Proiect de refacere

Cati nitrati are apa pe care o consumi?

Vîță Paula-Teodora

An IV, Seria E, Grupa 55

Avem nevoie de apa. Nu mai e demult un secret faptul ca organismul are nevoie cam de 2 litri de
apa zilnic, pentru a putea functiona corect. Insa asta inseamna oare ca e bine sa bem orice fel de
apa? Cat de important este sa stim sa citim corect eticheta?

In Parlament a fost deja depusa o initiativa legislativa care cere ca producatorii de apa minerala din
Romania sa fie obligati sa treaca pe etichete cantitatea de nitrati din continutul acesteia.

In expunerea de motive se arata ca scopul acestei modificari este acela de a proteja sanatatea
oamenilor prin eliminarea contaminarii apei potabile si asigurarea calitatii.

Ce sunt nitratii si care e rolul lor?

Nitratii si nitritii sunt componenti naturali ai solului si fac parte din ciclul azotului. Ei apar odata cu
mineralizarea substantelor organice azotoase provenite de la plante si animale.

Unii nitrati sunt absorbiti de radacinile plantelor si au rol de materie prima pentru sinteza proteinelor
si a altor compusi cu azot. Surplusul ramas contamineaza panza freatica, regasindu-se in rauri, lacuri
sau in apele subterane.

In mod natural, intre nitratii din sol, apa si plante se stabileste un echilibru. Insa activitatea omului
rupe acest echilibru, prin utilizarea intensiva in agricultura a ingrasamintelor organice naturale - si
mai ales a celor azotoase sintetice. Ingrasamintele imbogatesc solul, insa aduc cu ele si nitrati, iar
acestia se acumuleaza in plantele cultivate, pana la niveluri daunatoare pentru consumatori.

In natura, in zonele unde omul nu a intervenit, nitratii se gasesc in sol in cantitati intre 0-2,5 mg/L -
conform EPA (United States Environmental Protection Agency), OMS (Organizatia Mondiala a
Sanatatii), IARC (International Agency for Research on Cancer). Cand continutul de nitrati din sol
depaseste 2,5mg/L, atunci cel mai probabil ca surplusul este cauzat de factorul uman de poluare.

Gradul de poluare al apelor europene si analiza apelor din Romania

Sursa majora a poluarii apelor in Europa este utilizarea agricola a nitratilor in fertilizantii organici si
cei chimici, se arata in Directiva UE privind nitratii, din 1991.

Directiva consemneaza faptul ca utilizarea nitratilor in fertilizanti organici, dar mai ales chimici, in
cadrul programelor de agricultura intensiva (incepute inca din anii '60-'70), constituie sursa majora a
poluarii apelor pentru intreaga Europa.

Deoarece sursele de apa nu sunt restrictionate in interiorul frontierelor nationale, iar protejarea
calitatii apei reprezinta un element-cheie al politicii europene de mediu, s-a simtit nevoia imperioasa
a unui cadru legislativ pentru a solutiona aceasta problema. In acest context a aparut Directiva
privind Nitratii din 1991, unul dintre primele texte legislative ale UE destinat sa controleze poluarea
si sa imbunatateasca apa calitativ.

Toate statele membre au elaborat programe de actiune, in numar de 300 pe intreg teritoriul UE.

In Romania, pentru ca s-a constientizat problema grava a poluarii apelor, din 2008 a inceput
implementarea Directivei Europene privind nitratii, pe mai multe judete.

Pentru masurile luate in vederea reducerea poluarii cu nitrati, fondurile investite au depasit 60 de
milioane de euro, dupa cum se precizeaza pe site-ul Ministerului Mediului.

Cum ne afecteaza sanatatea consumul de nitrati?

Odata ingerati, nitratii se transforma in nitriti - substante mult mai toxice decat nitratii, in urma
contactului cu microflora bacteriana a stomacului.

Efectele ingerarii unei cantitati de nitrati peste limita admisa pot fi: hipertensiune, disfunctii ale
sistemului circulator si ale glandelor tiroide, cefalee, urticarii, intoxicatie, cianoza severa, chiar si
cancer.

Conform normativului AFSSA (Agentia Franceza pentru Siguranta Sanitara a Alimentelor), o mentiune
pe eticheta de tipul "apa ce poate fi utilizata in alimentatia sugarilor" nu ar trebui utilizata pentru
apele minerale naturale si pentru apele de izvor decat daca "in ceea ce priveste protejarea resursei
respecta un continut de nitrati (exprimat in NO3) inferior sau egal cu 10 mg/L".

"In situatii deosebite, se poate ajunge la formarea de nitrozamine, substante implicate in aparitia
unor forme de cancer. In acelasi timp, nitratii formeaza compusi stabili cu hemoglobina, dand nastere
unui compus stabil - methemoglobina, reducand capacitatea hemoglobinei de a transporta oxigen,
consecinta fiind aparitia unei stari de hipoxie celulara, tisulara, cu efecte asupra starii de sanatate
care merg de la cele mai simple - reprezentate de cefalee - la cele grave, precum cianoza severa sau
chiar decesul, mai ales la sugarii care consuma apa care contine mai mult de 10 mg de nitrati la litru",
spune prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi, director al Institutului de Cercetare Alimentara.

Cei mai vulnerabili in fata nitratilor sunt sugarii, care pot prezenta din aceasta cauza o serie de
afectiuni, de la probleme gastrice - precum diareea infectioasa, pana la intoleranta la anumite
proteine, intoxicatia cu metale grele si altele.

Efectul cel mai periculos pe are il are contaminarea cu nitrati la bebelusi este afectiunea numita
methemoglobinemie, cunoscuta si drept "blue baby syndrome" ("sindromul albastru al nou-
nascutului"). Aceasta se manifesta intai prin probleme respiratorii din cauza circulatiei inadecvate a
oxigenului prin sange, ducand rapid la asfixiere, ulterior, la moartea bebelusului. Este cauzat de
transformarea nitratilor, in organismul sugarilor, in nitriti, care, la randul lor, fixeaza hemoglobina,
impiedicand transportul oxigenului.
Revista "Hipocrate" a lansat, in martie 2011, un numar complet dedicat pericolului intoxicarii cu
nitrati. Specialisti precum prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi, prof. dr. Evelina Moraru sau prof. dr.
Radu Vladareanu au vorbit despre importanta unei ape curate, cu un continut cat mai scazut posibil
de nitrati, precum si despre pericolele pe care nitratii le reprezinta.

Acestia au vorbit si despre methemoglobinemie, boala caracterizata de o crestere anormala a

concentratiei sangvine de methemoglobina (metHb), o molecula incapabila sa transporte oxigenul
prin sange. Aceasta apare la sugari, ca efect al ingerarii unei cantitati crescute de nitrati.

Pot aparea dificultati de respiratie, oboseala, ameteala, precum si pierderea cunostiintei. In forme
mai grave ale bolii pot aparea disritmii, atacuri de apoplexie, stari comatoase si chiar moarte.

De aceea, este important ca hrana sugarilor sa fie preparata cu alimente si apa cu un continut cat mai
scazut de nitrati.

In ceea ce priveste adultii, unii pot fi mai susceptibili la efectele nitratilor decat altii. O secretie
gastrica acida insuficienta mareste sensibilitatea la efectele nitratilor putand astfel aparea o mare
varietate de afectiuni, printre care se numara alergiile alimentare, astmul, hepatita si litiaza
coledociana.

Tot nitratii pot fi responsabili si pentru boli cardiovasculare, dificultati de respiratie, afectiuni ale
sistemului digestiv, iritatii, intoxicatii grave, chiar cancer.

Ce spune legislatia?

Desi legea in Uniunea Europeana permite o limita maxima de nitrati de 50mg/L, medicii din intreaga
lume gasesc aceasta cifra mult prea permisiva. Ei considera valoarea mult prea ridicata, fiind un risc
in special pentru sugari si copiii mici.

Recomandarea lor este de maximum 10 mg nitrati (NO3) pe litru de apa pentru apele destinate
prepararii hranei sugarilor si copiilor mici.

DIRECTIVA 2003/40/CE a Comisiei din 16 mai 2003 din Jurnalul Oficial al Uniunii Europene
recomanda statelor membre UE sa coboare limita nitratilor din apele minerale captate pe teritoriul
lor:

"Limita maxima pentru nitrati stabilita in standardul Codex permite asigurarea unei protectii
suficiente a sanatatii publice, aceasta trebuind sa reprezinte o referinta pentru comertul comunitar si
international cu ape minerale naturale.

Cu toate acestea, in cadrul procedurii de recunoastere oficiala a izvoarelor de ape minerale naturale
mentionata la articolul 1 din directiva amintita, autoritatile competente ale statelor membre trebuie
sa utilizeze o valoare de referinta mai mica pentru nitratii din apele minerale captate pe teritoriul
lor" - Conform DIRECTIVEI 2003/40/CE de stabilire a listei, limitelor de concentratie si cerintelor de
etichetare pentru constituentii apelor minerale naturale, precum si a conditiilor de utilizare a aerului
imbogatit cu ozon pentru apele minerale naturale si apele de izvor.
Bibliografie
http://www.ziare.com/viata-sanatoasa/apa/cati-nitrati-are-apa-pe-care-o-consumi-1156884