Rom�nia postbelica

Stalinism si national-comunism

�ntre 1941 si 1944 Rom�nia, condusa dictatorial de maresalul Ion Antonescu, a

participat la cel de-al Doilea Razboi Mondial alaturi de Germania, �mpotriva
Natiunilor Unite (Marea Britanie, S.U.A., U.R.S.S. etc.). La 23 august 1944,
regele Mihai a organizat o lovitura de stat prin care l-a arestat pe maresalul
Antonescu (pentru ca refuza trecerea imediata a Rom�niei de partea Natiunilor
Unite) si a numit un nou guvern, condus de generalul Sanatescu. Lovitura de stat a
fost sprijinita de principalele partide democratice ale tarii, P.N.L., P.N.T.,
P.S.D. dar si de Partidul Comunist. Aceste partide au format noul guvern.
Comunistii aveau un singur ministru, Lucretiu Patrascanu. Totodata Rom�nia a iesit
din razboiul alaturi de Germania, aliindu-se Natiunilor Unite. Cu toate acestea,
c�nd armata sovietica a patruns pe teritoriul rom�nesc s-a comportat ca o armata de
ocupatie. Regele si oamenii politici rom�ni doreau revenirea la regimul democratic,
dar foarte cur�nd s-a dovedit ca acest lucru este imposibil at�ta timp c�t armata
sovietica se afla �n Rom�nia.

Factorii care au favorizat instaurarea regimului comunist �n Rom�nia au fost:

� Ocuparea teritoriului Rom�niei de catre armata sovietica la sf�rsitul celui
de-al Doilea Razboi Mondial. Marea Britanie si S.U.A. si-au dat acordul tacit ca
pe teritoriile ocupate de Armata Rosie (armata sovietica) sa lase libertate de
actiune sovieticilor. A existat chiar o �ntelegere secreta �ntre I. V. Stalin,
conducatorul U.R.S.S, si W. Churchill, primul ministru britanic, ramasa �n istorie
sub numele de Acordul procentajelor, �n care cei doi lideri �mparteau sferele de
influenta �n Europa �ntre capitalism si comunism. Astfel, Rom�nia intra �n
proportie de 90% �n sfera sovietica. Alte tari precum Bulgaria, Ungaria, Polonia,
Cehoslovaci se aflau tot �n sfera de influenta sovietica, dar �n procente mai mici.
Realitatea a fost ca �n toate statele ocupate de armata sovietica s-a instaurat
regimul comunist, prin falsificarea alegerilor parlamentare.
� Tratatul de pace dintre Rom�nia si Natiunile Unite (1947) nu a recunoscut
cobeligeranta (participarea la razboi) Rom�niei alaturi de Natiunile Unite si a
obligat Rom�nia sa plateasca o imensa datorie de razboi fata de U.R.S.S. Acest fapt
a accentuat dependenta tarii noastre fata de Rusia sovietica.
� Presiunile facute de sovietici pe plan intern, pentru a aduce Partidul
Comunist la putere: numirea unor ministrii comunisti, apoi numirea unui sef de
guvern comunist . Pe 6 martie 1945: se formeaza guvernul condus de dr. Petru
Groza, aflat sub controlul total al P.C.R �in urma interventiei lui Andrei
V�sinski comisar sovietic. Adjunctul ministrului de externe, Andrei V�sinski,
folosea un ton brutal, fara sa respecte eticheta diplomatiei (lovea cu pumnul �n
masa, tr�ntea usi, folosea un ton inadecvat �n fata regelui). El i-a cerut regelui
sa formeze un guvern condus de dr. Petru Groza (conducatorul Frontului Plugarilor,
partid aliat al comunistilor). C�nd regele a refuzat, i-a dat un ultimatum de 2 ore
pentru a-l demite pe Radescu, explic�ndu-i ca �n caz de refuz Rom�nia nu se va mai
gasi printre statele independente. Astfel a fost instaurat, la 6 martie 1945,
primul guvern comunist condus de dr. Petru Groza.Regele Mihai I este obligat sa
accepte. Guvernul Groza a eliminat din viata publica pe cei care se opuneau
comunistilor. Regele, �n semn de protest, a refuzat sa semneze actele emise de
guvern, intr�nd �n asa-numita greva regala. Greva regala, manifestata prin refuzul
regelui Mihai I de a sanctiona actele guvernului (august 1945-ianurie 1946), s-a
dovedit ineficienta, nefiind sprijinita efectiv pe plan extern de statele
democratice.
� Fraudarea alegerilor din noiembrie 1946: au fost organizate primele alegeri
parlamentare postbelice care au avut scopul de a legitima prin vot puterea
comunista. Castigate de Blocul Partidelor Democratice alianta condusa de PCR.;
rezultatul a fost falsificat pentru ca P.C.R. sa detina controlul complet al
Parlamentului si guvernului. Pentru a simula democratia, Partidul Comunist a
facut o alianta cu mai multe partide mici, care se aflau �n orbita sa, si cu
Partidul Social Democrat, form�nd Blocul Partidelor Democrate (B.P.D.).
Propaganda comunista, care a fost realizata din fondurile statului, era
foarte agresiva: brosuri, foi volante, afise, caricaturi tiparite. Peste tot se
spunea ca B.P.D. va c�stiga alegerile cu 80% din voturi. Campania electorala si
alegerile s-au desfasurat �ntr-o atmosfera de violente, create de detasamente ale
B.P.D.: opozantii au fost adesea batuti �n timpul campaniei electorale si
�mpiedicati sa participe la �ntruniri, s-au facut presiuni asupra alegatorilor, au
fost �mpiedicate unele persoane sa voteze, unele sectii de vot s-au �nchis
�nainte de termenul legal, s-au fraudat masiv alegerile prin introducerea de
buletine false, dupa numaratoarea voturilor s-au �ntocmit procese verbale �n
alb de catre presedintii Comisiilor Electorale Judetene, care fusesera mituiti
cu sume uriase de bani. Rezultatele oficiale aratau ca alegerile au fost
c�stigate de B.P.D. cu 68,7% si ca P.N.T. avea 12,7%, iar P.N.L. 3,7%.
Adevarul, descoperit dupa cercetarea arhivelor �n anii '90, a fost ca P.N.T. a
c�stigat de fapt, iar comunistii au publicat rezultatele invers. Nu se cunosc
exact procentele obtinute, dar se stie ca au c�stigat taranistii din mai multe
tipuri de surse: din localitatile de unde s-au pastrat rezultatele, din
documentele confidentiale �ntocmite de comunisti pentru ca sa stie care era
sustinerea lor reala.
� 1947: partidele politice democratice (P.N.L., P.N.T.) au fost desfiintate. �n
iulie 1947 mai multi membrii ai P.N.T au �ncercat sa paraseasca tara pentru a merge
�n Occident sa explice adevarata stare a lucrurilor din Rom�nia. Ei au fost
arestati �n comuna Tamadau, c�nd erau pe punctul de a se �mbarca �ntr-un avion
particular, si acuzati de spionaj. Apoi a fost arestata �ntreaga conducere a
P.N.T., iar partidul a fost interzis. Iuliu Maniu si Ion Mihalache au primit
pedeapsa cu �nchisoarea pe viata, desi nu au avut nici un amestec �n �ncercarea de
emigrare a acelor membrii. In august PNL si-a suspendat activitatea.
� 30 decembrie 1947: regele Mihai I a fost obligat sa abdice. Rom�nia a fost
proclamata Republica Populara, procesul preluarii puterii politice de catre P.C.R.
fiind �ncheiat.

�n aceasta perioada, �n conducerea P.C.R. s-au manifestat doua grupuri: cel

"national", care activase �nainte de 1944 �n tara (Gh. Gheorghiu-Dej, Lucretiu
Patrascanu) si grupul "moscovit" format din cei care activasera �n URSS (Ana
Pauker, Vasile Luca).

Regimul comunist din Rom�nia a avut doua etape: cea a regimului stalinist, c�nd la
conducere s-a aflat Gh. Gheorghiu Dej, si cea a regimului nationalist-comunist,
condus de Nicolae Ceausescu.

Regimul stalinist al lui Gheorghe Gheorghiu-Dej (1948-1965).

Regimul de tip stalinist este o forma de comunism foarte dur, asemanator cu cel
instaurat de Stalin �n U.R.S.S. El se caracterizeaza prin dictatura sefului
partidului care elimina prin forta toti adversarii sau potentialii adversari
politici cu ajutorul politiei politice, represiunea dura a oricarei forme de
protest �n r�ndul populatiei (deportarea, folosirea torturii, falsificarea probelor
la procese etc.), planificarea foarte rigida a economiei cu accent pe dezvoltarea
industriala rapida si colectivizarea agriculturii etc.

� Asadar de la 30 decembrie 1947, Rom�nia devine un stat totalitar, de tip

stalinist. Regimul politic este bazat pe concentrarea puterii �n m�na unui singur
partid: Partidul Comunist Rom�n (care �ntre 1948 si 1965, �n urma fuziunii din 1948
cu Partidul Social-Democrat, a purtat numele de Partidul Muncitoresc Rom�n).
Gheorghe Gheorghiu-Dej, ales in 1948 secretar general al partidului a fost
primul dictator comunist rom�n. Dej va actiona similar lui Stalin prin eliminarea
din partid a posibililor competitori, importanti membrii ai conducerii.
Politica interna
Statul a fost organizat prin Constitutiile de inspiratie stalinista din anii 1948
si 1952.
Stalinizarea Romaniei
In februarie 1948 se constituie partidul unic � Partidul Muncitoresc Rom�n- noul
nume al Partidului Comunist, dupa fuziunea cu Partidul Social Democrat. Toate
institutiile statului vor fi subordonate partidului unic devenit � forta
conducatoare� unica a Rom�niei.
� Este introdusa notiunea de lupta de clasa care va justifica represiunea la
scara intregii societati
� Principalul organ de conducere a statului era Prezidiul Marii Adunari
Nationale;
� Toate domeniile vietii sociale se aflau sub controlul statului;
� Vor fi infintate institutii cu rol represiv: Securitatea( DGSP- Directia
Generala a Securitatii Poporului)- 1948- condusa de Gheorghe Pintilie � agent NKVD;
Securitatea avea ca scop eliminarea tuturor adversarilor regimului; Toti cei
catalogati ca �dusmani ai poporului� erau fie executati, fie condamnati la ani grei
de inchisoare sau munca silnica. In 1952 se infiinteaza Militia . Ca urmare prin
actiunile politiei politice s-a instaurat o stare de teroare in cadrul societatii.
� Principiul separarii puterilor este desfiintat- din 1952 Dej preia si
functia de presedinte al Consiliului de Ministri cumulata cu cea de secretar
general al partidului;
� Drepturile si libertatile cetatenesti erau �ngradite, nefiind permisa nicio
forma de opozitie politica.
� La nivelul conducerii de partid au aparut aprige lupte pentru putere si
rivalitati astfel ca a fost
lichidata opozitia interna prin : �nlaturarea �n 1952 a "gruparii moscovite";
executarea �n 1954 a lui Lucretiu Patrascanu (liderul "gruparii nationale").
� Cultura va suferi transformari dupa modelul stalinist. In iunie 1948 a fost
desfiintata Academia Rom�na si inlocuita cu una noua alcatuita din membri numiti de
partid. Numeroase publicatii culturale au fost desfiintate. Regimul va sprijini o
noua orientare culturala proletcultismul, o cultura a proletariatului (cultura
care se bazeaza pe ideea luptei de clasa si negarea valorilor traditionale dar si
pe idealizarea vietii proletare); 8000 titluri au fost trecute in Indexul
Publicatiilor Interzise;
� Invatamantul a fost organizat dupa model sovietic. Din 1948 limba rusa
devine materie obligatorie in scoli, se interzice predarea religiei, se modifica
programa de istorie astfel incat sa fie subliniata prietenia rom�no-rusa si
importanta slavilor in formarea poporului rom�n.
� In 1948 se elaboreaza o noua lege a cultelor; Biserica greco-catolica este
interzisa (1948);
� Economia este organizata si ea dupa model sovietic
1. mai 1945 acord cu URSS- infiintarea Sovromurilor- societati mixte romano-
sovietice- forme mascate de spoliere care functionau exclusiv in favoarea Moscovei
� Romania avea de platit o despagubire uriasa de razboi catre URSS
2. iunie 1948 � nationalizarea principalelor mijloace de productie ( primul pas
in centralizarea economica) � a avut un caracter de confiscare- au fost
nationalizate intreprinderile industriale si miniere, de transport, bancare dar si
alte afaceri mai mici, ca restaurantele, magazinele, cinematografele etc. Astfel
economia de piata, bazata pe libera initiativa, a fost inlocuita cu o economie
controlata de stat, planificata, in baza unor planuri initial anuale, iar apoi
cincinale. Urmare disparitia proprietatii private- dreptul la proprietate era un
drept cetatenesc inscris si respectat de Constitutiile de la 1866 si 1923
3. 1951- primul plan cincinal ; distinctia eroul al Muncii socialiste- dupa
model sovietic economia era centralizata si planificata
4. infiintarea Comitetului de Stat al Planificarii- se baza pe centralismul
economic- dupa model sovietic
5. industrializarea fortata- orientata spre industria grea, infrastructura si
petrochimie- copia acelasi model
6. 1949- Romania devine membru CAER- Consiliul de Ajutor economic Reciproc
7. 1949- incepe colectivizarea agriculturii incheiata in 1962 in urma acestui
proces 96 % DIN SUPRAFATA AGRICOLA A TARII A FOST INCLUSA IN STRUCTURI COLECTIVISTE
( alte consecinte- distrugerea temeliilor traditionale ale satului romanesc;
disparitia chiaburilor- taranii instariti; accentuarea migratiei de la sat la oras;
dezinteresul pentru munca in colectiv; au fost infiintate GAC-urile devenite CAP-
Cooperative Agricole de Productie); metode utilizate: brutalitati, arestari,
confiscrari, izolare; rezistenta taranilor � este puternica si se manifesta prin
rascoale, revolte, miscare de rezistenta in munti, refuzul de a preda recoltele;
8. 1955 Romania devine membru fondator al Tratatului de la Varsovia- asadar in
plan extern Romania urmeaza fidel directivele venite de la Moscova- ca urmare in
1958 trupele sovietice se retrag din Romania

Dupa retragerea trupelor sovietice din Rom�nia (1958) s-a trecut la o relativa
�mbunatatire a situatiei interne, caracterizata prin:
� desovietizarea si destalinizarea treptata a vietii sociale si culturale;
� eliberarea detinutilor politici- 1964;
� �ncurajarea legaturilor �n domeniile culturii si stiintei cu statele occidentale;
� promovarea unei orientari "nationale" �n cultura
� Consecinte � regimul stalinist, impus cu forta , ,a deteriorat conditiile de
viata si demnitatea umana, distantand Romania de statele civilizate ale Europei..
Concluzie
Instaurarea stalinismului in Romania a insemnat renuntarea la democratie intr-un
mod silit, subversiv. Anii comunismului au creat traume sociale, o intoarcere din
drumul normal al progresului. Consecintele stalinismului au fost nefaste pentru
Romania, ca pentru toate tarile in care acest regim a fost impus cu forta.
Deteriorarea conditiilor de viata, a demnitatii umane, distantarea de statele
civilizate ale Europei au fost doar unele dintre urmarile existentei regimului
totalitar in tara noastra.

National�comunismul � regimul politic al lui Nicolae Ceausescu (1965-1989).

Politica interna
� 1965: se desfasoara Congresul Partidului Muncitoresc Rom�n, care stabileste
revenirea la vechea denumire de P.C.R. si alegerea �n functia de secretar general
al partidului a lui Nicolae Ceausescu.
� Este adoptata noua Constitutie, prin care Rom�nia devenea Republica
Socialista (R.S.R.). In textul acesteia nu mai aparea nicio referire la URSS
� 1967: Nicolae Ceausescu este ales presedinte al Consiliului de Stat.
� Perioada 1965-1971 s-a caracterizat prin: continuarea procesului de
desovietizare si destalinizare �nceput de Gh. Gheorghiu-Dej dupa 1958);
� Romania cunoaste acum o perioada de relativa destindere si liberalizare ce a
durat pana in 1971. Se constata relativa �mbunatatire a conditiilor de viata ale
populatiei
� Abuzurile Securitatii din anii 40 si 50 au fost denuntate oficial chiar de
catre Nicolae Ceausescu. S-a atenuat politica represiva a Securitatii, au fost
eliberati si reabilitati unii dintre detinutii politici;
� In plan cultural controlul cenzurii s-a diminuat in paralel cu o mai mare
deschidere spre cultura occidentala. Sunt acceptate participari ale oamenilor de
stiinta si cultura la congresele internationale, studii universitare in
strainatate.
� Creste popularitatea regimului, mai ales �n urma exploatarii sentimentelor
nationale;
� distantarea fata de URSS, evidentiata �n mod special prin refuzul ca Rom�nia
sa intervina alaturi de statele membre ale Tratatului de la Varsovia, �n 1968,
�mpotriva miscarii democratice din Cehoslovacia.
� Perioada 1971-1989 se caracterizeaza prin revenirea unor practici staliniste
� debuteaza cu "revolutia culturala", de inspiratie chineza si nord-coreeana
(exacerbarea culturii comuniste, si a cultului personalitatii lui N. Ceausescu,
proiectarea trecerii la o noua treapta a socialismului - societatea socialista
multilateral dezvoltata). La baza� revolutiei culturale� au stat �tezele din iulie�
acestea reprezentau o serie de 17 propuneri ale lui Ceausescu privind o mai
eficienta educatie comunista a maselor. Acum este abandonata deschiderea spre
Occident. Mijloacele de comunicare in masa aveau obligatia de a difuza doar
productii culturale rom�nesti, daca se poate cu teme socialiste. Presa scrisa
trebuia sa aiba un rol mai important in educatia marxist-leninista. Partidul
comunist juca de acum inainte rolul conducator nu doar in domeniul politic, ci si
in cel educativ. A aparut astfel o noua ideologie numita proletcultism. O
consecinta a tezelor din iulie a fost instituirea si consolidarea cultului
personalitatii conducatorului.
� Elementele definitorii ale acestei perioade sunt:
1. instaurarea dictaturii personale a lui N. Ceausescu (presedinte al Republicii
din 1974);liderul rom�n incepe sa-si promoveze membrii propriei familii in functii
de stat si de partid, inauguramd socialismul dinastic
2. promovarea �n functiile de conducere a membrilor familiei Ceausescu
(socialismul dinastic);
3. reluarea industrializarii fortate si realizarea marilor constructii cu scop
propagandistic (Canalul Dunare-Marea Neagra, Casa Poporului - Bucuresti) care
determina secatuirea resurselor tarii si cresterea rapida a datoriei externe a
Rom�niei;
4. achitarea datoriei externe (�ncep�nd din 1980) prin restr�ngerea drastica a
consumului populatiei;
5. scaderea accelerata a nivelului de trai;
6. politica de teroare interna exercitata de securitate si alte institutii ale
statului asupra populatiei, reprimarea drastica a revoltelor (greva minerilor din
Valea Jiului - 1977, manifestatiile muncitoresti de la Brasov - 1987);
7. initierea programului de sistematizare urbana si rurala care a dus la
distrugerea bisericilor, a centrelor istorice urbane si a satelor rom�nesti;
8. �ncalcarea flagranta a drepturilor omului;
9. izolarea tarii �n relatiile cu statele occidentale;
10. respingerea oricaror sugestii de schimbare a politicii interne (�n special
dupa 1985, c�nd Mihail Gorbaciov, �n URSS, initiaza programul sau de reforme
politice si economice).
� Constructia democratiei postdecembriste:
o 22 decembrie 1989 � fuga si arestarea lui Nicolae Ceausescu
o 25 decembrie executia sotilor Ceausescu
o 26 decembrie numirea unui guvern provizoriu condus de Petre Roman
o 31 decembrie 1989 dectretul de functionare a partidelor politice- urmare:
reapar vechile grupari politice- PNL, PN? cat si formatiuni noi- FSN- Frontul
Salvarii Nationale.
o 20 mai 1990 primele alegeri libere � castigate de Ion Iliescu si FSN- Frontul
Salvarii Nationale.
o 13-15 iunie 1990 evenimentele din Piata Universitatii si mineriada
o 21 noiembrie 1991- Parlamentul adopta Constitutia aprobata prin referendum-ul
din 8 decembrie 1991

Disidenta anticomunista
Represiunea politica �n timpul regimului comunist.
� �nca din 1945, actiunile P.C.R. �ndreptate �mpotriva opozitiei democratice,
de intimidare si manipulare a opiniei publice, anuntau politica represiva ce avea
sa fie aplicata odata cu preluarea puterii depline.
� Ulterior, sub acuzatiile de "colaborationism", "dusmani de clasa", "dusmani
ai poporului", "fascisti", au fost arestati si �nchisi membri ai P.N.L. si P.N.T.,
fosti demnitari din perioada interbelica, bancheri, industriasi.
� Securitatea, �nfiintata �n 1948 dupa modelul politiei politice sovietice, a
instaurat un regim de teroare interna, �ndreptata �mpotriva tuturor celor socotiti
indezirabili de catre puterea comunista si a celor banuiti ca ar putea opune cea
mai mica rezistenta fata de sovietizarea tarii.
� Sistemul penitenciar rom�nesc a cunoscut o dezvoltare fara precedent,
acoperind, practic, �ntregul teritoriu al tarii. �n �nchisori precum Sighet, Aiud,
Miercurea- Ciuc, Pitesti, Gherla sau R�mnicu-Sarat ori la munca fortata, la Canalul
Dunare- Marea Neagra, s-au aplicat masuri de tortura, executii, sau asa-numita
�reeducare�.
� Represiunea politica din perioada 1948-1964 s-a mai caracterizat prin
utilizarea deportarii �mpotriva unor comunitati �ntregi (germanii din Transilvania,
s�rbii din Banat); controlul strict al �ntregii societati (prin intermediul
retelelor de informatori) pentru a fi pre�nt�mpinata orice forma de opozitie.
� Ulterior, s-a trecut la eliberarea detinutilor politici, fara a se renunta
�nsa la supravegherea populatiei si reprimarea opozantilor.
� Represiunea politica din perioada regimului condus de NicolaeCeausescu s-a
manifestat prin impunerea domiciliului obligatoriu,supravegherea fostilor detinuti
politici, a fostilor membri ai partidelor democratice, utilizarea spitalelor de
psihiatrie ca locuri de recluziune .
Forme de disidenta rom�nesti
� Principalele manifestari ale luptei anticomuniste au fost:
� rezistenta armata a grupurilor din munti,
� cea a taranilor,
� revoltele muncitoresti,
� activitatea disidentilor. (Disident -Persoana cu opinii opuse celor ale regimului
totalitar; opozant )
� Rezistenta din munti a fost specifica anilor 1944-1960, fiind organizata de
grupurile �narmate de partizani alcatuite din foste cadre militare, fosti
legionari, membri ai partidelor de opozitie, tarani, intelectuali. Printre acestea
s-au numarat grupurile din Banat si Oltenia, cel din zona Muscel-Fagaras (grupul
�Haiducii Muscelului� al colonelului Arsenescu si al fratilor Arnautoiu),
rezistenta din Bucovina, reprezentata de Vladimir Macoveiciuc, Gavril Vatamaniuc,
Cozma Patraucean, Dimitrie Rusu. La r�ndul lor, femeile au sustinut miscarea de
rezistenta, platind uneori cu viata. Sunt cunoscute numele Mariei Plop si al Mariei
Jumbleanu, membre ale grupului Arsenescu-Arnautoiu, ca si cel al Elisabetei Rizea
din Nucsoara (Muscel).

Aceasta forma de rezistenta a fost reprimata cu o violenta extrema de

organele de
represiune ale regimului comunist. Trupele de securitate vor reusi sa neutralizeze
toate aceste grupuri pana in anul 1962.
� Rezistenta din mediul rural a corespuns cu deosebire perioadei colectivizarii
agriculturii, manifest�ndu-se prin refuzul �nscrierii �n formele colective de
asociere, al predarii cotelor obligatorii de produse agricole; atacarea si
devastarea sediilor locale ale P.C.R.; revolte spontane. Conform unor estimari,
peste 80 000 de tarani au cazut victime represiunii.
� Revoltele muncitoresti au aparut �n anii '70-'80, ca forma de reactie a
populatiei fata de scaderea nivelului de trai, si au cuprins Valea Jiului (revolta
minerilor din anul 1977) si Brasovul (manifestatiile din 1987). �n urma unui proces
trucat, dintre cele peste 300 de persoane arestate la Brasov, 88 au fost deportate
�n alte zone ale tarii sau li s-a instituit domiciliul obligatoriu.
� Disidentii, precum Paul Goma, Doina Cornea sau Gheorghe Ursu, au opus o
rezistenta individuala, actiunile lor fiind specifice anilor �70 si �80. Inclusiv
fosti membri ai conducerii P.C.R.(Cprneliu Manescu, Silviu Brucan, Alexandru
B�rladeanu si Constantin P�rvulescu) au protestat, �n 1989, fata de politica
dictatoriala a lui Nicolae Ceausescu (Scrisoarea celor sase).
Rezistenta anticomunista din Romania nu a putut fi niciodata anihilata total de
autoritatile comuniste, chiar daca ea nu s-a manifestat atat de pregnant ca in alte
tari foste comuniste ( Ungaria, Cehoslovacia).
Cat priveste metodele utilizate de Securitate pentru a anihila orice rezistenta
anticomunista, teroarea directa, practicata in timpul regimului Dej a fost
inlocuita cu o teroare psihica, manevrata cu abilitate de catre Securitate.