Metode de combatere a aentilor patogeni: chimioterapia, antibioterapia si imunoterapia

o Un rol important in raspandirea formelor rezistente microbiene il are contactul

populatiei u mediile infectante.

Medicul este supus unei infectii exogene(gripa,hepatita epidemica,etc.) sau endogene

(prezenta florei microbiene bogata in cb care poate deveni patogena).

- Transmiterea bolilor infectioase este influentata de o serie de factori dupa expunerea la

ag microbieni:
o Virulenta ag infectios
o Doza agent transmis
o Rezistenta naturala a gazdei la microbi
- Controlul infectiei implica:
o Eliminarea dozei agentilor infectiosi/reducerea lor
o Cresterea rezistentei gazdei la agenti infectiosi
o Aceste se aplica celor doua directii primare de transmitere a bolii in stomato:
 Transmiterea de la medic la pacient si personal
 Transmiterea de la pacient la pacient

Pastrarea sanatatii poate fi facuta prin igiena, dieta, medicina naturista, ce e la fel de important ca
terapia afectiunilor patologice

Unitul dentar

- Are tuburi care nu permit accesul dezinfectantelor, dezvoltandu-se colonii bacteriene

- Alimentarea directa de la sursa de apa nu permite introducerea unei subst dezinfectante
pe aceste tuburi
- Piesele de mana prezinta in unele locuri retentii pentru flora
- Turatiile mari determina o imprastiere masiva a microbilor
- Folosirea anesteziei prin injectie creste riscul de hepatita B
- Lingurile de A -> posibila cale de transmitere a infectiei
- Prosopul este un rezervor de microbi

Campul operator

- Particularitati cb si raporturile ei cu echipa stoma

o Cb – rezervor major de microbi
o In cabinet se executa tratamentul unor leziuni inflamatorii acute sau cronice
o Exista pacienti cu TBC, Lues, streptococice, gripale, HIV
o Degetele medicului pot fi contaminate cu saliva, sange, etc.

Terenuri speciale pentru virusi:

- Femei gravide – rubeola

- Sistem imunitar deficitar - herpes, varicela
- Boli transmisibile sexual – hepB, Sida
-

Virusi transmisi prin sange si derivate:

 - Derivate- instrumentar contaminat cu sange
- Exista 2 categorii
o Ce determina viremie infraclinica si de scurta durata
 Virusi cu poarta de intrare diestiva sau respiratorie
 Rubeola, rujeola, oreion, varicela, HepA
o Ce determina viremii prelungite
 hepB, antigenul Delta, HepC

Virusul HepB

- nr 1
- mai multe sute de milioane de oameni in lume
- nu numai prin sange, dar si prin mucoasa genitala si toate secretiile naturale
- infectia e frecvent polimorfa – de la forme inaparente la hepatita acuta
- gravitatea depinde de potentialul evolutiv cu risc crescut de instalare a hep cronice,
cirozei, cancer hepatic
- rezistenta
o foarte rezistent
o rezistent la eter 10%, caldura 12h la 56grade, la fierbere, clorurarea obisnuita a
apei, la uscare
- patrunderea in organism- percutan sau mucos
- incubatia – 2 saptamani la 6 luni, durata fiind invers proportionala cu doza infectanta
o contactul cu virus poate fi inaparenta sau este icter cu debut insidios, febra,
artralgii, cefalee, rash
o hepatita fulminanta corespunzatoare necrozei masive a hepatocitelor
 hep cronica, aproximativ 10% din infectiile cu virus B la drogati –
evolutie spre ciroza/cancer hepatic
- rezervoare umane de vir hepB
o pacienti bolnavi de hepB
o deficit imunitar
o multiple injectari parenterale
o politransfzionati si drogatii
o purtatori cronici sanatosi
- transmiterea virusului – parenteral(percutanat), prin mucoasa
o percutanat- prin sangele infectat cu HBV in timpul transfuziilor , prin ace incorect
sterilizate , prin leziuni cutanate minime, localizate mai ales la maini
o prin mucoasa – HBV prezent in secretii, lichide ale corpului – posibilitate de
contaminare prin mucoasa nazo-faringiana, genitala sau a conjunctivei orale

Virusul HIV

- HIV1 + HIV 2
- 2 proprietati – latenta si variabilitate
- HIV are o enzima (transcriptaza inversa) care transforma ARNul in AND pentru ca virusul
sa se integreze in genomul celulei pe care o infecteaza. Tinta retrovirusuui-limfocitul T4-
> compromiterea T4-> imunitate scazute -> infectii->moarte
- Cai de transmitere- conditii de transmitere
o Patrunderea virsului sa se faca direct in sg primitorului
o Sa fie contaminare masiva cu virus, nu in cantitate mica
- Cai de transmitere
 o Sexuala – 75% - prezent in sg, sperma
 Majoritatea homosexualilor
o Sanguina – 0.76%
 Prin transfuzii la hemofolii, politraumatizati, scozati;
 Drogati intravenos
 Personal care prezinta rani cutanate sau s-au intepat accidental
punandu-se in contact cu sg pacientului seropozitiv –
o Transplacentara – 20-25%
 Prin lapte, de aceea e recomandare ca mamele sero+ sa nu alapteze
- Rezistenta
o Foarte mare, rezistenta la UV,Gamma, termosensibil la 56grade timp de 30min
o Antiseptice pentru inactivarea acestuia – hipclorit de sodiu, glutaraldehida si
alcool etilic 70grade
- Manifestari clinice – 4 stadii

o Primo infectia
 Poate fi total asimptomatica / febra+transpiratii, astenie, ameteli, dureri
ale articulatiilor mari
 Sindrom mononucleozic ce corespunde fazei de viremie lenta a bolii
 Perioada de viremie fixeaza durata eolutiei bolii, care clasic se
desfasoara 8-12saptamani, dar uneori poate fi si foarte lunga.
 Bolnavii sunt sero-
o Perioada de lantenta clinica dar cu serologie +
 Purator asimptomatic seropozitiv
o Limfadenopatie persistenta generalizata
 Survine la 50% pac sero+
 Marirea de volum a gg limfatici, avand diametrul peste 1 cm, persistenti
mai mult de 3 luni , in diferite teritorii: cervical, laterocervical, axilar
o Manifestari evidente de sida
 Subgrupa A
 Simptome relevatoare deficitului imunitar: ameteli, diaree
prelingita, cb – candidoza persistenta, pe marginile lb – placa
alba ra delimitata – leucoplaia paroasa
 B
  Complicatii neurologice
 C+D
 Depresiune limfocitara existenta favorizeaza dezvoltarea
infeciiilor oportuniste si a proceselor tumorale

Infectii Pneumonie I.Virale Oculare, cerebrale,

parazitare pulmonare, digestive
Criptosporidioza intestinala Hepatice cutaneo-mucoase
cu diaree peste 3 saptamani severe, digestive,
pulmonare
Toxoplasmoza cerebrala Leucoencefalita
multifocala progresiva
I. Fungice Candidoze I.Bacteriene
Criptococoza cerebro- Cancere Sarcom Kaposi
meningeala, pulmonara sau
diseminata
Aspergiloza cerebrala sau Limfoame cerebrale sau
diseminata digestive
Hodking, carcinoame
epidermoide ale cb sau
canal anal
 E
 Evolutie mortala
 Boala poate evolua mai repede sau mai incet in fct de intervetia
unor factori favorizanti
o Varsta pac
o Modul de contaminare-
o Infectii asociate cu Herpes, Cytomegalus
o Malnutritia proteino-calorica
o Boli energizante
o Folosirea corticosteroizilor
- Dg serologic
o Testul Elisa – deceleaza ac serici si atesta ca sub + a avut contact cu HIV
o Western blot – de certitudine. Cert, dar costisitor
- In prezenta cancerului Kaposi bucal sau a unei leucoplzii paroase de pe marginile lb –
riscul contaminarii ramane mic, deoarece sg unui bolnav de SIDA contine o concentratie
de virusi mult scazuta comparativ cu HepB

Virusul Herpes Simplex

- Tip 1 – piele + mucaoasa bucala

- 2 – piele + mucoasa genitala
- Infectia este lozalizata
o Infectia primara cu tip 1 – la 1-3ani – neobservata in 90% cazuri, alteori gingivo-
stomatita cu febra, dureri in timpul alimentatiei
 Mucoasa eritematoasa si edematiata cu vezicule pe fata interna a
obrazuui, buze, val palatin, faringe, lb
- Adenopatie submandibulara sau cervicala
- Veziculele se rup si lasa ulceratii si roziuni inconjurate de haloi rosi viu
- Vindecare la 15 zile fara sechele
Moldalitati de transmitere a infectiei in stoma – doua cai in trei moduri
- Calea directa (contact cutanat) sau indirecta /aeriana
- Moduri: de la pacient la medic / medic -> pacient / pacient->pacient

Calea indirecta (aerocontaminarea)

- 1%
- Contaminarea aeriana spontana e data de microorganismele ce se gasesc in aer fixate pe
suporturi solide
- Contaminarea aeriana provocata se realizeaza prin norul dentar, ce se formeaza in
timpul utilizarii spray-ului de racire a instrumentarului rotativ cu turatie mare, a turbinei,
a aparatului de detartraj cu ultrasunete => se raspandeste catre cai aeriene
- Aerosolii sunt constituiti din
o Flora de baza exceptional patogena
o Flora accidentala variabila
- Cantitatea de particule care atinge alveolele pulmonare in timpul tratamentelor dentare
este determinata de
o Volmul de aer respirat/minut
o Distanta alveola- camp de lucru
o Cantitatea de apa folosita
o Cantitatea de metal fragementat
o Amplitudinea miscarilor respiratorii
- 2 moduri de transmitere prin cale aeriana:
o Interuman – pacient-> personal + personal->pac
o Transmisia de la pac la medic -> hepB, Legionella, pneumococ, Mycoplasma
o Transmisia directa aeriana medic-> pacient distinge 2 tipuri de risc – dupa
statutul imunitar si pacientul tratat. Daca pacientul nu este afectat imunitar-
riscuri – cele expuse. Daca e imunodeficitar – riscuri cumulate pe cele ale
pacientilor normali, dar cu manifestari clinice majore(Herpes, Cytomegalus,
pneumocystis,etc)
- 3 tipuri de pacienti:
o Normal imunologic – risc infectios de la stafilococ, levuri, microbacterii tipice
foarte rezistente
o Cu imunitate scazuta – sensibil la levuri, mycobacterii atipice si legionella,
stafilococ
o Pacienti “tarati” – alcoolici, tabagici, sensibili la anaerobi si stafilococ si
toxicomani expusi infectiilor cu levuri si stafilococ

Calea directa (cutanata/mucoasa)

- Atentia sportita vir HepB, Hiv, ce pot patrunde tegumentul sau mucoasa prin o solutie de
continuitate nu totdeauna vizibile
- Incidetele de inoculare se pot produce prin ranirea practicianului cu materiale utilizate si
infectate dar si proiectii septice in ochii si gura medicului -> HBV, infectii septice
- Riscul teoretic d econtaminare in fata unui bolnav atins de sida depinde de
o Modul de transmitere a virus
o Prezenta si oncentratia virus in sane dar si saliva in timpul de contact
- Riscul contaminarii accidentale cu HIV e mai mic de 1%
Asepsia – totalitatea masurilor si metodelor prin care se previne contaminarea unui obiect,
ogranism, substanta sau a unei incaperi dezinfectate in prealabil. E obtinuta prin sterilizare si
dezinfectie.

Sterilizarea – metoda care distruge toate formele vegetative si sporulate ale microbila de pe
suprafata sau interiorul unui corp, folosind mijloace fizice diverse.

Dezinfectia – operatia care inhiba sau omoara microbii si/sau inactiveazavirusurile de pe mediile
inerte utilizand procedee chimice.

Antisepsia – folosirea de mijloace chimice care inhiba sau omoara microbii patogeni si virusii, dar
substantele actioneaza pe materia vie- invelisurile orgsm sau in plagi.

Agenti fizici in ractica decontaminarii - pentru distrugerea ormelor vegetative si sporulate ale
microbilor de pe suprafata sau interiorul unui obiect, preparat, substanta.

Sterilizarea prin aer cald

- In pupinel
- 180grade timp de o ora
- Indicatii
o Instrumentar chirurgical metalic (pense, oglinzi, sonde, bisturiu, foarfece, clesti)
o Instrumentar endo
o Obiecte de sticla, portelan
o Pulberi, substante grase
- Contraindicatii
o Cauciuc
o Tesaturi si fibre de bumbac
o Seringi din metal si sticla
o Solutii apoase

Autoclavul

- Vapori sub presiune (caldura prin caldura umeda)

- 1 sau 2 atmosfere
- Apa distilata
- Indicatii
o Tot instrumentarul
o Coroziunea este prevenita prin adaugarea in apa a benzoat de
sodiu/ciclohexilaminei
- Autoclav
o Vertical – farmacii
o Vertical cu manta de abur – uscare rapida si completa a materialelor – pentru
truse de transfuzie, instrumentar metalic, obiecte din cauciuc, etc.
o Orizontal – intrusmentar
- Sterilizatorul cu vapori chimici (chemiclav)
o 132grade 20min
o Formaldehida
o Nu altereaza metalele
o Usuca bine
 o Pentru instrumentar endo si stomatologia conservatoare

Fierberea in ulei :

- 160grade 90min
- Pentru piesele de mana, dupa care se centrifugheaza
o Pentru piese de mana, freze, instrumente

Controlul sterilizarii

- Indicatori fizici+chimici
o Termometru, manometru, termograf, hipograf
o Chimici (pentru sterilizare princaldur) – modifica culoare cand se atinge punctul
de fuziune
o Dau info despre faptul ca s-a ajuns la temperatura dorita, dar nu arata cat timp a
ramas aceasta temperatura
- Biologici
o Tuburi cu fire de bumbac impregnate cu spori bacterieni si apoiuscate
o Fidelitate mare
- Se plaseaza in camera de sterilizat
- Exista factori care pot determina eficienta sterilizarii
o Eroarea operatorului
o Supraincarcarea aparatului
o Impachetarea incoreca a instrumentarului
o Defectarea aparatelor de sterilizat

Pregatirea materialelor pentru sterilizare

- Toate materialele contaminate vor fi decontaminate

o Scufundarea in solutie pentru fezinfectie
o Periaj
o Spalarea la jet abundent de apa pentru indepartarea urmelor de substanta
chimica
o Uscarea
o Asezarea instrumentelor
o Sterilizarea
o Depozitarea instrumentelor

Agenti chimici in decontaminare

- Antisepticul – actiunea asupra invelisurilor vii ale orgsm: tegumente, mucoase, plagi
- Dezinfectantul – pentru obiecte
- Se aleg solutii verificate si se mentine timpul de actiune
- Alcoolul etilic
o 70%
o 5min pentru efect bactericid
o Antiseptizarea tegumentelor, a mucoasei bucale, mainilor , deinzfectia
instrumentarului (asociere cu aldehidele)

Halogenii(iod, clor, etc)

- Iodul
 o Sub forma de iodofori – betadina, etc
o Ca dezinfectant pentru instrumentar de cauciuc si plastic
o Solutiile alcoolice de iod sunt iritante
o Benzina idata sunt folosite pentru degresarea pielii
o Iodoformul – antiseptic pentru plagile osoase deschide in cb
- Clorul
o Pentru irigarea plagilor infectate, anfractuase
o Inactivarea HBV si HIV
o Bactericid puterin si de durata
o Folosire pentru: natiseptizarea mainilor, irigarea plagilor, spalaturi bucale,
dezinfectia apei

Fenolii

- Hexaclorofenul
o Antiseptic pentru piele, efect bacteriostatic de durata
o Activ asupra gram+
- CHX
o Gram+ + gram-
o Antifungit limitat
o Nu omoara sporii , nici virusurile, toxicitate redusa
o Antiseptizarea tegumentelor si a plagilor infectate
o Spalaturi bucale
o In solutie de alcool pentru dezinfectia instrumentaruli

Sarurile metalelor grele

- Mertiolat de sodiu, merfen, mercasept

- Efect antimicrobian

Oxidanti

- Puternice impotriva anaerobilor

- Apa oxigenata
o Antiseptic in plagi, dezodorizant si hemostatic
o Perhidrol – indeparteaza tesuturile moarte din zone greu accesibile
o Perogenul- antiseptic pentru gargarisme sau plagi supurate, fetide
o Permanganatul de K – antispesia mucoaselor si dezinfectant pentru temomentre

Detergentii

- Liza membranelor celulare

- Antibicrobiana
- Provoaca umezirea suprafetelor, emulionare, spumare
- Actiunea antimirobiana antagonizata de lipide
- Detergentii anionici – actiune bactericida slaba, la gram+
o Pentru spalarea mainilor, tegumentelor, pentru curatarea instrumentarului
- Cationici -bactericide si bacteriostatice
o Clorura de benzalkoniu, bromura de cetilpiridina solutie – dezinfectant
instrumente, antiseptic pentru maini
- Amfolitici – bacteridic + fungicid
Aldehide

- Numai ca dezinfectante
- Aldehida formica si glutaraldehida – inactiveaza HBV
- Oxidul de etilen – sterilizarea instrumentarului
o Gaz toxic si inflamabil

Acizii

- Perborat ascorbic si peracetic – antiseptizarea mucoasei bucale inaintea punctilor

anestezice

Controlul eficientei agentilor chimici

- Testata prin antiseptograma tulpinilor microbiene izolate in sectoarele in care se aplica

substantele respective
- Dezinfectia limiteaza riscul infectios dar nu are siguranta sterilizarii prin caldura/oxid de
etilen

Tehnica dezinfectiei

- Intii dezinfectie imediata

o Introducerea instrumentelor murdare imediat dupa folosire intr-un recipient de
decontaminare
o Instrumentarul e spalt sub jet de apa si uscat
o Sterilizare prin agenti fizici / dezinfectie finala
o Dezinfectia finala- sterilizare la rece – se recomanda ultrasunet cu substanta
dezinfectanta – 10 ore instrumente inchise ermetic dupa care sunt spalate cu
apa sterile, uscate si aranjate in cutii

Metode combinate de decontaminare

- Asocierea de agenti chimici din aceeasi familie sau din clase diferite -> obtinerea unui
fenomen de sinergie
o Avantaje
 Largirea spectruui de actiune a substantelor
 Diminuarea concentratiei compusilor
 Diminuarea temperaturii de reactie
- Asocierea de agenti fizici la substantele chimice
o Ultrasunete/caldura + substante dezinfectante
o Dezinfectie prin imersie – cuva cu dezinfectant + ultrasunete - > reducerea
timpului de actiune a solutiei, eficacitate egala
o Termodezinfectia -> cu masini speciale -> instrumentele sunt introduse in
recipientul de decontamire, dupa ce au fost clatite cu apa

Indicatii de sterilizare si dezinfectie

- Instrumentarul pentru examen bucal, instrumentarul chirurgical, pentru extractie ,

instrumente metalice - > la autoclar sau aer cald
- Instrumentarul endo
o Curatire cu ultrasunete si sterilizare cu oxid de etilez
o Pupinel, autoclav
o Chemiclav
 - Piesele de mana – sterilizare prin Sterivit cu oxid de etilen
o de obicei se sterg mecanic cu etanol, se dezinecteaza prin vapori de
formaldehida
o intre pacienti – degresare cu neofalina apoi alcool sau spray dezinfectant
- seringile
o daca nu sunt de utilizare unica- la pupinel/autoclav
- materiale textile (campuri, comprese, mese, vata, galate, masti) – autoclav
- materiale de sutura
o matase- autoclav
o fibre de nylon – inchise industrial
- manusi de cauciuc – autoclav 20 min / deja sterilizate
- apa pentru interventii chirurgicale – autoclav/fierbere
- mase plastice, instrumente/pisee din cauciuc sau polivinil – dezinfectie cu
glutaraldehida, vapori de formaldehida sau oxid de etilen
- proteze chirurgicale – cloramina

Pentru inactivarea VHB

- folosirea materialelor de unica folosinta

- autoclav/pupinel dupa decontaminarea instrumentelor
- cand e folosita decontaminarea chimica
o curatirea atenta a instrumentelor
o folosirea a 2 produsi chimici
 hipoclorid de sodiu/glutaraldehida
o dupa decontaminare se realizeaza o sterilizare chimica in cutii metalice etanse ce
contin trioximetilen
- pentru mainile medicului – hipoclorit de sodiu/detergenti cationici

HIV

- inactiv de caldura 56grade 30min,

- nu se distrue prin frig si congelare
- curatare, decontaminaresterilizare la autoclav
- materialele termosensibile – curatare de resturi organice , dezinfectie apoi spalare cu
apa sterila
- pentru maini- alcool etilic 70%

Masurile de asepsie si antisepsie in stomato privesc:

- medicul si colaboratorii
- pacientul si campul operator
- cabinetul stomato si circuitul instrumentelor

Medicul si colaboratorii sai

- uniforma
o halat/costum din material sintetic, usor de spalat, nu trebuie imbracata peste
hainele de oras si trebuie sa aiba maneci scurte pentru ca:
 manecile se pot contamina cand practicianul atinge masa cu
instrumente, apoi se atinge de urmatorul pacient->contaminare
 o par stans sub boneta din panza, hartoe, fibre sintetice cu pantofi speciali
o pentru pacientii cu risc- > recomandat halate de unica folsinta
o in chirurgie orala/OMF-? Uniforma e inlocuita, peste ea imbracandu-se halat
steril cu maneci lungi cu rolde bariera in raspandirea bacteriilor din mediu
o imbracarea halatului steril
 dupa ce mainile sunt spalate cu sapul steril, antiseptic si apoi uscate
 se deschide halatul
 se imbraca cate o mana, fara a atinge fata externa a halatului de
imbracaminte
 asistenta incheie halatul
- masca
o protectie a mucoasei nazale,cb, cailor aeriene superioase si alveolelor
pulmonare
o 2 tipuri:
 Atasate la bluza
 Independente de bluza
 Se pot prinde numai in spatele urechilor si sunt pentru operatii
fara riscuri
 Altele se fixeaza la ceafa, au o camera respiratorie -> confort
respirator
 Masti conice – respiratie satisfacatoare, nu se umezesc la
interior, eficacitate pe perioada lunga de timp
o Cerinte
 Acoperirea gurei si nasului
 Etanseitate maxima
 Aerul sa nu scape si sa nu intre pe la nivelul obrajilor
o Mastile din panza, bumbac -opresc 50%, cele sintetic 65%/95%(microfibre din
relon in poliester,vinil)
o In chirurgie se acopera parulm nasul si gura, liberi fiind doar ochii
o Inaintea aplicarii se spala mainile
o Masca trebuie schimbata dupa fiece pacient si daca se umezeste
o Nu trebuie reutilizata dupa folosire
- Manusile
o Latex
 Pentru examinare
o Vinil
 Pentru endo
o Recomandari
 Inainte de imbracarea manusilor – se spala mainile obligatoriu cu sapun
antimicrobian
 Se usuca
 Antiseptizarea manilor
 Imbracarea manusilor.
 Pentru evitarea ruperii sau inteparii manusilor-> unghiile scurt taiate.
Toate bijuteriile indepartate
 Manusile trebuie purtate medic+asistenti
 Schimbare o data/h cand snt proceduri prelungite / la fiece degradare ,
precum si la fiecare pacient
  Pentru interventii chirurgicale – manusi din cauciuc , pentru endo – vinil
o Sapunirea mainilor trebuie sa dureze cel utin 1minut
o Sapunul cu hexaclorofen – bine tolerat si actiune remanenta
o Dupa spalare se usuca cu aer cald/prosop de hartie d utilizare unica
o Pentru chirurgie orala – spalarea manilor 5min cu perie, apa si sapun steril,
antiseptizare 2min cu alcool 70grade
o Pentru interventii OMF – spalarea chirurgicala a mainilor si antebratelor cu apa
sapun si perii sterile si clatirea cu apa calda sterila in jet. Antiseptizarea – 2min
cu alcool 70grade. Dupa uscare se imbraca manusire sterile
- Ochelarii de protectie
o Pentru inocularea septica a mucoasei oculare
o Ochelarii obisnuiti impierdica doar 75% din particule, cei masca/scut – protectie
aproape totala

Pacientii cu HIV

- Daca sunt asimptomatici sau intr-o faza de remisie -> ingrijire normala
- Nu e acceptat refuzul pacientilor, dar trebuie luate masurile de protectie respective
- Pacientii dau complicatii ca abcese, gingivite, etc. de aceea tratamentul trebuie sa fie
corespunzator si de o durata mai mare

Reducerea florei microbiene I crearea campului operator

- Clatirea cb cu CX 1min/betadina
- Aplicarea digai si apiratorului

La intervetiile chirugicale

- La barbati- cu 2 ore inaintede operatie se rade barba, mustata

- La femei – se indeparteaa machiajul
- Se spala cu apa si sapun
- Spalaturi bucale antieptice, curatire mecanica prin periaj minutios, extractia resturilor
radiculare nerecuperabile, tratamente

Antisepsia campului operator

- Se incepe cu antiseptizarea regiunilor cutanate invecinate cb -> reducerea bacteriilor de

suprafata
o Substante antiseptice:
 Betadina, alcool iodidat 1%, CHX 0.5% solutie hidroalcooolica
o Se continua cu antiseptizarea mucoasei cb dinspre posteior spre exterior
folosind comprese fixate in pensa, imbibate in solutii antiseptice de tip Betdina,
CHX, alcool 70%

In OMF sub anestezie generala:

- Protejarea ochilor cu ulei de parajina/pomada oftalmica cu vitA/antibiotic

- Antiseptizarea
o Regiunile oculo-palpebrale -> sprancenele se freaca energic, dar peste pleoape-
se trece usor cu tamponul imbibat in antiseptic doar scaldand cilii
o Regiunile auriculare inclusiv CAE-> introducerea meselor imbibate cu antiseptic
care se lasa pe tot timpul interventiei
 o Fosele nazale- mese imbibate cu antiseptic se introduc in fosele nazale
o Cb – larg badijonata cu antiseptic intii la nivelul vestibulului bucal, apoi in cb pr-
zissa prin miscari dinspre posterior spre anterior
o Aplicarea tamponamentului faringian imbibat usor cu un antiseptic
o Izolarea pacientului prin aplicarea campurilor sterile:
 Un camp peste nas si ochi, peste el si peste restul fetei – alt camp
transparent care prezinta o deschidere la nivelul cb
 Cam de hartie impermeabila perforat si lipid pe conturulbuzelor
 Trei campuri sterile
 Tot ce se gaseste deasupra nivelului mesei de operatie sau a bratelor
fotoliuluisunt considerate sterile, iar tot ce se gaseste sub acest nivel-
contaminat

Modernizarea activitatii stomatologice implica:

- Reducerea nr de pacienti rezolvati zilnic in cabinet

- Separarea tratamentelor stomato care nu lezeaza mucoasa cb
- Efectuarea in cabinet separat a interventiilor c grad mai mare de septicitate
- Amplsarea apaatelor asa ca sa se evite pulverizarea lor cu apa de racire
- Utilizarea de aparatura cu suprafete netede
- Pornirea si oprirea apei si sapunului lichid
- Suprimarea prosoapelor textile de sters pe maini si inlocuirea lor cu dispozitive de aer
cald/servetele de hartie
- Folosirea in mare masura a articolelor cu utilizare unica
- Reducerea la minim a nr de persoane din cabinet
- Fotolil dezinfectat de mai multe ori pe zi si dupa fiecare pacient
- Unitul dentar se dezinecteaza dupa fiecare pacient cu iodofori, spryuri de fenoli sintetici
in alcool., CHX in solutie alcoolica
- Decontaminarea pieselor de mana dupa fiece pacient cu neofalina apoi cu alcool
- Spalarea cu jet intre pacienti a liniei de apa cel putin 15s
- In fiecare dimineata se lasa apa sa curga 3-5min apoi se adauga dezinfectant
- Tratarea aerului in cabinet:
o Aerisirea – de mai multe ori pe zi
o Decontaminarea chimica prin pulverizare
o Pulverizarea unor produce chimice sub forma de haz sau particule solide sau
lichide - >
 Fie la distanta mica de locul dezinfectiei
 Fie la departare
 Cel mai utilizat- pe baza de formaldehida-> la sfarsitul ilei de lucru in
absenta oamenilor
 Decontaminarea aerului e eficienta la o umiditate de 70%
o Razele UV -> actiunea antibacteriana, dar pe max 1m de la sursa
- La sfarsitul zilei de lucru e necesara
o Spalarea c jet a liniei de apa 3 min si introducerea dezinfectantului
o Curatirea unitului, mobilierului, dezinfectia cu solutia sau sprayuri
o Podeaua dupa maturare se curata cu detergenti tensio-activi, iar mobilierul si
alte suprafete se curata cu detergent anionic sau dezinfectant
- Aerisirea si decontaminarea aerului
 o Saptamanal- curatirea generala a salilor de tratamente, laboratului, spalarea si
dezinfectia tuturor suprafetelor lavabile,etc.
o Circulatia personalului in cabinet se reduce pentru a evita cresterea nr de colonii
in aer

Pastrarea si manevrarea corecta a instrumentarului si materialelor

- Utilizarea truselor sterile gata pregatite pentru intervetii

- Instrumentele utilizate trebuiesc separate de intrumentele folosite in tratamentul
eziunilor septice
- Instrumentarul steril este manevrat cu o pensa de serviciu care este mentinuta in
substanta dezinfectanta
o Pastrarea si manipularea insturmentarului steril trebuie facuta astfel incat sa se
evite recontaminarea
o Instrumentele folosite sunt obligatoriu separate de cele sterile, nu se lasa sa se
usuce la aer si nu se arunca in chiuveta, deoarece microbii de pe ele se
raspandesc in jur – ci se introduc intr-un vas cu solutie deinfectanta tinuta la
distanta de cutiile cu instrumente sterile .

Chirurgia orala

- Sterilizarea
o Pupinel/autoclav
o Se folosesc multe materiale de unica folosinta
- Depozitarea materialelor
o Steril sa fie mentinut in cutii, tuburi inchise ermetic, saci de plastic, etc.
o Durata conservarii depinde de tipl de ambalaj si locul de stocare. Data sterilizarii
notata pe ambalaj
- Pregatiri preoperatorii
o Sprafete decontaminate, tuburile de turina curatate, precum si instrumentele
sterile sunt folosite
o Folosirea de campuri sterile
o Acoperirea instrumentarului cu camp steril pentru evitarea contaminarii in
timpul instalarii pacientului
- Masuri postoeratorii
o Toate materialele contaminate se pun in recipiente
o Se realizeaza dezinfectia, se schimba filtrelex