Constituţia din 1866
- aducerea printului strain si dorinta de a organiza un stat
Trasatura
- prima constitutie internă
românească;
- promulgată fără aprobarea
Marilor Puteri;
- este un act de factură liberală.
Constitutie liberală
Constitutia din 1923- a
Romaniei Mari sau a
Unificarii
Trasatura- Constitutie
democratica- votul era
universal
Cauza
modern
Principii/ prevederi
 Principii:
1. separaţia puterilor în stat (legislativă-domn si
Parlament, executivă-exercitata de domn si
guvern, judecătorească),
2. guvernare reprezentativă (parlamentul este ales
prin vot, conducerea statului reprezintă întreaga
naţiune),
3. suveranitate naţională (puterile statului emană de
la naţiune)
Prevederi: drepturi si liberati cetatenesti prevazute pe larg-
libertatea constiintei,libertatea invatamantului, libertatea presei,
libertatea intrunirilor
Libertatea individuala garantata. Toti romanii sunt egali inaintea
legii.
limite- neajunsuri- Art 7 acorda cetatenie doar crestinilor iar
vorul era cenzitar
Importanta- lege fundamentala viabila- a stat si la baza
celei din 1923, pe baza ei s-au constituit primele partide cel
liberal si cel conservator- stat modern, proprietatea priivata era
sacra si inviolabila; afirma dorinta de independenta deoarece
nu amintea nimic de suzeranitatea- dominatia otomana
Modificari- in 1878 ca o conditie a recunoasterii independentei
art 7 este modificat
Forma de guvernamant monarhie constitutionala
Cauza- unirea din 1918 si fornarea Romaniei Mari a creat
noi realitati politice
Principii- se mentin cele din 1866- asemanari
1. separaţia puterilor în stat (legislativă,
executivă, judecătorească),
2. guvernare reprezentativă (parlamentul este ales
prin vot, conducerea statului reprezintă întreaga
naţiune),
3. suveranitate naţională (puterile statului emană de
la naţiune),
Schimbari- deosebiri

Constituţia din 1938- carlista
Trasatura – lege fundamentala
de conceptie autoritara
Constituţia din 1948
Trasatura – constitutie
stalinista – dupa modelul celei
staliniste
 Proprietatea nu este un drept absolut, ca în 1866; în caz
de utilitate publică se pot realiza exproprieri.
 Votul este universal, spre deosebire de votul cenzitar din
1866.
 Se menţionează egalitatea în drepturi fără deosebire de
clasă socială şi fără deosebire de origine etnică, limbă şi
religie. Constituţia din 1866 prevedea doar egalitatea fără
deosebire de clasă socială.
 Importanta România devine stat democratic.
Forma de guvernamant monarhie constitutionala- regimul
democratic
Cauza- dorinta regelui Carol al II-lea de a pune bazele unui
regim autoritar
Principii- este incalcata separatia puterilor, regele este capul
statului si are puteri sporite, ministrii care pana acum
raspundeau in fata Parlamentului care erau reprezentantii
natiunii , acum raspund doar in fata regelui
Parlamentul rol decorativ
Drepturile si libertatile cetatenesti restranse
Importanta- avand o conceptie autoritara era un prim pas in
incalcarea drepturilor si a stat la baza regimului monarhiei
autoritare
Forma de guvernamant monarhia autoritara
Cauza- abdicarea silita a regelui Mihai I si proclamarea
Republicii- statul se numea Republica Populara Romana-
dispare numele de Romania – fapt ce arata aservirea fata de
URSS- Rusia Comunista
Principii
Unele prevederi sugerau că noul regim aparent este
democratic- in fapt era regim totalitar- de exemplu:
 egalitatea tuturor cetăţenilor în faţa legii (fără deosebire
de sex, naţionalitate, rasă, religie sau grad de cultură);
 garantarea drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti
fundamentale (libertatea conştiinţei, a presei, a
întrunirilor etc.)- in fapt erau incalcate
Totuşi, unele elemente arată caracterul totalitar al
regimului:
 nu se respectă principiul separaţiei puterilor în stat
(legislativul are puteri executive- adica Marea
Adunare Nationala – organul suprem al puterii de
stat are si atributii executive- formeaza guvernul,
executivul se implică în justiţie- adica institutiile
judecatoresti sunt supuse puterii politice- partidului
 unic);- asadar unicitatea puterii nu separarea
puterilor
 deşi este menţionată proprietatea particulară, se
specifică faptul că la baza dezvoltării economice a
României se află proprietatea de stat (cuprinsă în
formula bunurile comune ale poporului)- pregatea
nationalizarea si colectivizarea- din 1948 si 1949- prin
care proprietatea ca drept a fost incalcat;
 constituţia prevede că economia naţională este
planificată de către guvern (nu este o economie liberă-
de piata).

Drepturile şi libertăţile cetăţeneşti erau asemănătoare cu

cele prevăzute într-o constituţie democratică: Totuşi, pentru
unele drepturi sunt introduse limitări, ceea ce poate da loc la
interpretări abuzive (de exemplu, orice asociaţie cu caracter
antidemocratic este interzisă), iar dreptul de proprietate nu
este garantat. Mai mult, se specifică faptul că atunci când
interesul general o cere proprietatea privată poate
deveni proprietatea statului.

O noutate este prevederea conform căreia femeia are drepturi

egale cu bărbatul.
Importanta- consecinte
Aplicarea acestei constituţii a transformat România în stat
totalitar deoarece drepturile şi libertăţile cetăţeneşti nu au
fost deloc respectate
Articolele despre proprietate deschid drumul măsurilor de
naţionalizare
Puterea politică are drepturi nelimitate
Forma de guvernaman - Republica Populara Romana- republica
cu regim politic totalitar
Constituţia din 1952 Cauza
În 1952, în condiţiile amestecului U.R.S.S. în treburile
Constitutie stalinista interne ale statului român, a fost adoptată o nouă constituţie
care nu aducea modificări fundamentale în organizarea
politică, dar încălca foarte grav independenţa statului
român.
În capitolul introductiv se specifica ajutorul acordat de U.R.S.S.
pentru eliberarea teritoriului românesc de ocupaţia germană şi
faptul că politica externă a României este una de prietenie cu
U.R.S.S.
Principii – este mentionat rolul conducator al Partidului si
prietenia cu URSS- asadar lipsea politica externa a tarii iar
toate institutiile sunt subordonate PARTIDULUI
MUNCITORESC ROMAN
PRINCIPIUL DE BAZA ERA DICTATURA
PROLETARIATULUI EXERCITATA DE PARTIDUL
MUNCITORESC ROMAN- partidul comunist
Importanta- Romania era un stat satelit al URSS- aceasta
constitutie reprezinta momentul maxim de sovietizare a
Romaniei
Constituţia din 1965 Cauza
Constitutia regimului În 1965 a murit Gheorghe Gheorghiu-Dej şi noul şef al
national-comunist Partidului Comunist a fost ales Nicolae Ceauşescu. El a
afirmat deschis independenţa ţării faţă de U.R.S.S.
DENUMIREA OFICIALA A STATULUI ERA REPUBLICA
SOCIALISTA ROMANIA- se revine la numele de Romania
Principii- Partidul Comunist- partidul unic –este forta
conducatoare a intregii societati

Iată cele mai importante modificări ale constituţiei în raport cu

legile fundamentale anterioare:

 Se introduce principiul partidului unic, specificându-

se faptul că forţa politică conducătoare a întregii
societăţi este Partidul Comunist Român, ceea ce
arată fără nicio îndoială caracterul totalitar al
regimului;
 Economia României este proclamată ca socialistă,
adică economie bazată pe proprietatea de stat şi
cooperatistă asupra mijloacelor de producţie

Se introduc limitări ale libertăţilor cetăţeneşti, întrucât se

menţionează faptul că libertatea cuvântului, presei,
întrunirilor, mitingurilor şi demonstraţiilor nu pot fi folosite
în scopuri potrivnice orânduirii socialiste şi intereselor celor
ce muncesc. De asemenea, se menţionează explicit faptul că
statul şi partidul sprijină şi ocrotesc organizaţiile existente, ceea
ce înseamnă, de fapt, că orice organizaţie este controlată de
partid.

O noutate pozitivă este însă dată de garantarea proprietăţii

private (dreptul de proprietate personală este ocrotit de
lege), prevedere care dispăruse din celelalte constituţii
comuniste
In ceea ce priveşte instituţiile statului, apar modificări
importante faţă de constituţiile anterioare. Marea Adunare
Naţională este condusă de un organism numit Consiliul de Stat,
care înlocuieşte Prezidiul Marii Adunări Naţionale. Consiliul de
Stat este prezidat de preşedintele statului, ceea ce demonstrează
o nouă întrepătrundere între puterea legislativă şi cea executivă.

Importanta

 Prin această constituţie se conferă statului român un

clar caracter totalitar comunist, deoarece se afirmă
rolul politic conducător al partidului comunist şi se
specifică faptul că economia este bazată pe
proprietatea de stat.
 Revizuirea din 1974 îi conferă şefului statului puteri
dictatoriale-se creaza pentru Ceausecu functia de
presedinte
 Se afirmă statutul internaţional al României de stat
independent şi suveran, ceea ce lipsea constituţiei din
1952.
 Constituţia din 1991 Cauza
În contextul revenirii României la democratie si
Constitutie posdecembrista pluripartidism, în 1989, constituţia comunistă trebuia
democratica înlocuită

Principii
Titlui I- Principii generale şi cuprinde principiile
fundamentale, specifice unui regim democratic: separaţia
puterilor în stat, suveranitate naţională, egalitatea tuturor
cetăţenilor în faţa legii, pluripartidismul.
Forma de guvernare a statului este republica, iar România este
considerată stat de drept- unde nimeni nu este mai presus de lege

Puterile statului:

Puterea legislativă este deţinută de Parlament, alcătuit din

Camera Deputaţilor şi Senat. Parlamentul este ales pentru o
perioadă de patru ani şi are ca principale atribuţii adoptarea
legilor şi a bugetului.

Puterea executivă este reprezentată de Guvern şi Preşedintele

României. Guvernul urmăreşte punerea în aplicare a legilor.
Primul ministru este propus de preşedinte, în urma consultării cu
partidul sau partidele care deţin majoritatea parlamentară.
Guvernul răspunde politic în faţa Parlamentului; el poate fi
demis de Parlament prin acordarea votului de neîncredere.
Preşedintele României este ales prin vot universal pe o perioadă
de 4 ani (la revizuirea constituţiei, în 2003, s-a ridicat mandatul
la 5 ani). Aceeaşi persoană are voie să obţină maxim două
mandate. Rolul fundamental al Preşedintelui este acela de a
exercita funcţia de mediere între puterile statului
Puterea judecătorească. Judecătorii sunt independenţi de puterea
politică şi inamovibili (nu pot fi transferaţi, înlocuiţi sau
destituiţi decât de Consiliul Superior al Magistraturii). Cea mai
înaltă instituţie judecătorească este Curtea Supremă de Justiţie.
Sunt specificate drepturile şi libertăţile obişnuite într-o
constituţie democratică: libertatea persoanei, libertatea
întrunirilor şi asocierilor, libertatea presei, inviolabilitatea
domiciliului, inviolabilitatea proprietăţii, dreptul de vot- dupa
aderarea la UE- dreptul de a fi ales in Parlamentul European

Noutati – institutia Avocatul Poporului- apara drepturile

persoanelor fizice si Curtea Constitutionala- garanteaza
suprematia Constitutiei
Importanta Prin constituţia din 1991, România redevine
stat democratic şi stat de drept – se deschide astfel calea
aderarii la UE- infaptuita in 2007