CARDIOLOGIE CURS I 26 februarie 2013 Simptomele din patologia cardio-vasculara DISPNEEA

Definitie. Tulburarea frecventei, amplitudinii si/asu a ritmului miscarilor respiratorii.

Pacientul o poate resimti ca pe o lipsa de aer. Dispneea cardiaca are mai multe forme:

Dispneea de efort
Dispneea de efort apare la efort de o anumita intensitate. Diminueaza sau dispare la incetarea efortului. Poate fi: stationara (de aceeasi intensitate) la pacientii cu afectiuni valvulare; progresiva care apare la eforturi din ce in ce mai mici.

Dispneea de efort este caracteristica insuficientei ventriculare stangi. Apare ca urmare a stagnarii sangelui in plamani. Este insotita de tahipnee si hiperpnee si este inspiratorie si expiratorie in acelasi timp (caracteristic).

Dispneea de repaus
Dispneea de repaus sau permanenta este insotita de ortopnee, tahipnee, hiperpnee. Se manifesta mai ales in timpul noptii. Apare in insuficienta ventriculara stanga , pericardita caz in care pozitia ortopneica favorizeaza umplerea mai eficienta cu sange in timpul diastolei si diminueaza dispneea.

Dipsneea paroxistica
Dispneea paroxistica are 2 forme: 1. astmul cardiac care este cu tahipnee si cu hiperpnee. In timpul zilei apare la un efort mai mare iar in timpul noptii este favorizat de pozitia orizontala si poarta numele de dispnee paroxistica nocturna. Poate dura pana la jumatate de ora. Poate ceda spontan. 2. edemul pulmonar acut. Poate fi consecinta agravarii astmului cardiac. Este foarte intensa, asfixianta, insotita de oropnee. Pacinetul este anxios, cianotic, cu tegumentele transpirate si reci. Dispneea este insotita de tuse cu expectoratie spumoasa rozata. Dispneea paroxistica apare in hipertensiunea arteriala, cardiopatia ischemica, valvulopatii aortice.
1

Dispneea periodica
Dispneea periodica sau aritmica de tip Cheyne-Stockes care consta in alternanta unor cicluri respiratorii frecvente si ample cu scurte perioade de apnee. Apare in ateroscleroza cerebrala dar si in insuficienta ventriculara stanga.

Dispneea in crize
Dispneea in crize poate sa apara in cursul unor afectiuni instalate brusc criza de hipertensiune arteriala, embolie pulmonara, aritmii cardiace, tahicardie, fibrilatie, flutter.

DUREREA
Durerea precordiala este un simptom major dar care trebuie foarte bine diagnosticat.

Durerea de cauza coronariana

Durerea de cauza coronariana apare ca urmare a dezechilibrului dintre nevoia de oxigen a muschiului cardiac si irigarea efectiva pe care o poate asigura sistemul arterelor coronare. Cauza majora o reprezinta ateroscleroza coronariana (aproximativ 90% din cazuri). Durerea apare cand lumenul arterelor este micsorat peste 70%. Alte cauze: valvulopatii aortice; stenoza mitrala.

Cea mai tipica durere coronariana este durerea din angina pectorala. Sediul durerii retrosternal, paramedian stang. Pacientul arata cu plama sediul durerii. Iradiaza spre umarul si membrul superior stang, pe marginea cubitala spre maxilarul inferior, uneori in ceafa. Este de tip constrictiv (ca o gheara). Durata este de pana la 15 minute. Apare dupa efort fizic, expunere la frig, dispare la incetarea efortului si la administrarea de Nitroglicerina sublingual (caracteristic).

Durerea din infarctul miocardic

Durerea din infarctul miocardic apare in repaus mai ales noaptea. Are o intensitate mare, durata lunga (ore, zile). Nu cedeaza la Niitroglicerina. Cedeaza la analgetice sau opiacee (Mialgin). Se asociaza cu soc, sincopa, dispnee, palpitatii, febra. Se asociaza intotdeauna cu modificari EKG si biologice.

Durerea pericardica
Durerea pericardica poate avea 3 feluri de manifestare:

1. durere pericardica de tip pleural este ritmata de respiratie, tuse, stranut, schimbari de pozitie. Localizare in hemitoracele stang. Iradiaza la baza gatului si latero-toracic. Poate sa apara in pleuropericardite infectioase. 2. durere pericardica de tip coronarian apare in interiorul matitatii cardiace. Apare in inflamatiile severe ale pericardului care intereseaza si peretele arterelor coronare. 3. durere pericardica tipica este ritmata de bataile cordului. Localizare pe marginea stanga a inimii. Iradiaza la baza gatului, umeri (mai ales cel stang), apendicele xifoid. Este ameliorata in pozitie ridicata cu trunchiul aplecat (pozitie de rugaciune mahomedana). Poate dura cateva zile. Nu raspunde la administrarea de Nitroglicerina.

Durerea din bolile aortei

Localizare la nivelul manubriului sternal si interscapulovertebral. Iradiere in fosele supraclaviculare si in foseta suprasternala. Poate fi: de tip angina pectorala cand intereseaza si orificiul de desprindere a arterelor coronare din aorta (in aortita luetica); de tip nevralgie mediastinala in anevrismul de aorta.

Durerea poate fi pulsatila (in ritmul batailor cordului) de intensitate mare maia les in anevrism. Nu este legata de efort si nu cedeaza la antialgice su vasodilatatoare (Nitroglicerina).

Dureri necaracteristice de origine cardiaca

Apar si dispar odata cu vindecarea afectiunii cardiace. Au intensitate moderata. Poate fi surda sau ca o jena precordiala. Poate dura ore sau zile. Apare in miocardite virale sau alergice, cardita reumatismala, endocardita.

Durerea de cauza arteriala sau venoasa Durerea de cauza arteriala poate fi instalata brusc.
Sindromul de ischemie acuta in care durerea apare brusc. Localizare profunda in zona afectata. Creste in intensitate devenind violenta ca in infarct. Este permanenta. Nu este influentata de pozitia membrului afectat. Sindromul de ischemie periferica cronica sau claudicatie intermitenta . Apare la efort. Cedeaza spontan in repaus. Are caracter de crampa sau constrictiv. Intensitatea este variabila, aparand la eforturi din ce in ce mai mici si devenind din ce in ce mai mare. Este direct proportional cu leziunea arterei.
3

Durerea de cauza venoasa apare in urma unui proces de inflamatie venoasa numit
tromboflebita. Localizata in zona afectata. Are intensitate mare si este perceputa ca o tensiune. Este accentuata de pozitia verticala. Are mare risc de embolie pulmonara.