.

MORFOLOGIA (STRUCTURA) VIRUSURILOR

Foarte multa vreme cei care se ocupau cu studiul virusurilor cunosteau doar cteva din caracterele acestora si anume: sunt mai mici dect bacteriile si sunt filtrabile" (Loffler si Frosch, prima demonstratie). Utilizarea microscopului electronic a adus foarte multe elemente de morfologie, abia acum putndu-se discuta de structura virusurilor. In anii 1939-1941, Ruska face primele studii asupra virusurilor prin microscopie electronica (ME); n 1950 utilizeaza celule infectate cu virusuri, pe care le studiaza n ultrasectiuni si n 1959 utilizeaza coloratia negativa pentru studiul virusurilor din suspensii. Descrierea structurii virusurilor se refera totdeauna la virion care reprezinta unitatea completa de structura si functie. Morfologic, se disting urmatoarele tipuri de virioni: virioni de forma cilindrica (ex.: virusul mozaicului tutunului, fagii filamentosi); virioni de forma sferica sau sferoidala (ex.: virusul gripal, adenovirusurile, picornavirusurile etc); virioni de forma paralelipipedica (ex.: poxvirusurile); virioni n forma de glont (ex.: rhabdo virusuri le - virusul turbarii); virioni n forma de cireasa, cu sau fara coada (ex.: bacteriofagii cu sau fara coada). Forma si dimensiunile virusurilor se deosebesc foarte mult ntre ele, dar majoritatea virusurilor sunt alcatuite dupa o structura generala comuna, cu unele exceptii, cum sunt Poxvirusurile care au o structura particulara.

VIRIONII Sunt alcatuiti din doi constituienti esentiali si anume: genomul si capsida. La unele virusuri se adauga o structura accesorie cunoscuta sub denumirea de nvelis extern, anvelopa sau peplos. Acesta poarta pe suprafata sa subunitati proeminente denumite spiculi sau peplomere. Virionul celui mai simplu virus, care reprezinta particula virala completa si infectioasa, este alcatuit dintro singura molecula de acid nucleic ADN sau ARN, nconjurata de o structura proteica alcatuita din capsomere, denumita capsida. Acidul nucleic mpreuna cu capsida formeaza ceea ce este cunoscut sub denumirea de nucleocapsida. Pentru unele virusuri se adauga la exterior peplosul.

Capsida este compusa din capsomere care sunt tinute mpreuna n jurul acidului nucleic prin legaturi necovalente. Asezarea capsomerelor se face n interiorul celulelor infectate n timpul procesului de replicare virala, dupa 2 modele de simetrie icosaedrica (cubica) si helicala (helicoidala).

Curs D-nul dr. Turcu