Materie Biologie de Clasa A XI-a

ANATOMIE ŞI FIZIOLOGIE UMANĂ1.
ALCĂTUIREA CORPULUI UMANTOPOGRAFIA ORGANELOR ŞI A

SISTEMELOR DE ORGANEOrganele
sunt alcătuite din grupări de celule şi ţesuturi care s-audiferenţiat în vederea îndeplinirii anumitor funcţii
în organism.
Sistemele de organe
sunt unităţi morfologice care îndeplinescfuncţiile organismului: de relaţie, de nutriţie şi de reproducere.
Corpul uman
este un tot unitar din punct de vedere morfologic şifuncţional, fiind alcătuit din: cap,gât, trunchi şi
membre.
Capul
este alcătuit din 2 părţi:-craniană, corespunzătoare neurocraniului(cutia craniană);-facială,

corespunzătoare viscerocraniului(oasele feţei);
Gâtul
prezintă 2 părţi:-posterioară-nucală(ceafa);-anterioară-gâtul propriu-zis;
Trunchiul
este format din:-torace-cavitatea toracică;-abdomen-cavitatea abdominală;-pelvis-cavitatea

pelviană.Muşchiul diafragmă separă cavitatea toracică de cea abdominală.
Membrele
sunt alcătuite din:-centuri;-porţiuni libere.
The world’s largest digital library
Try Scribd FREE for 30 days to access over 125 million titles without ads or interruptions!
Start Free Trial
Cancel Anytime.
Membrele superioare
sunt alcătuite din:-
centura scapulară
care leagă membrele superioare de trunchi;-

porţiunea liberă
are 3 segmente:braţ, antebraţ şi mâna.
Membrele inferioare
sunt alcătuite din:-
centura pelviană
care leagă membrele inferioare de trunchi;-
porţiunea liberă
are 3 segmente:coapsa,gamba şi piciorul.
PLANURI ŞI RAPORTURI ANATOMICE ALE CORPULUI UMAN
Corpul uman este tridimensional, străbătut de 3 axe şi 3 planuri.
AXELE
corespund dimensiunilor spaţiului şi se întretaie în unghidrept.
Axul longitudinal-vertical
la om (în lungimea corpului)
are 2poli:-superior-cranial;-inferior-caudal.
Axul sagital-anteroposterior(al grosimii corpului)
are 2 poli:-anterior;-posterior.
Axul transversal-orizontal(al lăţimii corpului)
are 2 poli:-stâng;-drept.
PLANURILE
corpului uman trec prin câte două axe.
Planul frontal,vertical
-este paralel cu fruntea;-trece prin axul longitudinal şi transversal;-împarte corpul în 2 părţi asimetrice:(
anterioară-ventrală)şi(posterioară-dorsală);(exemplu:nasul este situat anterior, coloana vertebrală
posterior).
Planul sagital, vertical

:-este perpendicular pe planul frontal;-trece prin axul longitudinal şi sagital;-este planul simetriei
bilaterale;-împarte corpul în 2 jumătăţi simetrice: dreaptă şi stângă;(exemplu:ochii sunt aşezaţi lateral
faţă de nas şi medial faţă deurechi).
Planul transversal, orizontal
:-este perpendicular pe planul frontal şi sagital;-trece prin axul sagital şi transversal;-împarte corpul în 2
părţi asimetrice:superioară-cranială şiinferioară-caudală;(exemplu:ochii sunt situaţi cranial faţă de gură,
iar gura, caudal faţăde nas).
2.FUNCŢIILE FUNDAMENTALE ALE ORGANISMULUI UMAN2.1.FUNCŢIILE DE RELAŢIESISTEMUL

NERVOSClasificarea sistemului nervos
se face din punct de vederetopografic şi funcţional.
I.
Din punct de vedere topografic
, sistemul nervos se clasifică în:1.
SISTEM NERVOS CENTRAL-NEVRAX SAU AXCEREBROSPINAL
, este format din:encefal şi măduva spinării.a)
Encefalul
(localizat în cutia craniană) este alcătuit din:-
trunchi cerebral
, format din:
bulb rahidian;
puntea lui Varolio;
mezencefal.-
diencefal
, format din:
•
talamus;
metatalamus;
epitalamus;
hipotalamus;-
cerebel;
emisfere cerebrale
.b)
Măduva spinării
este localizată în canalul vertebral, se întinde dela vertebra cervicală C1 la vertebra lombară L2, de unde
secontinuă cu filum terminale până la vertebra a 2- a coccigiană.2.
SISTEM NERVOS PERIFERIC
, este format din
nervi periferici
şi
ganglioni nervoşi
Nervii periferici
alcătuiţi din prelungirile neuronale, suntreprezentaţi de:-
nervii cranieni
, în număr de 12 perechi, sunt senzitivi, motorişi micşti;-
nervi spinali
, în număr de 31 perechi, sunt micşti.
Ganglionii nervoşi
formaţi din aglomerări de corpi neuronali,sunt reprezentaţi de:
-ganglioni spinali;-ganglioni cranieni;-gangliono vegetativi.
II Din punct de vedere funcţional,
sistemul nervos se clasifică în.
1.SISTEM NERVOS SOMATIC-AL VIEŢII DE RELAŢIE
careasigură activitatea motorie somatică şi sensibilitatea senzitivo-senzorială în funcţie de condiţiile

mediului înconjurător.Rol-integrarea organismului în mediul său de viaţă.
2.SISTEM NERVOS VEGETATIV(SNV)
, coordonează activitateaorganelor interne(viscerelor), în condiţii diferite de viaţă.SNV are 2

componente:-
parasimpaticul
, intervine în condiţii obişnuite de viaţă,-
simpaticul
, intervine în condiţii neobişnuite, periculoase.
SISTEMUL NERVOS SOMATICFUNCŢIA REFLEXĂFuncţia reflexă
se realizează prin substanţa cenuşie a sistemuluinervos.Distribuţia substanţei cenuşii în sistemul nervos

central esteurmătoarea:-La nivelul
măduvei spinării
, substanţa cenuşie este dispusă lainterior şi prezintă prelungiri, numite coarne:-2 coarne anterioare, ce
conţin neuroni somatomotori;-2 coarne posterioare, ce conţin neuroni somatosenzitivi,
2 coarne laterale, ce conţin neuroni vegetativi:visceromotori şiviscerosenzitivi.-În
trunchiul cerebral
, substanţa cenuşie este dispusă la interior,fragmentată în nuclei:motori, senzitivi, vegetativi şi proprii.-

În
cerebel
substanţa cenuşie formează:
la exterior-scoarţa cerebeloasă;
la interior-nuclei de substanţă cenuşie.-În
diencefal
, sunt mase de substanţă cenuşie sub formă de nuclei în toate componentele sale:talamus,
metatalamus, epitalamus şihipotalamus.-În
emisferele cerebrale
, substanţa cenuşie formează:-la exterior-scoarţa cerebrală(cortexul cerebral);-la interior –nucleii

bazali(corpii striaţi).
Actul reflex
este procesul fiziologic de răspuns la acţiunea unuistimul asupra unei zone receptoare.Baza anatomică a
actuluireflex este
arcul reflex
Componentele arcului reflexReceptor
Centru nervos
Efector
Receptorul
este o structură excitabilă care răspunde lastimuli, prin variaţii de potenţial gradate, proporţional
cuintensitatea stimulului.Rolul receptorului este de a transforma energia stimulului îninflux nervos.
Clasificarea receptorilor
:1.
După localizare
:
Start Free Trial
Cancel Anytime.
exteroceptorii sunt situaţi spre periferiaorganismului şi primesc informaţii din mediulextern;
proprioceptorii sunt localizaţi în muşchi, tendoane,articulaţii, periost(membrană conjunctivă aoaselor),

pericondru(înveliş conjunctiv alcartilajelor);
interoceptorii(visceroceptorii) sunt situaţi în pereţiiorganelor interne(viscerelor) şi primesc informaţiidin

interiorul organismului.2.
După natura agentului excitant
mecanoreceptori(tactili, termici,dureroşi,auditivi,vestibulari);
baroreceptori(pentru presiune);
osmoreceptori(pt. presiune osmotică);
chemoreceptori(olfactivi, gustativi);
termoreceptori(pentru diferenţe de temperatură)

•
algoreceptori-nociceptori(pentru durere)
fotoreceptori.3.
După viteza de adaptare
fazici-activitate creşte la aplicarea stimulului şi scade lamenţinerea stimulului;
tonici-activitate constantă pe durata aplicării stimulului.-
Calea aferentă
este senzitivă, face legătura dintre receptori şicentrii nervoşi.Este reprezentată de:
dendritele şi axonii neuronilor senzitivi din ganglioniispinali;
dendritele şi axonii neuronilor senzitivi de pe traseul unor nervi cranieni.
Centrii nervoşi
reprezintă toate structurile sistemului nervoscentral care analizează şi prelucrează informaţiile primite
şigenerează impulsuri nervoase.Fiecare centru nervos are 2 compartimente funcţionale:
compartimentul senzitiv unde sosec informaţiile de la receptori;
compartimentul motor care transmite comenzile către efectori.-
Calea eferentă
este motorie, face legătura dintre centrii nervoşi şiefectori, transmiţând comenzile.Este reprezentată de.
axonii neuronilor motori din măduva spinării;

•
fibrele motorii ale nervilor cranieni.-
Efectorii
execută comanda primită de la centrii nervoşi.Sunt reprezentaţi de:-muşchii striaţi(efectori ai sistemului

nervos somatic)-muşchii netezi(efectori ai sistemului nervos vegetativ), carerăspund prin contracţie;-
glande exocrine;-glande endocrine, care răspund prin secreţie.
FUNCŢIA DE CONDUCERECLASIFICAREA CĂILOR DE CONDUCEREFUNCŢIA DE CONDUCERE
se realizează prin substanţa albă,formată din căi ascendente şi descendente.
CĂILE ASCENDENTE-ALE SENSIBILITĂŢII
:-sunt senzitive;
-conduc excitaţiile sub formă de influx nervos de lareceptori(exteroceptori, proprioceptori şi

interoceptori) la centriinervoşi şi deservesc sensibilitatea corpului;Aceste căi sunt de 2 tipuri:
specifice pentru fiecare tip de sensibilitate(exteroceptivă şiproprioceptivă), conduc impulsuri cu rol în

perceperea şidiscriminarea stimulilor;
nespecifice care conduc sensibilitateainteroceptivă(visceroceptivă), împreună cu caleaspinotalamică.1.
Căile sensibilităţii exteroceptive
:-sunt căi specifice;-conduc impulsuri de la exteroceptorii tactili, termici şi dureroşi înscoarţa cerebrală,
pentru formarea senzaţiilor specifice;-au pe parcurs 3 neuroni;au proiecţie corticală.
Sensibilitatea tactilă fină, epicritică
este condusă prinfascilulele spinobulbare
Goll
şi
Burdach
Căile sensibilităţii tactile fine
au pe parcurs 3 neuroi:-primul neuron(protoneuronul)-în ganglionul spinal;-al doilea

neuron(deutoneuronul)-în nucleii Goll şi Burdach dinbulb;-al treilea neuron(tritoneuronul)-în
talamus.Proiecţia corticală este în neocortexul receptor-în zonasomestezică I.Se încrucişează la nivelul
bulbului rahidian.Rol-conduc informaţii tactile fine şi vibraţiile.
Sensibilitatea tactilă grosieră, protopatică
este condusăprin fasciculul spinotalamic anterior.Căile sensibilităţii tactile grosiereau pe parcurs 3

neuroni:
-primul neuron(protoneuronul)-în ganglionul spinal;-al doilea neurno(deutoneuronul)-în cornul posterior

medular;-al treilea neuron(tritoneuronul)-în talamus.Proiecţia corticală în neocortexul receptor-în zona
somestezicăII.Se încrucişează la nivelul măduvei spinării.Rol-conduc informaţii tactile grosiere şi de
presiune uşoară.
Sensibilitatea termică şi dureroasă
este condusă prinfasciculul spinotalamic lateral.Căile sensibilităţii termice şi dureroase au pe parcurs

3neuroni:-primul neuron(protoneuronul)-în ganglionul spinal;-al doilea neuron(deutoneuronul)-în corpul
posterior medular;-al treilea neuron(tritoneuronul)-în talamus.Proiecţia corticală în neocortexul
receptor –în zonasomeostezică I.Se încrucişeazăla nivelul măduvei spinării.Rol-conduc informaţii termice
şi dureroase.
2.Căile sensibilităţii proprioceptive-kinestezice
:-sunt căi specifice;-conduc informaţiile de la proprioceptori;-au proiecţie corticală sau subcorticală.
Sensibilitatea proprioceptivă conştientă
este condusă prinfasciculele spinobulbare Goll şi Burdach.Căile sensibilităţii proprioceptive conştiente au

pe parcurs 3neuroni:-primul neuron(protoneuronul)-în ganglionul spinal;-al doilea
neuron(deutoneuronul)-în nucleii Goll şi Burdach dinbulb;-al treilea neuron(tritoneuronul)-în
talamus.Proiecţia corticală în neocortexul receptor-în zona senzitivo-motorie.Se încrucişează la nivelul
bulbului rahidian.Rol-conduc informaţiile de la proprioceptorii din regiuneagâtului, trunchiului,
membrelor, la scoarţa cerebrală.
Sensibilitatea proprioceptivă inconştientă

este condusăprin:-fasciculul spinocerebelos direct Flechsig care preia informaţiidin partea inferioară a
corpului; nu se încrucişează.-fasciculul spinocerebelos încrucişat Gowers care preiainformaţii din partea
superioară a trunchiului şi membrelesuperioare; se încrucişează la nivelul măduvei spinării.Căile
sensibilităţii proprioceptive inconştiente au pe parcurs 2neuroni:-primul neuron(protoneuronul)-în
ganglionul spinal;-al doilea neuron(deutoneuronul)-în nucleii cornului posterior medular;Proiecţia
corticală în cerebel.Rol-conduc informaţiile de la proprioceptorii din regiuneagâtului, trunchiului şi
membrelor în cerebel.
3.Căile sensibilităţii interoceptive (visceroceptive)
suntspecifice şi nespecifice:-căile specifice sunt conduse prin fasciculele spinotalamice.-căile nespecifice

sunt reprezentate de substanţa reticulatăcare se întinde de la măduva sacrată până la talamus.Rol-
conduc informaţii de la viscere.
CĂILE DESCENDENTE-ALE MOTILITĂŢII
:-sunt motorii;-deservesc motilitatea corpului;-conduc impulsuri nervoase de la centrii nervoşi ai

encefaluluispre măduvă;-sunt de 2 tipuri:voluntare şi involuntare.1.
Căile motilităţii voluntare-piramidaleMotilitatea voluntară
este condusă prin
căile piramidalecorticospinale(directe şi încrucişate)
şi
corticobulbare
a)
Căile piramidale corticospinale
Start Free Trial
Cancel Anytime.
-străbat descendent toate etajele trunchiului cerebral;-la nivelul bulbului comportamentul este diferit:
75% din fibre se încrucişează la nivelul bulbului,formând fasciculul piramidal încrucişat,
25% din fibre nu se încrucişează în bulb ci în măduvaspinării, formând fasciculul piramidal direct. –sunt
formate din 2 neuroni: –-primul neuron(protoneuronul)-în ariile neocortexuluimotor; –-al doilea
neuron(deutoneuronul)-în cornul anterior almăduvei spinării.Rol-conduc comenzi pentru mişcările
voluntare, precise,coordonate, ale musculaturii somatice din regiunea trunchiului,membrelor şi o parte
din regiunea gâtului de la nivelul centrilor motori ai cortexului cerebral.
a)
Căile corticobulbare
:-se opresc în bulbul rahidian;-se încrucişează la nivele diferite ale trunchiului cerebral;-sunt formate din
2 neuroni:-primul neuron(protoneuronul)-în ariile neocortexului motor;al doilea
neuron(deutoneuronul)- în nucleii motori de originea fibrelor motorii ale nervilor cranieni.Rol-conduc
comenzi pentru mişcările voluntare, precise,coordonate, ale musculaturii somatice din regiunea capului
şi oparte din regiunea gâtului.2.
Căile motilităţii involuntare-extrapiramidale
au origine corticalăşi subcorticală.a)
Căile extrapiramidale care au origine corticală
:-fac sinapsă în ganglionii bazali(corpii striaţi);
-au pe traseu 2 neuroni:-primul neuron(protoneuronul)-în neocortexul motor;-al doilea

neuron(deutoneuronul)-în cornul anterior al măduveispinării.b)
Căile extrapiramidale care pornesc din centrii subcorticali:
-au pe traseu 2 neuroni:-primul neuron(protoneuronul)-în centrii subcorticali;-al doilea

neuron(deutoneuronul)-în cornul anterior al măduveispinării.-sunt reprezentate de fasciculele:
Tectospinale-cu origine în coliculii cvadrigemeni din mezencefal;-ajung în cordoanele anterioare ale

măduvei spinării.
Rubrospinale-cu origine în nucleii roşii din pedunculii cerebrali dinmezencefal;-ajung în cordoanele

laterale ale măduvei spinării
•
Nigrospinale-cu origine în substanţa neagră din pedunculii cerebralidin mezencefal;-ajung în cordoanele

anterioare ale măduvei spinării.
Vestibulospinale-cu origine în nucleii vestibulari din bulbul rahidian;-ajung în cordoanele anterioare ale
măduvei spinării.
Olivospinale-cu origine în olivele bulbare din bulbul rahidian;-ajung în cordoanele anterioare ale
măduvei spinării.
Reticulospinale-cu origine în substanţa reticulată a trunchiului cerebral;
-ajung în cordoanele anterioare ale măduvei spinării.Rol-conduc comenzi către muşchii scheletici
şidetermină contracţii musculare automate-intervin înrealizarea unor activităţi umane complexe cum ar
fi:mersul, scrisul, condusul maşinii,înotul, cântatul lainstrumente.
SISTEMUL NERVOS VEGETATIV(SNV)CLASIFICARESistemul nervos vegetativ
este partea sistemului nervos carecoordonează activitatea viscerală(inconştientă).
I.Din punct de vedere structural şi funcţional
,SNV este formatdin:
sistemul nervos simpatic
, care acţionează în situaţiineobişnuite:frică, furie, spaimă;
sistemul nervos parasimpatic
cranian şi sacral
), careacţionează în situaţii obişnuite de linişte şi relaxare aorganismului.
II Din punct de vedere structural şi topografic
este asemănător cu sistemul nervos somatic, fiind alcătuit din:
•
sistem nervos central
ce cuprinde:-centrii de comandă situaţi în măduva spinării şi trunchiulcerebral;-centrii de control şi

integrare vegetativă din hipotalamus,sistemul limbic, scoarţa cerebrală.
sistem nervos periferic
alcătuit din ganglioni vegetativi şinervi.
Sistemul nervos simpatic
Centrii nervoşi simpatici
sunt situaţi în măduva spinării, încoarnele laterale din regiunea
toracică(T1-T12) şilombară(L1-L2)
;-
Partea periferică
este reprezentată prin ganglioni vegetativişi fibre vegetative preganglionare şi postganglionare.
Sistemul nervos parasimpatic
Centrii nervoşi parasimpatici
sunt situaţi în trunchiulcerebral şi în coarnele laterale ale măduvei spinării dinregiunea sacrată.-
Partea periferică
este reprezentată de fibre nervoase de lanivelul trunchiului cerebral şi al măduvei spinării din
regiuneasacrală şi plexuri vegetative.
EFECTE ALE STIMULĂRII SISTEMULUI NERVOSSIMPATIC ŞI

PARASIMPATICNr.crtOrganulinervatEfectelestimulăriisimpaticuluiEfectele stimulăriiparasimpaticului
1.
Globul ocular
-muşchii radiari aiirisului(muşchidilatator)-muşchii circulariaiirisului(constrictor)-

pupilodilataţie(midriază)-nu are efect-aplatizarea-nu are efect-pupiloconstricţie(mioză)-nu are efect
-muşchii radiari aicorpului ciliar -muşchii circulariai corpului ciliar cristalinului pt.vederea ladistanţă-nu
are efect-bombareacristalinului pt.vederea de aproape2.
Glanda
lacrimală
-vasoconstricţie-diminuareasecreţiei-vasodilataţie-stimuleazăsecreaţia3.
Glandele salivare
-vasoconstricţie-scade secreţia-secreţie salivarăvâscoasă cuconţinutenzimatic bogat-vasodilataţie-creşte

secreţia-secreţie salivarăapoasă cu conţinutenzimatic redus4.
Glandelesudoripare
-stimuleazăsecreţia-stimulează secreţiala nivelpalmar 5.
Glandele gastrice
-scade secreţia-stimulează secreţia6.
InimaVaselecoronariene
-cardioaccelerator -coronarodilatator -cardiomoderator -coronaroconstrictor 7.

Plămâni
:-arborele bronşic-glandele mucoase-bronhodilatator -inhibă secreţia-bronhoconstrictor -stimulează

secreţia8.
Stomac
-glande gastrice-scade secreţia-scad tonusul şi-creşte secreţia-cresc tonusul şi

Start Free Trial
Cancel Anytime.
-tonus şimotilitate-sfinctereMotilitatea-constricţieMotilitatea-relaxare9.
Intestin
-glande intestinale-tonus şi motilitate-sfinctere-nu are efect-scad tonusul şimotilitatea-constricţie-

stimulează secreţia-cresc tonusul şimotilitatea-relaxare10.
Pancreas
-inhibă secreţiaexocrină-stimuleazăsecreaţia exocrină şiendocrină11.
FicatulVeziculabiliară(colecist)
-inhibă secreţia-stimuleazăglicogenoliza-relaxeazămusculatura-contracţiasfincterului Oddi-depozitarea

bilei în perioadeleinterdigestive-stimulează secreţia-nu are efect-contractămusculatura-
relaxareasfincterului Oddi-evacurea bilei înduoden înperioadele digestive12.
Glandasuprarenală
-stimuleazăsecreţiahormonală-nu are efect13.
Splina
-stimuleazăcontracţia-nu are efect14.
Rinichi
-vasoconstricţiacapilarelor renale(glomerulare)-vasodilataţiacapilarelor glomerulare

-diminuareadiurezei-creşterea diurezei15.
Vezica urinară
-relaxareamuşchilor vezicali-contracţiasfincterului intern-acumulareaurinei întremicţiuni-contracţia

muşchilor vezicali-relaxareasfincterului intern16.
Vase sangvine
-tegument-muşchi-creier -vasoconstricţie-vasodilataţie-vasoconstricţieuşoară-nu are efect-vasodilataţie-

nu are efect17.
Uterul
-contracţie şirelaxare-nu are efect18.
Ţesutul erectil
-vasoconstricţie-erecţie-vasodilataţie19.
Termoreglare
-termogeneză-termoliză
NOŢIUNI ELEMENTARE DE IGIENĂ ŞI PATOLOGIEBOLICAUZESIMPTOMEPREVENIREMENINGITA
-inflamareameningelor cerebrospinale(cel-infecţioase,toxice,alergice;-febră;-dureri decap;-vărsături;-

evitarea friguluisau călduriiexcesive;-adoptarea unui
e 3 foiţe careprotejează axulcerebrospinal)-fotofobie(frica de lumină)-contracţiamuşchilor cefei-
modificări înlichidulcefalorahidianstil de viaţăsănătos.
Coma
-stare patologicăde inhibiţieprofundăa activităţiinervoasesuperioare-apare caurmare aunei

boligrave:meningita,encefalita,hemoragiicerebrale,accidentetraumatice,tumori,intoxicaţiimedicamen-
toase-pierdereacunoştinţei-pierdereasensibilităţiişi motricităţiivoluntare,
cupăstrareafuncţiilor respiratorii şicirculatorii.-evitareasurmenajului,aactivităţiinervoaseexcesive;-
adoptarea unuistil de viaţăsănătos.
HEMORAGIICEREBRALE
-revărsareasângelui din vaselecerebrale înţesuturi şicavităţi(accident-hipertensiuneaarterială;-

afecţiunicardiace şivasculare;-cefaleeseveră;-vărsături;-paloare;-agitaţie;-hipotensiune;-
evitareaconsumului detutun, alcool,cafea;-adoptarea unuistil de viaţă
vascular cerebral)-fumatul şiconsumulexcesiv dealcool;-obezitate;-traumatisme arteriale;-
tumorilecerebrale;-sifilisul.-puls şi unritmrespirator accelerat;-pupileinegale;-modificăridepersonalitate;-
leşinuri;-comă.sănătos.
ANALIZATORIISEGMENTELE UNUI ANALIZATORAnalizatorii
sunt sisteme morfofuncţionale complexe şi unitare careau rolul de a recepţiona,conduce şi transforma

în senzaţii specificeexcitaţiile primite din mediul extern sau intern.Analizatorii sunt alcătuiţi din punct de
vedere anatomic din 3segmente:
1.Segmentul periferic(receptorul)
este reprezentat de structuri specializate ale organelor de simţ;
este stimulat de variaţia unei anumite forme de energie;
determină formarea potenţialului de receptor care se poatetransforma în potenţial de

acţiune.Clasificarea receptorilor în funcţie de topografie(localizare):-exteroceptori-localizaţi în piele;-
proprioceptori-răspândiţi în sistemul locomotor;
-interoceptori(visceroceptori)-situaţi în peretele organelor interne.Clasificarea receptorilor după natura
excitantului:-mecanoreceptori-stimulaţi de atingere, presiune, lovire,distensie;-termoreceptori-stimulaţi
de diferenţele de temperatură;-algoreceptori-stimulaţi de orice excitant care produce dureri;-
chemoreceptori-stimulaţi de modificarea concentraţiilor unor substanţe;-receptori electromagnetici-
stimulaţi de radiaţiileelectromagnetice luminoase.Clasificarea receptorilor după distanţa la care
acţioneazăstimulul:-de contact –ex.receptorii tactili;-de distanţă-ex.receptorii auditivi.
2.Segmentul intermediar(de conducere):
este alcătuit din căile nervoase prin care potenţialele deacţiune formate la nivelul receptorilor ajung la
centrii nervoşisuperiori;
conduce de la receptori mesaje sub formă de impulsurinervoase.
3.Segmentul central:
este reprezentat de aria din scoarţa cerebrală la care ajungecalea de conducere;
transformă în senzaţii specifice informaţiile primite.
ANALIZATORUL VIZUAL
Start Free Trial
Cancel Anytime.
Rolul analizatorului vizual:diferenţierea lunimozităţii, formei şi culoriiobiectelor, orientarea în spaţiu,

menţinerea echilibrului şi atonusului cortical.
Globul ocular
este alcătuit din 3 tunici, sistemul optic şi sistemulfotoreceptor.
Tunicile globului ocular:

1.
Tunica externă
-prezintă:
sclerotica-porţiunea posterioară;-opacă, alb-sidefie;-rol protector.
corneea-porţiunea anterioară;-transparentă,avasculară;-cu fibre nervoase amielinice.2.
Tunica medie
-are 3 porţiuni:
coroida-membrana pigmentară, vasculară;-rol în nutriţia globului ocular;
corpul ciliar format din:-muşchiul ciliar-alcătuit din fibre musculare netede dispuseradiar şi circular;-
procesele ciliare-ghemuri vasculare care secretă umoareaapoasă şi umoarea sticloasă;
irisul-alcătuit din fibre musculare netede circulare şi radiare;-prezintă un orificiu central-pupila –cu
diametrul variabil înfuncţie de intensitatea luminii.3.
Tunica internă
-retina-membrană care conţine celulefotoreceptoare.
-alcătuită din celule nervoase(celule fotoreceptoare, neuronibipolari, neuroni multipolari), celule de

susţinere, celule pigmentare;-are 2 zone importante:
pata galbenă(macula lutea)-unde predomină celule cu conuri;-are în centru o depresiune, fovea

centralis, în care se găsescnumai conuri şi reprezintă zona cu acuitatea vizuală maximă;
pata oarbă-nu conţine celule fotoreceptoare;-este locul pe unde iese nervul optic din retină.
Sistemul optic
este format din mediile trasparente ale globuluiocular.a.Corneeab.Umoarea apoasă-lichid transparent,

secretat de proceseleciliare;-are compoziţie asemănătoare lichidului cefalorahidian;-se află în camera
anterioară(între cornee şi iris) şi în cameraposterioară(între iris şi cristalin);c.Cristalinul-este o lentilă
biconvexă;-se află într-o capsulă elastică, numită cristaloidă;-la extremităţi se leagă de muşchiul ciliar
prin ligamentulsuspensor;-focalizează razele luminoase pătrunse prin pupilă;d.Corpul vitros(umoarea
vitroasă)-se găseşte între cristalin şiretină;-este transparent, cu consistenţă de gel.
Sistemul fotoreceptor
-reprezentat de retină.
SEGMENTELE ANALIZATORULUI VIZUAL
1.
Segmentul periferic(receptorul)-
reprezentat de celulelefotoreceptoare:
a) celulele cu conuri-sunt în nr. de 5-7 milioane;-conţin pigmentul numit iodopsină;-au prag de

sensibilitate ridicat;-sunt receptori pentru vederea diurnă şi perceperea culorilor;b) celulele cu
bastonaşe-sunt în nr. de 125-130 milioane;-conţin pigmentul fotosensibil numit
rodopsină(purpurulretinian);-au prag de sensibilitate scăzut;-sunt receptori pentru vederea nocturnă şi
crepusculară.
2.Segmentul intermediar(de conducere)
- este format din 3neuroni:-primul neuron(protoneuronul)-este un neuron bipolar dinretină;-al doilea

neuron(deutoneuronul)-este un neuron multipolar dinretină.Axonii neuronilor multipolari formează
nervul optic.Lanivelul chiasmei optice se încrucişează axonii care provin din jumătăţile nazale ale celor 2
retine.Din chiasma optică pornesc2 fascicule, denumite tracturi optice.Fiecare tract opticconduce
informaţia din jumătatea temporală a retinei deaceeaşi parte şi din jumătatea nazală a retinei din
parteaopusă;-al treilea neuron(tritoneuronul)-este în corpul geniculat lateraldin metatalamus.
3.Segmentul central
-este localizat în aria vizuală din lobuloccipital, pe marginile scizurii calcarine.
FIZIOLOGIA ANALIZATORULUI VIZUAL
Procesele prin care se realizează vederea sunt: recepţiavizuală, transmiterea mesajelor vizuale, formarea
senzaţiilor vizuale.
Recepţia vizuală
se realizează la nivelul celulelor fotoreceptoare din retină şi se bazează pe mecanisme opticeşi pe

fenomene fotochimice.Pe retină se formează imaginiclare, reale, mai mici şi răsturnate ale
obiectelor.Ochi emetrop(normal)-razele de lumină paralele emise de unobiect situat la infinit focalizează
pe retină.Ochiul miop-este mai alungit anteroposterior decât ochiulnormal-
miopie axială
-sau curbura cristalinului este exagerată-miopie de curbură,-fasciculul de raze paralele focalizează în faţa
retinei,-imaginea formată este neclară;-se corectează cu lentile divergente(biconcave).Ochiul
hipermetrop-este mai turtit decât ochiul normal-hipermetropie axială-sau cristalinul este prea aplatizat-
hipermetropie de curbură;-fasciculul de raze focalizează în spatele retinei;-imaginea formată este
neclară;-se corectează cu lentile convergente(biconvexe)
Reflexul pupilar fotomotor
-irisul reglează reflex(prin variaţiadiametrului pupilar) cantitatea de lumină proiectată pe retină;
lumină puternică-se contractă fibrele musculare circulareale irisului(inervate de fibre nervoase

parasimpatice);-pupila se micşorează=pupiloconstricţie=mioză;
lumină slabă-se contractă fibrele musculareradiare(inervate de fibre nervoase parasimpatice);-pupila se

măreşte =pupilodilataţie=midriază.
Acomodarea
-este un proces automat de adaptare a ochiului pt.vederea clară a obiectelor situate între punctul
proxim şi punctulremotum.
Punctul proxim=punctul cel mai apropiat de ochi la carevederea clară a obiectului se face cu efort maxim
deacomodare;
Punctul remotum=punctul cel mai apropiat de ochi la carevederea clară a obiectului se face fără
acomodare. În procesele de acomodare apar mai multe modificări:-rotirea internă a globilor oculari
datorită contracţiei muşchilor extrinseci;-micşorarea pupilei;-contracţia fibrelor circulare ale muşchiului
ciliar(inervate de fibrenervoase parasimpatice);-ligamentele cristalinului se relaxează;-curbura
cristalinului creşte.
Adaptarea celulelor fotoreceptoare
:-se realizează prin descompunerea pigmenţilor fotosensibili subacţiunea luminii şi refacerea pigmenţilor
la întuneric;-depinde de cantitatea de pigment fotosensibil din celulelefotoreceptoare şi durata
expunerii lor la lumină sau la întuneric;-adaptarea la întuneric durează 30-40 min;-adaptarea la lumină
durează 5 min.
Mecanismul vederii cromatice-teoria tricromatică Young –Helmholtz
-consideră:-retina alcătuită din 3 tipuri de celule cu conuri: ce conţin pigmenţipt. culorile roşu, verde şi
albastru;-stimularea unei singure categorii de conuri determină senzaţiaculorii absorbite;-stimularea
concomitentă şi inegală a celor 3 categorii de conuri dădiferitele senzaţii cromatice;
Start Free Trial
Cancel Anytime.
-stimularea concomitentă şi egală a celor 3 categorii de conuri dăsenzaţia de lumină albă;-în lipsa
stimulării luminoase se produce senzaţia de negru.
NOŢIUNI ELEMENTARE DE IGIENĂ ŞI PATOLOGIE ALEANALIZATORULUI

VIZUALBOLICAUZESIMPTOMEPREVENIRECataracta
-opacifiereatotală sauparţială acristalinului-lovituri;-diabet;-intoxicaţii;-vârsta înaintată;-congenitale;-

neutilizareaechipamentuluiadecvat de cătremuncitorii carelucrează latemperaturiridicate,
radiaţiiinfraroşii(turnătorii,fabrici de sticlă)-pierdereavederii;-modificareaculorii pupilei;-
respectarearegulilor deigienă avederii;-evitareaprivitului îndelungat latelevizor;-folosireaochelarilor
desoare şi aochelarilor deprotecţie lalocul demuncă;-evitareafrigului,vântului;
Glaucomul
(apaneagră)-produceatrofiereanervului optic şi îngustarea-atrofiereanervului optic;-vârsta înaintată;-

ereditate;-boli vasculare;-creştereatensiuniiintraoculare;-scădereavederii pânăla piederea
câmpului vizual-miopie.ei;dureri de capviolente;-roşeaţă înochi.-evitarea înotului în apepoluate.
Conjunctivita
-inflamaţie aconjunctiveiglobului ocular -este o boalăcontagioasă-setransmite prinsecreţii careajung pe
mâini,prosop,faţă depernă.-netratată ducela orbire-infecţie virală-inflamarea
şi înroşiresconjunctiveiglobuluiocular;-senzaţie dearsură lanivelul ochilor şi lăcrimare;-
scurgerepurulentă;mâncărimioculare.
ANALIZATORUL ACUSTICO-VESTIBULAR
Urechea este formată din:-urechea externă-formată din pavilionul urechii şi conductulauditiv extern;-
urechea medie(camera timpanică)-situată în osul temporal;-prezintă la exterior timpanul, iar spre
interior ferestra ovală şifereastra rotundă;
-comunică cu nasofaringele prin trompa lui Eustachio;-conţine aer la presiune atmosferică;-între timpan
şi membrana ferestrei ovale se află lanţul de 3oscioare:ciocanul, nicovala şi scăriţa.-urechea internă-este
formată din labirintul osos în care se aflălabirintul membranos;-labirintul osos:
•
conţine perilimfă;
alcătuit din 3 canale semicirculare, vestibulul osos şimelcul osos(cohleea);-labirintul membranos:
conţine endolimfă;
alcătuit din canale semicirculare membranoase,vestibul membranos(format din utriculă şi saculă)

şimelcul membranos(canalul cohlear);
în canalele semicirculare, urtriculă şi saculă se aflăreceptori vestibulari;
în melcul membranos se găsesc receptori pentruauz.
SEGMENTELE ANALIZATORULUI AUDITIV1.Segmentul periferic
(receptorul)-se află în meculmembranos(cohlee).Cohleea-este un canal osos răsucit de 2 ori şi jumătate

în jurul unuiax central-columela;-este împărţită de lama spirală osoasă, membrana bazilară,membrana
vestibulară în:
2 rampe:rampa vestibulară şi rampa timpanică care comunicăprin helicotremă;
canalul cohlear-delimitat de membrana bazilară, membranavestibulară şi peretele extern l cohleei;
-conţine receptorii auditivi –în organul Corti.Organul Corti-situat între faţa internă a membranei bazilare
şimembrana tectoria;-format din:
celule de susţinere-delimitează tunelul lui Corti;
celule senzoriale auditive-prezintă la polul apical cili carestrăbat membrana reticulară, iar vârful se
inclavează înmembrana tectoria.
2.Segmentul intermediar
(de conducere)-este format din 4 neuroni:-primul neuron(protoneuronul)-este localizat în ganglionul

spiralCorti din columelă;-dendritele sunt conectate cu celulele senzoriale;-axonii formează ramura
acustică(cohleară) a nervului acustico-vestibular;-al doilea neuron(deutoneuronul)-situat în nucleii
cohleari din punte;-al treilea neuron-se află în coliculul inferior din mezencefal;-al patrulea neuron-se
află în corpul geniculat medial din talamus.
3.Segmentul central
-se află în girusul temporal superior.
FIZIOLOGIA ANALIZATORULUI ACUSTIC
Urechea umană percepe sunete cu frecvenţa cuprinsă între 16-20.000 Hz şi intensitatea de 1-120
db(decibeli).Pavilionul capteazăundele sonore, conductul auditiv extern le transmite la
membranatimpanică, care vibrează.Sistemul de oscioare transmite vibraţiile lafereastra ovală de unde
sunt preluate de perilimfa din rampavestibulară şi timpanică.Oscilaţiile perilimfei determină şi oscilaţii
ale endolimfei, deoarece membrana vestibulară este extrem desubţire.Oscilaţiile perilimfei determină
deformarea membraneibazilare pe care se află organul Corti.Cilii celulelor auditive se îndoaie faţă de
membrana tectoria şi se declanşează un potenţialde acţiune, transmis sub formă de impuls nervos, prin
caleaauditivă, la segmentul central, unde se transformă în senzaţie deauz.La baza melcului se percep
sunetele înalte, iar la vârfulacestuia se percep sunetele joase.
SEGMENTELE ANALIZATORULUI VESTIBULAR1.Segmentul periferic
(receptor)-este reprezentat de cresteleampulare şi aparatul otolitic(macula).Crestele ampulare:
se află în ampulele canalelor semicirculare membranoase;
conţin celule de susţinere şi senzoriale cu cili înglobaţi într-omasă gelatinoasă(cupula);
menţin echilibrul în condiţiile acceleraţiilor circulare ale capuluişi corpului(mişcări în jurul axei
orizontale, verticale, laterale).Macula:
se află în utriculă şi saculă;
•
conţine celule de susţinere şi celule senzoriale cu cili care seaflă în contact cu o masă gelatinoasă, ce
conţine otoliţi(cristalemicroscopice de carbonat de Ca);
permite menţinerea echilibrului în condiţii statice şi dinamice.
2.Segmentul intermediar
(de conducere)-este alcătuit din 3neuroni:-primul neuron(protoneuronul)-se află în ganglionul

vestibular Scarpa;-dendritele sunt conectate cu celulele senzoriale;
Start Free Trial
Cancel Anytime.
-axonii formează ramura vestibulară a nervului acustico-vestibular;-al doilea neuron(deutoneuronul)-se

află în nucleii vestibulari dinbulbul rahidian;-al treilea neuron-se află în talamus.
3.Segmentul central
–se află în girusul temporal superior.
FIZIOLOGIA ANALIZATORULUI VESTIBULAR
când capul stă nemişcat otolitele apasă asupra receptorilor maculari care trimit impulsuri nervoase spre
segmentul central,informându-l asupra poziţiei corpului;
când capul şi corpul suferă accelerări liniare(înainte, înapoi,sau lateral), otolitele sunt împinse în sens
opus mişcării.Sedeclanşează impulsuri nervoase care ajung la segmentulcentral şi se declanşează reacţii
motorii pentru corectareapoziţiei corpului şi capului;
mişcările de rotaţie antrenează rotaţia simultană a canalelor semicirculare aflate în planul rotaţiei
respective.La nivelulreceptorilor iau naştere potenţiale de acţiune care sunttransmise prin nervul
vestibular până la segmentulcentral.Canalele semicirculare orizontale şi laterale informeazăasupra
mişcărilor în jurul axului vertical(răsuciri, întoarceri).Canalele semicirculare verticale informează
asupramişcărilor în jurul axelor orizontale(căderi, sărituri).
NOŢIUNI ELEMENTARE DE IGIENĂ ŞI PATOLOGIE AANALIZATORULUI ACUSTICO-

VESTIBULARBOLICAUZESIMPTOMEPREVENIRE
Otita
-otitaexternă=infecţiaurechii externe;-otitamedie=infecţiaurechii medii.-micotice;-bacteriene;-

virale.Otita externă-eczemă acută saucronică.Otita medie-durere;-scăderea auzului;-febră, frisoane;-
stare generalăproastă;-perforareatimpanului;-complicaţii:meningite,encefalite.-respectarearegulilor
deigienă aurechii.
ANALIZATORUL CUTANAT
Analizatorul cutanat conţine receptorii tactili, termici,dureroşi, depresiune şi vibratorii, situaţi în piele.
Pielea
este formată din 3 straturi :epiderm, derm,hipoderm.Epidermul-ţesut epitelial pluristratificat,

keratinizat, aşezat pemembrana bazală.Dermul-ţesut conjunctiv dens;-prezintă paile dermice.
Hipodermul-ţesut conjunctiv lax, cu celule adipoase;-este rezerva de grăsime subcutanată a
organismului.
SEGMENTELE ANALIZATORULUI CUTANAT1.Segmentul periferic(receptorul)
:a)Receptorii tactili:
corpusculii Meissner,corpusculii Merkel-sunt situaţi în derm;
corpusculii Golgi, corpusculii Ruffini,corpusculii Vater-Pacini-situaţi în hipoderm.b)Receptorii termici:
•
corpusculii Krause-în derm;
corpusculii Ruffini-în hipoderm.c)Receptorii dureroşi:
terminaţii nervoase libere-în epiderm, derm.
2.Segmentul de conducere
-este reprezentat de căile sensibilităţiiexteroceptive:-conduc informaţiile de la exteroceptorii tactili,

termici, dureroşi înscoarţa cerebrală, pt. formarea senzaţiilor specifice;-au pe parcurs 3 neuroni;-conduc
impulsuri prin fasciculele:a)spinotalamice-lateral-pt. sensibilitatea termică şi dureroasă;-anterior-pt.
sensibilitatea tactilă grosieră şi protopatică
;-primul neuron-neuronul somatosenzitiv din ganglionul spinal;-al doilea neuron-în cornul posterior al
măduvei spinării;
-al treilea neuron-în talamus.
se încrucişează la nivelulu măduvei spinării.b)spinobulbare-pt.sensibilitatea tactilă fină;-primul neuron-

neuronul somatosenzitiv din ganglionul spinal;-al doilea neuron- în nucleii Goll şi Burdah din bulbul
rahidian;-al treilea neuron-în talamus.
se încrucişează la nivelul bulbului rahidian.
3.Segmentul central
-se află în girusul postcentral din lobulparietal-ariile somestezice.
FIZIOLOGIA ANALIZATORULUI CUTANAT
Sensibilitatea tactilă fină(epicritică)-este determinată de deformăriuşoare ale tegumentului;-zone cu

sensibilitate mare sunt pulpa degetelor şi buzele.Sensibilitate tactilă grosieră(protopatică)-este
determinată deapăsare;-receptorii sunt situaţi în profunzimea tegumentului.
Discriminarea tactilă-2 sau mai multe excitaţii tactile aplicatesimultan sunt recepţionate numai dacă
distanţa dintre puncteeste suficient de mare.Sensibilitatea termică-este neuniformă pe suprafaţa
tegumentului;-receptorii pt. rece sunt mai numeroşi decât cei pt. cald;-intensitatea senzaţiei depinde de
mărimea suprafeţei excitate şi dediferenţa de temperatură dintre tegument şi excitant.
Sensibilitatea dureroasă-este determinată de excitanţi care producleziuni celulare;-zone cu sensibilitate
mare:degete, buze, vârful limbii;-durerea tegumentară se manifestă cu o mare capacitate
dediscriminare;-algoreceptorii sunt mai mari în viscere;-durerea viscerală nu se poate localiza precis.
NOŢIUNI ELEMENTARE DE IGIENĂ ŞI PATOLOGIE AANALIZATORULUI

CUTANATBOLICAUZESIMPTOMEPREVENIREHerpesul
-boală a pielii şia mucoaselor -virale-erupţie de micibăşicuţe plinecu lichid;-eroziuni;-senzaţie dearsură

şimâncărime.-baie generalăregulată;-spălarea pemâini cu apă şisăpun înaintede masă şidupă
folosireatoaletei;-folosireaprosopuluiindividual;-evitareacontactuluidirect cupersoanele
Start Free Trial
Cancel Anytime.
bolnave.
GLANDELE ENDOCRINEHIPOFIZA-GLANDA PITUITARĂ
•
Localizare(topografie).Este localizată la baza creierului, înşaua turcească a osului sfenoid.
Structură;are 3 lobi:anterior, intermediar şi posterior.Hipofiza este legată de baza hipotalamusului prin

tijapituitară.Tija pituitară este alcătuită din:-sistemul port-hipofizar, alcătuit din vase de sânge
dispuse între hipotalamus şi lobul anterior al hipofizei,are rol întransportul hormonilor de la hipotalamus
la adenohipofiză;-tractul hipotalamo-hipofizar, alcătuit din fibre nervoasedispuse între hipotalamus şi
lobul posterior al hipofizei;are rol în transportul hormonilor de la hipotalamus la lobul posterior
alhipofizei.
LOBUL ANTERIOR(ADENOHIPOFIZ
A) produce:-hormoni care controlează activitatea altor glande endocrine-glandulotropi:tirotropina,

carticotropina, hormonul luteinizant şih. foliculostimulant.-hormoni non-
glandulotropi:h.somatotrop,prolactina.H. glandulotropi:1.tirotropina(TSH):-controlează creşterea şi
dezvoltarea glandei tiroide;-stimulează secreţia de hormoni ai glandei tiroide.2.corticotropina(ACTH):-
controlează creşterea şi dezvoltarea gl.coticosuprarenale-stimulează secreţia gl. corticosuprarenale.
3.h.luteinizant(LH)-determină:-la femei ovulaţia ţi apariţia corpului galben;-la bărbaţi stimulează secreţia

de h. masculini(androgeni,testosteron)4.h.foliculostimulant(FSH)-determină:-la femei creşterea şi
maturarea foliculilor ovarieni şi secreţiade estrogeni(h.sexuali feminini);-la bărbaţi stimulează
spermatogeneza(producereaspermatozoizilor), la nivelul tubilor seminiferi ai testiculelor.Hormonii non-
glandulotropi:1.H.somatotrop(STH):-are rol în creşterea şi dezvoltarea organismului, prinstimularea
creşterii oaselor lungi, dezvoltarea maseimusculare, dezvolatrea organelor interne(viscere);-stimulează
sinteza de proteine;-are efect hiperglicemiat;-determină mobilizarea acizilor graşi din depozitele
lipidice.Hiposecreţia de STH, determină la copii nanismul hipofizar-piticismul hipofizar, caracterizat
prin:talie redusă, dezvoltare fizicăredusă, dar armonioasă şi dezvoltare psihică normală.Hipersecreţia de
STH, determină la copii, gigantismul caracterizatprin creştere exagerată în înălţime(peste 2
m).Hipersecreţia de STH, determină la adult acromegalia, caracterizatăprin creştere exagerată a
mâinilor, a oaselor feţei,a mandibulei,limbii şi buzelor, a unor viscere(organe interne).2.prolactina
stimulează:-secreţia lactată;-dezvoltarea glandelor mamare.
LOBUL INTERMEDIAR(MIJLOCIU)
Produce h. melanocitostimulator(MSH) –stimulează sinteza demelanină, în melanocite, cu rol de
pigmentare a pielii.
LOBUL POSTERIOR(NEUROHIPOFIZA)
Conţine un depozit de hormoni, produşi de nuclei hipotalamicianteriori.Hormonii produşi se numesc

neurosecreţii sauneurohormoni.Ei sunt:1.H. antidiuretic(ADH), vasopresina:-determină reabsorbţia apei
la nivel renal;-are efect antidiuretic, prin micşorarea cantităţii de urinăeliminată;-creşte tensiunea
arterială când se află în cantităţi mari, deaceea se numeşte vasopresină.Hiposecreţia de ADH, determină
diabetul insipid, caract. prinpoliurie(eliminarea unei cantităţi mare de urină),polidipsie(consumarea unei
cantităţi mare de apă),hipotensiune(scăderea tensiunii arteriale).2.Ocitocina stimulează:-contracţia
uterului la gravide în perioada travaliului, ducând laexpulzia fâtului;-eliberarea laptelui din glandele
mamare.
TIROIDA
Localizare:este situată în partea anterioară a gâtului, într-o lojă fibroasă.
Structură:are 2 lobi, uniţi printr-un istm.
Hormonii tiroidieni:tiroxina şi triiodotironina.
Acţiunile hormonilor tiroidieni:-au efect calorigen, manifestat princreşterea metabolismului bazal;-au rol
în creşterea şi dezvoltarea organismului, în special asistemului nervos;-determină descompunerea
proteinelor şi creşterea eliminărilor deazot;-determină hiperglicemie;-stimulează
lipoliza(descompunerea lipidelor);-produc iritabilitate şi nelinişte;-stimulează activitatea
gonadelor;Hiposecreţia tiroidiană determină la copil nanismul tiroidian,caracterizat prin:înălţime redusă,
dezvoltare fizică şi psihicăredusă(cretinism), defecte ale dinţilor, deformări osoase.Hiposecreţia
tiroidiană determină la adult mixedemul, caracterizatprin:creştere în greutate,senzaţie permanentă de
frig, edem mucos,piele uscată şi îngroşată, căderea părului , scăderea capacităţii deconcentrare şi
învăţare.Hipersecreţia tiroidiană determină la adult boala Basedow-Graves(guşa exoftalmică),
caracterizată prin:slăbire accentuată,iritabilitate, nelinişte,hipertensiune, hiperfagie(creşterea poftei
demâncare), guşă,ochi exoftalmici(ieşiţi din orbite).Lipsa iodului din alimentaţie produce guşa endemică,
care secaracterizează prin:hiposecreţie tiroidiană, însoţită de mărireaglandei.Un rol important în
alimentaţie îl are sarea iodată, deoareceeste o sursă de iod, care este necesar formării hormonilor
tiroidieni.
PANCREASUL ENDOCRIN
•
Localizare:în cavitatea abdominală, în spatele stomacului.
Structură:este alcătuit din celulele insulelor Langerhans,formate din:-celule alfa care produc glucagon;-
celule beta care produc insulină.Acţiunile hormonilor pancreatici:1.Insulina:
Este principalul h. hipoglicemiant al organismului,deoarece:-stimulează pătrunderea glucozei în ţesutul

muscular şiţesutul adipos;-intensifică consumul de glucoză la nivel celular;-stimulează glicogenogeneza
hepatică(formarea deglicogen din glucoză);-determină lipogeneza(formarea de lipide) din glucoză.
La nivelul metabolismului proteic, stimulează sintezaproteinelor.Hiposecreţia de insulină determină,

diabetul zaharat,caracterizat prin:-hiperglicemie(creşterea glicemiei peste valorile normale);-
poliurie(eliminarea unei cantităţi mari de urină);-polidipsie(consumarea unui volum mare de lichide);-
glucozurie(prezenţa glucozei în urină);-polifagie(consumarea unei cantităţi mari de alimente);-scăderea
în greutate;-stare de apatie;Hipersecreţia de insulină determină hipoglicemie, scăderea forţeimusculare
şi chiar pierderea cunoştinţei şi apariţia stării de comă.2.Glucagonul
Start Free Trial
Cancel Anytime.
Este principalul hormon hiperglicemiant, deoarece:-stimulează glicogenoliza(descompunerea

glicogenului înglucoză), numai la nivel hepatic, nu şi muscular;-stimulează gluconeogeneza(formarea de
glucide dinaminoacizi).
GLANDELE SUPRARENALE
Localizare: sunt situate la polul superior al rinichiului.
•
Structură:sunt alcătuite din 2formaţiuni:corticosuprarenala şi medulosuprarenala.
Corticosuprarenala este dispusă la periferia glandei şiproduce următoarele grupe de

hormoni:glucocorticoizi,mineralocorticoizi şi sexosteroizi.A.Hormonii glucocorticoizi sunt reprezentaţi de
cortizol.Ei determinăurmătoarele acţiuni:-stimulează gluconeogeneza(sinteza de glucoză dinaminoacizi)
şi hiperglicemie;-la nivelul metabolismului proteic determină creştereaexcreţiei de azot;-la nivelul
metabolismului lipidic produce activarealipolizei(descompunerea lipidelor).Glucorticoizii sunt utilizaţi pt.
tratarea unor afecţiuni, eiavând rol antiinflamator.B.Hormonii mineralocorticoizi sunt reprezentaţi de
aldosteron caredetermină la nivelul tubilor colectori şi distali ai nefronului:-creşterea reabsorbţiei apei şi
a sodiului;-creşterea eliminărilor de potasiu şi hidrogen.
În acest fel, aldosteronul determină diminuarea cantităţii de urină şicreşterea acidităţii

acesteia.C.Hormonii sexosteroizi au acţiune asemănătoare cu cei produşi degonade.Contribuie la
apariţia şi menţinerea caracterelor sexualesecundare.Acestea diferenţiază cele două sexe la pubertate.
Medulosuprarenala reprezintă partea mijlocie aglandei.Produce hormonii:adrenalina şi

noradrenalina.Aceşti hormoni auurmătoarele efecte:-la nivelul sistemului
cardiovascular produce:tahicardie(accelerarea bătăilor inimii),vasoconstricţie şi hipertensiune;-la nivelul
sistemului digestiv produce:relaxareamusculaturii netede, contracţia sfincterelor,inhibarea secreţiilor
digestive;-produce glicogenoliză şi hiperglicemie.Adrenalina acţionează în special pe metabolismul
energetic, iar noradrenalina are acţiuni vasculare mai intense.Aceşti hormoni semai numesc
catecolamine şi au efecte similare cu efectele stimulăriisistemului nervos simpatic.
GONADELE
Gonadele sunt glande mixte şi sunt reprezentate de ovar şi testicul.
Funcţia endocrină a testicului
Localizare testicul în regiunea inghinală.
Structură: conţine tubi seminiferi care producspermatazoizi şi celule interstiţiale Leydig ce

produchormonul sexual masculin, numit testosteron.
•
Efectele testosteronului:-stimulează creşterea şi dezvoltarea organelor genitale masculine;-asigură
dezvoltarea şi menţinerea caracterelor şimenţinerea caracterelor sexualesecundare(dezvolatrea
scheletului şi a maseimusculare, pilozitatea, îngroşarea vocii, distribuţiagrăsimii de rezervă);-determină
dezvoltarea maseimusculare(anabolizant proteic).
Funcţia endocrină a ovarului
Localizare: în regiunea pelviană.
Structură:conţine o zonă corticală, unde sunt prezenţi foliculiiovarieni care produc hormonii sexuali
feminini şi o zonămedulară, formată din ţesut conjunctiv lax, vase de sânge şinervi.
Hormonii secretaţi de ovarul endocrin sunt:estrogenii şiprogesteronul.Hormonii estrogeni sunt

sintetizaţi de:-celulele foliculului ovarian, în timpul maturării;-corpul galben;-placentă, în timpul
sarcinii.Efectele estrogenilor:-stimulează proliferarea mucoasei şi musculaturii uterine;-stimulează
dezvoltarea glandelor mamare;-stimulează dezvoltarea caracterelor sexuale secundare
lafemei.Progesteronul este sintetizat de:-corpul galben;-placentă, în timpul sarcinii;-glandele
corticosuprarenale.
Efectele progesteronului:-acţionează asupra mucoasei uterine, determinând modificărisecretorii care o

pregătesc pentru nidaţie(fixarea celulei ou).
SISTEMUL OSOS
Mişcarea se realizează prin intermediul sistemului osos-parteapasivă şi sistemul muscular-partea activă

a aparatului locomotor.Totalitatea oaselor legate între ele prin articulaţii formează
scheletul corpului
care cuprinde peste 200 de oase.
SCHELETULALCĂTUIRE
După regiunile corpului se disting :scheletul capului, scheletultrunchiului şi scheletul membrelor

superioare şi inferioare.
1.SCHELETUL CAPULUI
este format din 22 de oase şicuprinde:neurocraniul, viscerocraniul.a)
Neurocraniul
-cutia craniană, formată din 8 oase late careadăpostesc encefalul din care:
•
4 neperechi:-osul frontal(osul frunţii);-osul etmoid şi sfenoid aşezate la baza cutiei craniene;-osul

occipital(osul cefei);
2 perechi-oasele temporale(oasele tâmplelor);-oasele parietale(oasele bolţii craniene).b)
Viscerocraniul-este format din 14 oase din care
2 oase nepereche:osul vomer;osul maxilarului inferior-mandibula;
6 oase perechi:-oasele maxilare;-oasele palatine;-oasele nazale;-oasele lacrimale;-oasele zigomatice;-

oasele cornetele nazale inferioare.
2.SCHELETUL TRUNCHIULUI
cuprinde:coloana vertebrală,coastele şi sternul.a)
Coloana vertebrală
este formată din 33-34 vertebre articulateprin discurile intervertebrale.Cuprinde 5 regiuni:-cervicală,

formată din 7 vertebre;-toracală, formată din 12 vertebre;-lombară,formată din 5 vertebre;-sacrală,
formată din 5 vertebre,-coccigiană, formată din 4-5 vertebre reduse.Prezintă 4 curburi fiziologice:-
lordoza cervicală şi lordoza lombară, cu convexitate dispusăposterior;-cifoza toracală şi cifoza sacrală, cu
concavitatea dispusă posterior.b)
Coastele
sunt în număr de 12 perechi, sunt oase late şi se împart în:
Start Free Trial
Cancel Anytime.
-coaste adevărate-primele 7 perechi de la I-VII care se articuleazădirect cu sternul prin cartilajele costale
proprii;-coaste false-următoarele 3 perechi VIII-X care se articuleazăindirect cu sternul prin cartilajul
celei de a 7-a coaste;-flotante-ultimele 2 perechi XI-XII care nu se articulează cu sternul.c)
Sternul
-osul pieptului,-este os lat,-format din corp, manubriu şi apendice xifoid;-se articulează cu claviculele şi
primele 7 perechi de coaste.Sternul, coastele şi regiunea toracală a coloanei vertebrale,formează cutia
toracică.
3.SCHELETUL MEMBRELOR
este format din scheletul centurilor şi scheletul membrelor propriu-zise.a)
Scheletul membrelor superioare
cuprinde:
centura scapulară
care leagă oasele membrelor superioarede scheletul trunchiului şi este formată din:-omoplat-scapulă;-
claviculă.
scheletul membrului liber propriu-zis
format din:-scheletul braţului-humerus;-scheletul antebraţului-radius şi cubitus;-scheletul mâinii-8

carpiene, 5 metacarpiene şi 14 falange;b)
Scheletul membrelor inferioare
cuprinde:
centura pelviană
care leagă scheletul membrului inferior decel al trunchiului şi este formată din:
-2 oase coxale, care împreună cu osul sacrum şi coccisulformează bazinul.
scheletul membrului liber propriu-zis
format din:-scheletul coapsei-femur;-scheletul gambei-tibie şi fibulă(peroneul);-scheletul piciorului-7

tarsiene, 5 metatarsiene şi 14 falange;-rotula(patela)osul genunchiului.
ROLUL SISTEMULUI OSOS

Sistemul osos îndeplineşte funcţii importante pt. viaţaorganismului:
asigură staţiunea bipedă a omului;
dau formă caracteristică corpului;
reprezintă locuri de inserţie pentru muşchi;
formează cavităţi de protecţie:-cutia craniană, adăposteşte encefalul;-canalul vertebral, adăposteşte

măduva spinării;-cutia toracică, adăposteşte inima, plămânii,vasele mari;-bazinul adăposşteşte organe
ale sistemului digestiv, excretor şi reproducător;
constituie depozit de săruri minerale;
prin măduva roşie contribuie la formarea elementelor figurateale sângelui;
oasele reprezintă pârghiile cu rol în mişcare.
CREŞTEREA ÎN LUNGIME ŞI GROSIME A OASELOR
1)
Creşterea în lungime
:-caracterizează oasele lungi(ex.: femur, tibie, radius, ulnă);
-se realizează cu ajutorul cartilajelor de creştere, situate lalimitele dintre diafiză şi epifiză;-asigură
formarea de ţesut osos nou spre diafiză prin osificareade cartilaj.2)
Creşterea în grosime
:-caracterizează toate formele de oase:lungi, late, scurte;-se realizează prin activitatea periostului-
membrană conjunctivăsituată la exteriorul osului care asigură formarea de ţesut ososnou prin osificare
de membrană.Creşterea oaselor depinde de factori endocrini, de prezenţavitaminelor (A,C,D), de o
alimentaţie bogată în calciu şi fosfor.
NOŢIUNI ELEMENTARE DE IGIENĂ ŞI PATOLOGIE
1.
DEFORMĂRI OSOASE
pot avea cauze diferite:-suprasolicitări în timpul unor activităţi;-încălţăminte strâmtă;-statul îndelungat

în picioare;-ţinută incorectă a corpului timp îndelungat.a)
cifoza
-caracterizată prin accentuarea curburii toracale acoloanei vertebrale(cocoaşă).Cauza-ţinuta incorectă a

corpului timp îndelungat.Mai des întâlnită la ceasornicari, cizmari, ciclişti, persoane care muncescstând
în poziţie aplecată.b)
scolioza
-constă în devierea laterală a coloanei vertebrale,rezultatul fiind o asimetrie a trunchiului, caracterizată

prinridicarea unui umăr şi coborârea celuilalt.
Cauza-poziţi incorectă a corpului.c)
lordoza
-caracterizată prin accentuarea concavităţii curburiilombare a coloanei vertebrale.d)
piciorul plat
-apare în timpul creşterii oaselor deoarece nu seformează bolta piciorului, contactul piciorului se face pe
toatătalpa.Cauza-statul în picioare timp îndelungat;-folosirea unei încălţămintei necorespunzătoare.
2.FRACTURILE constau în ruperea sau fisurarea oaselor.Pot
fi
-fracturi închise, dacă pielea rămâne intactă;-fracturi deschise, dacă sunt afectaţi muşchii şi pielea,
iar capetele osului ies la exterior.Cauze:politraumatisme, accidente.Manifestări:durere,
echimoze(vânătâi), deformarea regiunii,scurtarea regiunii.3.
ENTORSELE
se caracterizează prin întinderea sau ruperealigamentelor într-o articulaţie.Cauze-mişcări bruşte,

necontrolate, traumatisme.Manifestări-dureri locale, echimoze, umflături ale articulaţiei.4.
LUXAŢIILE
se caract. prin dislocări ale elementelor componente ale unei articulaţii, în special a suprafeţelor
osoasearticulare.Pot fi:-luxaţii traumatice-datorate unui traumatism(ex. căderea pe cotpoate produce
luxaţia umărului);
-luxaţii patologice-datorate unor infecţii;-luxaţii congenitale-indivizii se nasc cu ele.

Prevenir
e:-regim alimentar bogat în vitamine şi săruri minerale;-exerciţii fizice;-regim alimentar bogat în Ca şi P;-
respectarea regulilor de protcţie a munci şi de circulaţie.
SISTEMUL MUSCULARPRINCIPALELE GRUPE DE MUŞCHI SCHELETICI-SOMATICI
După regiunile corpului, muşchii sunt grupaţi în:1.Muşchii capului2.Muşchii gâtului3.Muşchii

trunchiului4.Muşchii membrelor 1.
MUŞCHII CAPULUI
sunt:a)
Muşchii mimicii-cutanaţi
:-frontal;-occipital;-muşchii grupaţi în jurul orificiilor:nazale, orbitale,auditive.Rol în determinarea

expresiei feţei.
Start Free Trial
Cancel Anytime.
b)
Muşchii masticatori
:-maseteri;-temporali.c)
Muşchii limbiid)Muşchii extrinseci ai globului ocular
:-drept superior şi drept inferior;-drept intern şi drept extern;oblic superior şi oblic inferior.2.
MUŞCHII GÂTULUI
sunt:-pielosul gâtului;-sternocleidomastoidienii;-hioidienii.3.
MUŞCHII TRUNCHIULUI
sunt:a)
Muşchii spatelui şi ai cefei
:-trapez;-dorsal;-ai şanţurilor intervertebrale.b)

Muşchii toracelui
:-pectoralii;-dinţaţii;-intercostali;-diafragmul.
c)
Muşchii abdomenului
:-drepţi abdominali;-oblici externi;-oblici interni.4.
MUŞCHII MEMBRELORMuşchii membrelor superioare
sunt:a)
Muşchii umărului
-deltoidul;b)
Muşchii braţului
-biceps şi triceps brahial;c)
Muşchii antebraţului
-flexori şi extensori ai degetelor, pronatorişi suspinatori ai antebraţului;d)
Muşchii mâinii
Muşchii membrelor inferioare
sunt:a)
Muşchii fesieri
-în jurul articulaţiei coxo-femurale.b)
Muşchii coapsei
:-muşchiul croitor;-muşchiul cvadriceps femural;-muşchiul biceps femural;muşchii adductori ai coapsei.c)
Muşchii gambei
:-muşchiul triceps sural alcătuit din muşchii gastrocnemieni şisolear;-muşchiul extensor ai degetelor,
flexori ai degetelor;muşchiul pronatori şi suspinatori ai piciorului.
d)
Muşchii plantei
-muşchiul flexori şi extensori şi degetelor.

TIPURI DE CONTRACŢII
Muşchii sunt organe active ale mişcării care asigură tonusul,postura, echilibrul, mimica şi mişcările
voluntare.
CONTRACŢIILE IZOMETRICE
se caracterizează prin:-muşchiul nu îşi modifică dimensiunile, ci starea de tensiune dinmuşchi;-energia

este transformată în căldură;-nu realizează lucru mecanic;-sunt caracteristice musculaturii posturale
care asigură staţiuneabipedă a corpului.
CONTRACŢIILE IZOTONICE
se caracterizează prin :-muşchiul se scurtează şi se produce mişcarea;-tensiunea rămâne aceeaşi;-

realizează lucru mecanic;-sunt caracteristice majorităţii muşchilor membrelor(ex.-princontracţia
musculaturii membrelor inferioare se realizeazămersul).
CONTRACŢIA SIMPLĂ
sau secusa musculară se obţinedacă se aplică muşchiului o excitaţie unică, de scurtădurată, declanşată
de o singură stimulare a muşchiului.
CONTRACŢIILE FUZIONATE
sunt de mai multe tipuri:a)tetanos incomplet;b)tetanos complet;
c)tonus muscular.a)
TETANOSUL INCOMPLET
-se obţine prin aplicarea repetitivăa stimulilor cu frecvenţă joasă;-graficul înregistrează un platou dinţat
care exprimă sumareaincompletă a secuselor.b)
TETANOSUL COMPLET
-se obţine prin aplicarea repetitivă a stimulilor cu frecvenţă maimare;-graficul înregistrează un platou
regulat, exprimând sumareatotală a secuselor.c)
TONUSUL MUSCULAR
-reprezintă starea de contracţie permanentă, dar parţială amusculaturii;-este rezultatul unor impulsuri
nervoase care provin de lamăduva şi care stimulează alternativ fibrele musculare.Are rol în:-
termoreglare;-menţinerea tonusului postural(poziţia corpului);-expresia feţei;-uşurează declanşarea
contracţiilor musculare.
NOŢIUNI ELEMENTARE DE IGIENĂ ŞI PATOLOGIEBOLICAUZESIMPTOMEPREVENIRE
Oboselamusculară
-activitate fizicădezorganizată;-stress;-scaderandamentulenergetic;-acumulare deacid lactic,

lipsaoxigenului,scădereasubstanţelor macroergice(ATP),a glucozei lanivelul plăciimotorii.-
durerimusculare;-scădereaforţeimusculare;-scădereaexcitabilităţiimusculare;-
instalareacontracturiimusculare-dozareaefortuluimuscular;-evitareasedentarismului;-tratarea unor boli
endocrine;-stil de viaţăechilibrat.
Întinderi şirupturimusculare
-eforturi musculareintense(frecventela sportivi);-întindereamuscularăexcesivă amuşchiului pestelimita

deelasticitate;-rupturamusculară;rupereamuşchiului sau a-dureri locale-echimoze
şitumefiereazoneiafectate;-vărsături şicolaps încazuri grave.-repaus;-regim de viaţăechilibrat;-
tratamentchirurgical încazuri grave.
Start Free Trial
Cancel Anytime.
ţesutuluiconjunctivadiacent.
2.2.FUNCŢIILE DE NUTRIŢIE
Funcţiile de nutriţie-realizează schimburile de substanţe dintreorganism şi mediu, precum şi

transformările din interiorulorganismului.Se realizează prin următoarele procese:digestia,circulaţia,
respiraţia şi excreţia.
DIGESTIA ŞI ABSORBŢIA
Sistemul digestiv-componente:-tub digestiv;-glande anexe.
Tubul digestiv
-format din:-cavitatea bucală –conţine;
limba-organ musculos, cu rol în:-vorbire;-masticaţie;-deglutiţie;-sensibilitate gustativă.
dinţii-organe dure, cu rol în:-masticaţie;-vorbire.-faringele: -conduct musculo-membranos;-loc de

încrucişare a căii digestive cu cea respiratorie;
-comunică anterior cu fosele nazale, cavitatea bucală, laringele;-comunică lateral cu urechea medie;-
comunică inferior cu esofagul.-esofagul-organ musculo-membranos;-situat posterior faţă de trahee;-rol
în deglutiţie.-stomacul-situat în abdomen, în loja gastrică;-este organ cavitar;-comunică cu esofagul prin
orificiul cardia şi cu duodenul prinorificiul pilor;-format din: fornix(fundul stomacului), corp, antru, canal
piloric;-în mucoasa stomacului se găsesc glandele gastrice ce secretăsucul gastric.-intestinul subţire-se
întinde de la pilor la valvula-ileocecală;-are 3 segmente :duodenul, jejunul şi ileonul;-duodenul-porţiune
fixă-cuprinde în concavitatea sa capulpancreasului;-jejunul şi ileonul-porţiuni mobile;-în mucoasas
intestinală se află glande care secretă suc intestinalşi mucus;-pe suprafaţa mucoasei intestinale se află
vilozităţile intestinale.
vilozitatea intestinală-alcătuită din:-epiteliu simplu cilindric-cu enterocite-celule cu microvili;
-ţesut conjunctiv lax;-vase de sânge-arteriolă, capilare, venulă;-capilar limfatic-chilifer central;-fibre

musculare netede;-rolul vilozităţilor: de mărire a suprafeţei absorbţie.-intestinul gros-se întinde de la
valvula ileocală până la anus;-mucoasa intestinului gros este lipsită de vilozităţi intestinale, iar celulele
sale secretă mucus;-alcătuit din cec, colon şi rect;-cecul-se continuă cu apendicele vermiform;-colonul-
cu segmentele:ascendent, transvers, descendent şisigmoid;-rectul-se continuă cu canalul anal ce se
deschide prin anus.
Glandele anexe
ale tubului digestiv sunt:glandele salivare, ficatul şi pancreasul.-Glandele salivare-parotide, sublinguale,

submandibulare;-sunt situate în vecinătatea cavităţii bucale;-sunt glande acinoase care secretă saliva.-
Ficatul-situat în cavitatea abdominală, sub diafragm, în lojahepatică;-are o secreţie exocrină-bila-care se
elimină în perioadeledigestive în duoden, iar în timpul perioadelor interdigestiveeste depozitată în
vezicula biliară;-este alcătuit din lobi, segmente şi lobuli.
Lobulul hepatic-este unitatea structurală şi funcţională aficatului;-alcătuit din :hepatocite(celule

hepatice), capilare sanguine,canalicule biliare, ţesut conjunctiv;-Pancreasul-glandă mixtă;-situat
retroperitoneal, înapoia stomacului;-alcătuit din cap, corp, coadă;-partea exocrină secretă sucul
pancreatic care este eliminat înduoden.
TRANSFORMĂRI FIZICO-CHIMICE ALE ALIMENTELOR ÎNTUBUL DIGESTIV
Digestia reprezintă totalitatea transformărilor suferite de alimenteleingerate –transformă substanţele

organice complexe în substanţeorganice simple, solubile,absorbabile, numite nutrimente. În tubul
digestiv alimentele suferă transformări mecanice, fizice şichimice.Transformările mecanice:-masticaţia;-
triturarea;-deglutiţia.Transformări fizice:-înmuierea alimentelor;-dizolvarea substanţelor hidrosolubile;-
emulsionarea grăsimilor.
Transformările chimice:-transformarea substanţelor alimentare complexe în substanţeorganice simple

sub acţiunea enzimelor digestive.
•
Enzimele digestive:-sunt componente ale sucurilor digestive;-sunt substanţe organice care acţionează
numai asupraanumitor substanţe organice alimentare;-unele enzime sunt secretate sub formă inactivă şi
devinactive în prezenţa anumitor substanţe.
Categorii de enzime digestive:-enzime glicolitice(amilolitice)-transformă glucidele

înmonozaharide:glucoză, fructoză, galactoză;-enzime lipolitice-transformă lipidele în glicerină şi
acizigraşi;-enzime proteolitice-transformă proteinele în aminoacizi.
DIGESTIA BUCALĂ
În cavitatea bucală alimentele suferă modificări mecanice, fizice şichimice.Masticaţia-proces prin care
alimentele solide şi semisolide suntprelucrate mecanic prin tăiere, zdrobire şi triturare prin
participareamandibulei, muşchilor masticatori, dinţilor, buzelor, limbii, obrajilor.
Saliva
-este produsul glandelor salivare şi acţionează în cavitateabucală;-roluri:înmuierea alimentelor,

solubilizarea unor constituenţi alimentari, vorbire, protecţieantibacteriană(prin lizozim), formarea
bolului alimentar,deglutiţia;
Start Free Trial
Cancel Anytime.
-conţine enzima glicolitică amilaza salivară (ptilina) carehidrolizează amidonul preparat. În urma acestor
transformări:Deglutiţia-totalitatea proceselor prin care bolul alimentar, format încavitatea bucală,
străbate faringele şi esofagul, ajungând înstomac;-are loc în 3 timpi:bucal, faringian, esofagian.
DIGESTIA GASTRICĂ
Digestia gastrică este rezultatul activităţii secretorii şi motorii astomacului.Activitatea secretorie-constă

în secreţia de suc gastric, produs deglandele gastrice.
Sucul gastric –conţine apă, substanţeanorganice(HCL;cloruri de Na, K; fosfaţi de Ca, Mg)substanţe

organice(enzime, mucus);-rolul HCL:activează enzimele proteolitice din suculgastric, stimulează
evacuarea gastrică, acţiuneantiseptică;-conţine enzime proteolitice:-pepsinogenul inactiv devinepepsina
activă, labfermentul, gelatinaza şi lipolitice:-lipaza gastrică.
Amidonpreparat(fiert, copt)Maltoză
amilazăsalivarăAlimentele ingerate încavitatea bucalăBoluri alimentaremasticaţieimpregnare cu salivă

Proteine pepsina Albumoze şi peptoneCazeinogen(solubil) labferment Paracazeinat de CaGelatina
gelatinaza Gelatina lichefiatăLipide emulsionate din lipaza acizi graşi şi glicerinălapte, frişcă, ouă
gastricăActivitatea motorie-este asigurată de 2 tipuri de contracţii:tonice şiperistaltice.-mişcările tonice
prin care stomacul se umple cualimente;-mişcările peristaltice prin care alimentele se amestecă cusucul
gastric şi se formează chimul gastric care seevacuează lent şi fracţionat în duoden.Activitate
secretorieBoluri alimentare Chim gastricActivitatea motorie
DIGESTIA INTESTINALĂ
Digestia intestinală este rezultatul activităţii secretorii şi motorii aintestinului subţire.Activitatea

secretorie-constă în secreţia biliară, pancreatică şiintestinală.
Secreţia biliară-bila(fierea):-este secretată de ficat şi acţionează în duoden;-conţine pigmenţi

biliari(bilirubina şi biliverdina), săruribiliare, colesterol, lecitina;-nu conţine enzime;-rolul sărurilor
biliare:emulsionarea grăsimilor, absorbţiagrăsimilor din intestin, activitatea enzimelor lipolitice.
Secreţia pancreatică-sucul pancreatic:-este secretat de partea exocrină a pancreasului şiacţionează în

duoden,-conţine substanţe anorganice(bicarbonatul carecontribuie la neutralizarea chimului gastric) şi
substanţeorganice(enzimele);-enzimele sunt proteolitice-tripsinogen(devine tripsină înintestin sub
acţiunea acţiunea enterokinazei),chimotripsinogen(devine chimotripsina activă subacţiunea tripsinei),
carboxipeptidazele şielastaza;lipolitice-lipaza pancreatică şi amilolitice-amilazapancreatică.Albumoze şi
peptone tripsina/chimotripsina PeptidePeptide carboxipeptidaze Tripeptide şi dipeptideProteine
fibroase elastaza Proteine fibroase hidrolizateAmidon crud amilaza pancreatică MaltozăLipide
emulsionate lipaza pancreatică Glicerol şi acizi graşi
Secreţia intestinală:-glandele din mucoasa duodenală secretă un lichid bogat în mucus şi bicarbonat-
enzimele sunt prezente la nivelul membranei apicale aenterocitelor şi sunt reprezentate prin enzime
proteolitice-peptidaze;amilolitice-dizaharidaze;lipolitice-lipaza.Tripeptide şi dipeptide peptidaze
AminoaciziDizaharide dizahazidaze MonozaharidLipide lipaza intestinală Acizi graşi şi glicerolActivitatea
motorie-este asigurată de 3 tipuri de contracţii:tonice,peristaltice şi segmentare;-mişcările peristaltice
sunt unde de contracţie circularăcare se propagă de-a lungul intestinului spre colon;-mişcările
segmentare constau în contracţii inelare careapar la intervale regulate, de-a lungul intestinului, apoi
serelxează şi apar alte contracţii circulare la mijloculsegmentelor dintre contracţiile
precendente.Amestecăchimul gastric cu secreţiile digestive şi transportăconţinutul intestinal spre
colon. În urma acestor transformări:Chimul gastric activitate secretorie/act. motorie Chil intestinal
ABSORBŢIA INTESTINALĂ
Absorbţia reprezintă procesul prin care produşii simpli, rezultaţi dindigestie, străbat pereţii tubului
digestiv, trecând în sânge şi limfă.Adaptări ale mucoasei intestinale pt. realizarea funcţiei deabsorbţie:-
epiteliu unistratificat;-enterocite cu microvili la polul apical;-vilozităţi intestinale cu capilare sanguine şi
limfatice;-contracţia vilozităţilor mobilizează produşii absorbiţi.Absorbţia se realizează prin următoarele
mecanisme:a)pasive-fără consum de energie;-substanţele trec din lumenul intestinal-de la oconcentraţie
mai mare, în sânge sau limfă-la oconcentraţie mai mică.b)active-cu consum de energie furnizată de
ATP, împotriva gradientului de concentraţie.c)prin vezicule de pinocitoză-la nivelul
membraneienterocitelor.Absorbţia proteinelor
Proteine
Mecanismul absorbţieiAminoacizi-activ-în sângeProteinePrin vezicule de pinocitozăAbsorbţia glucidelor
GlucideMecanismul
Start Free Trial
Cancel Anytime.
absorbţiei
PentozeRiboza-pasiv-în sângeHexozeGlucozaFructozaGalactozaManoza-activ-în sânge-cu un

transportor comun cu NaAbsorbţia lipidelor
LipideMecanismul absorbţiei
GlicerolPasiv-în sângeAcizii graşi cu lanţ scurtPasiv-în sângeAcizii graşi cu lanţ lungPasiv-în limfă sub
formă dechilomicroniAbsorbţia electroliţilor şi a apei
ElectroliţiMecanismul absorbţiei
Na
Activ-în intestinul subţire şi în colonCl
Ca
2+
Activ-la nivelul duodenului, în prezenţa vit.DPasiv-în restul intestinuluiFe
2+
Activ-în jejun şi ileon, stimulat de vit.CApaPasiv-în intestinul subţire şi gros

Absorbţia vitaminelor
VitamineMecanismul
absorbţiei
HidrosolubileVitamineleB1,B2,B6,B12Activîn sângeLiposolubileVitaminele A,D,K,EPasiv-în limfă sub

formăde chilomicroni
FIZIOLOGIA INTESTINULUI GROS
În intestinul gros se desfăşoară activităţi secretorii, motorii, deabsorbţie, procese de fermentaţie şi de

putrefacţie în urma cărorase formează materiile fecale.Activitatea secretorie constă în:-producerea de
mucus cu rol în formarea materiilor fecale;-secreţia de potasiu.Activitatea de absorbţie constă în:-
absorbţia apei(pasiv), Na+(activ), Cl.Activitatea motorie constă în:-contracţii segmentare, staţionare(în
colonul proximal)care favorizează absorbţia apei;-mişcări segmentare şi unde peristaltice(în colonul
distal)cu efect propulsiv;-contracţii „în masă” rare, puternice(în colonuldescendent şi sigmoid)
propulsează conţinutul colonuluispre rect.
Procesul de fermentaţie-realizată de flora de fermentaţieaerobă(localizată în colonul ascendent şi
jumătatea dreaptă acolonului transvers):-scindează glucidele vegetale nedigerate în aciziorganici(lactic,
butiric) şi gaze(Co2, CH4);-sintetizează vitamina K şi vitamine din complexul B.Procesul de putrefacţie-
realizată de flora de putrefacţieanaerobă(localizată în jum. stângă a colonului transvers şi
colonuldescendent):-scindează proteinele nedigerate în amine , indol, scatol,amoniac, care se reabsorb
şi ajung la ficat, unde suntdetoxificaţi.
Defecaţia
:-eliminarea materiilor fecale;-este un act reflex coordonat de centrii medulari şi estecontrolat cortical.
NOŢIUNI ELEMENTARE DE IGIENĂ ŞI PATOLOGIE ASISTEMULUI

DIGESTIVBOLICAUZESIMPTOMEPREVENIRECariadentară
-proces caredistrugeţesuturiledentare-bacteriene-cangrenă;-descompunerea ţesuturilor dentare;-

granulom-pungă de puroila vârfulrădăcinii unui-spălareape mâini înainteameselor
şidupăfolosireatoaletei;-spălareape dinţ
i
dintedupăfiecaremasă;-controlstomatologic periodic aldanturii;-evitareaconsumuluide alimenteşi
băuturipre reci saupre fierbinţi;-conservarea şipreparareacorectă aalimentelor;-spălareafructelor
şialegumelor;-respectareaoraruluimeselor;-evitareaconsumuluiexagerat dealcool,cafeatutun,
Stomatita
-inflamaţiasuperficială amucoaseibucale-virusuri;-bacterii;-roşeaţă;-leziuni;-greutate înmasticaţie

şideglutiţie.
Enterocolita
-inflamaţii alemucoaseiintestinuluisubţire sau aintestinuluigros-virusuri;-bacterii;-paraziţi;-

tratamentcuantibiotice-greaţă, vomă;-dureriabdominale;-febră;-diaree.
Cirozahepatică
-boală cronicăa ficatului princare sedistrugeparenchimulhepatic-hepatităcronică;-infecţiirepetate;-

alcoolism.-lipsa poftei demâncare;-greţuri,balonări;-oboseală;-mărireaficatului;-creşterea învolum
aabdomenului;
Litiazabiliară
-prezenţa unor calculi(„pietre”) în canalulbiliar sauvezica biliară-creştereaconcentraţiei de săruri în bilă-

colică biliară;-greţuri,vărsături;-febre,frisoane;-icter.
condimente;-reducereaconsumuluide grăsimi.
Pancreatita
-inflamaţiaacută saucronică apancreasului-intoxicaţii;-infecţii;-alcoolism.-dureriabdominale;-

greţuri,vărsături;-slăbire.
CIRCULAŢIAGRUPELE SANGUINE
-pe suprafaţa hematiilor se pot afla proteinele numite antigene-aglutinogene-A,B şi D;-în plasma
sângelui se pot afla proteinele numite anticorpi-aglutinine-alfa şi beta.Sistemul ABO cuprinde 4 grupe
sanguine:GrupasanguinăAglutinogenAglutininăPot dona laPot primi dela0(I)A(II)B(III)AB(IV)-
ABABalfa,betabetaalfa-toategrupeleA şi ABB şi ABAB0A şi 0B şi 0toategrupele
Start Free Trial
Cancel Anytime.
Înlănţuirea aglutinogenului cu aglutinina corespunzătoare(A cu alfaşi B cu beta) este incompatibilă

deoarece se produce reacţiaantigen-anticorp care determină:-hemoliza-distrugerea hematiilor;-
aglutinarea hematiilor-adunarea hematiilor la un loc.Transfuzia:-cu cantităţi mari de sânge se realizează
în cadrul aceleaşi grupe(sânge izogrup);-cu cantităţi mici de sânge (sub 500 ml) se realizează după
shemade compatibilitate la transfuzie:O-OA-A B-BAB-ABSistemul Rh:Oamenii pot avea:-Rh pozitiv-dacă
au pe membrana hematiilor antigenulD(moştenit de la tată);-Rh negativ-dacă au pe membrana
hematiilor antigenul D.Importanţa cunoşterii Rh-ului:1.Prin transfuzii repetate de sânge Rh pozitiv la
persoane Rhnegativ se produc anticorpi anti-D(anti-Rh) care vor producehemoliza.
2.În cazul mamei Rh negativ, când tatăl este Rh pozitiv, copiirezultaţi vor moşteni caracterul Rh pozitiv al
tatălui.Prima sarcinăpoate decurge normal, dar la sarcinile următoare se pot produceaccidente de
incompatibilitate(distrugerea hematiilor fâtului-icter hemolitic, avort precoce).
IMUNITATEAImunitatea
reprezintă capacitatea organismului de a recunoaşteşi de a neutraliza particule sau celule străine

acestuia.Antigenul este o substanţă străină organismului şi care, pătrunsă în mediul intern, declanşează
producerea de către organism aunor substanţe specifice, numite anticorpi, care neutralizeazăsau distrug
antigenul.Organismul uman foloseşte împotriva factorilor biologici dinmediul extern 2
sisteme:imunitatea nespecifică şi imunitateaspecifică.I.Imunitatea nespecifică(înnăscută):
•
este prezentă la toţi oamenii;
se realizează prin-mecanisme celulare –fagocitoza-procesul de capturare şi digestie a

microorganismelor pătrunse în corpul uman.-mecanisme umorale-substanţe produse de celule locale:-
lizozimul(din secreţia salivară, lacrimală), acidulclorhidric(din secreţia gastrică), acizii organici(din
secreţiaglandelor sebacee).
II.Imunitatea specifică(dobândită):
apare în urma contactului cu agenţi patogeni;
este realizat de limfocitele T-imunitate a celulară –şi delimfocitele B-imunitate umorală.Tipuri de

imunitate specifică:1.Imunitate dobândită natural:-pasiv-prin transfer transplacentar de anticorpi sau
din laptelematern;-activ:în urma unor boli.2.Imunitate dobândită artificial:-activ:prin vaccinare-
introducerea în organism a unor agenţipatogeni atenuaţi sau omorâţi care determină producerea
deanticorpi specifici, durează 1-7 ani;-pasiv-prin administrarea de seruri care conţin anticorpi
gataformaţi, durează 2-3 săptămâni.
ACTIVITATEA CARDIACĂInima
-este un organ musculos,cavitar;-este situată în mediastin;-este alc. din 4 camere: 2 atrii şi 2

ventricule;acestea comunică între ele, pe fiecare parte prin orificiile atrioventriculare,prevăzute cu
valvule;-peretele inimii este alc. din 3 straturi:epicard, miocard, endocard.Miocardul/muşchiul inimii
este constituit din 2 tipuri decelule:celule miocardice contractile şi celule miocardicemodificate care
intră în alc. ţesutului eexcitoconductor sau nodal.Sistemul excitoconductor este format din:
•
nodulul sinoatrial:-se află în peretele atriului drept, în vecinătatea orificiului devărsare al venei cave
superioare;frecvenţa descărcărilor este de 70-80/min;-conduce activitatea cardiacă.
nodulul atrioventricular:-se află în partea inferioară a septului interatrial şi setermină în septul

interventricular;-frecvenţa descărcărilor este de 40/min;funcţionează permanent şi în paralel cu
nodululatrioventricular.
fasciculul Hiss:-pleacă din nodul atrioventricular;-se împarte în 2 ramuri care coboară în ventricule
şiformează reţeaua Purkinje;-frecvenţa de descărcare este de 25/min.Proprietăţile
miocardului1.Automatismul(ritmicitatea) reprezintă capacitatea celulelor miocardice de a se contracta
ritmic datorită impulsurilor primitede la celulele ţesutului nodal.Activitatea cardiacă este condusă de
nodulul sinoatrial.Dacăacest nodul este distrus centrul de comandă este preluat denodulul
atrioventricular.Dacă şi acest nodul este distrus,centrul de comandă este preluat de fasciculul
His.2.Conductibilitatea constă în conducerea potenţialului deacţiune de la centrul de comandă în
întregmiocardul.Potenţialul de acţiune parcurge următorul traseu:AtriiNodulul sinostrial Nodulul
atrioventricular
Fasciculul Reţeaua Celule miocardiceHis Purkinje contractile ventriculare3.Excitabilitatea este

proprietatea celulelor miocardice înrepaus de a răspunde la stimuli prag printr-un potenţial
deacţiune.4.Contractilitatea este proprietatea miocardului de a răspundela acţiunea unui stimul prin
modificări ale dimensiunilor şi atensiunii.Forţa de contracţie este mai mare în ventricule decât în atrii,iar
ea este mai mare în ventriculul stâng.Contracţiile miocardului se numesc sistole, iar
relaxărilediastole.Ciclul cardiac:este format dintr-o sistolă şi diastolă;-are durată de 0,8 s pt. 70
contracţii/min;-creşterea ritmului cardiac peste 70 contracţii/min se numeştetahicardie(factori care
influenţează: căldura, adrenalina,noradrenalina, influenţe simpatice);-scăderea ritmului cardiac sub 70
contracţii/min se numeştebradicardie(factori ce influenţează:frigul, acetilcolina,
influenţeparasimpatice).Atrii:
sistola atrială-durează 0,1 s;-determină trecerea sângelui din atrii în ventricule;
diastola atrială-durează 0,7 s;-urmează după sistola atrială;

Start Free Trial
Cancel Anytime.
Ventricule:
sistola ventriculară-durează 0,3 s;-urmează după sistola atrială;-se închid valvele atrioventriculare dintre
atrii şi ventricule;-se deschid valvele semilunare de la baza aortei şi artereipulmonare;-sângele este
evacuat din ventricule în vasele mari desânge.
diastola ventriculară-durează 0,5 s;-urmează după sistola ventriculară;-se închid valvele semilunare care
împiedică reîntoarcereasângelui în ventricule;-se deschid valvele atrioventriculare.
diastola generală-durează 0,5s;-atriile şi ventriculele se relaxează,-durează de la sfârşitul sistolei

ventriculare până la începutul unei sistole atriale din ciclul cardiac următor.Inima nu oboseşte
deoarece:-într-un ciclu cardiac durata diastolei este mai mare decât ceaa sistolei;-existenţa diastolei
generale;-miocardul nu funcţionează prin „datorie de O2”, deoareceaportul de O2 este crescut în timpul
diastolei.PARAMETRII FUNCŢIONALI AI ACTIVITĂŢII CARDIACE1.Frecvenţa cardiacă-reprezintă nr. de
contracţii ale inimii pemin.2.Debitul sistolic(Ds)-cantitatea de sânge expulzat deventricule la fiecare
sistolă(70-90ml).
3.Debitul cardiac(Dc)-cantitatea de sânge expulzată de inimă într-un min;reprezintă produsul dintre

debitul sistolic (Ds) şi frecvenţacardiacă(Fc) pe min.Dc=Ds xFc=80x70=5,6 lDebitul cardiac creşte în
timpul efortului muscular, al sarcinii,al febrei şi scade în timpul somnului.4.Tensiune(presiune) arterială-
reprezintă forţa exercitată decătre coloana de sânge asupra pereţilor vaselor de sânge princare circulă.-
se măsoară la nivelul arterei brahiale cu ajutorultensiometrului, în condiţii de repaus şi relaxare;-are o
valoare maximă(sistolică) de 120-140mmHg;-are o valoare minimă (diastolică) de 70-80mmHg;-
creşterea tensiunii arteriale peste valori normale se numeştehipertensiune,iar scăderea hipotensiune;-
valorile normale ale celor 2 presiuni cresc odată cu vârsta.5.Pulsul arterial-este rezultatul undei
determinată de distensiapereţilor aortei, ca urmare a evacuării bruşte a sângelui dinventriculul stâng;-
este perceput când se comprimă o arteră pe un plan osos;-infromează asupra frecvenţei şi ritmului
cardiac.
CIRCULAŢIA MARE ŞI MICĂ
Sângele parcurge în sistemul circulator 2 circuite:circulaţiasistemică(marea circulaţie) şi circulaţia

funcţională aplămânului(mica circulaţie).
Marea circulaţie
-începe în ventriculul stâng, prin artera aortă, caretransportă sângele cu oxigen şi substanţe nutritive
spre ţesuturi şiorgane;-la nivelul capilarelor din ţesuturi sângele cedează oxigenul şinutrimentele şi se
încarcă du dioxid de carbon şi produşirezultaţi în urma arderilor celulare pe care îi aduce la inimă înatriul
drept prin cele 2 vene cave.ventriculul stâng artera aortă ţesuturi vene cave atriul dreptO2 Co2Mica
circulaţie-începe în ventriculul drept, prin trunchiul srtereipulmonare care transportă sânge încărcat cu
dioxid de carbonspre plămâni;-trunchiul pulmonar se împarte în cele 2 artere pulmonare carese ramifică
în interiorul fiecărui plămân;-la nivelul capilarelor alveolare sângele cedează dioxidul decarbon care este
eliminat prin expiraţie în mediul aerian şi se încarcă cu oxigen;-sângele cu oxigen este preluat de la
nivelul alveolelor pulmonare, prin venele pulmonare şi trasnportat în atriul drept.ventriculul artera
pulmonară plămâni vene pulmonaredrept Co2 O2atriul stâng
NOŢIUNI ELEMENTARE DE IGIENĂ ŞI PATOLOGIE ASISTEMULUI CIRCULATOR
BOLICAUZESIMPTOMEPREVENIRE
-respectareaunui regimechilibrat deactivitate şiodihnă;-evitareaconsumuluiexagerat dealcool,

tutun,cafea,condimente;-evitarea totalăa drogurilor;-evitareasedentarismuluişiasupraalimentaţiei;-
practicareaexerciţiilor fizice;-efectuarea deexcursii,plimbări,drumeţii.
CardiopatiaIschemică-
afecţiunecardiacăprovocată descădereavascularizaţieiinimii-ateroscleroza;-consummare degrăsimi;-

spasm;-compresie;-dureri înregiuneainimii;-senzaţiadeconstricţie.
Hemoragiile
-scurgeri desânge în afarasistemuluivascular.Hemoragii interne-ieşiresângelui înţesuturi saucavităţi

alecorpului.Hemoragiiexterne-ieşireasângelui laexteriorulcorpului.-traumatisme;-leziuni;-
boliinfecţioasesau alergiceale vaselor de sânge;-paloare;-hipotensiune;-accelerareapulsului şi
arespiraţiei;-transpiraţie;senzaţia desete.
Leucemii
-boliale sângeluicaracterizate prin-activitateaanormală şiexcesivă a-febră;-hemoragii;

creşterea nr.leucocitelor ţesuturilor care daunaştereleucocitelor -anemie;-sângerăride gingii,de nas;-
splina şificatul semăresc.
Anemii
-stăripatologicecaracterizate prinscăderea nr. dehematii şihemoglobinei dinsânge-infecţioase;-

parazitare;-toxice;-răni;-accidente;-sarcinaextrauterină;-avorturi.-paloareapielii;-slăbiciune;-ameţeală.
RESPIRAŢIA
Respiraţia este procesul prin care la nivel celular au loc, înprezenţa oxigenului, procese de oxido-
reducere a substanţelor organice, cu eliberare de energie, dioxid de carbon şi apă.Totalitatea organelor
prin care se face schimbul de gaze dintreaerul atmosferic şi organism, alcătuiesc sistemul
respirator.Sistemul respirator se compune din:
plămâni
căi respiratorii:fose nazale, faringe, laringe, trahee, bronhiiprincipale.

Start Free Trial
Cancel Anytime.
Alveolele pulmonare sunt unităţile funcţionale ale plămânilor, lanivelul lor realizându-se schimburile
gazoase respiratorii.
VENTILAŢIA PULMONARĂ
Este procesul prin care se realizează schimbul de gazerespiratorii dintre organism şi mediu.Cele 2
etape:inspiraţia şiexpiraţia.
Inspiraţia
este un proces activ şi are ca rezultat mărireavolumului cutiei toracice prin contracţia muşchilor
intercostaliexterni şi a diafragmei.Plămânii urmează mişcările cutiei toracice,prin intermediul pleurei şi
se dilată.Presiunea intrapulmonarăscade cu 2-3mmHg faţă de presiunea atmosferică, iar aerul intră în
plămâni. În condiţii de efort fizic, inspiraţia devine forţată, în care intervinmuşchi inspiratori
accesori(auxiliari):pectorali,sternocleidomastoidieni, dinţaţi.
Expiraţia
este un proces pasiv, care se realizează prin relaxareamusculaturii respiratorii.Cutia toracică şi plămânii
revin la volumuliniţial.Presiunea aerului din plămâni creşte cu 2-3 mmHg, faţă decea atmosferică şi aerul
este eliminat la exterior. În condiţii de efort fizic, expiraţia este un proces activ, serealizează prin
contracţia muşchilor accesorii:abdominali,intercostali interni.
VOLUME ŞI CAPACITĂŢI RESPIRATORII
Volumele respiratorii variază în funcţie de sex, vârstă, dezvoltarefizică şi se măsoară cu ajutorul

aparatului numit spirometru.
Volumul curent –V.C=500ml aer-reprezintă volumul de aer care pătrunde în plămâni în cursul unei
inspiraţii de repausşi este eliminat printr-o expiraţie de repaus;
Volumul inspirator de rezervă-V.I.R.=1500ml aer-reprezintăvolumul suplimentar de aer care pătrunde în

plămâni întimpul unei inspiraţii forţate, care urmează după o inspiraţiede repaus;
Volumul expirator de rezervă-V.E.R=1500 ml aer-reprezintăvolumul suplimentar de aer care este

eliminat din plămâni înurma unei expiraţii forţate, care urmează după o expiraţie derepaus;
Capacitate vitală-C.V-reprezintă volumul maxim de aer cepoate fi scos din plămâni printr-o expiraţie
forţată efectuatădupă o inspiraţie maximă;C.V.=V.C+V.I.R+V.E.R
•
Volumul rezidual-V.R=1500 ml aer –reprezintă volumul deaer care rămâne permanent în plămâni şi care
nu poate fieliminat decât prin deschiderea cutiei toracice;
Capacitatea pulmonară totală-C.P.T-reprezintă volumul deaer cuprins în plămâni la sfâşitul unei inspiraţii
maxime.C.P.T=C.V+V.RC.P.T reprezintă suma tuturor volumelor respiratorii,
adică:C.P.T=V.C+V.I.R+V.E.R+V.R
Debitul ventilator de repaus reprezintă cantitatea de aer care pătrunde în plămâni într-un min. în
condiţii de repaus.Debitul ventilator de repaus=Volumul curent(V.C)x frecvenţarespiratorie.
Frecvenţa respiratorie, în stare de repaus este de 16respiraţii/min la bărbaţi şi 18 respiraţii /min la

femei.
SHIMBURILE DE GAZE RESPIRATORII ŞI TRASNPORTULACESTORA
Schimburile gazoase respiratorii cuprind 3 etape:1.
Etapa pulmonară
presupune schimbul de gaze respiratorii dintreaerul din alveolele pulmonare şi sângele din capilare.Se
desfăşoară
la nivelul membranei alveolo-capilare, formată din:endoteliu capilar,interstiţiu pulmonar, epiteliu

alveolar şi surfactant(lichidtensioactiv).Se face datorită diferenţei de presiune parţială agazelor
astfel:GazulAer alveolarSânge capilar Oxigen100mmHg..............................-40mmHgDioxid de
carbon40mmHg................................-47mmHgCu alte cuvinte, oxigenul va trece din aerul alveolar în
sângelecapilar, iar dioxidul de carbon se va deplasa din sângele capilar înaerul alveolar.2.
Etapa sangvină
, presupune trasnportul gazelor respiratorii prinsânge.Transportul oxigenului se face sub 2 forme:-

dizolvat înplasma sangvină;-sub formă de combinaţie cu hemoglobina,
numităoxihemoglobină(combinaţie labilă), în cea mai mare parte.Transportul dioxidului de carbon se
face astfel:-dizolvat în plasma sanguină;-sub formă de combinaţie labilă cu hemoglobina,
numităcarbohemoglobină;-sub formă de bicarbonaţi de sodiu şi potasiu.3.
Etapa celulară
(tisulară) constă în schimbul de gaze dintresângele capilar şi celule, prin intermediul lichidului
interstiţial,astfel:
•
Oxigenul trece din capilarele sangvine, de la o presiunemare, în lichidul interstiţial şi de aici în celule,
undepresiunea este mai mică.
Dioxidul de carbon va trece din celule, unde presiunea estemai mare, în lichidul interstiţial şi de aici în
capilarele desânge, unde presiunea este mai mică. În celule, la nivelul mitocondriilor au loc procese
oxido-reducătoare,prin care substanţele organice sunt oxidate, rezultând dioxid decarbon, apă şi
energie.
NOŢIUNI ELEMENTARE DE IGIENĂ ŞI PATOLOGIEBOLICAUZESIMPTOMEPREVENIREGripa
Boală infecto-contagioasăprodusă devirusul

gripalFebră,inflamaţiacăilor respiratoriisuperioare,durerimusculare,dureri de
cap,insomnii,tulburăridigestive.-călireaorganismuluipt. mărirearezistenţei la îmbolnăviri;-evitareafrigului
şi aaglomeraţiilor;-purtarea unei îmbrăcăminţiadecvatetemperaturiiexterne;-evitareafumatului activsau
pasiv;-practicarea
Fibrozapulmonară
-dezvoltareaexagerată aţesutuluiconjunctiv dinparenchimulpulmonar Iradiereaterapeuticăpentu

tumorimeligne saudupă bronşităcronică, TBC,silicoză.Sclerozareaţesutuluipulmonar
şiinsuficienţărespiratorie şicardiacă
sportului;-alimentaţiabogată învitamine.
Emfizempulmonar
-acumularea deaer în ţesutulpulmonar interstiţial-uneleprofesii(sticlari,instumentişti,suflători)-

bolicronice:bronşite,TBC;Dilatareaalveolelor,scădereaelasticităţiipulmonare,creştereavolumului deaer
rezidual,tuse, cianoză,torace cuaspectglobulos
EXCREŢIAExcreţia
este procesul prin care apa, substanţele nefolositoare şicele în exces se elimină din organism, sub formă
de urină.
Sistemul excretor
este format din:-rinichi-organele producătoare de urină;-căi urinare extrarenale:uretere, vezică urinară,

uretră.Formarea urinei are loc la nivelul nefronului, unitatea structurală şifuncţională a
rinichiului.Nefronul este format din:
corpuscul renal, alcătuit din:-capsula Bowmann;-glomerulul vascular;
Start Free Trial
Cancel Anytime.
•
tub urinifer, alcătuit din:-tub contort proximal;-ansa Henle;-tub contort distal.
FORMAREA URINEI
Formarea urinei cuprinde 3 etape:ultrafiltrarea glomerulară,reabsorbţia tubulară şi secreţia tubulară.1
.Ultrafiltrarea glomerulară
, se realizează la nivelul corpuscululuirenal şi constă în trecerea plasmei sangvine prin membrana

filtrantă în tubul urinifer.Membrana filtrantă este formată din: endoteliul capilarelor glomerulului,
membrana bazală a endoteliului şi epiteliul Bowmann.Ultrafiltrarea glomerulară se realizează prin
mecanisme pasive:difuziunea şi osmoza. În urma procesului de ultrafiltrare glomerulară rezultă
urinaprimară(ultrafiltratul glomerular), care este o plasmădeproteinizată(fără proteine).Urina primară
trece mai departe întubul urinifer.Rata filtrării glomerulare este capacitatea de filtrare a celor 2 rinichişi
are o valoare de 125ml/min, deci 180l/24 ore.2.
Reabsorbţia tubulară
Este procesul prin care substanţele utile din urina primară, trec dintubul urinifer în capilarele
peritubulare(capilarele care înconjoarătubul urinifer).Se face în două moduri:
activ(cu consum de energie), prin care suntrecuperate:glucoza, aminoacizii, vitaminele B12 şi C,ioni
deNa
,K
, fosfaţii, sulfaţii.
pasiv(fără consum de energie), când sunt recuperate :apa,ureea şi Cl
.3.
Secreţia tubulară
Este procesul invers celui de reabsorbţie, prin care sunttransportate anumite substanţe toxice din
capilarele peritubulare îninteriorul tubului urinifer.Se realizează în 2 moduri:
activ, pt. ionul de H
+
, ionul de K
, acidul uric şi unelemedicamente(penicilina).
pasiv, pt. amoniac şi uree. În urma realizării celor 3 etape se formează urina finală.Urina finală conţine:
95%apă;
5% substanţe dizolvate dintre care 2% săruri minerale:cloruri,sulfaţi, fosfaţi, carbonaţi şi 3%substanţe

organice:uree, aciduric,creatinină.Urina finală, la un om sănătos nu conţine niciodatăglucoză.Glucoza
este prezentă doar în urina persoanelor bolnavede diabet.
Diureza
reprezintă cantitatea de urină eliminată în 24 ore şi esteinfluenţată de cantitatea de lichide ingerate.
ELIMINAREA URINEIMicţiunea
este procesul de eliminare a urinei depozitate învezica urinară.
Urina finală formată la nivelul nefronilor, se scurge prin căileintrarenale, apoi ajunge la bazinet şi de aici
prin uretere în vezicaurinară.Micţiunea este un act reflex, declanşat de acumularea a 150-200ml de
urină în vezica urinară.
Stimularea sistemului nervos simpatic, are ca efectrelaxarea muşchiului vezical, scăderea

presiuniiintravezicale şi contracţia sfincterului vezical intern.Înconsecinţă, simpaticul inhibă micţiunea.
Stimularea sistemului nervos parasimpatic, are ca efectcontracţia muşchiului vezical şi relaxarea

sfincterului vezicalintern.Stimularea parasimpaticului permite eliminarea urineidin vezica urinară.
Scoarţa cerebrală controlează sfincterul vezicalextern(striat).De aceea micţiunea poate fi amânată

pânăcând condiţiile permit realizarea acestui proces.
NOŢIUNI ELEMENTARE DE IGIENĂ ŞI PATOLOGIEBOLICAUZESIMPTOMEPREVENIRECistita
-inflamareaacută a mucoaseivezicii urinareInfecţiimicrobieneprovenitede larinichi saude

lauretere;Dureri la nivelulvezicii urinare,urinări dese şidureroase,hematurie(sânge în urină),
urinătulbure.-regim igienic deviaţă;-păstrareaigieneicorespunzătoare;-evitareaexpunerii îndelungate
lafrig, în special azonei renale;
Nefrita
-inflamareaacută sau cronicăa ţesutului renalinterstiţialInfecţiimicrobiene sauvirale;Dureri

lombare,febră,hipertensiunearterială,
edeme. tulburăriurinare.-evitareaabuzului demedicamente;
Glomerulonefrită
-inflamareabilaterală aglomerulilor renaliOriginemicrobiană alergicăsau toxică;Dureri lombare,astenie,

cefalee,hipertensiune.
2.3.FUNCŢIA DE REPRODUCERE
Reproducerea este o proprietate fundamentală a organismului carese realizează prin participarea a 2

indivizi de sex diferit.Gonadele (ovarele şi testiculele) au funcţia de a produce
celulesexuale/gameţi(ovule sau spermatozoizi), cât şi de a secretahormoni sexuali care asigură condiţii
pt. reproducere.
SISTEMUL REPRODUCĂTORSISTEMUL REPRODUCĂTOR FEMININ

Componente:-organe genitale interne;-organe genitale externe.Organele genitale interne sunt :-
ovarele;-trompele uterine;-uterul;-vaginul.a.Ovarele-gonadele feminine:-sunt situate în pelvis;
-sunt organe pereche;-sunt formate din 2 zone: medulară-cu ţesut conjunctiv, vase, nervişi corticală-în
care se află foliculii ovarieni în care se dezvoltăovocitul;Ciclul ovarian-durează 28 de zile şi are 3 faze:-
faza foliculară-constă în creşterea şi maturarea unui folicul ovarian;-ovulaţia-constă în ruperea foliculului
ovarian matur şi expluzareaovocitului II, captat de trompa uterină;-faza luteală-constă în transformarea
foliculului ovarian, care arealizat ovulaţia, în corp galben(care secretă hormonii estrogeni
şiprogesteron).Dacă ovulul nu a fost fecundat, corpul galben dănaştere corpului alb(zonă
cicatriceală).b.Trompele uterine-conducte pereche:-situate între ovare şi utere;-rol:captează şi conduc
spre uter ovulul expulzat.c.Uterul-organ cavitar, nepereche;-situat în pelvis-între vezica urinară şi
rect;Ciclul uterin-durează 28 de zile, se suprapune peste ciclul ovarianşi are 3 faze:-faza menstruală-
durează 3-4 zile în care se elimină stratulsuperficial al mucoasei uterine împreună cu o anumită cantitate
desânge;-faza proliferativă-între a 4-a şi a 14-a zi în care are loc îngroşareamucoasei uterine;-faza
secretorie-durează de la a15-a zi până la apariţia unei noimenstruaţii.Mucoasa uterină este pregătită pt.
nidaţie.
Start Free Trial
Cancel Anytime.
d.Vaginul –organ cavitar;-se găseşte în continuarea uterului.
Organele genitale externe
-vulva cuprinde labiile mari, muntele luiVenus, labiile mici, clitorisul, orificiul vaginal.
Funcţiile ovarelor
Ovarele au funcţie mixtă:exocrină şi endocrină.1.Funcţia exocrină-ovogeneza-constă într-o succesiune

demodificări pe care le suferă ovogonia(celulă nediferenţiată) până laformarea ovocitului II.În timpul
ovulaţiei, foliculul ovarian matur expulzează ovocitul de ord.II care este captat de
trompauterină.Ovocitul II se transformă în ovul.În treimea superioară atrompei uterine are loc
fecundaţia.Fecundaţia constă în unirea spermatozoidului cu ovulul, rezultândcelula-ou(zigotul).Ovulul
este celula sexuală feminină, haploidă(cu un set decromozomi).Toate ovulele conţin cromozomul de sex
X.2.Funcţia endocrină –constă în secreţia de hormoniovarieni:estrogeni şi progesteron.
SISTEMUL REPRODUCĂTOR MASCULIN
omponente
:-organe genitale interne;-organe genitale externe.
Organele genitale interne
sunt:-testiculele;
-căi spermatice;-glande anexe.a.Testiculele-gonadele masculine:-sunt situate în scrot;-sunt organe

pereche;-sunt formate din lobuli cu tubi seminiferi contorţi-în care sefromează spermatozoizii(gameţi
masculini) şi celule interstiţialeLeydig care secretă hormonii androgeni.b.Căile spermatice-sunt
intratesticulare şi extratesticulare.Căile intratesticulare sunt:tubii drepţi, reţeaua testiculară.Căile
extratesticulare sunt:canale eferente, canalul epidimar,canalul deferent, canalul ejaculator, uretra(cale
urogenitală pentrueliminarea urinei şi a lichidului seminal).c.Glandele anexe sunt:veziculele seminale şi
prostata.Veziculele seminale:-sunt glande pereche;-sunt situate posterior de vezica urinară;-secretă un
lichid cu rol de trasportor şi ca mediu nutritiv pt.spermatozoizi.Prostata:-este situată sub vezica urinară;-
secretă un lichid cu rol de trasportor şi ca mediu nutritiv pt.spermatozoizi.
Organul genital extern
-penisul –este organ genital şi urinar.
Funcţiile testiculelor
Testiculele au funcţie mixtă:exocrină şi endocrină.1.Funcţia exocrină-spermatogeneza-constă într-o

succesiune demodificări pe care le suferă spermatogonia(celulă nediferenţiată)până la formarea
spermatozoizilor.Spermatozoidul este celulă sexuală masculină, haploidă(cu un setde
cromozoi).Spermatozoizi sunt de 2 tipuri, după cromozomii de sex pe care îiposedă:22+X sau
22+Y.2.Funcţia endocrină-constă în secreţia de hormoniandrogeni:testosteronul.
SĂNĂTATEA REPRODUCERIISănătatea reproducerii

implică o viaţă sexuală în siguranţă,posibilitatea de a procrea, precum şi libertatea de a hotărâ când,dacâ
şi cât de des doresc să se procreeze.
Planificarea familiară
reprezintă capacitatea persoanei sau acuplului de a anticipa şi de a avea nr. dorit de copii, la
momentulales şi la intervale de timp între naşteri, pe care le hotărăscsinguri.Acest lucru se poate
îndeplini prin folosirea metodelor contraceptive şi prin tratamentul infertilităţii involuntare.Obiectivele
serviciilor de planificare familială:-abilitatea individului/ cuplului de a decide dacă şi când să aibăcopii;-
prevenirea sarcinilor nedorite, avortului şi abandonului de copii;
-asigurarea utilizării corecte a contraceptivului ales;-prevenirea infecţiilor cu transmitere sexuală(ITS);-

prevenirea şi depistarea precoce a cancerului de col uterin şi desân;-păstrarea calităţii vieţii de cuplu.
Concepţia
-se realizează în perioada de maturitate sexuală a celor 2 sexe:-în ziua a 14-a a ciclului ovarian are loc
ovulaţia;-ovocitul II ajunge din ovar în pavilionul trompei uterine unde are locfecundaţia;-se formează
zigotul care începe să se segmenteze în timp ceparcurge trompa uterină(72 ore).
Sarcina
:-în uter, zigotul îşi continuă segmentarea încă 3 zile, după care sefixează în mucoasa uterină-nidaţia;-din
zigot se formează embrionul care din luna a 3 devine fât cecreşte şi se dezvoltă până la sfârşitul lunii a
noua de sarcină;-schimburile nutritive dintre mamă şi fât se realizează prinintermediul placentei şi al
vaselor ombilicale;Sexul copilului este determinat de tipul de spermatozoid carefecundează ovulul.Dacă
spermatozoidul are heterozomul X, copilulva fi fată.Dacă spermatozoidul are heterozomul Z, copilul va fi
băiat.
Naşterea
-constă în expulzia fâtului la sfârşitul celor 9 luni dedezvoltare intrauterină.
Contracepţia
-constă în aplicarea unor metode de împiedicare aconcepţiei.
Metodele temporare de contracepţie sunt:-contraceptivele orale;-contraceptivele de

barieră:prezervativele, diafragma, spermicidele;-steriletul;-injecţiile cu progesteron sau implanturile
subdermice hormonale;-metoda calendarului;-metoda temperaturii bazale.Metode definitive de
contracepţie(sterilizarea) sunt:-legarea trompelor uterine;-histerectomia;-vasectomia.
NOŢIUNI ELEMENTARE DE IGIENĂ ŞI PATOLOGIEBOLICAUZESIMPTOMEPREVENIREANEXITA
-inflamaţiatrompei uterineşi a ovarului-infecţii cubacterii;-avorturi;-naşteri;-lipsa de igienă.-dureri

înabdomen;-febră;-secreţievaginală;-pierderi desânge prinvagin.-evitarea uneivieţi sexualedezordonate,
arelaţiilor sexuale întămplătoareşi neprotejate;-evitareaexpunerii lafrig;
Adenomul deprostată
-tumorăbenignă ce se-tulburări demicţiune;
Start Free Trial
Cancel Anytime.
dezvoltă peprostată;-apare la 60%dintre bărbaţiimai în vârstăde 50 de ani-greutate laurinat;-dureri

înperineu;-infecţii urinare;-dereglări aleactivităţiisexuale.-respectarearegulilor deigienă intimă.

Materie Biologie de Clasa A XI-a

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Materie Biologie de Clasa A XI-a

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ANATOMIE ŞI FIZIOLOGIE UMANĂ1.

ALCĂTUIREA CORPULUI UMANTOPOGRAFIA ORGANELOR ŞI A

sunt unităţi morfologice care îndeplinescfuncţiile organismului: de relaţie, de nutriţie şi de reproducere.

este alcătuit din 2 părţi:-craniană, corespunzătoare neurocraniului(cutia craniană);-facială,

prezintă 2 părţi:-posterioară-nucală(ceafa);-anterioară-gâtul propriu-zis;

este format din:-torace-cavitatea toracică;-abdomen-cavitatea abdominală;-pelvis-cavitatea

sunt alcătuite din:-centuri;-porţiuni libere.

The world’s largest digital library

Start Free Trial

sunt alcătuite din:-

care leagă membrele superioare de trunchi;-

are 3 segmente:braţ, antebraţ şi mâna.

sunt alcătuite din:-

care leagă membrele inferioare de trunchi;-

are 3 segmente:coapsa,gamba şi piciorul.

PLANURI ŞI RAPORTURI ANATOMICE ALE CORPULUI UMAN

Corpul uman este tridimensional, străbătut de 3 axe şi 3 planuri.

corespund dimensiunilor spaţiului şi se întretaie în unghidrept.

la om (în lungimea corpului)

Axul sagital-anteroposterior(al grosimii corpului)

Axul transversal-orizontal(al lăţimii corpului)

corpului uman trec prin câte două axe.

Planul sagital, vertical

Planul transversal, orizontal

2.FUNCŢIILE FUNDAMENTALE ALE ORGANISMULUI UMAN2.1.FUNCŢIILE DE RELAŢIESISTEMUL

se face din punct de vederetopografic şi funcţional.

Din punct de vedere topografic

, sistemul nervos se clasifică în:1.

SISTEM NERVOS CENTRAL-NEVRAX SAU AXCEREBROSPINAL

, este format din:encefal şi măduva spinării.a)

(localizat în cutia craniană) este alcătuit din:-

puntea lui Varolio;

SISTEM NERVOS PERIFERIC

, este format din

alcătuiţi din prelungirile neuronale, suntreprezentaţi de:-

, în număr de 12 perechi, sunt senzitivi, motorişi micşti;-

, în număr de 31 perechi, sunt micşti.

-ganglioni spinali;-ganglioni cranieni;-gangliono vegetativi.

II Din punct de vedere funcţional,

sistemul nervos se clasifică în.

1.SISTEM NERVOS SOMATIC-AL VIEŢII DE RELAŢIE

careasigură activitatea motorie somatică şi sensibilitatea senzitivo-senzorială în funcţie de condiţiile

2.SISTEM NERVOS VEGETATIV(SNV)

, coordonează activitateaorganelor interne(viscerelor), în condiţii diferite de viaţă.SNV are 2

, intervine în condiţii obişnuite de viaţă,-

, intervine în condiţii neobişnuite, periculoase.

SISTEMUL NERVOS SOMATICFUNCŢIA REFLEXĂFuncţia reflexă

se realizează prin substanţa cenuşie a sistemuluinervos.Distribuţia substanţei cenuşii în sistemul nervos

2 coarne laterale, ce conţin neuroni vegetativi:visceromotori şiviscerosenzitivi.-În

, substanţa cenuşie este dispusă la interior,fragmentată în nuclei:motori, senzitivi, vegetativi şi proprii.-

la interior-nuclei de substanţă cenuşie.-În

, substanţa cenuşie formează:-la exterior-scoarţa cerebrală(cortexul cerebral);-la interior –nucleii

Componentele arcului reflexReceptor

Start Free Trial

exteroceptorii sunt situaţi spre periferiaorganismului şi primesc informaţii din mediulextern;

proprioceptorii sunt localizaţi în muşchi, tendoane,articulaţii, periost(membrană conjunctivă aoaselor),

interoceptorii(visceroceptorii) sunt situaţi în pereţiiorganelor interne(viscerelor) şi primesc informaţiidin

După natura agentului excitant

osmoreceptori(pt. presiune osmotică);

termoreceptori(pentru diferenţe de temperatură)

După viteza de adaptare

fazici-activitate creşte la aplicarea stimulului şi scade lamenţinerea stimulului;

tonici-activitate constantă pe durata aplicării stimulului.-