LEGĂTURA JOCULUI DIDACTIC CU CELELALTE JOCURI

PENTRU EDUCAREA LIMBAJULUI COPILULUI

PREŞCOLAR

Jocul didactic intră în rândul formelor de organizare a activităţii

didactice, este creat de educatoare şi condus de aceasta. În comparaţie cu
jocurile cu subiecte şi reguli, jocul didactic se deosebeşte prin conţinut şi prin
faptul că accentul cade pe rezolvarea unor sarcini de joc dar acestea urmăresc
sarcini ale educaţiei intelectuale.
Prin jocul didactic copiii învaţă să recunoască mărimi, forme, relaţii
spaţiale, învaţă cuvinte, semnificaţia unor noţiuni, ceea ce lărgeşte sfera folosirii
acestor cuvinte şi dezvoltarea operaţiilor gândirii: analiza, sinteza, generalizarea,
abstractizarea. Prin intermediul jocului se fixează, se precizează şi se activizează
vocabularul copiilor; jocul este un mijloc foarte eficient pentru corectarea
pronunţiei şi însuşirea unor construcţii gramaticale. Eficienţa jocului didactic în
dezvoltarea vorbirii depinde de modul în care educatoarea ştie să selecteze jocul,
în raport cu situaţiile concrete existenţe în grupa de copii. Aceasta presupune o
foarte bună cunoaştere a copiilor sub raportul nivelului atins în dezvoltarea
limbajului, precum şi sub aspectul defectelor de vorbire. Jocul didactic îşi aduce
contribuţia la precizarea, consolidarea, adâncirea, sistematizarea şi verificarea
cunoştinţelor.
Jocurile didactice pentru dezvoltarea vorbirii trebuie proiectate în
planurile anuale şi calendaristice, respectându-se scopul acestora (precizarea,
verificarea, consolidarea cunoştinţelor, corectarea pronunţiei şi incorecte a
copiilor, însuşirea unei structuri gramaticale corecte a limbii române).
Acestea se planifică întotdeauna după ce au fost predate cunoştinţele
referitoare la obiecte, animale, fenomene, relaţii spaţiale etc. De exemplu,
anterior jocului didactic Când facem aşa? Copiii au fost familiarizaţi cu
adverbele de timp: seara, dimineaţa, ziua; în activităţile de observare, de
convorbire, jocul Cu ce ne jucăm? Impune recunoaşterea şi denumirea corectă a
jucăriilor şi a materialelor de joc accesibile copiilor.
Sub aspectul educării limbajului jocul didactic poate oferi posibilitatea
de a percepe cuvintele ca unităţi lexicale deschizând căi în vederea analizei pe
unităţi lexicale(operaţii de analiză şi sinteză silabică a cuvintelor).
Prin jocul didactic copiii au posibilitatea să aprofundeze cunoştinţele
dobândite în alte activităţi obligatorii şi să-şi dezvolte creativitatea. Jocurile
didactice de tipul Găseşte cuvântul potrivit!, Completează ce lipseşte!, Ce e
bine, ce e rău?, Cu ce sunet începe cuvântul?, Spune mai departe! etc.,
contribuie la consolidarea cunoştinţelor privitoare la cuvânt, silabă, sunet şi
propoziţie. Altele ca: Oglinda fermecată, Poştaşul ajută la pronunţarea corectă a
sunetelor situate în diferite poziţii în cuvinte(iniţiale, mediane, finale), precum şi
la îmbogăţirea vocabularului cu cuvinte care denumesc obiecte, fiinţe,
fenomene, însuşiri, acţiuni, trăiri afective.
Aportul jocului didactic la educarea memoriei este deosebit, de exemplu,
în jocurile Ce s-a schimbat?, Ghiceşte ce lipseşte!, care solicită copiii să reţină
prin exersarea memoriei voluntare. Gândirea este exersată şi solicitată mai ales
în jocurile Spune unde trăieşti! Este mare, este mic?, Cu ce trebuie să lucrăm?.
În strânsă legătură cu gândirea se dezvoltă limbajul. Jocurile didactice
care facilitează dezvoltarea limbajului fixează, precizează şi activează
vocabularul copiilor, ajută la îmbunătăţirea pronunţării unor consoane mai greu
de rostit de către copii- c, m, r, t, ţ, g, de exemplu jocurile didactice Spune cum
face?, Cine a venit?, Ce face copilul?. Jocul „Să vorbim corect!” urmăreşte o
pronunţare clară a grupurilor de consoane, vocale situate în diferite poziţii în
cuvânt şi se planifică după ce în prealabil s-au efectuau jocuri-exerciţii repetate
de pronunţare corectă a sunetelor(consoanelor) şi a grupurilor de litere.
 Prin efectul distractiv, jocul didactic favorizează efortul intelectual şi
menţine vie atenţie copiilor în timpul jocului. Faptul acesta are o importanţă
deosebită prin antrenarea atenţiei voluntare.
Prin jocul didactic se exersează nemijlocit analizatorii. Jocurile Ghiceşte
cine este?, Spune cum face? Contribuie la dezvoltarea sensibilităţii auditive.
Jocul Ce ai pipăit? Dezvoltă sensibilitatea vizuală şi tactilă, iar jocul Spune ce
ai gustat? Dezvoltă sensibilitatea gustativă şi pe cea olfactivă.
Copiii pot fi pregătiţi pentru jocurile didactice în cadrul etapei de
dimineaţă(jocuri şi activităţi la libera alegere), punându-li-se la dispoziţie
jetoane sau jucării, reviste, cărţi ale căror imagini să fie utile în pregătirea
jocului didactic pe care-l vor desfăşura în activitatea frontală.
Pentru unele jocuri didactice care prin natura lor sunt mai complexe şi
presupun precizarea, verificarea sau sistematizarea unui număr mai mare de
cunoştinţe se simte nevoia pregătirii în prealabil a copiilor.
Jocul didactic Găseşte cuvinte potrivite! Având ca sarcină didactică
completarea unei propoziţii cu cuvântul corespunzător, poate fi pregătit prin
jocul Spune cum este bine?; jocul didactic Să aşezăm cartonaşe poate fi pregătit,
în etapa jocurilor la alegere liberă, prin jocul Cum aranjăm cartonaşele?.
Copiii care practică „jocul de masă” verbalizează în funcţie de temă, îşi
sistematizează cunoştinţele despre anotimpuri, animale, meserii, formulează
propoziţii cu principalele cuvinte ce caracterizează asemenea aspecte, venind în
sprijinul jocului didactic pentru îmbogăţirea vocabularului.
Sectorul „Bibliotecă” oferă preşcolarilor posibilitatea reconstituirii
basmelor din bucăţele, pentru a le povesti, recunoaşterea şi caracterizarea
personajelor din poveşti, folosirii corecte a cazurilor substantivului, verbelor,
adverbelor de timp în conversaţie sau în joc, a acordului substantivelor cu
adjectivelor, dintre subiect şi predicat dintre părţile de vorbire. Copiii îşi
îmbogăţesc vocabularul prin înţelegerea sensurilor unor cuvinte noi desprinse
din contextul poveştilor: antonime(amar-dulce, vesel-trist, harnic-
leneş),sinonime(zăpadă-omăt-nea, şireată-vicleană)sau omonimele. Acestea pot
fi completate cu serii „diminutivale”(copac-copăcel, mic-micuţ) sau cu formarea
de familii lexicale(floare-floricică,florărie,florăreasă…) ce duc cu timpul la
plasticitate şi o creativitate a vorbirii.
În jocurile de creaţie şi de construcţie, la ariile/zonele ştiinţă, bibliotecă,
arte, copiii transferă cunoştinţe şi deprinderi însuşite în jocuri didactice. În toate
aceste activităţi şi jocuri, copiii exersează deprinderi de comunicare, îşi pot
însuşi noţiuni noi sau pot descoperi sensuri noi ale unor cuvinte cunoscute.
Aceste activităţi antrenează creativitatea copiilor, le dezvoltă imaginaţia. Prin
jocuri de construcţie sau de creaţie se pot pregăti materiale didactice
interdisciplinare sau momente din programul serbărilor semestriale.
În jocurile de creaţie copiii participă verbal în toate momentele prin
cuvinte, expresii şi dialoguri caracteristice. Jocul de creaţie este imitarea şi nu
copierea vieţii, iar prin joc li se dezvoltă copiilor fantezia verbală; ei trebuie
lăsaţi să vorbească liber, să improvizeze propoziţii, să susţină un dialog.
În timpul jocului, copiii îşi însuşesc şi pronunţă cuvinte noi,
îmbogăţindu-şi astfel vocabularul. Interpretând un rol, ei completează acţiunile
prin cuvinte, comunică intenţiile, repartizează rolul obiectelor cu care se joacă şi
face observaţii în legătură cu conduita lor.
În activităţile de educarea limbajului, în special în jocurile didactice, se
pot folosi conţinuturi specifice domeniului ştiinţe(activităţi matematice,
cunoaşterea mediului), cunoştinţe ale educaţiei estetice(educaţie muzicală,
educaţie plastică), ale educaţiei psihomotorii.
Cunoştinţele dobândite în activităţile matematice sunt folosite în jocuri
didactice de educarea limbajului. Copiii trebuie să intuiască şi să numească
forma, mărimea, culoarea, grosimea, trebuie să aleagă şi să numere piesele
necesare unei anumite constucţii.
În acest sens, în jocurile-exerciţii: Cine este?, Cine sunt?, copiii au
sarcină denumirea unei jucării, din câte părţi este alcătuită, ce culoare are şi ce
părţi este alcătuită, ce culoare are şi ce jocuri se poate desfăşura cu ea. Prin
contactul direct al copiilor cu jucăriile, făcând comparaţii, se efectuează exerciţii
de stabilire a noţiunilor „uşor-greu”, „mare-mic”.
În activităţile de educarea limbajului, obiectivul îmbogăţirea şi
activizarea vocabularului prin învăţarea unor cuvinte care exprimă
însuşiri(adjective), cuvinte care denumesc mărimi, forme, dimensiuni, culori,
ordinea obiectelor(numerale ordinale), numerale cardinale actualizează
cunoştinţele matematice, elemente de biologie şi de fizică. Jocurile de
consolidare a pronunţiei şi a exprimării corecte în propoziţii simple(Jocul
silabelor, Jocul sunetelor, Jocul cuvintelor) se pot încheia cu activitate
independentă în care se aplică limbajul matematic sau se exersează deprinderi
motrice. În jocurile didactice fonetice se poate recurge la numeraţia ordinală de
felul: A câta silabă este silaba…?, Al câtelea sunet este sunetul…?
La grupele mare şi pregătitoare , se cultivă intercomunicarea liberă între
copii, se educă vorbirea expresivă şi dialogată, iar diferenţierea faţă de celelalte
grupe se face în conţinut, în formele de organizare, durată, grad de participare
activă a copiilor. La baza acestor activităţi sta experienţa de viaţă a copiilor,
conţinutul poveştilor, al basmelor şi al poeziilor cunoscute de ei, viaţa oamenilor
şi a vieţuitoarelor, emisiunilor de radio şi TV, filmele şi spectacolele pentru
copii.
Grădiniţa permite, prin programele sale, parcurgerea unor cercuri de
cuvinte, pronunţia curentă, vorbirea nuanţată reverenţioasă, reproducerea de
povestiri, poezii, familiarizarea cu situaţii de comunicare.
Toate activităţile preşcolarilor favorizează un climat afectiv de
comunicare verbală liberă şi civilizată între copii, consolidează actul
comunicării în formele cele mai variate, generate de varietatea jocurilor.