MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE

LICEUL TEHNOLOGIC ,,DIMITRIE FILIŞANU”

PROIECT
PENTRU CERTIFICAREA COMPETENŢELOR
PROFESIONALE

NIVELUL IV DE CALIFICARE

ÎNDRUMĂTOR: Prof. Sîrbu Delia -Crina

ABSOLVENT: Constantin Roberto Iulian

MAI
-2018-
 MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE
LICEUL TEHNOLOGIC ,,DIMITRIE FILIŞANU”

TEMĂ PROIECT
Contabilibilatea T.V.A.-ului

CLASA: a XII-a D
PROFIL: SERVICII
CALIFICAREA PROFESIONALĂ: Tehnician în activităţi economice

MAI
-2018-
2
 CUPRINS

Argument................................................................................................. 4

Cap 1. Contabilitatea T.V.A-ului

1.1 Sfera de aplicare a T.V.A. ............................................................. 6

1.2 Platitorii de T.V.A. ........................................................................ 6
1.3 Faptul generator si exigibilitatea T.V.A. ....................................... 6
1.4 Regularizarea si Rambursarea T.V.A. ........................................... 7
1.5 Conturile de T.V.A. ....................................................................... 8

Cap.2 Informatii generale privind TVA-ul

2.1 Notiuni generale privind T.V.A. .................................................... 12

2.2 Plata T.V.A. ................................................................................... 13
2.3 Regimul deducerilor de T.V.A ....................................................... 16
2.4 Caracterizarae conturilor de T.V.A. ............................................... 17
2.5 Documente de evidenta. ................................................................. 17

Cap.3 Prezentare S.C Standard S.R.L........................................................ 19

Cap.4 Monografii contabile privind T.V.A la S.C Standard S.R.L.......... 20

Anexe ........................................................................................................ 22

Concluzie.....................................................................................................29

Bibliografie.................................................................................................. 30

3
 ARGUMENT

Impactul taxei pe valoarea adaugata asupra economiei a avut loc pentru prima data in
Franta la initiativa lui Maurice Laure in anul 1954.
Ulterior acest impozit indirect a fost introdus si in alte tari din Europe, Asia, Africa si
America Latina.
Fundamentul introducerii taxei pe valoarea adaugata si-a gasit motivatia in substituirea
diverselor taxe practicate asupra cifrei de afacerii si folosirea ei ca taxa unica perceputa in diferitele
stadii ale productiei de catre producatori.Fiecare producator era indreptatit prin lege sa deduca taxa
pe valoarea adaugata suportata anterior in procesul de productie propriu.
Pe continentul european in 1967 dupa 10 ani de la semnarea tratatului de la Roma, in
cadrul Comunitatii Europene, au fost adoptate o serie de directive care au pus bazele legislative ale
acestui tip de impozit indirect.
In prima etapa organele de decizie ale CEE au mers pe linia armonizarii legislatiei tarilor
comunitare pe linia taxei pe valoarea adaugata iar in momentul de fata toate tarile comunitare sunt
obligate sa foloseasca acest impozit indirect.
TVA-ul nu s-a numit intotdeauna TVA.Cand era mic...si comunist, i se spunea
ICM(Impozitul pe Circulatia Marfurilor) si, desi era spaima gestionarilor dornici sa faca si ei “un
ban cinstit” , nu beneficia de mediatizarea postdecembrista.
In conditiile trecerii la economia de piata, impozitul pe circulatia marfurilor ce functiona
in economie ca un impozit indirect nu-si mai justifica mentinerea.
Introducera TVA-ului in locul impozitului pe circulatia marfurilor a reprezentat un
moment de cotitura in perfectionarea sistemului fiscal si in acelasi timp primul pas facut pe linia
reformei fiscale in tara noastra.
Totodata aceasta a constituit o cerinta pentru trecerea la economia de piata si alinierea la
standardele europene.
Dar pentru introducerea taxei pe valoarea adaugata trebuiau intreprinse o serie de
masuri pe linia impozitului pe circulatia marfurilor care trebuia inlocuit.
Inainte de implementarea TVA-ului s-a cautat sa se extinda campul de aplicare a
impozitului pe circulatia marfurilor la unele produse si prestari de servicii
ca de exemplu la produsele agricole, activitatea de posta si telecomunicatii, transportul de calatori si
de marfuri.

Totodata implementarea taxei pe valoarea adaugata necesita apoi o buna cunoastere a

mecanismului functionarii ei, trebuiau cadre pregatite si instruite temeinic pentru a asigura initierea
agentilor economici si a personalului din economie pe aceasta linie si nu in ultimul rand tehnica de
calcul si formularistica necesara evidentierii, colectarii si platii ei la bugetul de stat.

Asa cum a fost stabilita aceasta taxa reprezinta un impozit indirect care spre deosebire de
impozitul pe circulatia marfurilor se aplica pe intreg circuitul
economic, pana la utilizatorul final al produselor sau serviciilor insa numai la valoarea adaugata in
faza acestui circuit.

4
 Obiectul impozabil este reprezentat de valoare bunurilor, a lucrarilor si a serviciilor la
preturile de facturare.
Materia impozabila este suma globala a vanzarii.
Suportatorul este consumatorul final.

TVA-ul are o mare elasticitate fata de procesele economice in sensul ca, daca afacerile se dezvolta
si TVA colectata, respectiv TVA de plata vor fi mai mari.Daca vanzarile stagneaza si cuantumul
TVA va fi mai mic, in consecinta si incasarile statului vor fi mai mici.
TVA este un impozit cu un randament fiscal ridicat, insa ca orice impozit indirect este
inechitabil.Acest lucru se traduce prin aceea ca devine regresiv in raport cu cresterea veniturilor si
nici nu se preteaza la un minim neimpozabil.
Astfel, TVA afecteaza mai pronuntat persoanele cu venituri mici si pe cele care isi
repartizeaza o mare parte a veniturilor lor pentru cheltuielile de consum(de multe ori independent de
vointa lor fiind vorba de cheltuieli de stricta necesitate).
In tara noastra TVA-ul a fost introdus din urmatoarele considerente:
- necesitatea inlocuirii formulei anacronice a fostului impozit pe
circulatia marfurilor;
- pentru cresterea resurselor statului;
- din ratiuni de compatibilitate cu sistemele fiscale din tarile europene;
Pana in anul 2010 cota preponderenta de TVA in Romania a fost de 19% si TVA de
9% pentru carti, medicamente si servicii de cazare turistica.

Majorarea T.V.A.-ului:
Prin adoptarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 58/2010 pentru modificarea si completarea
Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal si alte masuri financiar-fiscale, cota standard de TVA a
fost majorata de la 19% la 24%, incepand cu data de 1 iulie 2010, situatie care impune
modificarea si completarea corespunzatoare a normelor metodologice aferente titlului VI din
Hotararea Guvernului nr. 44/2004.

Pentru platitorul de TVA bunurile sau serviciile necesare desfasurarii activitatii sunt
mai “ieftine” cu 24%.Aceasta deoarece taxa aferenta acestora este deductibila. In acelasi fel pentru
a fi mai atractiv cu serviciile sau produsele proprii este importanta aceasta calitate si pentru
partenerii de afaceri.Si acest motiv trebuie sa fie important in luarea unei decizii deoarece si pentru
acestia produsele sau serviciile pe care le furnizeaza sunt mai ieftine.In acest context calitatea de
platitor confera o mai mare siguranta partenerilor de afaceri, aceasta demonstrand implicit nivelul
afacerilor derulate.

5
  Cap 1 CONTABILITATEA T.V.A.-ului

Definitie: Taxa pe Valoarea Adaugata reprezinta un impozit indirect care se datoreaza bugetului de
stat.

1.1. Sfera de aplicare a taxei pe valoarea adaugata

In sfera de aplicare a taxei pe valoarea adaugata se cuprind operatiunile care indeplinesc
cumulativ urmatoarele conditii:
- constituie o livrare de bunuri sau o prestare de servicii efectuate cu plata
- locul de livrare a bunurilor sau de prestare a serviciilor este considerat a fi
in Romania
livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor este realizata de o persoana impozabila

1.2.Platitorii de T.V.A , sunt persoanele fizice si juridice inregistrate ca agenti economici, sau
autorizate sa desfasoare activitati economice independente, avand o cifra de afeaceri declarata de
peste 5000 de lei anual.
Institutiile publice sunt persoane impozabile pentru activitatile desfasurate in aceleasi conditii
legale ca si cele aplicabile operatorilor economici, chiar daca sunt prestate in calitate de autoritate
publica, precum si pentru activitatile urmatoare:
- telecomunicatii
- furnizarea de apa, gaze, energie electrica, etc.
- transport de bunuri si de persoane
- servicii prestate de porturi si aeroporturi
- livrarea de bunuri noi produse pentru vanzare
Sunt asimilate institutiilor publice, in ceea ce priveste regulilie aplicabile din punct de
vedere al taxei pe valoarea adaugate, orice entitati a caror infiintare este reglementata prin legi sau
hotarari ale Guvernului, pentru activitatile prevazute prin actul normativ de infiintare, care nu
creeaza distorsiuni concurentiale, nefiind desfasurate si de alte persoane impozabile.

1.3.Faptul generator si exigibilitatea T.V.A.

Faptul generator al taxei reprezinta faptul prin care sunt realizate conditiile legale, necesare
pentru exigibilitatea taxei.
Taxa pe valoarea adaugata devine exigibila atunci când autoritatea fiscala devine indreptatita, in
baza legii, la un moment dat, sa solicite taxa pe valoarea adaugata de la platitorii taxei, chiar daca
plata acesteia este stabilita prin lege la o alta data.
Faptul generator al taxei intervine si taxa devine exigibila, la data livrarii de bunuri sau la data
prestarii de servicii.
Exigibilitatea taxei pe valoarea adaugata este anticipata faptului generator si intervine:
- la data la care este emisa o factura fiscala, inaintea livrarii de bunuri sau a prestarii de
servicii
- la data incasarii avansului, in cazul in care se incaseaza avansuri inaintea livrarii de bunuri
sau a prestarii de servicii. Se excepteaza de la aceasta prevedere avansurile incasate pentru
plata importurilor si a drepturilor vamale stabilite, potrivit legii, si orice avansuri incasate
pentru operatiuni scutite de taxa pe valoarea adaugata sau care nu sunt in sfera de aplicare a
tazei. Prin avansuri se intelege incasarea partiala sau integrala a contravalorii bunurilor sau
serviciilor, inaintea livrarii, respectiv a prestarii de servicii.

6
 Procedura de amânare a exigibilitatii taxei pe valoarea adaugata pentru operatiunile derulate dupa
data de 1 ianuarie 2004 privind taxa pe valoarea adaugata, republicata, care ramân valabile pâna la
data expirarii perioadelor pentru care au fost acordate, se realizeaza astfel:
a) beneficiarii au obligatia sa achite in numele furnizorului taxa pe valoarea adaugata direct la
bugetul statului, la data punerii in functiune a investitiei, dar nu mai târziu de data inscrisa in
certificatul de amânare a exigibilitatii T.V.A. Taxa pe valoarea adaugata achitata devine deductibila
si se inscrie in decontul de taxa pe valoarea adaugata din luna respectiva. Cu suma achitata se va
diminua corespunzator datoria fata de furnizor. Beneficiarii certificatelor de amanare a exigibilitatii
T.V.A. vor fi obligati sa plateasca dobânzi si penalitati de intârziere in cuantumul stabilit pentru
neplata obligatiilor fata de bugetul de stat in cazul neachitarii la termen a taxei pe valoarea adaugata

b) furnizorii vor inregistra ca taxa neexigibila taxa pe valoarea adaugata aferenta livrarilor catre
beneficiarii care au obtinut certificate de amânare a exigibilitatii T.V.A., pentru care nu mai au
obligatia de plata la bugetul de stat. In luna in care beneficiarii achita taxa pe valoarea adaugata
respectiva, taxa devine exigibila, dar furnizorii isi vor reduce corespunzator suma taxei colectate si
concomitent vor reduce datoria beneficiarilor consemnati in conturile de clienti. Furnizorii nu vor fi
obligati la plata de dobânzi si penalitati de intârziere pentru neplata in termen de catre beneficiari a
sumelor reprezentând taxa pe valoarea adaugata a carei exigibilitate a fost amânata.
Furnizorii sunt obligati sa dea o declaratie pe propria raspundere, semnata de persoana care
angajeaza legal unitatea, pe care o transmit beneficiarului, din care sa rezulte ca bunurile furnizate
au fost produse cu cel mult un an inaintea vânzarii si nu au fost niciodata utilizate.
Amânarea exigibilitatii taxei pe valoarea adaugata se justifica de catre furnizori pe baza copiei
legalizate de pe certificatul de amânare, obtinuta de la beneficiari.
Bunurile respective nu pot face obiectul comercializarii pe perioada acordarii facilitatii prevazute
de lege. In situatia nerespectarii acestei prevederi, exigibilitatea taxei pe valoarea adaugata intervine
la data efectuarii livrarii pâna la data platii efective se datoreaza penalitati de intârziere si dobânzi
pentru neplata in termen a obligatiilor bugetare.
In caz de divizare, fuziune, lichidare, dizolvare fara lichidare, unitatile care beneficiaza de
amânarea exigibilitatii taxei pe valoarea adaugata au obligatia de a achita taxa pe valoarea adaugata
inainte de declansarea acestor operatiuni si de a anunta concomitent organul fiscal care a emis
certificatul de amânare a exigibilitatii taxei pe valoarea adaugata.

1.4. Regularizarea si rambursarea T.V.A. :

1. Dupa determinarea taxei de plata sau a sumei negative a taxei pe valoarea adaugata pentru
operatiunule din perioada fiscala de raportare, persoanele impozabile trebuie sa efectueze
regularizarile prevazute de prezentul articol prin decontul de taxa pe valoarea adaugata.
2. Se determina suma negativa a taxei pe valoarea adaugata cumulata, prin adaugarea la suma
negativa a taxei pe valoarea adaugata, rezultata in perioada fiscala de raportare, a soldului sumei
negative a taxei pe valoarea adaugata reportat din decontul perioadei fiscale precedente, daca nu a
fost solicitat a fi rambursat.

3. Se derermina taxa pe valoarea adaugata de plata cumulata, in perioada fiscala de raportare, prin
adaugarea la taxa pe valoarea adaugata de plata din perioada fiscala de raportare a sumelor
neachitate la bugetul de stat pâna la data depunerii decontului de taxa pe valoarea adaugata din
soldul taxei pe valoarea adaugata de plata al perioadei fiscale anterioare.
4. Prin decontul de taxa pe valoarea adaugata, persoanele impozabile trebuie sa determine
deferentele dintre sumele prevazute la alin(2) si (3), care reprezinta regularizarile de taxa si
stabilirea soldului taxei pe valoarea adaugata de plata sau a soldului sumei negative a taxei pe
valoarea adaugata. Daca taxa pe valoarea adaugata de plata cumulata este mai mare decât suma
negativa a taxei pe valoarea adaugata cumulata, rezulta un sold de taxa pe valoarea adaugata de
plata in perioada fiscala de raportare. Daca suma negativa a taxei pe valoarea adaugata cumulata
este mai mare decât taxa pe valoarea adaugata de plata cumulata, rezulta un sold al sumei negative a
taxei pe valoarea adaugata, in perioada fiscala de raportare.

7
5. Persoanele impozabile inregistrate ca platitor de taxa pe valoarea adaugata pot solicita
rambursarea soldului sumei negative a taxei pe valoarea adaugata din perioada fiscala de raportare,
prin bifarea casetei corespunzatoare din decontul de taxa pe valoarea adaugata din perioada fiscala
de raportare, decontul fiind si cerere de rambursare, sau pot reporta soldul sumei negative in
decontul perioadei fiscale urmatoare. Daca o persoana impozabila solicita rambursarea soldului
sumei negative a taxei pe valoarea adaugata,
aceasta nu se reporteaza in perioada fiscala urmatoare. Nu poate fi solicitata rambursarea soldului
sumei negative a taxei pe valoarea adaugata din perioada fiscala de raportare, mai mic de 50
milioane inclusiv, aceasta fiind reportat obligatoriu in decontul perioadei fiscale urmatoare.

6. In cazul persoanelor juridice care se divizeaza sau sunt absorbite de alta persoana impozabila,
soldul sumei negative a taxei pe valoarea adaugata pentru care nu s-a solicitat rambursarea este
preluat in decontul persoanei care a preluat activitatea.
7. In situatia in care doua sau mai multe persoane juridice impozabile fuzioneaza, persoana
impozabila care preia activitatea va prelua si soldul taxei pe valoarea adaugata de plata catre
bugetul de stat, cât si soldul sumei negative a taxei pe valoarea adaugata, pentru care nu s-a solicitat
rambursarea din deconturile persoanelor care s-au lichidat cu ocazia fuziunii.
8. Rambursarea soldului sumei negative a taxei pe valoarea adaugata se efectueaza de organele
fiscale, in conditiile si potrivit procedurilor stabilite prin normele procedurale in vigoare.

1.5.Conturile de T.V.A.

Contul 442 ,,Taxa pe valoarea adaugata”

Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta deconturilor cu bugetul statului privind taxa pe valoarea
adaugata.
Contul 442 ,,Taxa pe valoarea adaugata” este un cont bifunctional.
Pentru evidentierea distincta a taxei pe valoarea adagata se utilizeaza urmatoarele conturi
sintetice de gradul 2:

4423-,,TVA de plata”

4424-,,TVA de recuperat”

4426-,,TVA deductibila”

4427-,,TVA colectata”

4428-,,TVA neexigibila”

Contul 4423-,,Taxa pe valoarea adagatade plata”

Cu ajutorul acestui cont se tine evudenta taxei pe valoarea adaugata de platit la bugetul statului.
Contul 4423 este un cont de pasiv.
In cadrul contului inregistram:
- diferentele rezultate la finele perioadei intre taxa pe valoare adaugata colectata mai mari si taxa pe
valoarea adaugata deductibila(4427).
In debitul contului inregistram:
- platile efectuate catre bugetul statului, reprezentand taxa pe valoarea adaugata(5121)
- taxa pe valoarea adaugata de recuperat, compensata(4424).
- datorii anuale (758).
Soldul contului reprezinta taxa pe valoarea adaugata de plata.

Contul 4424-,,Taxa pe valoarea adaugata de recuperat”

8
 Contul 4424 este un cont de activ.
In debitul contului inregistram :
- diferentele rezultate la sfarsitul perioadei intre taxa pe valoarea adaugata deductibila mai
mare si taxa pe valoarea adaugata colectata (4428).
In creditul contului inregistram:
- taxa pe valoarea adaugata incasata de la bugetul statului sau taxa pe valoarea adaugata de
recuperat in perioadele urmatoare cu taxa pe valoarea adaugata de plata (512, 4423).
Soldul contului reprezinta taxa pe valoarea adaugata de recuperat de la bugetul statului.

Contul 4426-,,Taxa pe valoarea adaugata deductibila”

Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta taxei pe valoarea adaugata deductibila potrivit legii.
Contul 4426 este un cont de activ :
In debitul contului se inregistreaza :
- sumele reprezentand T.V.A. deductibila (401, 404, 512, 514)
- sumele reprezentand T.V.A. evidentiata anderior ca amanata de plata (4428)
In creditul contului se inregistreaza:
- sumele compensate din T.V.A. colectata (4427)
diferentele rezultate la sfarsitul perioadei intre T.V.A. deductibila si cea colectata (4424)

Contul 4427-,,Taxa pe valoarea adaugata colectata”

Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta taxei pe valoarea adaugata.
Contul 4427 este un cont de pasiv.
In creditul contului se inregistreaza :
- T.V.A. colectata aferenta vanzarilor de bunuri, lucrarilor executate si serviciilor prestate (411, 428,
461, 531).
- T.V.A. aferenta lipsurilor imputate (428, 461)
- T.V.A. neexigibila devenita exigibila (4428)
- T.V.A. aferenta bunurilor si serviciilor utilizate pentru consumul propriu sau predate cu titlu
gratuit, cea aferenta lipsurilor neimputabile, precum si cea aferenta bunurilor si serviciilor acordate
personalului sub forma avantajelor in natura (635)
- T.V.A. aferenta avansurilor incasate (512, 411)
In debitul contului se inregistreaza :
- T.V.A. de plata, datorata bugetului statului (4423)
- sumele reprezentand T.V.A. deductibila (4426)
- T.V.A. aferenta garantiilor pentru buna executie a lucrarilor, retinute de catre beneficiari (4428)
- decontarea T.V.A. aferenta avansurilor incasate (411)
La sfarsitul peroadei soldul nu prezinta sold.

Contul 4428-,,Taxa pe valoarea adaugata neexigibila”

Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta T.V.A. neexigibila.
Contul 4428 este un cont bifunctional
In creditul contului se inregistreaza:
- T.V.A. aferenta livrarilor de bunuri, prestarilor de servicii si executarii lucrarilor cu plata in rate
(411).
- T.V.A. aferenta garantiilor pentru buna executie, retinuta de beneficiarii lucrarilor (4427)
- T.V.A. aferenta cumpararilor efectuate cu plata in rate, precum si cea aferenta facturilor sosite
devenita deductibila (4426)
In debitul contului se inregistreaza:
- T.V.A. aferenta cumpararilor efectuate cu plata in rate (401, 404)
- T.V.A. aferenta vanzarilor de marfuri din unitatile comerciale cu amanuntul (371)

9
- T.V.A. aferenta vanzarilor de bunuri si servicii sau prestatorilor de lucrari cu plata in rate, devenita
exigibila in cursul exercitiului (4427)
- T.V.A. amanata la plata (446)

Pentru ca taxa pe valoare adaugata ca impozit se constituie un venit important al bugetului statului
sa fie corect determinata si apoi decontata pe fazele circuitului economic,este necesar ca toate
documentele care consemneaza operatii ce intra in sfera de aplicare a taxei sa fie judicios proiectate
si utilizate pe baza unor reglementari precise.
Documentele primare in care se consemneaza operatii supuse T.V.A. sunt formulare cu regim
special fiind inserate ,numerotate si gestionate cu asigurarea stricta a evidentei si utilizarii lor.
Dupa nivelul la care se realizeaza gestionarea si evidenta formularelor cu regim special ce
privesc T.V.A. acestea sunt :
-formulare tipizate ,anumite tipare si distribuite prin grija irectiilor generale ale finantelor publice si
controlul financiar de stat judetene si ale municipiului Bucuresti:
-dispozitia de livrare
-aviz de insotire a marfii
-factura
-chitanta fiscala
-formulare tipizate specifice unor sectoare,tiparite si gestinare prin grija agentilor economici
utilizatori:
-in sectorul distributiei produselor petroliere:
-dispozitii de livrare PECO
-aviz de insotire a marfii PECO
-factura PECO
-in sectorul distributiei energiei electrice :
-factura RENEL
-in secorul telecomunicatii:
-factura telefonica,abonati persoane juridice
-chitanta telefonica,abonati persoane fizice
-chitanta pentru plata taxelor facturate si nefacturate
-in transportul de marfuri:
-scrisoare de trasura pentru vagon
-scrisoare de trasura pentru grupuri de vagoane
-in sector vamal:
-declaratie vamala
-declaratie vamala complementara
-in comertul interior :
-bon de vanzare
-nota de plata ( alimentatie publica )
-nota de plata virament (alimentatie publica )
-bon de primire (consignatii)
-borderoul de primire a obiectelor in consignatie in ziua de .....
-borderoul de iesire a obiectelor din consignatie in ziua de ......
-in turism :
-nota de plata
-nota de plata virament
-in prestari de servicii :
-bon de comanda
10
 -bon de reparatii in termen de garantie
-bon de comanda (metale pretioase)
-bon de comanda –chitanta
-bon cu valoare fixa
-chitanta ( operatii servicii auto )
-bon factura pontaj
-in gospodaria comunala si fondul locativ :
-factura servicii comunale
-factura gospodarie comunala – populatie
-in sectorul postal :
-chitanta mesagerii externe
-registrul chitantier pentru trimiterile postale prezentati la agenti postali,factori rurali si
ghisee comune.
Agentii economici care folosesc tehnica de calcul pentru editare si completarea formularelor
privind documentele pentru operatiuni din sfera TVA pot folosi sistemele respective cu aprobarea
directiilor generale ale finantelor publice si Controlului financiar de stat aprobare ce se da ,cu
conditia indeplinirii criteriilor stabilite de Ministerul Finantelor:
-sistemele de prelucrare a datelor financiar-contabile utilizand tehnica de calcul sa asigure toate
necesitatile unui eventual control;
-procedurile de prelucrare automata a datelor,sa asigure respectarea cerintelor legale in privinta
securitatii datelor si fiabilitatii sistemelor de prelucrare.
-asigurarea documentatiei utilizate a produselor program indiferent de modul in care acestea au fost
obtinute.
-suma si consumul fiecarei date trebuie sa fie clar indicate si sa aiba la baza documente legale .
-sa existe posibilitatea ca in orice moment sa se reconstituie datele de intrare si de intermediere
inclusiv documentele finale.
-sistemul de prelucrare sa precizeze tipul de suport pentru pastrarea datelor care sa nu permita
eliminarea si adaugarea ulterioara de informatii.
-situatiile de iesire editate cu ajutorul tehnicii de calcul sa respecte continutul de informatii in
ordinea prevazuta in machetele formularelor aprobate de Ministerul Finantelor.
-numarul de „ regim special” si numarul de ordine sa aiba continuitate pentru formularele se acelasi
tip indiferent de compartimentul in care il utilizeaza.
In cazul editarii de intreprindere a documentelor cu ajutorul mijloacelor tehnice de calcul
este necesar sa solicite directiile generale ale finantelor publice si control financiar de stat serie si
limitele numerelor ce urmeaza a fi date pentru fiecare tip de formulare.

11
 CAP. 2 Informatii generale privind TVA-ul

2.1. NOTIUNI GENERALE PRIVIND TVA-ul

În cazul impozitelor şi taxelor indirecte, contribuabilii nu sunt dinainte cunoscuţi, întrucât

prin lege se atribuie calitatea de plătitor al impozitului altor persoane fizice sau juridice decât celor
care le suportă. Impozitele şi taxele indirecte se include în preţul de vânzare al mărfurilor şi
serviciilor şi se suportă de cumpărător.
În categoria impozitelor şi taxelor indirecte se include: taxa pe valoarea adăugată,
accizele, taxele vamale, impozitul pe spectacole, taxele de timbru, alte impozite şi taxe.
Efortul de perfecţionare a sistemului fiscal a fost materializat prin introducerea în ţara noastră,
începând cu data de 1 iulie 1993 a taxei pe valoarea Adăugată, care a înlocuit impozitul pe circulaţia
mărfurilor.
În lucrarea „Nouveau lexique d`economie”, editată la Paris în anul 1978 Jaques şi Phelippe Vuitton
definesc valoarea adăugată că fiind „diferenta între valoarea unui bun obţinută în urmă vânzării şi
valoarea tuturor bunurilor şi serviciilor care au fost achiziţionate pentru a realiză acest bun.”
Valoarea adăugată a tuturor entitatilor la nivel macro-economic reprezintă produsul intern brut PIB.
Într-o formulare apropiată, valoarea adăugată este definită prin Ordonanţa Guvernului că fiind
echivalentă cu „diferenta dintre vânzările şi cumpărările aceluiaşi stadiu al circuitului economic.”
Taxa pe valoarea adăugată constă dintr-o cotă procentuala la această valoare adăugată, care se
stabileşte asupra operaţiunilor privind transferul proprietăţilor bunurilor precum şi asupra celor
privind presstarile de servicii. Cotă procentuala ce se aplică asupra valorii adăugate pentru a
determină obligaţia de plată poate diferi de la o ţara la altă, precum şi de la o perioadă la altă, uneori
diferenţiata şi pe ramuri ale economiei. În România taxa stabilită pentru început a fost de 18% din
valoarea adăugată, 0 pentru bunurile şi serviciile exportate sau de 9%. Prin O.G. nr. 17/2000 TVA s-
a stabilit 19%,iar in prezent este de 24%,mentinandu-se si cota de 9% pentru anumite
produse(produse de papetarie).Exista si cota zero pentru produsele destinate exportului.
În următoarele situaţii, obligaţia plătii TVA ia naştere la:
 data înregistrării declaraţiei vamale la importuri sau la data recepţiei de beneficiari a
serviciilor de import

 data vânzării bunurilor pentru mărfurile în consignaţie

 data emiterii documentelor prin care se preiau bunuri achiziţionate sau fabricate de agentul
economic pentru uzul propriu sau pentru a fi predate gratuit unor pe

 data documentelor care confirmă prestarea unui serviciu cu titlu gratuit pentru alte persoane
fizice sau juridice

 data documentelor care confirmă prestarea unor servicii sau titlu gratuit pentru alte persoane
fizice sau juridice

 data colectării monedelor din maşinile automate, în cazurile în care se folosesc asemenea
sisteme de vânzare

Exigibilitatea TVA constă în dreptul organului fiscal de a pretinde plată taxei datorate la o
anumită data. Exigibilitatea se declanşează de regulă în momentul libvrarii bunurilor mobile,
transferării proprietăţii bunurilor imobiliare sau prestării serviciilor. În mod excepţional, în

12
condiţii stabilite prin HG, exigibilitatea poate fi anticipată sau ulterioară faptului generator. În
cazul livrării de bunuri sau prestării de servicii ce se efectuează continuu sau pentru cele la care
se încasează avansuri, exigibilitatea se declanşează la data stabilirii debitului clientului pe bază
de factură sau alt document legal, caz în care este necesară din partea agentului economic
plătitor o cerere aprobată de organele fiscale teritoriale unde acesta este înregistrat că plătitor de
TVA. Pentru lucrările imobiliare, antreprenorii pot să opteze pentru plată TVA la efectuarea
lucrărilor în condiţii aprobate prin HG. Exigibilitatea nu este legată de încasarea contravalorii
facturii că la i.c.m. ci numai la emiterea acesteia.
Plătitorii de TVA sunt persoane fizice sau juridice care efectuează, de o manieră independenţa,
operaţiuni impozabile; bază de impozitare o constituie contravaloarea bunurilor livrate sau
serviciilor prestate, exclusiv TVA.
În baza de impozitare se cuprind următoarele elemente:
 preţurile negociate între vânzător şi cumpărători şi alte cheltuieli datorate de
cumpărător pentru livrările de bunuri care nu au fost cuprinse în preţ; aceste preţuri
cuprind şi accizele legal calculate;

 tarifele negociate pentru prestările de servicii;

 comisionul convenit pentru operaţiunile de intermediere ;

 preţurile de piaţă sau costurile bunurilor executate de către agenţii economici pentru
folosinţă proprie sau predate sub diferite forme angajaţilor sau altor persoane;

 valoarea în vamă la care se adaugă taxa vamală, alte taxe şi accizele datorate pentru
bunurile şi serviciile de import;

 preţurile de piaţă sau, în lipsă acestora, costurile serviciilor prestate pentru folosinţă
proprie sau cedate cu titlu gratuit pentru alte persoane fizice şi juridice ;

 preţurile vânzării din depozitele vămii sau stabilite prin licitaţie .

În caz de refuzuri parţiale sau totale, sumă impozabila va fi redusă în mod corespunzător,
măsură care se aplică şi în cazul ambalajelor returnate.

2.2. PLATA TVA-ului

Plătitorii de TVA au dreptul la reducerea taxei aferente bunurilor sau serviciilor destinate
realizării de operaţiuni impozabile. Acest drept se exercită practic la determinarea TVA datorată
bugetului de stat, care se stabileşte că diferenţă între valoarea taxei facturată pentru bunurile
livrate şi serviciile prestate şi a taxei achitate furnizorilor pentru bunurile şi serviciile
achiziţionate destinate realizării operaţiunilor impozabile.
Concomitent cu livrarea de bunuri şi servicii, persoanele fizice şi juridice care
realizează operaţiuni impozabile sunt obligate să le consemneze în facturi sau documente
însoţitoare, completând toate datele cuprinse în aceste formulare. Formularele se procure contra
cost, numai de la organele fiscale teritoriale. Cumpărătorii sunt obligaţi să solicite furnizorilor
de bunuri şi servicii, facturi sau documente înlocuitoare, pentru a dovedi dreptul de deducere
ataxelor achitate
Plătitorii taxei pe valoare adăugată sunt obligaţi să ţină evidenţa primară pe registre
(jurnalul pentru vânzări şi jurnalul pentru cumpărări), precum şi evidenţa contabilă
Plătitorii de TVA sunt obligaţi să întocmească şi să depună lunar la organul fiscal teritorial
până la 25 a lunii următoare pentru luna expirată decontul cuprinzând operaţiunile realizate şi

13
TVA aferentă. Odată cu depunerea decontului se achita taxa datorată prin virament, prin CEC
sau în numerar la organul fiscal teritorial unde este înscris că plătitor de TVA.
Cotele de impozitare privind TVA sunt stabilite astfel:
-cotă de 24% pentru livrări de bunuri, prestări servicii şi transferuri imobiliare, cu excepţiile de
la literă b b)cotă zero pentru: exportul de bunuri şi servicii legate direct de exportul bunurilor,
prestări de servicii din România, contractate în străinătate; transportul internaţional de persoane
în şi din străinătate, efectuat cu autorizare în condiţiile legii; bunurile şi serviciile livrate direct
misiunilor diplomatice, oficiilor consulare şi reprezentanţelor internaţionale pe bază de
reciprocitate; bunurile cumpărate din expoziţiile organizate în România şi expediate în
străinătate de către cumpărători din afară ţării; alte bunuri stabilite de Ministerul Finanţelor.
Nu sunt supuse taxei pe valoare adăugată: asociaţiile fără scop lucrativ pentru activităţile având
caracter filantropic, organizaţiile care desfăşoară activităţi religioase, politice sau civice;
organizaţiile sindicale pentru activităţi legate direct de apărarea intereselor materiale şi morale
ale membrilor lor; instituţiile politice, pentru activităţile lor specifice. În situaţia în care din
operaţiunile de mai sus rezultă un profit, unităţile sunt obligate să-l utilizeze pentru dezvoltarea
sau îmbunătăţirea serviciilor prestate. Dacă aceste unităţi organizează activităţi pentru obţinerea
de profit, ele intră în sferă de aplicare a TVA.
Unităţi şi operaţiuni scutite de TVA:
 unităţi sanitare şi de asistentă socială ;

 unităţi de ştiinţă şi de învăţământ, de cultură şi sport ;

 organizaţiile de nevăzători şi de invalizi, asociaţiile persoanelor handicapate şi

unităţile economice la care aceştia îşi desfăşoară activitatea potrivit legii

 cantinele organizte pe lângă unităţile de învăţământ, agenţii economici şi sociali,

instituţiile publice (cu excepţia celor care funcţionează cu regim de alimentaţie
publică)

 liber profesioniştii autorizaţi care îşi desfăşoară activitatea individual sau prin
asociere în cadrul unor birouri, cabinete au societăţi, precum şi persoanele fizice sau
asociaţiile familiale autorizate

 gospodăriile agricole individuale şi asociaţiile tip privat ale acestora

 instituţiile bancare, financiare, de asigurări etc, în comditiile legii

 lucrări de construcţii, amenajări, reparaţii şi întreţinere executate pentru cimitire,

monumente comemorative ale combatanţilor, eroilor, victimelor de război şi ale
Revoluţiei din Decembrie 1989, inclusiv livrarea unor obiecte de uz funerar

 încasările din taxele de intrare la castele, muzee, târguri şi expoziţii, grădini

zoologice şi botanice, biblioteci

 activităţile de tipărire şi livrare a timbrelor de valoare declarată

 vânzările de opere de arăt originale, efectuate de autori

 operaţiunile din sferă de aplicare a impozitului pe spectacole, a veniturilor din

activitatea de taximetrie

14
  editări, tipăriri şi vânzări de cărţi, ziare, reviste, exclusivactivitatile cu caracter de
publicitate şi reclamă

 arendarile de pământ şi închirierile de clădiri şi utilaje de întrebuinţare agricolă

 operaţiuni de vânzare a deşeurilor din industrie şi a materialelor recuperabile,

inclusiv prestările de servicii legate de operaţiunile de mai sus

 vânzările de terenuri, cu excepţia celor destinate construcţiilor, a terenurilor

intravilan, inclusiv celor aferente localităţilor urbane şi rurale pe care sunt amplasate
construcţii sau alte amenajări ale localităţilor

 aportul de bunuri şi servicii la capitalul social al societăţilor comerciale

 unele produse şi servicii stabilite de lege

 activităţile agenţilor , precum şi ale unităţilor economice din cadrul altor persoane
juridice care realizează un venit total din activitatea de bază şi alte activităţi, declarat
la organul fiscal teritorial, de până la 50 milioane lei anual dacă pe parcursul anului,
agenţii economici depăşesc acest plafon, devin plătitori în condiţiile satbilite de lege.

g. Operaţiuni de import scutite de TVA:

 bunuri de import care, prin lege sau prin hotărâre a Guvernului, sunt scutite de taxe
vamale

 maşinile, utilajele, instalaţiile, echipamentele şi mijloacele de transport importate,

necesare investiţiilor, construite că aport în natură sau achiziţionate cu fondurile
investitorilor străini care au că efect majorarea de capital social

 mărfurile importate şi comercializate în regim de duty-free, inclusiv cele

comercializate în exclusivitate pentru servirea personalului reprezentanţelor
diplomatice

 bunurile introduse în ţara fără plată taxelor vamalemin bază regimului vamal valabil
pentru persoane fizice

 bunurile şi serviciile de import provenite sau finanţate direct din ajutoare sau
împrumuturi nerambursabile, în condiţiile stabilite de Ministerul Finanţelor

 import de aur pentru BNR

 reparaţii şi transformări de nave şi aeronave româneşti în străinătate

 aeronave civile provenite din ţările semnatare ale unui acord în acest sens

 bunuri de import similare cu bunuri din ţara scutite de TVA

Unităţile care efectuează operaţiuni scutite de TVA pot opta pentru plată acestei taxe care se da
la cerere de către Ministerul Finanţelor.

15
2.3 REGIMUL DEDUCERILOR DE TVA

Plătitorii de TVA sunt îndreptăţiţi să-şi diminueze taxa aferentă bunurilor şi serviciilor
achiziţionate destinate realizării operaţiunilor care sunt supuse TVA, precum şi pentru bunurile
scutite de taxa, dar pentru care, prin lege, se prevede în mod expres exercitarea dreptului de
deducere. De asemenea, se deduce taxa privind acţiunile de sponsorizare, reclamă şi publicitate
în cadrul plafoanelor aprobate annual prin legea de adoptare a bugetului. Prin urmare, TVA de
plată se stabileşte că diferenţă între valoarea taxei facturate pentru bunurile livrate şi serviciile
prestate şi a taxei aferente intrărilor.
Pentru a putea efectuă deducerea, agenţii economici au datoria să justifice prin documente
legale cuantumul taxei şi să documenteze că bunurile în cauza privesc nevoile firmei şi sunt
proprietaea ei.
Când plătitorii de TVA realizează atât bunuri pentru care se achita TVA, cât şi alte operaţiuni
scutite, dreptul de deducere se determină în raport cu ponderea acestora pe cele două destinaţii.
Pentru livrările de bunuri şi servicii, deducerile se fac lunar, iar rambursarea diferenţei de taxa
de primit se face la cerere, pe bază unui formular tip stabilit de Ministerul Finanţelor, în urmă
verificărilor care se efectuează de către organele fiscale teritoriale.
Obligaţiile plătitorilor de TVA: să declare pe un formular tip începerea activităţii în termen de
15 zile de la data declansării operaţiunilor sau a modificării condiţiilor de exercitare a acesteia;
să ceară organului fiscal scoaterea din evidenţa că plătitor la încetarea activităţii în termen de 15
zile de la data actului legal care consemnează această situaţie.
Întocmirea documentelor privind transferul proprietăţii bunurilor şi prestărilor de servicii.
Pentru transferarea proprietăţii bunurilor şi serviciilor prin hotărâre de Guvern, s-au stabilit
formularele comune şi specifice care se folosesc în legătură cu aplicarea TVA.
Plătitorii de TVA au următoarele obligaţii cu privire la evidenţa operaţiunilor: să asigure ţinerea
evidenţei contabile; să întocmească şi să depună la organul fiscal, lunar deconturi pentru sumă
impozabila pe formular stabilit de către Ministerul Finanţelor; să pună la dispoziţia organelor
fiscale justificarea sumelor calculate; să furnizeze organelor fiscale, până la data de 15 august,
proiectul încasărilor pentru anul viitor.
Reglementările privind TVA prevăd norme pentru cercetarea documentelor emise şi pentru
plată diferenţelor în minus constatate, care se achita în termen de şapte zile de la data când a fost
încheiat actul de control.
Termenul de prescripţie a drepturilor bugetului de stat sau ale plătitorului cu privire la TVA este
de 5 ani de la data prevăzută pentru exercitarea acestora.
neplata integrală a TVA în termenul stabilit de lege atrage majorarea sumei de plată pentru
fiecare zi de întârziere
constituie contravenţii şi se sancţionează cu amendă, conform Legii 87/1994 privind evaziunea
fiscală, abaterile de natură celor prevăzute în cap. XVIII
contestaţiile privind satbilirea şi încasarea TVA se depun la D.G.F.P.C.F.S. în termen de 30 zile
de la data înştiinţării agentului economic. Împotrivă deciziei date se poate face contestaţie în
alte 40 zile la Ministerul Finanţelor. Soluţia Ministerului poate fi recurate la Curtea de Apel.
Contestaţiile se timbrează cu 2% din sumă contestată, dar nu mai puţin de 10.000 lei.
Odată cu aplicarea TVA a încetat calcularea de către entitati a impozitului pe circulatia
marfurilor.
TVA se suportă de către consumatorul final şi nu afectează costurile de producţie, cheltuielile
de circulaţie şi rentabilitatea.

16
 2.4 CARACTERIZAREA CONTURILOR DE TVA

In contabilitate,TVA-ul este inregistrat cu ajutorul contului 442 „Taxa pe valoarea adăugată”,care

este un cont neoperațional se detaliază in cinci conturi sintetice de gradul al doilea,după cum
urmează:
-4423 „TVA de plată”,cont de pasiv,in creditul căruia sa înregistrează la sfârșitul fiecărei
luni, datoria față de buget aferentă valorii adăugate de unitate,determinată ca o diferență intre
valoarea adăugată colectată(având ca bază de calcul veniturile din vânzări)și taxa pe valoarea
adăugata deductibilă(cea din facturile furnizorului,privind cumpărăturile).Acest cont se debitează cu
plățile ce se fac la buget si cu recuperarea eventualelor taxe suportate in plus in cursul lunilor
precedente
-4424 „TVA de recuperat”,cont de activ,în debitul căruia se înregistrează la sfârșitul fiecărei
luni,eventualele diferențe între TVA-ul deductibil(mai mare) si TVA-ul colectat(mai mic),ceea ce
reprezintă o creanța față de buget. Acest cont se creditează sumele recuperate pe calea încasării de
la buget sau cu cele recuperate prin diminuarea,in lunile următoare,a TVA-ului de plata.
-4426 „TVA deductibil”, cont de activ , in debitul căruia se înregistrează in tot cursul lunii
TVA-ul din facturile furnizorilor, privind cumpărăturile.
La sfârșitul fiecărei luni acest cont trebuie sa se soldeze. TVA-ul deductibil se scade, pe cale
contabila, din cel colectat, iar diferența reprezintă TVA-ul de plată.
În cazul in care TVA-ul deductibil este mai mare decât cel colectat, diferența reprezintă TVA-ul de
recuperat .
-4427 „ TVA colectat “ , cont de pasiv, in creditul căruia se înregistrează, TVA-ul calculat de
unitate prin aplicarea procentului legal la valoarea livrărilor facturate, adică la veniturile din
vânzari.Acest cont trebuie să se soldeze la sfârsitul fiecărei luni.Diferența între TVA-ul colectat și
cel deductibil reprezentând-o TVA-ul de piața.
-4428 “TVA neexigibil”,cont bifuncțional,în care se înregistreaza TVA-ul neexigibil
provenind din vânzari si cumpărari pentru care nu s-a întocmit sau nu s-a primit factura,TVA
neexigibil din vânzari si cumpărări cu plata în rate si TVA neexigibil rezultat din formarea prețurilor
cu amănuntul.

2.5 DOCUMENTE DE EVIDENTA

Formularele tipizate comune privind TVA sunt:

- dispoziţia de livrare;
- avizul de însoţire a mărfii;
factură, chitanţă fiscală,
borderoul de vânzare,
jurnalul pentru vânzări,
jurnalul pentru cumpărări.
Avizele de însoţire a mărfii, facturile şi chitanţele fiscale sunt formulare cu regim special, care
se înseriază şi se numerotează de către tipografii în bază comenzilor emise de către organele
fiscale judeţene şi ale capitalei. Alte formulare specifice unor sectoare sau ramuri de activitate
se tipăresc de către agenţii economici utilizatori. Conducătorii agenţilor economici răspund d
organizarea gestionarii, a evidenţei şi utilizării formularelor privind TVA. Ministerul Finanţelor
a emis norme cu privire la completarea, circulaţia şi folosirea formularelor, TVA înscrisă într-o
factură se datorează bugetului de stat chiar dacă operaţiunea nu este impozabila sau dacă taa
înscrisă este mai mare decât cea legală. Cumpărătorii sunt obligaţi să solicite pentru produsele
sau serviciile achiziţionate documente legale.
Sunt scutiţi de a emite facturi plătitorii de TVA pentru: transportul cu taximetrele; vânzări de
bunuri şi prestări de servicii către populaţie pe bază de bonuri fără nominalizarea
cumpărătorului.
In afara de contabilitate entitatile au obligatia de a conduce o evidenta operativa a taxei pe valoarea
adaugata cu ajutorul a doua jurnale:

17
 1.Jurnalul pentru cumparaturi,in care se inregistreaza toate cumparaturile pe baza facturilor
sau a chitantelor fiscale,la valoarea totala din documente,din care se separa TVA-ul deductibil
2.Jurnalul pentru vanzari,in care se inregistreaza fiecare livrare pe baza valorilor din
facturile emise si a depunerilor la casierie,rezultate din vanzari in numerar,din care se separa TVA-
ul colectat.
Pe baza datelor din contabilitate si din evidenta operativa,la sfarsitul fiecarei luni trebuie sa se
intocmeasca decontul de TVA,care se depune la organul financiar teritorial,pana cel tarziu in data de
25 a lunii urmatoare,data la care trebuie sa fie achitata TVA-ul de plata.
Decontul de TVA
Perioadă fiscală este luna calendaristică.
Persoană impozabila care se înregistrează în scopuri de TVA în cursul anului trebuie să
declare, cu această ocazie;
- cifră de afaceri pe care preconizează să o realizeze în perioadă rămasă până la sfârşitul
anului calendaristic.
- dacă cifră de afaceri estimată nu depăşeşte plafonul, recalculat corespunzător numărului de
luni rămase până la sfârşitul anului calendaristic, persoană impozabila va depune deconturi
trimestriale în anul înregistrării.
Entitatile mici care depăşesc plafonul de 35.000 euro şi sunt obligate să se înregistrează în
scopuri de TVA, conform art. 153, trebuie să declare cu ocazia înregistrării cifră de afaceri obţinută,
recalculată în bază activităţii corespunzătoare unui an calendaristic întreg:
-dacă această cifră depăşeşte plafonul de 100.000 euro perioadă fiscală va fi luna
calendaristică;
-dacă această cifră de afaceri recalculată nu depăşeşte plafonul, persoană impozabila va
utiliza trimestrul calendaristic că perioadă fiscală.
Codul fiscal obligă persoanele înregistrate în scopuri de TVA conform art. 153 să depună la
organele fiscale competenţe, pentru fiecare perioadă fiscală, un decont de taxa, până la data de 25
inclusiv a lunii următoare celei în care se încheie perioadă fiscală respectivă.
In decontul de TVA se vor inscrie:
- sumă taxei deductibile pentru care ia naştere dreptul de deducere în perioadă fiscală de raportare;

-sumă taxei pentru care se exercită dreptul de deducere, în condiţiile prevăzute la art. 1471 alin. (2);
-sumă taxei colectate a cărei exigibilitate ia naştere în perioadă fiscală de raportare;
-sumă taxei colectate care nu a fost înscrisă în decontul perioadei fiscale în care a luat naştere
exigibilitatea taxei, precum şi alte informaţii prevăzute în modelul stabilit de MFP;
-regularizarile care se fac în perioadă fiscală raportată.
In decontul de TVA nu se vor inscrie:
-taxa pe valoarea adăugată din facturile de executare silită de către persoanele abilitate prin lege să
efectueze vânzarea bunurilor supuse executării silite;
-diferenţele de taxa pe valoarea adăugată de plată constatate de organele de control, pentru care nu
este reglementată includerea în decont;
-documentele neevidenţiate în jurnalele pentru cumpărări sau vânzări, constatate de organele de
control fiscal;
-taxa pe valoarea adăugată pentru care a fost aprobată înlesnire la plată.
Conform Ordinului M.F.P. nr. 94/2008 (publicat în Monitorul Oficial nr. 68 din 29 ianuarie 2008),
formularul (300) „Decont de taxa pe valoarea adaugataa€œ se depune, în format electronic, astfel:
-la registratură organului fiscal competent;
-la poştă, prin scrisoare recomandata;
-prin completare pe pagină de Internet a Ministerului Economiei şi Finanţelor de către
contribuabilii eligibili conform reglementărilor de utilizare a serviciului;
-prin Sistemul electronic naţional (SEN), de către mării contribuabili.
Formatul electronic al formularului (300) „Decont de taxa pe valoarea adaugataa€œ se
obţine prin folosirea programului de asistentă elaborat de MFP şi se transmite organului competent
pe suport electronic.

18
  Cap.3 Prezentare S.C. Standard S.R.L.

Denumirea sicietatii:
Denumirea societatii este S.C. Standard S.R.L.
in toate documentele si publicatiile care emana de la societate, denumirea acesteia va fi urmata de
initialele S.R.L. – semnificând forma juridica de societate cu raspundere limitata, cu indicarea
numarului de ordine de la Registrul Comertului, a capitalului social si a adresei sediului social.
Constituirea societatii:
S.C. Standard S.R.L. s-a infiintat in 2005, avand nr. de inmatriculare in Registrul Comertului/
anul:j40/264/2005 din 19.01.2005, si codul fiscal: R24390426 din 19.01.2005.
Sediul social al societatii:
Sediul social al societatii comerciale S.C. Standard S.R.L. este in Galati, str.Otelarilor nr.12.
Obiectul de activitate al societatii:
Conform nomenclatorului privind clasificarea activitatilor din economia nationala - CAEN,
domeniul principal de activitate este:
(Cod CAEN Diviziunea 281) – Constructii metalice
Activitatea principala este ,,Structuri si tâmplarii metalice”- cod CAEN 2812.
Capitalul social al societatii:
La constituire, capitalul social subscris si varsat integral de catre asociatul unic este de 10.000
lei . Majorarea capitalului social se va putea face in urma deciziei Adunarii Generale a Asociatilor,
prin subscriere si varsare de noi parti sociale, prin includerea de noi asociati, prin incorporarea de
rezerve sau beneficii in capitalul social sau in alte forme legale.

19
  Cap.4 Monografii contabile privind T.V.A. la
S.C. Standard S.R.L.

1. Se achizitioneaza un autoturism in valoare de 3.800 lei + TVA cu factura.

2133 mijloace de transport A + D 3.800

404 furnizori de imobiizari P + C 4.712
4426 TVA deductibila A + D 912

4.712 % 404
3.800 2133
912 4426

2. Se aprovizioneaza unitatea cu materii prime 10.000 lei.

301 materii prime A + D 10.000

401 furnizori P + C 12.400
4426 TVA deductibila A + D 2.400

12.400 % 401
10.000 301
2.400 4426

3. Se vand produse finite 25.000 lei cu factura.

4111 clienti A + D 31.000

701 venituri din vanzarile produselor finite P + C 25.000
4427 TVA colectata P + C 6.000

4111 % 31.000
701 25.000
4427 6.000

4. Se inregistreaza cheltuieli cu transportul 20.000 lei + TVA 24%.

401 Furnizori P+C 24.800

628 Alte servicii executate de terti A+D 20.000
4426 TVA deductibila A+D 4.800

24.800 % 401
20.000 628
4.800 4426

20
5. Se inregistreaza cheltuieli de protocol, reclama , publicitate 10.000 + TVA 24%.

401 Furnizori P+C 12.400

623 Cheltuieli de protocol, reclama, publicitate A+D 10.000
4426 TVA deductibila A+D 2.400

12.400 %401
10.000 623
2.400 4426

6. Se aprovizioneaza unitatea cu materiale consumabile 10.000 + TVA 24% conform avizului de

insotire a marfii.

408 Furnizori- facturi nesosite P + C 12.400

302 Materiale consumabile A+D 10.000
4428 TVA neexigibila A+D 2.400

12.400 % 408
10.000 302
2.400 4428

7. Se primeste factura nr. 30.

401 Furnizori P + C 12.400

408 Furnizori – facturi nesosite P – D 12.400

408 = 401 12.400

4426 TVA deductibila A+D 2.400

4428 TVA neexigibila P–C 2.400

4426 = 4428 2.400

8. Se vand marfuri 30.000 + TVA 24% conform avizului de insotire a marfii.

419 Clienti – creditori P – D 37.200

707 Venituri din vanzarea marfurilor P + C 30.000
4428 TVA neexigibila P + C 7.200

419 % 37.200
707 30.000
4428 7.200

9. Se intocmeste factura nr.33.

411 Clienti A+D 37.200

419 Clienti – creditori P–C 37.200

411 = 419 37.200

21
 4428 TVA neexigibila P–D 7.200
4427 TVA colectata P+C 7.200

4428 = 4427 7.200

10. Se regularizeaza TVA-ul.

4427 TVA colectata P – D 12.912

4426 TVA deductibila A – C 12.912

4427 TVA colectata P–D 288

4423 TVA de plata P+C 288

4427 % 13.200
4426 12.912
4423 288

ANEXA 1

Registru Jurnal

Nr Data Documentul Explicatii Simbol conturi Sume

. inregistrare (felul,data) Debitoare Creditoare Debitoare Creditoare
cr
t.
1 02.04.2013 Factura nr.2 Achizitionare % 404 4712
mijloace de 2133 3.800
transport 4426 912
2 03.04.2013 Factura nr.4 Aprovizionare % 401 12.400
cu materii 301 10.000
prime 4426 2.400
3 05.04.2013 Chitanta Vanzare de 4111 % 31.000
nr.7 produse finite 701 25.000
4427 6.000
4 21.06.2013 Factura Cheltuieli cu % 401 24.800
nr.11 transportul 628 20.000
4426 4.800
5 22.04.2013 Factura Cheltuieli cu % 401 12.400
nr.15 publicitatea 623 10.000
4426 2.400
6 23.04.2013 Aviz nr.1 Aprovizionare % 408 12.400
cu materiale 302 10.000
consumabile 4428 2.400
7 26.04.2013 Aviz nr.3 Vanzare de 419 % 37.200
marfuri 707 30.000
4428 7.200

22
 ANEXA 2

Unitatea SC Standard SRL Simbol Pagina

Cont
FISA DE CONT PENTRU OPERATII DIVERSE 4426

Data Document Explicatii Simbol cont Debit Credit D\C Sold

felul nr. corespondent
02.04 Factura nr.2 Achizitionare 404 4.712
mijloace de 2133 3.800 D 912
transport
03.04 Factura nr.4 Aprovizionare cu 401 12.400
materii prime 301 10.000 D 2.400
21.04 Factura nr,11 Cheltuieli cu 401 24.800 D 4.800
transportul 628 20.000
22.04 Factura nr.15 Cheltuieli cu 401 12.400 D 2.400
publicitatea 623 10.000
27.04 Factura nr. 30 Aprovizionare cu 401 12.400
materiale 302 10.000 D 2.400
consumabile

Unitatea SC Standard SRL Simbol Pagina

Cont
FISA DE CONT PENTRU OPERATII DIVERSE 4427

Data Document Explicatii Simbol cont Debit Credit D\C Sold

felul nr. corespondent
05.04 Chitanta nr.7 Vanzare 4111 31.000
peoduse 701 25.000 C 6.000
finite
25.04 Factura nr. Vanzare de 4111 37.200
33 marfuri 707 30.000 C 7.200

23
 ANEXA 3

Unitatea SC Standard SRL Simbol Pagina

Cont
FISA DE CONT PENTRU OPERATII DIVERSE 4423

Data Document Explicatii Simbol cont Debit Credit D\C Sold

felul nr. corespondent
25.04 Regularizare 4427 13.200
TVA 4426 12.912 C 288

24
 ANEXA 4

Furnizor: SC Ambient SRL Cumpărător: SC Standard SRL

CIF: RO 12563433 CIF: RO19015021
Nr. ord. Reg. Com.: J40/254/2000 Nr. ord. Reg. Com.: J17/241/2002
Sediul: Mihai Bravu nr. 22 Sediul: str. Otelarilor nr.12
Judeţ:Galati Judeţ: Galaţi
Cont: RO125ATB46532589631007 Cont: RO145RTB1235645264563
Banca: BCR Banca: Transilvania
Capital social: 3.000 RON Capital social: 1.200 RON

Aviz de însoţire a mărfii

Nr. aviz: 00001
Data(zi/lună/an):12.04.2013

Cota TVA: 24 %
Nr. Denumirea produselor sau a Preţ unitar Valoarea
crt. serviciilor U.M. Cantitatea -RON- -RON-
1 Ambalaje buc 1000 10 10.000

Semnătura şi Numele delegatului: Cristea Ion

ştampila Act de delegat: RX356387
furnizorului: CNP: 1801102170058 TOTAL 10.000
B.I/C.I: GL800520
Semnătura:

25
 ANEXA 5

Furnizor: SC SIAT SRL Cumpărător: SC Standard SRL

CIF: RO 12563433 CIF: RO19015021
Nr. ord. Reg. Com.: J40/254/1995 Nr. ord. Reg. Com.: J17/241/2002
Sediul: Str.Mihai Bravu nr.22 Sediul: str. Otelarilor nr.12
Judeţ:Galati Judeţ: Galaţi
Cont: RO125ATB46532589631007 Cont: RO145RTB1235645264563
Banca: BCR Banca: Transilvania
Capital social: 3.000 RON Capital social: 1.200 RON
Factură
Nr. facturii: 00030
Data(zi/lună/an):27.04.2013

Cota TVA: 24 %
Nr. Denumirea produselor sau a Preţ unitar Valoarea Valoarea
crt. serviciilor U.M. Cantitatea T.V.A.
-RON- -RON- -RON-
1 Ambalaje buc 1000 10 10.000 2.400

Semnătura şi Numele delegatului: Cristea Ion TOTAL 10.000 2.400

ştampila Act de delegat: RX356387
furnizorului: CNP: 1801102170058 TOTAL GENERAL
B.I/C.I: GL800520 12.400
Semnătura:

26
 ANEXA 6

Furnizor: SC Standard SRL Cumpărător: SC Ambient SRL

CIF: RO 12563433 CIF: RO19015021
Nr. ord. Reg. Com.: J40/254/2000 Nr. ord. Reg. Com.: J17/241/2002
Sediul: Str. Otelarilor nr.12 Sediul: str. Mihai Bravu nr. 22
Judeţ:Galati Judeţ: Galaţi
Cont: RO125ATB46532589631007 Cont: RO145RTB1235645264563
Banca: Transilvania Banca: BCR
Capital social: 2000 RON Capital social: 1.200 RON

Aviz de însoţire a mărfii

Nr. aviz: 00003
Data(zi/lună/an):23.04.2013

Cota TVA: 24 %
Nr. Denumirea produselor sau a Preţ unitar Valoarea
crt. serviciilor U.M. Cantitatea -RON- -RON-
1 Schele metalice buc 30 1.000 30.000

Semnătura şi Numele delegatului: Oprea Manuel

ştampila Act de delegat: RX359987
furnizorului: CNP: 1801102170058 TOTAL 30.000
B.I/C.I: GL800520
Semnătura:

27
 ANEXA 7

Furnizor: SC SIAT SRL Cumpărător: SC Ambient SRL

CIF: RO 12563433 CIF: RO19015021
Nr. ord. Reg. Com.: J40/254/1995 Nr. ord. Reg. Com.: J17/241/2002
Sediul: Str.Gazelei nr. 28 sect 4 Sediul: str. Mihai Bravu nr. 15
Judeţ: Bucureşti Judeţ: Galaţi
Cont: RO125ATB46532589631007 Cont: RO145RTB1235645264563
Banca:Transilvania Banca: BCR
Capital social: 2.000 RON Capital social: 1.200 RON
Factură
Nr. facturii: 00033
Data(zi/lună/an):25.04.2013

Cota TVA: 24%

Nr. Denumirea produselor sau a Preţ unitar Valoarea Valoarea
crt. serviciilor U.M. Cantitatea T.V.A.
-RON- -RON- -RON-
1 Schele matalice buc 30 1.000 30.000 7.200

Numele delegatului: Oprea Manuel TOTAL 30.000 7.200

Act de delegat: RX399387

28
Semnătura şi CNP: 1801102170058 TOTAL GENERAL
ştampila B.I/C.I: GL800520 37.200
furnizorului: Semnătura:

Concluzie

Întocmirea acestui proiect mi-a oferit posibilitatea reactualizării și

aprofundării unor cunoștințe, noțiuni pe care le-am dobândit pe parcursul
anilor de studii, dar și să-mi îmbogățesc cunoștințele în acest domeniu.

De asemenea mi-am îmbogățit cunoștințele privind redactarea unui

document, privind întocmirea și redactarea diferitelor tipuri de instrumente
de plată. Alegerea unei modalități sau a unui instrument de plată, în
derularea unei afaceri economice internaționale, implică din partea
managerilor și a colectivelor de specialiști cunoștințe temeinice de
management și marketing internațional, de legislație internă și
internațională în domeniile comerciale, financiar - bancare, cu atât mai
mult cu cât fiecare dintre aceste mijloace, instrumente și tehnici de plată au
particularitățile lor de formă și de fond.

Utilizarea mai multor surse de informare mi-au oferit posibilitatea de a

„învăța” să caut, să mă informez, unde caut și să selectez ce îmi este de
folos și să mă exprim în consecință.

Tot odată întocmirea acestei lucrări a fost pentru mine o bună oportunitate
de a învăța cum să prezint, să susțin un examen de oral o prezentare
practică.

În condițiile în care România și-a exprimat dorința de aderare la Uniunea

Europeană, iar pe plan european se fac eforturi pentru realizarea unei
Europe unite, cunoașterea și utilizarea tehnicilor și instrumentelor de plată,
trebuie să constituie un obiectiv prezent și viitor pentru toți cei implicați în
domeniile comerciale, financiar, bancar, economic în general.

29
 În concluzie, pregătirea mea profesională trebuie să continue atât în cazul
în care voi alege să mă încadrez într-o unitate economică sau dacă doresc
să-mi continui studiile de specialitate

Bibliografie

1. Bazele contabilitatii – O. Calin, M. Ristea, I. Vaduva

2. Elemente de contabilitate generala - O Calin

3. Reglementari contabile pentru agentii economici – Editura Economica

4. Contabilitatea societatilor comerciale – M. Ristea

5. Monitorul Oficial al României – Partea I: Legi, Decrete, Hotarâri si alte

acte

30