A acceptat copilul şi cu
manifestată prin - stimulez dorinţa de cunoaştere şi apropiere acordul şi protecţia
anxietate, izolare, între mamă si copilaş. părinţilor îl va lua acasă, iar
refuzului de a-şi - conştientizez pacienta asupra propriei ea îşi va continua scoala.
accepta copilul responsabilităţi privind sănătatea şi dezvoltarea Evoluţie bună.
nedorit. copilului. Medicul recomandă
Învăţ pacienta să-şi efectueze îngrijirile igienice externarea.
fără a afecta cicatricea postoperatorie.
Scot firele de la plagă cu grijă şi în condiţii de
asepsie perfectă.

DATA EXTERNĂRII :24. 03.2014 ora 12:15

68
 EPICRIZA

Pacienta P. V. în vârstă de 17 ani se internează în secţia Obstetrică. Naşte prin cezariană

un făt viu de sex Fem., G = 4000 g, APGAR = 8.
Recomandări:
- se va prezenta la medicul de familie pentru a fi luată în evidenţă;
- eliminarea efortului fizic;
- dietă echilibrată.
-viaţă sexuală protejată pentru evitarea sarcinilor nedorite

69
CAZUL III. PLAN DE INGRIJIRE
1.CULEGEREA DATELOR
Surse de informaţie:
- gravida
- foaia de observatie
- echipa de ingrijire
- familia.
1.1. DATE PRIVIND IDENTITATEA PACIENTEI
Date relativ stabile :
Nume : N
Prenume : D
Vârsta : 38 ani
Sex : feminin
Stare civilă : casatorită
Religie : ortodoxă
Naţionalitate : română
Ocupaţie : Contabilă
Date variabile:
- domiciliul : Galaţi
- condiţii de locuit: bune
- Reţeaua de susţinere : familia.
- Data internarii : 02. 60. 2014
- Data externarii : 09. 06. 2014
1.2 DATE PRIVIND STAREA ANTERIOARĂ
1.2.a. Date antropometrice :
- înalţime : 168 cm
- greutate : 74 kg.
- grupa sanguină : B. III.
- Rh- pozitiv.
1.2.b. Limite senzoriale
Alergii : nu prezintă
Proteze : nu prezintă
Aspectul cavitatii bucale :- limba – aspect normal
- dentiţia : completă
70
 - gingiile- aspect normal.
Aspectul faciesului :- prezintă facies normal
Acuitate vizuală :- în limitele vârstei
Acuitate auditivă:- în limitele vârstei
Acuitate olfactivă :- în limitele vârstei
Acuitate tactilă:- în limitele vârstei
Acuitate dureroasă:- dureri provocate de contracţii uterine
Semne particulare : - nu prezintă
Mobilitate articulară : - păstrată.
1.2.c. Antecedente heredo-colaterale
-neagă TBC-ul , infecţia HIV în familie
1.2.d. Antecedente personale
Fiziologice
-menarha la 13 ani, ciclu regulat, flux moderat, durata ciclului menstrual fiind de 3-4 zile,
Patologice
- bolile copilăriei fără să poată preciza care anume
- naştere prin cezariană- 1
- neagă existenta bolilor infecto-contagioase.
1.3. INFORMARII LEGATE DE AFECŢIUNE
1.3.a. Motivele internarii:
- Pacienta N.D. în vârstă de 38 ani se internează pe data de 02.06. 2014, în clinica de
obstetrică cu modificări de sarcină în 38 săptămâni, col incomplet sters,uter cicatricial.
1.3.b.Istoricul bolii:
Pacienta, a fost luată în evidenţă la medicul de familie şi medicul specialist, a efectuat
analizele recomandate de medic, sarcina a evoluat fără probleme. La examenul local s-a
constatat:
-la palpare: abdomen ocupat de uterul gravidic
-la inspectie: IFU(înălţimea fund uterin)-33cm, CUD (contracţii uterine dureroase)la 7-8
/20”, BCF(bătăile cordului fetal)- 165, TV(tuşeu vaginal) – col incomplet sters, admite două
degete, membrane intacte, craniu aplicat, cicatrice uterină dureroasă. Se indică terminarea
naşterii prin cezariană pentru profilaxia ruperii uterine.
1.3.c. Diagnostic medical
- IIG, IIP, sarcină 38 săptămâi, făt viu, membrane intacte, prezentaţie craniană, uter
cicatricial, tahicardie fetală
1.3.d. Data internării :
71
- 02. 06.2014 ora 8:15
1.3.e. Examen clinic general pe aparate:
Aprecierea stării generale- formă relativ bună
Tegumente si mucoase- normal colorate
Sistemul ganglionar- limfatic- nepalpabil
Sistemul osteo- articular- integru
Sistemul musculo- adipos- bine reprezentat
Aparatul respirator:
- torace normal conformat
- murmur vezicular prezent
- R= 17/ minut
Aparatul cardio- vascular :
- cord in limite normale
- zgomote cardiace ritmice
- TA= 110/ 60 mm Hg
- P= 84 pulsatii/ minut
- AV-76/min.
Aparatul digestiv :
- ficat si splină in limite normale
- apetit scăzut
- tranzit intestinal normal.
Aparatul uro- genital :
- loje renale libere, nedureroase
- micţiuni fiziologice
- diureză normală
- organe genitale externe normal conformate.
Sistemul nervos central :
- echilibrată
- orientată tempo-spatial

72
2.ANALIZA ŞI INTERPRETAREA DATELOR
2.1.Analiza satisfacerii nevoilor fundamentale

NR. NEVOIA MANIFESTĂRI SURSA DE PROBLEMA DE

CTR FUNDAMENTALĂ DE DEPENDENŢĂ DIFICULTATE DEPENDENŢĂ
1 A RESPIRA SI A Tahicardie Sângerare Alterarea
AVEA O BUNĂ moderată circulatiei
CIRCULAŢIE
2 A BEA ŞI A MĂNCA greaţă, vărsături, Dureri Alimentaţie
regim alimentar insuficientă
postoperator cantitativ şi
calitativ
3 A ELIMINA Pierderi de apă şi Datorită Eliminare
săruri, lipsa de inadegvată
hidratare
4 A SE MIŞCA ŞI Imobilitate Dureri , Dificultatea de a
AAVEA O BUNĂ intervenţiei se mişca
POSTURĂ chirurgicale
5 A DORMI ŞI A SE apatie, epuizare, ochi Dureri Dificultatea de a
ODIHNI încercănaţi, se odihni
anxietate, stres
6 A SE ÎMBRĂCA, A Independentă
SE DEZBRĂCA
7 A MENŢINE Hipertermie Dureri Apariţia febrei
TEMPERATURA
CORPULUI
CONSTANTĂ
8 A MENTINE Dificultate în Repaus la pat Risc de
TEGUMENTELE autoângrijire complcaţii
CURATE ŞI
INTEGRE
9 A EVITA Contracţii uterine Starea de travaliu, Alterarea
PERICOLELE dureroase, teamă, necunoaşterii confortului fizic,
nelinişte evoluţiei bolii anxietate
10 A COMUNICA Independentă
73
11 A ACŢIONA Independentă
CONFORM
PROPRILOR
CREDINŢEŞI
VALORI
12 A TE REALIZA Independentă
13 A TE RECREA Neputinţa de a Agitaţie Incapacitate de a
îndeplini o activitate se recrea
recreativă
14 A ÎNVĂŢA Lipsa cunoştinţelor Refuzul de a învăţa Cunoştinţe
medicale despre insuficiente
afecţiune despre afecţiune

STABILIREA GRADULUI DE DEPENDENŢĂ

- Pacienta are nevoie de echipa de îngrijire în satisfacerea unor nevoi fundamentale;
- Nivelul II de dependenţă, moderată şi temporară

1. DIAGNOSTIC DE NURSING
Alterarea circulaţiei datorită sângerării moderate manifestată prin tahicardie.
Eliminare inadegvată , datorită compresiunii exercitate de uterul gravidic, manifestată prin
creşterea frecvenţei sau jenă la micţiune.
Alterarea eliminărilor intestinale din cauza lipsei de mişcare manifesrtată prin balonare şi
flatulenţă.
Alterarea confortului fizic determinată de starea de travaliu şi operaţie, manifestată prin
contracţii uterine dureroase, cefalee . Dificultatea de a se mişca datorită durerii, manifestată prin
imobilitate. Alimentaţie insuficientă cantitativ şi calitativ, datorită durerilor manifestată prin
greaţă, vărsături. Dificultatea de a se odihni, datorită durerii manifestată prin apatie, epuizare,
ochi încercănaţi, anxietate, stres.
Anxietate, datorită necunoaşterii evoluţiei bolii, manifestată prin teamă, nelinişte.
Alterarea funcţiei motorii, datorită durererii postoperatorii, fricii, manifestată prin
dificultate în deplasare.
Alimentaţia insuficientă cantitativ şi calitativ, datorită intervenţiei chirurgicale,
manifestată prin greaţă şi vărsături.

74
ANEXA.3
EXAMENE PARACLINICE
1 Examene de laborator: PACIENTA N.D. 38 ANI
Examenul Mod de recoltare Valoarea Valori
solicitat obţinută normale
Hemoglobina p.v.-2ml sânge/EDTA vacutainer cu capac 14 g % 12-15 g%
mov
Hematocrit p.v.-2ml sânge/EDTA vacutainer cu capac 38 % 40-45 %
mov
Trombocite p.v.-2ml sânge/EDTA vacutainer cu capac 220.000/mm3 150.000-
mov 400.000/mm3
Leucocite p.v.-2 ml sânge/ EDTA, vacutainer cu capac 7800/mm3 4200-
mov 8000/mm3
Trigliceride p.v. 5ml sânge simplu nehemolizat, 50mg% 50mg%
vacutainer cu capac roşu sau portocaliu
Colesterol p.v. 5ml sânge simplu nehemolizat, 220mg% 150-250 mg%
vacutainer cu capac roşu sau portocaliu
Uree p.v.- 2 ml sânge simplu nehemolizat, 35 mg% 20-50mg%
vacutainer cu capac roşu sau portocaliu
Creatinină -10ml din prima urină 1mg% 0,6-1,20mg%
TGO p.v. 5ml sânge simplu nehemolizat, 36U/L 23,6-37,8U/L
vacutainer cu capac roşu sau portocaliu
TGP p.v. 5ml sânge simplu nehemolizat, 32U/L 22,6-36 U/L
vacutainer cu capac roşu sau portocaliu
Bilirubină P.V.-2ml sânge simplu nehemolizat, T=1,7mg 0,6- 1mg
vacutainer cu capac roşu
Glicemie Puncţie capilară-glucotest; Puncţie capilară- 100mg 70-110mg
2ml sânge/florurăde N A-4mg
VSH 0,4citratde Na 3,8/Steril+1,6mlsânge,fără 6-5mm/h 1-10mm/h
stază venoasă, vacutainer cu capac negru
Fibrinogen p.v. 4,5 mg sânge +0.5ml 320mg% 200-400mg%
citratedesodiu,vacutainer cu capac bleu
TS p.v. 5ml sânge simplu nehemolizat, 2 min. 2-4 min.
vacutainer cu capac roşu

75
Examenul Mod de recoltare Valoarea Valori
solicitat obţinută normale
Timp p.v. 5ml sânge simplu nehemolizat, 90”-150” 220”
HOWEL vacutainer cu capac roşu sau portocaliu

Examen sumar de urină: albumină – urme fine.

Glucoză-absent.
Sediment urinar: epitelii plate – rare;
Leucocite – relativ frecvente;
Hematii – relativ frecvent.
Test- APTT SP Ext.-27.5 S-Valori normale 20.0- 35.0
Recombipl-FlBex-456mg/dl
INVESTIGAŢII ULTRASONICE
Ecografie:
-DN-97,9cm(37 săptămâni şi 8 zile
- LF-79,6 cm
- BCF –prezente(159 b/ min.)
-Sarcină38 săptămâni
TRATAMENT MEDICAMENTOS
PACIENTA N.D. 38 ANI
Data Medicamente Mod de administrare
05.06 2014 Hemisuccinat de hdrocortizon i.v.
07. 06. 2014 100 mg.
08.06.2014 Algocalmin f 1 i.v.
Dexametazonă f1 i.v.
Tador f. 1 i m.
Cefort 1 g /f 1 i.v.
Fraxiparină 0,3 f1 s. c.
Algifen f 1 i.m.
SF fl 1 sau SG5% fl 1 PEV
No-Spa 1 f,
Algocalmin 1f,
Furosemid1f.
Manitol 125 ml

76
ANEXA 2
PLAN DE ÎNGRIJIRE
BOLNAVA N.D. 38 ANI DIAGNOSTIC: NAŞTEREA PRIN CEZARIANĂ
PRIMA ZI DE ÎNGRIJIRE

DIAGNOSTIC DE INTERVENŢII AUTONOME ŞI

NEVOIA OBIECTIVE EVALUARE
NURSING DELEGATE

DE A EVITA Alterarea confortului - pacienta să fie Liniştesc gravida explicându-i că durerile şi Funcţiile vitale ale
PERICOLELE fizic determinată de echilibrată psihic şi să i contracţiile sunt caracteristici normale ale parturientei sunt în limite
starea de travaliu, se asigure un mediu uterului gravid la termen. normale:
Manifestată prin sigur fără posibilitatea Sfătuiesc gravida să stea culcată la pat cât mai T – 36,7oC
contracţii uterine contaminării în termen mult pentru a-şi păstra forţele necesare la P – 84b/min.
dureroase. de 8 h. naştere şi să anunţe moaşa când contracţiile TA – 110/60 mmHg.
- fac pregătirea fizică şi apar la 1-2 minute şi durează mai mult de 30 de R – 17 r/min.
psihică pentru secunde. Parturienta înţelege şi
intervenţie în termen de Măsor funcţiile vitale şi vegetative şi le notez acceptă ca normală starea
18 h. în Foaia de temperatură. de disconfort fizic. Nu
Ajut gravida să se aşeze pe masa ginecologică există incompatibilitate Rh
şi îmbrac mănuşile chirurgicale sterile pentru mamă-făt.
efectuarea tuşeului vaginal. F.U. – 33 cm de simfiza
Palpez abdomenul gravidei pentru a putea pubiană, în hipogastru se
constata prezentaţia. palpează craniul fetal.

77
 DIAGNOSTIC DE INTERVENŢII AUTONOME ŞI
NEVOIA OBIECTIVE EVALUARE
NURSING DELEGATE

Măsor BCF cu ajutorul stetoscopului În epigastru – pelvisul fetal.

obstetrical şi dilataţia colului. Tonus uterin normal. BCF
– 165 b/min, ritmice. CUD
la 7-8 minute cu durata de
20 secunde. Col uterin cu
dilataţie de 3 cm.
L.A. –slab modificat,
prezentaţie craniană.
Grupa sanguină: B.III.
DE A SE Dificultatea de a se Pacienta să nu mai Ajut pacienta să se poată mişca, o sprijin de Bolnava se simte mai bine;
MIŞCA ŞI A mişca datorită durerii, prezinte slăbiciune în braţ până unde are nevoie. Învăţ pacienta cum - durerea s-a mai diminuat;
AVEA O manifestată prin deplasre, să se poată să se aşeze pe pat, căutându-i o poziţie cât mai - pacienta nu prezintă
BUNĂ imobilitate. mişca. comodă. complicaţii.
POSTURĂ.
DE A SE Alimentaţie insuficientă - pacienta să aibă o stare - asigur pacientei un climat cald, confortabil; Pacienta este echilibrată
ALIMENTA ŞI cantitativ şi calitativ, de bine fără greţuri şi - ajut pacienta în timpul vărsăturilor o învăţ să hidroelectrolitic şi
HIDRATA datorită durerilor vărsături în termen de respire profund; nutriţional;
manifestată prin greaţă, 8 h; După încetarea vărsăturilor, rehidratez pacienta
vărsături. - pacienta să fie treptat cu cantităţi mici de lichide reci, oferite

78
 DIAGNOSTIC DE INTERVENŢII AUTONOME ŞI
NEVOIA OBIECTIVE EVALUARE
NURSING DELEGATE

echilibrată cu linguriţa pentru ca reluarea tranzitului

hidroelectrolitic intestinal să se facă cu precauţie.
în termen de 24 h; Alimentez pacienta parenteral cu perfuzii cu
- pacienta să fie glucoză 5 % sau 10 %;
echilibrată nutriţional în Hidrolizate de proteine şi amestecuri de
termen de 24 h; aminoacizi, vitamine şi electroliţi la indicaţia
- pacienta să respecte medicului.
regimul alimentar
postoperator.
DE A DORMI Dificultatea de a se - pacienta să beneficieze - învăţ pacienta să practice tehnici de Pacienta este cooperantă,
ŞI A SE odihni, datorită durerii de somn corespunzător relaxare, exerciţii respiratorii; anxietatea
ODIHNI. manifestată prin apatie, cantitativ şi calitativ, în - ofer pacientei o cană cu lapte cald înainte de s-a mai diminuat, este
epuizare, ochi termen de 12 h. culcare, o baie caldă; relaxată şi doarme profund.
încercănaţi, anxietate, - învăţ pacienta care se trezeşte devreme să se
stres. ridice din pat câteva minute, să citească să
asculte muzică, apoi să se culce din nou;
- identific nivelul şi cauza anxietăţii la pacienta
cu insomnie.

79
 DIAGNOSTIC DE INTERVENŢII AUTONOME ŞI
NEVOIA OBIECTIVE EVALUARE
NURSING DELEGATE

DE A ÎNVĂŢA Cunoştinţe insuficiente Pacienta să acumuleze - am furnizat pacientei cunoştinţe despre Pacienta este receptivă,
CUM SĂ-ŞI despre afecţiune, cunoştinţe noi în termen formarea deprinderilor igienice, despre manifestă interes.
PĂSTREZE datorită refuzului de a de 24 h. alimentaţie raţională, viaţă echilibrată; T - 37,5oC
SĂNĂTATEA învăţa manifestată prin Pacienta să dobândească cunoştinţe despre afecţiunea sa (tratament, T.A. max - 110 mm Hg
lipsa cunoştinţelor atitudini, obiceiuri noi în perioadă de convalescenţă). T.A. min - 60 mm Hg
medicale despre decurs de 2 zile.
afecţiune.

80
PLAN DE ÎNGRIJIRE
BOLNAVA T.M. 38 ANI DIAGNOSTIC: NAŞTEREA PRIN CEZARIANĂ
A DOUA ZI DE ÎNGRIJIRE
PREOPERATOR ŞI INTRAOPERATOR
DIAGNOSTIC DE INTERVENŢII AUTONOME ŞI
NEVOIA OBIECTIVE EVALUARE
NURSING DELEGATE
DE A EVITA Anxietate, datorită Pacienta să fie Informez pacienta asupra procedurilor Pacienta resimte durerea cu
PERICOLELE necunoaşterii informată despre preoperatorii. Realizez contactul pacientei cu o intensitate mai mică.
evoluţiei bolii, procedurile convalescenţi care au o evoluţie optimă. Funcţiile vitale sunt:
manifestată prin preoperatorii. Încurajez pacienta şi-o însoţesc la examenele T.A. – 120/70 mmHg; R-
teamă, nelinişte. de specialitate. Administrare de medicaţie 21 r/min.
antalgică şi antispastică indicată de medic: P – 90 pulsaţii/min.
Algocalmin 1 f i.m.; Papaverină 2 f i.m.
Pacienta să fie Rezultatele examenelor
pregătită fizic şi psihic biochimice de sânge sunt
pentru intervenţia in limite normale. Funcţiile
chirurgicală. vitale în urma reechilibrării
sunt: TA- 110/60 mmHg;
P – 87 pulsaţii/min;
R – 17resp/min.

81
PLAN DE ÎNGRIJIRE
BOLNAVA T.M. 38 ANI DIAGNOSTIC: NAŞTERE PRIN CEZARIANĂ
A TREIA ZI DE ÎNGRIJIRE
POSTOPERATOR
DIAGNOSTIC DE INTERVENŢII AUTONOME ŞI
NEVOIA OBIECTIVE EVALUARE
NURSING DELEGATE
DE A SE MIŞCA ŞI Alterarea funcţiei - pacienta să aibă - aşez pacienta în decubit dorsal, fără pernă cu Pacienta prezintă tonus
A AVEA O BUNĂ motorii, datorită tonusul muscular şi genunchii uşor flexaţi, poziţie care relaxează muscular şi forţa
POSTURĂ. durererii forţa musculară musculatura abdominală; musculară păstrată.
postoperatorii, fricii, păstrată în termen de - urmăresc timpul de apariţie a reflexelor Pacienta se simte bine în
manifestată prin 12 h. abdominale; urma mobilizării pasive.
dificultate în - pacienta să aibă o - mobilizez pacienta progresiv până când capătă
deplasare. poziţie care să încredere în forţele proprii;
favorizeze respiraţia, - masez regiunile predispuse la escare le pudrez
circulaţia sângelui şi cu talc;
drenajul secreţiilor - învăţ pacienta care este postura adecvată şi
bronşice; cum să efectueze exerciţii musculare active. –
- pacienta să se combat cefaleea cu PEV(S.G.5%fl 1 sau SF. fl
mobilizeze încă din 1; No-Spa 1f; Algocalmin 1f; Furosemid 1f;
primele zile după Manitol 125 ml.
operaţie.
DE A SE Alimentaţia - pacienta să aibă o - asigur pacientei un climat cald, confortabil şi-i Pacienta este echilibrată

82
 DIAGNOSTIC DE INTERVENŢII AUTONOME ŞI
NEVOIA OBIECTIVE EVALUARE
NURSING DELEGATE
ALIMENTA ŞI insuficientă cantitativ stare de bine fără explic necesitatea respectării regimului hidroelectrolitic şi
HIDRATA şi calitativ, datorită greţuri şi vărsături; postoperator; nutriţional;
intervenţiei - pacienta să fie - ajut pacienta în timpul vărsăturilor o învăţ să - pacienta respectă cu
chirurgicale, echilibrată respire profund; stricteţe regimul alimentar
manifestată prin hidroelectrolitic; - după încetarea vărsăturilor, rehidratez pacienta postoperator impus.
greaţă. - pacienta să fie treptat cu cantităţi mici de lichide reci, oferite cu Vărsăturile au încetat.
echilibrată nutriţional linguriţa pentru ca reluarea tranzitului intestinal
în termen de 24 h; să se facă cu precauţie.
- pacienta să respecte - alimentez pacienta parenteral cu perfuzii cu
regimul alimentar glucoză 5 % sau 10 %;
postoperator. - hidrolizate de proteine şi amestecuri de
aminoacizi, vitamine şi electroliţi la indicaţia
medicului.
NEVOIA DE A Alterarea integrităţii - pacienta să - asigur condiţiile de mediu adecvate, pentru a Pacienta este echilibrată
EVITA psihice şi fizice, beneficieze de evita pericolele prin accidentare; psihic.
PERICOLELE. datorită, intervenţiei siguranţă psihică - am ales procedurile de investigaţie şi tratament Pacienta beneficiază de un
manifestată prin pentru înlăturarea stării cu risc minim de infecţie; mediu de siguranţă fără
agitaţie, iritaţie, frică. de anxietate în termen - am creat un mediu optim pentru ca pacienta să- accidente şi infecţii.
de 24 h; şi poată exprima emoţiile, nevoile; Pacienta anunţă o
- pacienta să - ajut pacienta să-şi recunoască anxietatea; ameliorare a durerii şi

83
 DIAGNOSTIC DE INTERVENŢII AUTONOME ŞI
NEVOIA OBIECTIVE EVALUARE
NURSING DELEGATE
beneficieze de un - învăţ pacienta tehnici de relaxare. înlăturarea stării de
mediu de siguranţă - tratament medicamentos antiinflamator şi anxietate.
fără accidente şi antiinfecţios:
infecţii; HHC-100mg,Algocalmin-1f,Dexomatazonă 1f-
- pacienta să fie iv; Tador 1f-im; Cefort1g+Algifen f1-im;
echilibrată psihic în Fraxiparină 0,3 ml f1-sc.
termen de 24 h. - am explicat tehnica scoaterii firelor de sutură şi
am efectuat toate manevrele cu blândeţe
DE A ÎNVĂŢA Cunoştinţe Pacienta să acumuleze - am furnizat pacientei cunoştinţe despre Pacienta este receptivă,
CUM SĂ-ŞI insuficiente despre cunoştinţe noi în formarea deprinderilor igienice, despre manifestă interes.
PĂSTREZE afecţiune, datorită termen de 8h. alimentaţie raţională, viaţă echilibrată; T - 37,2oC
SĂNĂTATEA refuzului de a învăţa Pacienta să cunoştinţe despre afecţiunea sa (tratament, T.A. max - 125 mm Hg
manifestată prin dobândească atitudini, perioadă de convalescenţă) şi de acomodare cu T.A. min - 65 mm Hg.
lipsa cunoştinţelor obiceiuri noi în decurs rolul de mamă. Evoluţie favorabilă.
medicale despre de 2 zile. Medicul recomandă
afecţiune. externarea.
DATA EXTERNĂRII: 09. 06. 2014 , ora12 :30.

84
EPICRIZA

Pacienta N.D. în vârstă de 38 ani se internează în secţia Obstetrică, cu membrane intacte,

CUD la 7-8/20, uter cicatricial. Naşte prin cezariană un făt viu de sex masculin, G = 3500 g,
APGAR = 8.
Recomandări:
 se va prezenta la medicul de familie pentru a fi luată în evidenţă;
 evitarea efortului fizic;
 contact sexual după 6-8 săptămâni; dietă echilibrată.

85
CONCLUZII

În urma studiului efectuat în maternitatea Spitalului Judeţian Sf. Ap. Andrei Galaţi, a
gravidelor, de la internare până la externare, pentru asistenţă la naştere şi care au fost supuse
operaţiei cezariene pentru terminarea naşterii , se desprind următoarele concluzii :
- lăuzia este o perioadă importantă şi totodată destul de dificilă din viaţa femeii, în special
după o naştere prin operaţie cezariană , când recuperarea se face mai greu;
- lăuzia nu este o boală, dar ea necesită o supraveghere atentă şi o cunoaştere a detaliilor
ei astfel încât să nu se transforme în patologie medicală;
- lăuzia după naşterea prin operaţie cezariană pune de obicei mult mai
multe probleme datorită numărului mai mare de complicaţii care pot apare, motiv pentru
care supravegherea lăuzei trebuie să se facă mult mai atent, continuu şi cu mai multă
conştiinciozitate;
- prin aplicarea unor îngrijiri nursing specializate şi de calitate atât preoperator cât şi
postoperator , complicaţiile operaţiei cezariene pot deveni mai rare sau pot fi chiar absente;
- ingrijirile nursing după operaţia cezariană urmăresc asigurarea unui microclimat
favorabil, combaterea durerii, a complicaţiilor care pot apare postoperator (pulmonare,
de decubit, a stazei venoase, a infecţiilor locale sau generale), păstrarea funcţiei
digestive, a funcţiei urinare, reluarea tranzitului, a alimentaţiei şi a activităţii;
- de buna pregătire şi de felul cum înţelege să-şi facă datoria asistenta
medicală, depinde rezolvarea cu succes a problemelor, deseori vitale, pe care le ridică
lăuzia după operaţia cezariană şi nu numai, atât pentru mamă cât şi pentru făt;
- colaborarea strânsă dintre: medic, asistentă, lăuză şi restul echipei de ingrijire
determină rezultate favorabile pe durta lăuziei.

86