=a Curs de Arheologie biblica pentru anul I Ce este Arheologia biblica? Disciplina teologica , care expune in mod stiinfifie situatia natural, religioas’, social economica si cultrala a poporului Israel de la origini pand la anul 70 d. Hristos. Privit din perspectiva istorica, Arheologia biblicd alaturi de Arheologia crestin (disciplina care se ocupa de viaja crestinismului primar) se poate incadra in Arheologia laicd propriu-zisd, (stiinfa care studiaz’ trecutu! istoric al omenirii pe baza interpretiii urmelor materiale piistrate). Sursa informajiilor ace‘tei discipline este constituitt din marturisirile de Sfintei Scripturi imbinate cu cercetirile istorice yi arkeologice. Focalizarea asupra poporului evieu se datoreazii interesuiui teologic pe care il reprezint& in contextul preocupirilor lui Dumnezeu-de a alcitui si pregati un popor adecvat pentru al primii pe Mesia, Ruscumpiratorul piicatului Stetmosesc. Dumnezeu se reveleazi intodeauna numai intru-un cadru determinat, pregatit adecvat pentru ai recepta corect mesajul intenionat. Arheologia biblicd oferi suportul necesar unei infelegeti aprofundate in privinta viefii poporului evreu in contextul géndirii si a mentalitifilor antice. Pentru*o-!eorecti .receptare “a ‘realitifilor ‘exprimate in Vechiul Testament, Arheologia ‘biblic’ ofers ‘cadril necesar’ deoarece ‘inoravurile, obiceiurile’ expresiile si conceptiile Vehiculate atunci erau cu totul diferite fat de ceea ce obignuim astizi. O incereare de interpretare a textelor biblice ‘flirt a cunoaste contextul cultural gi religios a! acestora nu poate duce decit la concluzii pripite si superficiale care intunect imaginea reala pe care trebuie s& o avem despre revelafia Vechiul Testament si in ultima. instanf& despre Dumnezeu. Cultal mozaic ar fi ‘ncorect infeles ir relia strns cu cel crestin preluat in Biserica primard nu si-ar mai gist justificarea. » Necunoasterea stirii social-religioase a evreilor constituie o batieri férma in calea infelegerii contextului de activitate desfigureti de Mantuitorul lisus Hristos pentru innoirea Jumii. Importanfa cunoasterii corecte a revelafiei Vechiul Testament pentru a infelege pe cea din Noul Testament a fost recunoscuti chiar de Mantuitorul Tisus Hristes cand reprosa evreilor: Cercetati Scripturile, ci socotifi cd in ele avefi viafdi vesnicd. $i acelea sunt care mirturisese despre Mine. $i nu voifi sd veniji la Mine, ca st aveti Viafal Sd nu socotifi cdi Eu vei voi invinui la Tata, cel ce va invinuieste este Moise, in care voi afi nadijduit, Cit dace ati ft crezut lui Moise agi fl crezut si Mie, céici despre Mine a scris acela. lar dacé celor scrise de el nu credefi, cum vefi crede in cuviniele Mele( loan 5, 39-40;45-47). in sinagoga din Nazaret Mantuitorul ...S-a sculat sé citeascd. $i I s-a dat cartea prorocului Isaia. $i deschizand El cartea, a gdsit locul unde era seris: <>(Isaia 61,1-2), $i inchizdnd cartea si dand-o slujitorului, a sezut, iar ochii tujuror din sinagoga erau Grintiti asupra Lui. $i Ela inceput a zice edtre ei: Astéizi s-a implinit Scriptura aceasta in urechile voastre(Luca 4, 16-21). in aceasta pe.'cop& ni se doved cu prisosinga importanfa doctrinara si prefigurativa pe care o are Vechiul Testament fajt deentru Curs de Art vologie biblie’ p inva(aturile Noului Testament, nu doar ca 0 concluzie a noastra ci ca o apreciere eu autoritate a insusi Fiului dumnezciesc constient de faptul ...cd trebuie sé se implineasca toate cele scrise de Mine in legea lui Moise, in prooroci $i in psaimi(Luca 24,44) $i Sfinjii Apostoli au fost constienfi de valoarea doctrinari a Vechiului Testament. Sfintul Apostol Pavel spune Legea ne-a fost calduzd spre Hristos (Galateni 24), iar invataturile con{inute constituie umbra celor viitoare (Coloseni 2,17;Evrei 10,1), care aveau si se implineasca in Noul Testament. Evanghelistul Matei in intenfia de a dovedi ca Tisus din Nazaret care a fost ristignit dar a inviat este Mesia prezis de profeli recurge adesca la compara anumite evenimente din viaja Mantuitorului si proorocit vechi testamentare folosind formula acestea toate s-au faicut ca sii se implineasca cea ce s-a spus de Domnul prin Proorocul care zice(Matei 1,22) sau ...ca sd se implineascd cuvéntul spus de Domnul prin proorocul...(Matei II 15-23), atunci s-a plinit ceea ce se spusese prin Teremia proorocul (Matei 2,17). Sfaintul Apostol Pavel a evidenfiat rolul tipic pe care il joacé Vechiul Testament in baza céruia persoane si evenimente menfionate in vechile scripturi au -un rol prefigurativ pentru evenimentele mantuitoare provocate de {ntruparea Mantvitorului lisus Hristos. Astfel El este Arhiereu Mare care a strdbéitut cerurile (Evrei4,. 14), $i S-a invrednicit de mat multa slava decdt Moise pentru c& acela a fost o slug credincioast in casa stipénului pe cind Acesta este Fiu al Stipanului (Evrei 3, 3-5). Hristos este in veac Arhiereul nostru destivarsit, preot, dupt asentinarea Ini Melchisedec (Evrei 7)."Exista' un asezdmént (testament) care s-a invechit pentiu cf un alt-Testament s-a-infiinfat.care i-a luat locul (Evrei 8). Exist acum un alt cort al miirturiei ...cortu! cel mai mare si mai desctvarsit, mu flicut de mand, adica nu din zidirea acesta (Evtei 9 ,11), care este in cet Sfiinta Sfintelor ficutd de méini (a fost)- inchipuirea celei adevérate, (Evrei 9,24). Dac sdngele jertfelor Vechiului Testament aducea curajixea trupului celor spurcati cw atét mai mult sdngele lui Hristos, care, prin Dubul cel vesnic, S-a adus lui Dumnezeu pe. Sine, Jertfi iri de prihant , va curii cugetul nostru de faptele cele moarte,.ca sa slyiti Dumnezeului celui viu?(Evrei 9,13-14). Agar gi Sara suutt tip al celor dowd testamente (Galateni 4, 24-28). Adam este chipul celui ce avea sé viné(Romani 5,'4), care poate fi numit Adam cel nou prin care ... cei ce primese prisosinta harului si a darului dreptafii vor impairaii in viata prin Ural Tisus Hristos(Romani 5,17). Invoareie Arheologiei biblice. 1. Izvoare in aceast# categorie intr dovezile arheologice gasite pe teritoriul actual al statului Israel dar si in cadrul popoarelor invecinate care vorbesc despre viaja si evenimentele menfionate in Vechiul Testament. Aceste categorii arheologice au dovedit cA asezArile umane si faptele anumite nu sunt rodul unor fictiuni ci sunt consemntiri pertinente, pline de autoritate si in consecing de credibilitate. Vechiul Testament este 0 colectie de carfi scrise sub inspiratia si autoritatea Duhului Sfaint pe baza unor fapte reale, petrecute cu adevarat. Dovezile arheologice au scos la lumina aseziiri fortificate, unelte de uz casnic sau mestesugiresti, obiecte de cult, figurine sculptate sau pictate, arme, monezi. Toate(Cuts de Arheologie biblie’ pent f acestea oferd informafii despre gradul de civilizatie al locuitorilor, peocuparile, religia, gi chiar apartenenj etnica. Cercetirile arheologice au debutat la inceputul sec 19 datorita unor societa{i si institufii cu preocupari gi specializairi alat biblice cat si arheologice cum ar fi; Sccietatea biblica britanica(1857), Socictatea germana(1877), Societatea rusi(1882) etc. Cele doud rizboaie mondiale au intrerupt cercetirile care au cunoscut o inflorire deosebita dupa aceast perioada. wa SfAntd) au fost scoase la lumind urmatoarcle agezat * Cetatea iebusitt Lachis. S-a dovedit cA dateazi din anul 3000 i Hr. gi a fost cucerit& de israeliti sub conducerea lui Josua Navi in secolul 13 7 Hr. De fa Libna s-a dus Josua impreund cu tofi israelifii la Lachis si I-a impresurat, incepdnd rézbotul cu ei. $1 a dat Domnul Lachisului in méinile lui Israel si 1-a luat a doud zi, ba wrecut prin sabie pe el $i pe toatd suflarea din el i l-a pierdut cum facuse si cu Libna (losua 10, 31-32). % Terihonul dateazi din preistorie (8000-3150 iH.) Iosua [-a inconjurat timp de 7 zile si |-a cucerit dariméndu-i zidurile prin strigitelé poporului. (losua 6) Cetatea cananeanctt Ai dateazi din perioada 2900-2500 iH. si se intindea:pe 10 hectare avand doua rdnduri de ziduri de incinta..A fost cucerité de acclagi losua, $i-a ars Tosua cetatea Ai cu foc $i a ficut-o déirémiturat vesnicd si pustietate pand in ziua de astéizi (losua 8,28). % Cetatea Iebus aflati pe amplasamentul actualului Ierusalim, mai precis pe muntele templului, a fost cuceritit de regele David in secolul 11 iHr. care...a Juat cetatea Sionului: aceasta este cetatea lui David (Regi 5,7). Temporar-cetatea Iebus (locuitori fiind de neam iebusit) s-a numit eetatea Iui David (IIRegi 5,9). ai + Numeroase alte cettji au fost scoase la lumink dovedind ci agezirile si evenimentele petrecute in ele.nu sunt inchipuiri ci relatiri istorice ale unor fapte consemnate prin voi gi cdlduzirea haric’ « lui Dumnezeu. (Cetifile Tanac, Arad, Asdod, Beer-Seba, Bet-Sean numiti ulterior de c&tre greci Scythopolis, Dotan, Etion-Gheber, Hebron, Ghibeon, Zif, Samaria). Toate aceste cercetiti arheologice oferd un bogat tezaur -documentar ce atest realitatea istoricd religioasd si sociald relatata in cirfile Vechiului ‘Testament venind in ajutor cu completari cronologice si.explicafii esenfiale necesare fauririi unei imagini cat mai exacte in privinta evenimentelor biblice. Egipt ‘Tari situati in sud-vestul Tarii Sfinte cu care evreii au avut numeroase interactionari : 1, Avraam s-a refugiat aici temporar din cauza unei secete(Facere 12,10-30). 2. losif ajunge mare dermnitar al Egiptului gi cheam® aici pe tatal gi frapii sai in timpul a cuparii acestei fari de catre regii hicsosi. 3. Evreii au locuit in delta Nilului timp de 4 secole beneficiind de toate avantajele geografice, economice si sociale pana la alungarea hicsosilor gi intronizarea unui faraon egiptean (Ramses II 1290-1224iHr.), care nu putea avea sentimente bune fafa de strainii instalaji pe teritoriul yarii sale 4. Dumnezeu i-a eliberat din robia egipteana prin intermediul lui Moise intre anii 1250-1230 iHr.