Sursa de informare: www.finantare.

ro

GHID PRIVIND DONAŢIA

1. Definiţia contractului de donaţie
2. Condiţiile de validitate ale contractului de donaţie
2.1 Condiţii de formă
2.2 Condiţii de fond - capacitatea părţilor, consimţământul părţilor, obiectul şi
cauza contractului de donaţie
3. Principiul irevocabilităţii donaţiilor
4. Varietăţi ale contractului de donaţie
5. Efectele contractului de donaţie

1. Definiţia contractului de donaţie

Contractul de donaţie - este un contract unilateral, gratuit si solemn, prin care
o persoană, numită donator, transmite irevocabil dreptul său asupra unui bun, un
drept real sau drept de creanţă, unei alte persoane numite donatar, sporind
patrimoniul acestuia, fără să primească ceva in schimb.
Contractul de donaţie este un act cu titlu gratuit, o liberalitate (dai ceva, în
mod gratuit, fără a primi nimic în schimb). Se poate dispune gratuit prin donaţie, prin
acte între vii şi prin testament, prin acte pentru cauze de moarte.
Contractul de donaţie este folosit în mod frecvent în raporturile dintre
persoanele fizice, dar ca parte va putea sta şi o persoană juridică, ba chiar şi statul.
Donaţia este este un contract unilateral, gratuit, solemn (adică autentic),
translativ de proprietate şi în principiu irevocabil. Nerespectarea solemnităţii( a
autenticităţii) contractului de donaţie se sancţionează cu nulitatea absolută, excepţie
face darul manual, donaţiile indirecte şi donaţiile deghizate.

2. Condiţiile de validitate ale contractului de donaţie

Sunt doua categorii de condiţii de validitate: condiţii de formă şi condiţii de fond.
2.1 Condiţii de formă
Condiţii de formă - toate donaţiile se fac prin act autentic. Cerinţa formei
autentice pentru contractul de donaţie este o condiţie de validitate. Consimţământul
ambelor părţi( persoană fizică sau juridică) trebuie manifestat în formă
autentică( solemnă). Nerespectarea formei autentice atrage sancţiunea nulităţii
absolute.
Dacă se doreşte ca un contract de donaţie nul pentru nerespectarea formei autentice
să producă totuşi efecte juridice, contractul va trebui refăcut în întregime cu
respectarea formalităţilor cerute de lege.
 Sursa de informare: www.finantare.ro

Pentru validitatea donaţiei se cere ca atât oferta de a dărui, din partea

donatorului, cât şi acceptarea de către donatar, să fie făcute în formă autentică;
contrar actul nu poate produce efecte juridice, fiind nul absolut.
Acceptarea donaţiei este o facultate exclusivă şi personală a donatarului, ea
neputând fi făcută de nimeni altcineva. Acceptarea trebuie notificată donatorului în
limitele termenului stabilit: în cazul în care nu este stabilit un termen, notificarea
trebuie făcută înainte de revocarea ofertei. Acceptare trebuie făcută şi comunicată în
timpul vieţii donatorului şi înainte de a deveni incapabil, altfel contractul de donaţie nu
poate fi perfectat.
În cazul donaţiei de bunuri mobile, legea cere şi întocmirea unui act estimativ,
atât pentru bunuri mobile corporale cât şi pentru bunuri mobile incorporale. Actul
estimativ poate fi cuprins în contractul de donaţie, însă poate apărea şi într-un înscris
separat, dar obligatoriu semnat de ambele părţi.
Actul estimativ trebuie să cuprindă descrierea fiecărui bun donat şi evaluarea
fiecăruia. Darurile manuale şi donaţiile indirecte sunt scutite de formalitatea actului
estimativ.
În cazul donaţiei de imobile, cerinţa formei autentice trebuie respectată în
toate cazurile, deci şi a construcţiilor şi nu doar a terenurilor.
2.2 Condiţii de fond - capacitatea părţilor, consimţământul părţilor, obiectul şi
cauza contractului de donaţie
Pentru validitatea contractului de donaţie, donatorul trebuie să aibă
capacitatea de a dispune cu titlu gratuit, iar donatarul trebuie să posede capacitatea
de a primi cu titlu gratuit.
Incapacităţile la donaţie expres şi limitativ prevăzute de lege. Incapacităţile
sunt absolute în cazurile în care persoanele nu pot dona, dar nici primi prin donaţie;
şi pot fi relative atunci când persoanele nu pot dona anumitor persoane şi nici primi
de la unele dintre acestea.
Minorii şi persoanele puse sub interdicţie judecătorească nu pot dispune prin
contractul de donaţie( nu pot fi donatori) nici personal şi nici prin reprezentanţii lor
legali( părinţi sau tutori).
Minorul nu va putea face o donaţie până nu va împlini vârsta majoratului, însă
sunt permise darurile obişnuite cu ocazia unor aniversări, dacă sunt potrivite cu
posibilităţile sale.
Falitul nu poate face donaţii sub nici o formă, în caz contrar frauda este
prezumată.
 Sursa de informare: www.finantare.ro

Cetăţenii străini şi apatrizii nu vor putea primi donaţii având ca obiect dreptul
de proprietate asupra terenurilor din România. Nu poate primi o donaţie o persoană
care nu are existenţă fizică.
Organizaţiile care nu au dobândit personalitate juridică, de regulă sunt
incapabile de a primi donaţii, totuşi vor putea primi dacă în cursul constituirii erau
necesare pentru ca persoana juridică să ia fiinţă în mod valabil. Persoanele juridice
odată înfiinţate, vor putea primi donaţii numai dacă corespund scopului lor determinat
prin statut.
Medicii şi farmaciştii care au tratat o persoană de o boală din care survine
decesul, nu pot primi donaţiile pe care bolnavul le-a făcut în favoarea lor. Interdicţia
nu priveşte acei farmacişti care doar au eliberat medicamente după reţeta medicului.
Aceste interdicţii sunt aplicabile şi preoţilor care au asistat pe donator din punct de
vedere religios în cursul ultimei boli. Încălcarea acestor interdicţii se sancţionează cu
nulitatea absolută.
Persoanele juridice pot primi donaţii dacă dreptul care formează obiectul
donaţiei corespunde scopului stabilit prin lege, actul de înfiinţare sau statut.
Asociaţiile şi fundaţiile (care nu sunt persoane juridice de stat) fără scop patrimonial
pot primi donaţii în vederea înfiinţării şi chiar subvenţii din partea statului, fără nici o
autorizaţie; donaţiile făcute ulterior înfiinţării se vor face numai cu autorizaţia cerută
de lege - Legea nr. 21/1924, art. 10.
Persoanele juridice care nu sunt de stat dar urmăresc un scop patrimonial şi
sindicatele pot accepta donaţii prin organele lor de conducere fără nici un fel de
autorizaţie. Dacă legea cere imperativ pentru validitatea donaţiei o autorizare, lipsa
acesteia atrage sancţiunea nulităţii absolute a donaţiei.
Consimţământul părţilor trebuie să fie liber exprimat şi pentru validitatea
donaţiei consimţământul trebuie exprimat în formă autentică. Consimţământul nu
trebuie viciat prin eroare, dol sau violenţă.
Bunul sau dreptul care formează obiectul contractului de donaţie trebuie să fie
în circuitul civil, să fie determinat sau determinabil, posibil, licit şi să existe în viitor.
Dintre bunurile viitoare, numai succesiunile nedeschise nu pot forma obiectul
donaţiei.
Cauza donaţiei trebuie să fie reală, licită şi morală. În contractul de donaţie
cauza cuprinde două elemente: intenţia de a gratifica şi motivul determinant.
Principiul irevocabilităţii donaţiilor
Contractul de donaţie fiind o liberalitate, este irevocabil, astfel că cel care a
făcut liberalitatea nu mai poate lua înapoi ceea ce a dăruit; irevocabilitatea este
 Sursa de informare: www.finantare.ro

menită să asigure şi siguranţa circuitului civil. Orice clauză sau condiţie care ar
depinde doar de voinţa donatorului, care ar înlătura sau micşora liberalitatea făcută
donatarului sunt sancţionate cu nulitatea absolută; sancţiunea nulităţii absolute se
răsfrânge asupra întregului contract de donaţie şi nu doar asupra cauzei de
incompatibilitate.
Clauze incompatibile cu principiul irevocabilităţii donaţiilor:
 donaţiile făcute sub o condiţie potestativă din partea donatorului, sunt nule
acele donaţii făcute cu condiţii de a căror îndeplinire atârnă numai de voinţa
donatorului;
 donaţiile făcute cu sarcina pentru donatar de a plăti datoriile viitoare
nedeterminate, sunt nule donaţiile care impun donatarului plata unor datorii pe
care donatorul le-ar contracta în viitor şi a căror valoare nu a fost specificată
prin actul de donaţie;
 donaţiile făcute cu clauză de a dispune de bunul donat, sunt nule aceste
donaţii deoarece donatarul s-ar afla la discreţia donatorului, care ar putea
oricând în viitor să înstrăineze bunuri sau sume de bani din bunurile dăruite.
Clauze compatibile cu principiul irevocabilităţii donaţiilor:
 cele prin care contractul de donaţie este afectat de un termen, termenul nu
afectează dobândirea dreptului transmis, ci doar exerciţiul acestui drept;
 cele prin care contractul de donaţie este afectat de o condiţie cazuală
(depinzând de hazard) sau mixtă (depinzând de hazard şi de voinţa unei alte
persoane decât donatorul);
 cele prin care în contractul de donaţie se stipulează plata datoriilor prezente şi
viitoare ale donatorului;
 cele ce prevăd expres posibilitatea reîntoarcerii bunurilor donate în cazul în
care donatarul ar predeceda donatorului, chiar dacă ar lăsa descendenţi sau
pentru cazul de predeces al donatarului şi al descendenţilor lui; aceste clauze
de reîntoarcere pot fi convenite numai în favoarea donatarului, nu şi a
moştenitorilor acestuia;
 cele prin care donaţia are ca obiect nuda proprietate, donatorul rezervându-şi
uzufructul sau dreptul de abitaţie; se permite şi clauza prin care se donează
doar uzufructul, donatorul păstrând nuda proprietate.
În principiu donaţiile sunt irevocabile, însă prin excepţie sunt revocabile prin
ele însele următoarele donaţii:
 donaţiile între soţi;
 donaţiile de bunuri viitoare;
 Sursa de informare: www.finantare.ro

 donaţiile pentru neîndeplinirea de către donatar a sarcinilor impuse de

donator;
 donaţiile pentru ingratitudinea donatarului; cauzele de ingratitudine sunt:
 dacă donatarul a atentat la viaţa donatorului;
 dacă donatarul s-a făcut culpabil faţă de donator de delicte, cruzimi sau
injurii grave;
 dacă donatarul refuză fără temei de a da alimente donatorului.
 donaţiile pentru naşterea unui copil al donatorului, posterior facerii donaţiei.

VARIETĂŢI ALE CONTRACTULUI DE DONAŢIE

În regulă generală donaţiile se încheie în formă autentică. Legea neprevăzând
expres, se admite că de la această regulă fac excepţie următoarele donaţii:
 donaţiile indirecte;
 donaţiile deghizate;
 darurile manuale.
Donaţiile indirecte: sunt situaţii în care o persoană doreşte să gratifice o altă
persoană, dar nu prin intermediul contractului de donaţie încheiat în formă autentică,
ci prin alt act juridic. Pentru a fi valabilă, donaţia indirectă trebuie să îndeplinească
toate condiţiile de fond şi formă ale actului prin intermediul căruia se realizează.
Categorii de donaţii indirecte:
 renunţarea la un drept;
 remiterea de datorie;
 stipulaţia în favoarea unei terţe persoane.
Donaţiile deghizate: sunt acele donaţii simulate, ascunse sub forma unui act
juridic diferit, cu titlu oneros. ex: o parte declară în mod fals că a primit bani în
schimbul folosului prestat de ea, este de fapt o donaţie reală ascunsă sub forma unei
vânzări-cumpărări.
Darurile manuale: sunt o varietate a contractului de donaţie, cunoscută din
cele mai vechi timpuri, având ca obiect numai bunuri mobile corporale, se încheie
valabil prin acordul de voinţă al părţilor şi prin remiterea efectivă a bunului de la
donator la donatar, fără îndeplinirea vreunei alte formalităţi. Darul manual este un
contract real şi nu solemn. Condiţia specială care trebuie îndeplinită pentru
validitatea acestuia este predarea (remiterea) reală a bunului din mână în mână.
 Sursa de informare: www.finantare.ro

EFECTELE CONTRACTULUI DE DONAŢIE

Contractul de donaţie are ca efect transmiterea unui drept de proprietate din
patrimoniul donatorului în patrimoniul donatarului. Donaţia poate avea ca efect şi
stingerea unui drept şi a obligaţiei corelative în cazul remiterii( iertării) de datorie.
Donatorului îi revine obligaţia de a preda bunul care formează obiectul
donaţiei şi eventual să-l păstreze până la predare; în caz de pierdere sau deteriorare
a bunului din culpa sa, va fi ţinut să răspundă, dacă bunul piere fortuit va răspunde
numai dacă a fost pus în întârziere. Donatorul nu răspunde pentru evicţiune şi nici
pentru vicii ascunse, deoarece donaţia este un contract cu titlu gratuit.
Donatarului nu îi revine nici o obligaţie legală faţă de donator în cazul donaţiei
obişnuite, ci doar una morală, de recunoştinţă, care dacă nu este respectată este
sancţionată cu revocarea donaţiei pentru ingratitudine. Dacă donaţia este cu sarcini,
neîndeplinirea lor de donatar dă dreptul donatorului de a cere revocarea donaţiei sau
executarea contractului cu daune-interese; donatarul nu poate renunţa la donaţie
pentru a se putea sustrage de la îndeplinirea sarcinilor, decât cu consimţământul
donatorului.
Contractul de donaţie este translativ de proprietate şi va produce efecte
depline doar între părţile contractante donator şi donatar. Pentru ca donaţia să
producă efecte şi faţă de terţi, legea cere îndeplinirea anumitor forme de publicitate.
Atfel, în cazul în care obiectul donaţiei îl constituie un imobil, contractul devine
opozabil faţă de terţi din momentul transcrierii lui; iar în cazul contractului de donaţie
având ca obiect bunuri mobile corporale, opozabilitatea faţă de terţi se realizează
prin transmiterea posesiei bunului donat.