Cap 1

Organizarea contabilităţii la Direcţia Judeţeană de Trezorerie
UNIVERSITATEA BANATULUI TIMIŞOARA

FACULTATEA ŞTIINŢE ECONOMICE
LUCRARE DE LICENŢĂ
Titlul lucrării
ORGANIZAREA CONTABILITĂŢII LA
DIRECŢIA JUDEŢEANĂ DE TREZORERIE
ÎNDRUMĂTOR ŞTIINŢFIC
PROF. UNIV. DR. ALEODOR ŞOŞDEAN
ABSOLVENT
ŞTREANG ALINA CLAUDIA
0
ORGANIZAREA CONTABILITĂŢII LA DIRECŢIA
JUDEŢEANĂ DE TREZORERIE
CAPITOLUL I. Rolul şi importanţa trezoreriei statului în execuţia bugetului public

naţional.
I.1. Necesitatea înfiinţării trezoreriei în perioada de tranziţie ca
Bancă a Ministerului de Finanţe.
I.2. Importanţa şi rolul trezoreriei în perioada de tranziţie în ţara
noastră
I.3. Organizarea Direcţiei Judeţene de Trezorerie
I.4. Structura organizatorică a Direcţiei Judeţene de Trezorerie.
I.5. Atribuţiile compartimentului Administrarea contului curent al
trezoreriei statului
CAPITOLUL II. Organizarea decontărilor privind operaţiunile între Direcţia
Judeţeană de Trezorerie, Banca Comercială şi Banca Naţională.
II.1. Organizarea încasării veniturilor prin trezorerie de la agenţii
economici care au conturi deschise la băncile comerciale.
II.2. Organizarea încasării veniturilor cuvenite bugetului statului de la
agenţii economici care prestează servicii, execută lucrări sau
livrează bunuri materiale.
II.3. Organizarea înregistrării emisiunii , încasării, şi răscumpărării
certificatelor de trezorerie de la populaţie.
CAPITOLUL III. Contabilitatea operaţiunilor de decontare între Direcţia Judeţeana
de Trezorerie si Trezoreriile operative pentru încasările de
venituri şi plăţile către agenţii economici şi obligaţiile către
buget.
III.1. Organizarea decontărilor între Direcţia Judeţeană de Trezorerie şi
Sucursala B.N. privind operaţiile de încasări şi plăţi .
III.2. Contabilitatea înregistrării veniturilor şi cheltuielilor efectuate de
trezorerie , operative din Bugetul de Stat, Bugetul Local , bugetul
asigurărilor sociale, fondurilor speciale.
CAPITOLUL IV. Întocmirea situaţiilor de sinteză asupra execuţiei bugetului de stat
( bilanţ contabil şi contul de execuţie bugetară la nivel judeţean ).
IV.1. Întocmirea balanţei de verificare
IV.2. Întocmirea bilanţului contabil la 31 martie 2002
IV.3. Analiza execuţiei bugetare pe trimestrul I 2002
IV.4. Concluzii şi propuneri
1
CAPITOLUL I
ROLUL ŞI IMPORTANŢA TREZORERIEI STATULUI ÎN

EXECUŢIA BUGETULUI PUBLIC NAŢIONAL
I.1. Necesitatea înfiinţării Trezoreriei în perioada de tranziţie ca

Bancă a Ministerului de Finanţe.
În ţara noastră, în anul1992, a fost organizată execuţia operaţiunilor privind

finanţele publice prin trezoreria statului.
Înfiinţarea trezoreriei finanţelor publice în România completează cadrul
instituţional prin care statul şi-a creat posibilitatea de a-şi stabili şi aplica politica de
venituri şi cheltuieli, organizându-şi activitatea financiară atât la nivel central, cât şi în
teritoriu. Astfel, a devenit posibilă creşterea răspunderii utilizării banilor şi asigurarea
finanţării obiectivelor şi acţiunilor aprobate. Prin trezorerie sunt posibile de cunoscut şi
rezolvat toate implicaţiile specifice gestiunii financiare publice. În plus, trezoreria
facilitează folosirea de către Ministerul Finanţelor, cu ocazia întocmirii, aprobării şi
execuţiei bugetelor autonome publice centrale şi locale, a instrumentelor de analită
fundamentală şi de supraveghere a realizării echilibrului financiar, monetar, valutar şi a
datoriei publice.
Premisele înfiinţării trezoreriei finanţelor publice în ţara noastră au fost
următoarele:
1. reorganizarea băncilor şi consecinţelor acesteia asupra execuţiei finanţelor
publice;
2. schimbarea concepţiilor privind administrarea şi utilizarea resurselor
financiare publice;
3. necesitatea echilibrului finanţelor publice, în cadrul fiecărei componente a
sistemului fondurilor de resurse financiare publice;
4. scoaterea bugetului asigurărilor sociale de stat în afara bugetului de stat în
contextul prevederilor Legilor finanţelor publice;
5. întărirea autonomiei finanţelor locale, era împuternicită prin lege să efectueze
execuţia de casă a bugetului de stat;
6. înfiinţarea şi funcţionarea fondurilor speciale, în afara bugetului de stat;
7. creşterea şi diversificarea fondurilor extrabugetare.
În reorganizarea sistemului bancar momentele importante au fost următoarele:
a) crearea cadrului juridic separat pentru separarea activităţii Băncii
Naţionale, ca bancă centrală, cu un grad înalt de independenţă prin
exercitarea unor atribuţii clare şi precise sub controlul direct al
corpului legislativ al ţării.
b) A luat fiinţă Banca Comercială Română, care a preluat de la Banca
Naţională conturile de disponibilităţi şi de credite pe termen scurt al
agenţilor economici, dar şi conturile de venituri şi cheltuieli ale
bugetului de stat, ale bugetului asigurărilor sociale, ale bugetelor
locale, ale bugetelor fondurilor speciale, precum şi conturile
instituţiilor publice.
c) Înfiinţarea trezoreriei publice în 1992, care prin sistemul trezoreriilor
locale a preluat atribuţiile execiţiei de casă a bugetului public, la care
2
s-au adăugat noile atribuţii rezultate din reorganizarea finanţelor

publice. S-a elaborat cadrul legislativ pentru exercitarea de către
Ministerul Finanţelor a atribuţiilor ce-i revin în domeniul finanţelor
publice în sensul unui sistem propriu pentru urmărirea execuţiei
bugetare. Astfel, Ministerul Finanţelor a fost autorizat să înfiinţeze
trezorerii în cadrul organelor financiare subordonate, şi anume: direcţii
generale ale finanţelor publice şi controlului financiar de stat judeţene
şi a municipiului Bucureşti, administraţii financiare, circumscripţii
fiscale şi percepţii rurale, în baza cadrului legal constituit, s-a conceput
un sistem unitar de organizare şi funcţionare a trezoreriilor finanţelor
publice atât la nivel central, cât şi la organele financiare teritoriale,
care prezintă următoarele avantaje:
1. în ceea ce priveşte organizarea controlului prin organele proprii ale
Ministerului Finanţelor, acesta se exercită asupra: a) urmăririi îndeplinirii
obligaţiilor de către buget de către toţi agenţii economici şi contribuabili,
prin organizarea evidenţei pe plătitori, asigurându-se la nivelul fiecărei
trezorerii posibilităţi sporite de a acţiona operativ pentru respectarea
termenelor de plată şi reducerea rămăşiţelor de încasat; la nivelul fiecărei
trezorerii se asigură datele privind stabilirea debitelor şi încasărilor pe
fiecare plătitor;
b)efectuării cheltuielilor de către instituţiile publice din creditele bugetare
aprobate, mijloacelor extrabugetare şi fondurilor speciale.
2. Perfecţionarea sistemului informaţional şi decizional în ce priveşte
rapiditatea, relevanţa şi acurateţea raportărilor privind urmărirea execuţiei
bugetare şi a operaţiunilor de trezorerie. Ministerul Finanţelor dispune
astfel de instrumente necesare pentru stabilirea strategiei pe termen scurt şi
lung în domeniul finanţelor publice.
3. desfăşurarea activităţii de trezorerie cu costuri mai reduse comparativ cu
cele înregistrate până la înfiinţarea trezoreriei, în condiţiile execuţiei de
casă a bugetului de stat prin sistemul bancar. Pentru acoperirea deficitului
bugetului de stat sunt folosite direct disponibilităţile aflate în conturile
trezoreriei, inclusiv disponibilităţile instituţiilor, care se păstrează în
conturile trezoreriei publice. Eficienţa se realizează prin localizarea
operativă a întârzierilor de plăţi, identificarea nerespectării legii în
stabilirea veniturilor cuvenite statului, neplata lor la termen şi acţionarea
urmăririi încasării impozitelor şi taxelor. Totodată, eficienţa creşte pe
seama controlului plăţilor prin încadrarea lor în volumul creditelor
bugetare aprobate pe subdiviziunile clasificaţiei bugetare.
În perioada de tranziţie a economiei de piaţă, Trezoreria capătă alte valenţe, fiind
concepută ca un sistem operaţional în cadrul Ministerului Finanţelor Publice, prin care
se efectuează în principal: operaţiile financiare şi băneşti bugetare şi extrabugetare ale
sectorului public şi contabilitatea acestora; controlul fiscal asupra încasării la termen a
veniturilor; controlul asupra finanţării cheltuielilor instituţiilor publice, refinanţarea
deficitului bugetar; lansarea împrumuturilor de stat; plasarea disponibilităţilor sectorului
public.
Necesitatea înfiinţării Trezoreriei Finanţelor Publice este imperativ necesară în
perioada de tranziţie în primul rând pentru umplerea acelor goluri create de modificările
survenite în organizarea şi conducerea procesului bugetar începând în anul 1990,în
sensul că B.N.R a renunţat la execuţia bugetului numai contul de trezorerie al statului
orientându-şi activitatea cu prioritate spre soluţionarea problemelor privind circulaţia
bancară şi emisiunea monetară.
3
În al doilea rând, diversificarea sistemului bancar a pus probleme asupra

controlului veniturilor şi efectuării cheltuielilor bugetare, practic nu se mai execută nici
un control, băncile comerciale, unde finanţele publice îşi aveau conturile, ne mai având
atribuţii în acest sens.
În al treilea rând, organizarea actuală a sistemului bancar prezintă un mare risc
pentru sectorul public, cunoscând faptul că activitatea bancară este supusă regimului
falimentului; caz în care ar fi implicate şi finanţele publice, cel puţin teoretic dacă
acestea sar afla în gestiunea unei bănci.
Analizând astfel lucrurile, s-a creat necesitatea stabilirii acestui sistem de
organizare a execuţiei care să asigure protejarea finanţelor sectorului public de toate
riscurile, inclusiv de cel al costului ridicat al cheltuielilor legate de comisioanele
bancare şi al costului dobânzilor aferente împrumuturilor ce s-ar lua pentru acoperirea
deficitului bugetar.
I.2. Importanţa şi rolul Trezoreriei în perioada de tranziţie în ţara

noastră
Procesul de aplicare a reformei în România, în toate domeniile de activitate pentru

trecerea de la economia hipercentralizată la economia liberalizată, a cuprins şi sistemul
financiar-bancar, conducând la midificări importante în rolul şi structura sistemului de
organizare şi funcţionare a băncilor, cu consecinţe deosebite asupra execuţeiei finanţelor
în sectorul public. Aceste modificări, precum şi schimbările de concepţie privind
administrarea şi utilizarea resurselor financiare în sectorul public, au condus la
concluzia că realizarea cu rezultate foarte bune a execuţiei finanţelor publice în
condiţiile economiei de tranziţie, se asigură numai dacă se dispune de sisteme proprii de
organizare. Un astfel de sistem, care permite intervenţia promtă în toate fazele de
urmărire a execuţiei finanşelor publice, îl reprezintă Trezoreria, concepută într-un mod
unitar de organizare şi funcţionare la nivelul Ministerului Finanţelor şi în cadrul
unităţilor sale teritoriale.
Trezoreria are un rol foarte important în cadrul sistemului finanţelor publice şi
este determinat în primul rând de atribuţiile ei principale care se referă la:
 asigurarea execuţiei bugetului public naţional privind încasarea veniturilor
şi efectuarea plăţilor dispuse de ordonatorii de credite în limita creditelor
acordate;
 casier al sectorului public prin care se asigură încasarea veniturilor,
efectuarea plăţilor şi păstrarea disponibilităţilor;
 asigurarea evidenţei contabile privind execuţia de casă pentru toate
operaţiunile de încasări şi plăţi;
 asigurarea controlului fiscal asupra încasării veniturilor şi a celui financiar
preventiv asupra efectuării plăţilor.
Întreaga execuţie bugetară se realizează prin trezorerie, volumul operaţiunilor
ajungând la cifre importante ce pun în evidenţă rolul trezoreriei. Astfel, prin
conturile trezoreriei administrate de Direcţia Centrală a Trezoreriei din cadrul
Ministerului Finanţelor s-au rulat în anul 1993 peste 15000 miliarde lei, iar în
anul 1994 peste 55000 miliarde lei, ceea ce aduce în actualitate stabilirea unui
concept nou cu privire la conducerea evoluţiei contului general al trezoreriei.
Este foarte important că din disponibilităţile temporare aflate în contul general
al trezoreriei s-au susţinut unele programe guvernamentale privind reforma
economică, execuţia bugetului de stat, a bugetelor asigurărilor sociale de stat.
Referindu-se la unul din principalele sale roluri şi anume acela de casier al
statului, apreciem că trezoreria finanţelor publice genereată o adevărată reţea
4
de fluxuri monetare la nivelul căreia se asigură legătura dintre intrări (încasări)

şi ieşiri (plăţi), în permanenţă trebuind să existe disponibilităţi care să facă faţă
scadenţelor. Desigur, pentru a preîntâmpina riscul incapacităţii de plată sau a
încasărilor insuficiente care ar conduce la amânarea plăţilor, există
posibilitatea de a realiza dimensionarea încasării minime pe baza datelor din
balanţele zilnice de verificare.
Rolul Trezoreriei finanţelor publice este pus în evidenţă de rapiditatea,
operativitatea circuitelor realizate prin “fluxurile de intrare şi fluxurile de ieşire” precum
şi de posibilitatea de cunoaştere, previzionare, urmărire şi menţinerea echilibrului
acestora în execuţie pentru a avea în permanenţă disponibilităţi. Previziunile fluxului
intrărilor sunt în funcţie de repartizarea sau natura veniturilor bugetare şi se referă la:
fluxuri de intrări permanente marcate de încasarea veniturilor curente şi de capital şi
fluxuri de intrări temporare în situaţia admiterii bonurilor de tezaur sau împrumuturi
bancare.
În cazul trezoreriei publice teritoriale în previzionare trebuie avute în vedere şi
fluxurile de completare, referitoare la transferurile efectuate din bugetul de stat şi
sumele defalcate din impozitul pe salarii. Previziunile fluxurilor de ieşire se referă la
fluxurile curente de ieşire ce se realizează pe de o parte prin creditări de sume către
agenţii economici prin conturile deschise la băncile comerciale şi care reprezintă de
regulă plăţi din conturile bugetare şi mijloacele extrabugetare ale instituţiilor publice, iar
pe de altă parte prin eliberarea numerarului necesar instituţiilor publice pentru salarii,
deplasări şi alte plăţi în numerar.
Prin trezorerie se asigură exercitarea în mai bune condiţii a atribuţiilor
Ministerului Finanţelor şi unităţilor sale teritoriale, ca urmare a reorganizării şi
îmbunătăţirii structurii aparatului financiar-fiscal, urmărindu-se întărirea rolului şi
importanţei unităţii fiscale teritoriale în cadrul căreia funcţionează un compartiment
distinct cu activitate de trezorerie.
Importanţa Trezoreriei este marcată de faptul că prin ea se realizează - la nivel
central, de către Ministerul Finanţelor – gestionarea datoriei publice interne şi externe,
lansarea şi rambursarea împrumuturilor contractate şi plata dobânzilor.
Trezoreria asigură organizarea celor mai bune condiţii pentru exercitarea
controlului prin organele proprii ale Ministerului Finanţelor privind realizarea
veniturilor. Astfel se creează posibilitatea efectuării unui control riguros asupra
documentelor în legătură cu:
 temeiul legal, prin care s-a stabilit obligaţia virării de impozite şi taxe către
buget;
 respectarea termenelor de virare a veniturilor;
 încadrarea în reglementările în vigoare privind virarea impozitelor pe bugete şi
înregistrarea veniturilor pe capitole şi subcapitole prevăzute de clasificaţia
bugetară.Exercitarea controlului prin trezorerie constituie instrumentul sigur de a
gestiona eficient şi a pune ordine în utilizarea fondurilor de către instituţiile
publice. Trezoreria asigură acel control preventiv riguros pentru toate plăţile
dispuse de ordonatorii de credite sub aspectul legalităţii, al încadrării în
prevederile bugetare şi în disponibilităţile băneşti existente la un moment dat.
Trezoreria publică prezintă importanţă deosebită pentru că prin ea se realizează
perfecţionarea sistemului informaţional şi decizional, folosindu-se sisteme de
prelucrare automată a datelor, obţinându-se astfel informaţii certe, operative în
legătură cu execuţia bugetară, asigurându-se eficienţa sporită în luarea deciziilor.
În acestcontext se asigură informaţii zilnice în legătură cu încasarea
disponibilităţilor din conturile trezoreriei şi altele, ceea ce asigură o bază eficientă
de date în vederea luării deciziilor. Astfel, Ministerul Finanţelor dispune de
instrumentele necesare pentru stabilirea strategiei pe termen scurt şi lung în
5
domeniul finanţelor publice, cunoscând ansamblul informaţiilor privind derularea

execuţiei prin sistemul trezoreriei.
I.3. Organizarea Direcţiei Judeţene de Trezorerie
Trezoreria Finanţelor Publice se organizează îintr-un sistem unitar, atât la nivel

central cât şi în teritoriu în scopul cuprinderii tuturor operaţiunilor fundamentale
sectorului public. Sistemul de organizare al Trezoreriei Finanţelor Publice se prezintă
astfel:
Trezoreria Finanţelor Publice:
- trezoreria centrală
- trezoreria judeţeană şi a municipiului Bucureşti
- trezoreria municipală
- trezoreria orăşenească
- trezoreria de la percepţiile rurale
Trezoreria centrală este organizată în cadrul Direcţiei Generale a Trezoreriei din
Ministerul Finanţelor şi are următoarele atribuţii:
- elaborarea instrucţiunilor privind organizarea şi funcţionarea trezoreriilor
teritoriale şi sprijină activitatea acestora;
- asigură evidenţa contabilă a constituirii şi utilizării tuturor fondurilor statului;
- deschide creditele bugetare dispuse de ordonatorii principali de credite;
- gestionează contul corespondent al trezoreriei aflat la Banca Naţionala sau la
băncile comerciale;
- efectuează operaţiile de decontare între unităţile trezoreriilor judeţene
- gestionează fondurile cu destinaţie specială constituite la nivelul economiei
naţionale;
- efectuează plasamente financiare pe termen;
- elaborează lucrările de execuţie bugetară şi a contului trezoreriei în structurile
şi la termenele stabilite;
- elaborează raportul şi contul general de execuţie a bugetului de stat, a
fondurilor speciale şi extrabugetare.
Trezoreria judeţeană şi a municipiului Bucureşti este organizată în cadrul
Direcţiei Generale a Finanţelor Publice şi a Controlului Financiar de Stat judeţean şi a
municipiului Bucureşti ca o verigă specializată în activitatea de coordonare şi sintetizare
a fluxurilor financiare ale trezoreriei pe întreag teritoriul judeţului, având următoarele
atribuţii:
- organizează şi coordonează activitatea de trezorerie la organele financiare
teritoriale în conformitate cu instrucţiunile elaborate în acest scop şi dispune
măsuri pentru îmbunătăţirea activităţii;
- gestionează contul corespondent al trezoreriei judeţene deschis la sucursala
judeţeană a Băncii Naţionale, asigurând efectuarea operaţiilor de decontare între
trezoreriile locale şi instituţiile bancare corespondente;
- gestionează conturile corespondente ale trezoreriilor din subordine, pe baza
documentelor stabilite în acest scop;
- deschide credite bugetare dispuse de ordonatorii de credite secundari
finanţaţi din bugetul de stat şi bugetul asigurărilor sociale de stat la toate
trezoreriile locale;
- elaborează lucrări de sinteză şi analiză privind execuţia bugetară, conturile
de trezorerie pe care le raportează operativ şi periodic Ministerului Finanţelor;
6
propune măsuri cu privire la asigurarea încasării veniturilor şi întărirea controlui

asupra cheltuielilor bugetare;
- dispune măsuri pentru asigurarea încheierii exerciţiului financiar la nivelul
judeţului şi a municipiului Bucureşti;
- întocmeşte bilanţul contabil centralizat al trezoreriei; analizează conturile de
activ şi pasiv şi elaborează raportul de analiză;
- coordonează şi organizează activitatea compartimentelor casiere – tezaur în
ce priveşte asigurarea numerarului necesar efectuării plăţilor, redistribuirea
soldului de casă şi stabilirea plafoanelor de casă;
- execută acţiuni de îndrumare şi control al activităţii trezoreriei din
subordine.
Organigrama trezoreriei judeţene se prezintă astfel:
DIRECTOR GENERAL
DIRECTOR DE TREZORERIE
SERVICIUL
ADMINISTRAREA SI
CONTABILITATEA
CONTULUI CURENT
AL TREZORERIEI
SERVICIUL
METODOLOGIE SI
ADMINISTRAREA
VENITURILOR
STATULUI
SERVICIUL BUGET SI
CONTABILITATE
PUBLICA
În teritoriu, funcţionarea este organizată la nivel de municipiu, oraşe sau percepţii care
sunt unităţi direct funcţionale, având următoarele servicii de activitate:
 serviciul casierie tezaur
 serviciul încasarea şi evidenţa veniturilor
 serviciul verificarea şi decontarea cheltuielilor instituţiilor publice
 serviciul de vânzare şi gestiune a titlurilor de stat şi certificatelor de
trezorerie
 serviciul administrarea conturilor persoanelor fizice şi juridice
 serviciul administrarea şi contabilitatea contului curent al trezoreriei.
7
Serviciul casierie tezaur are următoarele sarcini:

 încasarea veniturilor din impozite, taxe şi alte venituri în numerar de la
agenţii economici, instituţii publice, contribuabili după efectuarea
controlului;
 eliberarea de numerar la cererea instituţiilor publice din conturile lor pentru a
efectua plăţi prin casieria proprie pentru: salarii, drepturi de asigurări sociale,
deplasări, etc.;
 efectuarea de plăţi către persoane fizice dacă acestea sunt îndreptăţite prin
lege (drepturi băneşti) şi care au la bază documente aprobate de organele în
drept;
 conducerea corectă la zi a evidenţei intrărilor şi ieşirilor de numerar;
 stabilirea zilnică a soldului de casă;
 întocmirea corectă a jurnalului de casă;
 ia măsuri pentru asigurarea securităţii şi integrităţii numerarului existent în
casierie.
Serviciul încasarea şi evidenţa veniturilor are următoarele atribuţii:
 exercită controlul impus de normele legale privind încasarea veniturilor către
bugetul general consolidat al ţării şi pentru încasarea veniturilor din mijloace
extrabugetare şi a fondurilor speciale;
 urmăreşte ca încasarea veniturilor să se facă conform clasificaţiei bugetare
adică pe plătitori cu respectarea încadrării în conturi sintetice şi analitice
(dacă e cazul se aplică majorări de întârziere pentru neîncasarea la termen a
veniturilor bugetare conform reglementărilor în vigoare);
 verifică respectarea obligaţiilor către buget conform decontărilor sau dărilor
de seamă primite de la agenţi;
 verifică documentele privind amânarea, eşalonarea şi restituirea veniturilor
bugetare primite de la compartimentul de urmărire fiscală;
 întocmirea jurnalului privind încasarea veniturilor;
 analizează şi verifică cererea de compensare între unele impozite şi taxe
prezentate de contribuabili, le aprobă şi le evidenţiază după ce au fost
operate în evidenţa analitică;
 înaintează organelor de urmărire fiscală lista contribuabililor ce nu-şi
îndeplinesc obligaţiile faţă de buget;
 propune măsuri de intensificare a încasării veniturilor bugetare;
 la finele anului întocmeşte o sinteză a încasării veniturilor bugetare pe surse
de venit şi plătitori precum şi rămăşiţele de încasat pe care la înaintează
organelor de urmărire fiscală;
 asigură la sfârşitul anului încheierea conturilor sintetice şi analitice.
Serviciul verificarea şi decontarea cheltuielilor instituţiilor publice are
următoarele atribuţii:
 exercită controlul asupra documentelor de plată prezentate de către
ordonatorii de credite asigurându-se respectarea încadrării plăţilor în limita
creditelor bugetare aprobate conform clasificaţiei bugetare potrivit structurii
legii bugetare anuale şi disponibilităţilor aflate în conturi, după caz;
 verifică repartizarea creditelor deschise din bugetele locale cu încadrarea
acestora în totalul disponibilităţilor deschise la fiecare unitate;
 asigură respectarea destinaţiei pentru mijloacele bugetare şi fondurile
speciale;
8
 organizează şi conduce o evidenţă analitică pentru conturile de cheltuieli şi

de disponibilităţi deschise de fiecare minister şi instituţie publică
subordonată;
 eliberează extrase de cont şi documente justificative;
 întocmeşte jurnale contabile zilnice pentru operaţii de încasări şi plăţi.
Serviciul administrarea şi contabilitatea contului curent al trezoreriei are rolul:

 să asigure contabilitatea sintetică şi analitică privind execuţia de casă a
bugetului general consolidat al ţării;
 să urmărească constituirea şi utilizarea mijloacelor extrabugetare sau
fondurilor speciale pe cont sintetic şi analitic şi pe plătitori conform
clasificaţiei bugetare. La baza acestei înregistrări, realizată conform
principiului cronologiei, stau documente justificative: cec, chitanţe , ordine
de plată, note contabile, utilizându-se o contabilitate specifică ;
 întocmeşte lucrări de execuţie operativă şi periodică privind execuţia de casă
a bugetului general consolidat al ţării, a fondurilor extrabugetare şi speciale,
a conturilor de trezorerie;
 se întocmeşte lunar o balanţă de verificare defalcată pe zile privind operaţiile
desfăşurate prin trezorerie;
 se execută lucrări de închidere a exerciţiului financiar la sfârşitul anului;
 se întocmeşte bilanţul contabil anual;
 se asigură circulaţia documentelor privind operaţii de plăţi din contul
trezoreriei prin contul corespondent deschis la B.N.R. sau decontări între
unităţile trezoreriei şi trezoreria judeţeană sau unde este cazul cu bănci
comerciale;
I.4. Structura organizatorică a Direcţiei Judeţene de Trezorerie
Direcţia trezorerie şi contabilitate publică din cadrul Direcţiei generale a

finanţelor publice se organizează în conformitate cu dipoziţiile legale în vigoare,
precum şi a normelor metodologice elaborate de Direcţia contabilităţii publice din
cadrul Ministerului Finanţelor Publice şi aplică mecanismele privind administrarea
finanţelor publice în profil teritorial, execuţia de casă a bugetului de stat, bugetelor
locale, bugetului asigurărilor sociale de stat, bugetului trezoreriei statului, bugetelor
fondurilor speciale şi a veniturilor extrabugetare, precum şi efectuarea de operaţiuni
rezultate din lansarea titlurilor de stat de către persoane fizice.
Direcţia trezorerie şi contabilitate publică, ca organ de specialitate, exercită în
mod curent controlul asupra eliberării sumelor în numerar sau prin virare din contul
instituţiilor publice pentru efectuarea cheltuielilor, existenţa bugetelor de venituri şi
cheltuieli aprobate în condiţiile legii, respectării limitelor creditelor bugetare deschise şi
repartizate şi a destinaţiei acestora urmărind şi alte obiective stabilite prin normele
metodologice ale Ministerului Finanţelor Publice.
Direcţia trezorerie şi contabilitate publică are în subordine directă, pe linie
metodologică şi coordonare, unităţile teritoriale de trezorerie şi contabilitate publică
organizate în cadrul administraţiilor finanţelor publice municipale, administraţiilor
finanţelor publice orăşeneşti şi administraţiilor finanţelor publice comunale.
Direcţia trezorerie şi contabilitate publică îndeplineşte următoarele atribuţii
principale:
9
- organizează şi coordonează activitatea de trezorerie şi contabilitate publică la

organele teritoriale în conformitate cu dipoziţiile legale şi dispune măsuri pentru
îmbunătăţirea activităţii;
- organizează execuţia financiară pe bugete, fonduri speciale şi venituri
extrabugetare pe baza conturilor deschise potrivit normelor metodologice administrării
contului curent al trezoreriei judeţene, dechis la Sucursala judeţeana a Băncii Naţionale
a României, asigurând efectuarea operaţiilor de decontare între trezoreriile locale şi
instituţiile bancare corespondente;
- gestionează conturile corespondente ale trezoreriilor în subordine;
- elaborează bilanţul trezoreriei şi alte lucrări de sinteză privind execuţia bugetară,
conturile de disponibilităţi s.a., pe care le raportează operativ şi periodic la Ministerul
Finanţelor Publice;
- supraveghează modul de efectuare prin conturi deschise la băncile comerciale a
plăţilor în numerar la trezoreriile care nu au tezaur şi dispune măsuri pentru mobilizarea
diponibilităţilor în contul curent al trezorerie statului deshis la Sucursala Băncii
Naţionale a României;
- asigură evidenţa creditelor bugetare repartizate pentru acţiunile finanţate din
bugetul de stat şi bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetelor locale, bugetului
trezoreriei statului de ordonatorii secundari de credite şi le transmite trezoreriilor
teritoriale la care ordonatorii terţiari de credite au conturile deschise;
- organizează la toate trezoreriile din judeţ activitatea de lansare a emisiunilor de
certificate de trezorerie, asigurând repartizarea imprimatelor respective, funcţionarea
casieriilor, instruirea personalui ş.a.;
- asigură funcţionarea în bune condiţii a sistemului informaţional la nivelul
fiecărei trezorerii pentru organizarea contabilităţii şi rapoartarea execuţiei bugetului de
stat, bugetelor locale, bugetului asigurărilor sociale de stat, bugetului trezoreriei statului,
fondurilor speciale şi veniturilor extrabugetare;
- colaborează cu direcţiile de specialitate din cadrul direcţiei generale, pe baza
programelor informatice stabilite în acest scop pentru furnizarea datelor privind
încasarea veniturilor prevăzute în norme a se conduce evidenţa analitica pe plătitori;
- dispune măsuri pentru asigurarea încheierii exerciţiului financiar în activitatea de
trezorerie a statului la nivelul judeţului;
- întocmeşte bilanţul contabil centralizat al trezoreriei la nivelul judeţului,
analizează conturile activ şi pasiv şi elaborează raportul de analiză;
- coordonează şi organizează activitatea compartimentelor casier – tezaur în ceea
ce priveşte asigurarea numeralului necesar efectuării plăţilor, redistribuirea soldului de
casă şi stabilirea plafoanelor de casă;
- verifică activitatea trezoreriei locale din subordine pe baza planului tematic
transmis de Direcţia Contabilităţii Publice din cadrul Ministerului Finanţelor Publice şi
stabileşte măsuri pentru îmbunătăţirea funcţionării mecanismelor trezoreriei statului;
- analizează periodic pe baza rapoartelor întocmite în urma verificării, activitatea
fiecărei trezorerii şi stabileşte măsuri pentru perfecţionarea muncii. Principalele
probleme se transmit lunar Direcţiei Contabilităţii Publice din cadrul Ministerului
- examinează funcţionarea sistemului informatic, a bazei tehnice de dotare şi
propune direcţiei de specialitate din cadrul Ministerului Finanţelor Publice măsuri
pentru eliminarea neajunsurilor rezultate;
- propune încheierea de Convenţii cu Casa de Economii şi Consemnaţiuni privind
încasarea unor venituri bugetare precum şi cu băncile comerciale în legătura cu
efectuarea plăţilor în numerar de către instituţiile publice, în condiţiile în care
trezoreriile nu au organizate casierii – tezaur;
10
- iniţiază convenţii pentru asigurarea pazei trezoreriilor locale, asigurarea

întreţinerii şi funcţionării bunurilor specifice activităţii de trezorerie şi privind
transportul corespondenţei prin sistemul PRIORIPOST;
- exercită controlul financiar preventiv propriu asupra operaţiunilor specifice
activităţii de trezorerie;
- asigură efectuarea cheltuielilor din bugetul trezoreriei statului, urmărind
încadrarea acestora în creditele bugetare repartizate de Ministerul Finanţelor Publice;
- asigură formulare specifice activităţii de trezorerie (O.P.H.T., foi de varsământ,
dări de seamă, etc);
- organizează şi coordonează acţiunea de elaborare de către ordonatorii principali
de credite a proiectelor bugetelor locale şi verifică, centralizează şi întocmeşte sinteza
proiectelor bugetelor locale pe ansamblul judeţului, pe baza propunerilor ordonatorilor
principali de credite;
- asigură asistenţa tehnică de specialitate pentru repartizarea pe unităţi
administrativ teritoriale a sumelor defalcate din unele venituri ale bugetului de stat şi
comunică transferurile din bugetul de stat aprobat de Ministerul Finanţelor Publice pe
ansamblul judeţului şi de programe cu asemenea finanţare;
- asigură centralizarea bugetelor locale rectificate de către consiliiile locale şi
judeţene pe parcursul exerciţiului bugetar, verifică, analizează şi centralizează dările de
seamă contabile trimestriale şi anuale privind execuţia bugetelor locale şi a veniturilor
extrabugetare şi prezintă Ministerului Finanţelor Publice dare de seamă centralizată
privind execuţia bugetului pe ansamblul judeţului;
- îndeplineşte orice alte sarcini stabilite de conducerea direcţiei.
Pentru aducerea la îndeplinire a atribuţiilor ce-i revin Direcţia trezoreriei şi
contabilitate publică are următoarea structură organizatorică:
1. Serviciul (biroul) buget şi contabilitate publică;
2. Servuciul (biroul) administrare şi contabilitatea contului curent al trezoreriei;
3. Serviciul (biroul) urmărirea activităţii de vânzare şi gestiune a titlurilor de stat
şi certificatelor de trezorerie;
4. Serviciul (biroul) îndrumarea şi verificarea activităţii trezoreriilor locale.
Serviciul (biroul) buget şi contabilitate publică
Seviciul (birou) buget şi contabilitatea publică funcţioneaza în cadrul Direcţiei

trezorerie şi contabilitate publică şi are următoarele atribuţii şi sarcini:
- organizează şi coordonează acţiunea de elaborare de către ordonatorii principali
de credite a proiectelor bugetelor locale, potrivit Legii finanţelor publice locale nr.
189/1998 legii anuale a bugetului de stat şi metodologiei elaborate de Ministerul
Finanţelor Publice în acest sens;
- verifică, centralizează şi întocmeşte sinteza proiectelor bugetelor locale pe
ansamblul judeţului, pe baza propunerilor ordonatorilor principali de credite, în etapele
prevăzute în Legea privind finanţelor publice locale, pe care le depune Ministerul
- dupa aprobarea Legii bugetului de stat asigură asistenţa tehnică de specialitate
pentru repartizarea pe unităţi administrativ – teritoriale a sumelor defalcate din unele
venituri ale bugetului de stat şi comunica transferurile din bugetul de stat pe ansamblul
judeţului şi pe proiecte cu asemenea finanţare;
- transmite Ministerului Finanţelor Publice propunerile ordonatorilor principali de
credite ai bugetelor locale pe ansamblul judeţului privind repartizarea pe trimestre a
sumelor defalcate din unele venituri ale bugetului de stat pe ansamblul judeţului şi pe
proiecte cu asemenea finanţare;
11
- pe baza bugetelor locale aprobate de către consiliile locale şi judeţene, în

condiţiile legii, întocmeşte şi transmite Ministerului Finanţelor Publice bugetul
centralizat pe ansamblul judeţului cu repartizarea pe trimestre a veniturilor şi
cheltuielilor, grupate pe comune, oraşe, municipii şi bugetului propriu al judeţului, pe
structura clasificaţiei bugetare stabilită de Ministerul Finanţelor Publice;
- verifică listele de investiţii aprobate ca anexă la bugetul local de către consiliul
local, urmărindu-se ca obiectivele înscrise în programul de investiţii să aibă
documentaţiile tehnico – economice, respectiv notele de fundamentare privind
necesitatea şi oportunitatea efectuării cheltuielilor de investiţii elaborate şi aprobate
potrivit dispoziiţilor legale;
- asigură centralizarea bugetelor rectificate de către consiliile locale şi judeţene pe
parcursul exerciţiului bugetar la termenele stabilite prin actele normative emise în acest
scop şi întocmeşte sinteza pe ansamblul jutetului;
- verifică, analizează şi centralizează dările de seama contabile trimestriale şi
anuale privind execuţia bugetelor locale şi a veniturilor extrabugetare şi prezintă
Ministerului Finanţelor Publice darea de seama centralizată privind execuţia bugetului
pe ansamblul judeţului la termenele prevăzute în normele metodologice.
- efectuează lucrări de sinteză şi analiză privind elaborarea şi execuţia bugetelor
locale şi pe baza concluziilor prezintă propuneri pentru îmbunătăţirea stadiului execuţiei
bugetare;
- asigură transmiterea la ordonatorii principali de credite a normelor
metodologice, precizărilor şi altor informaţii privind elaborarea şi execuţia bugetelor
locale şi organizarea instruiri cu contabilii consiliilor locale cu privire la aplicare
acestora;
- verifică şi avizează notele justificative ale ordonatorilor principali de credite şi
asigură repartizarea creditelor bugetare pentru transferurile din bugetul de stat către
bugetele locale;
- verifică, analizează şi centralizează de la toate instituţiile publice (indiferent de
subordine) din judet, datele şi informaţiile privind realizarea numărului de salariaţi şi a
fondului de salarii aferent, la sfârşitul semestrelor 1 şi 2 din fiecare an, potrivit legii şi
normelor metodologice elaborate în acest sens; în acest scop, colaborează şi cu Direcţia
generală a muncii şi solidarităţii sociale judeţene;
- în conformitate cu prevederile legale, la solicitarea primăriilor comunale,
orăşeneşti municipale şi a Consiliului Judeţean, participă în comisiile pentru examinarea
şi promovarea în funcţii de conducere a personalului din compartimente financiar –
contabile ale acestora, în care scop, prezintă directorului general, concluziile desprinse
şi împuternicirea respectivă pentru semnare;
- colaborează cu celelalte unităţi, direcţii şi compartimente din componenţa
Direcţiei generale a finanţelor publice;
- verifică lunar la societăţile comerciale deconturile privind acordarea subvenţiilor
pentru gratuităţile la transportul interurban de călători;
- îndeplineşte orice alte atribuţii date de către directorul Direcţiei trezoreriei şi
contabilităţii publice.
Serviciul (biroul) urmărirea activităţii de vânzare şi gestiune a

titlurilor de stat şi certificatelor de trezorerie
Serviciul (biroul) urmărirea activităţii de vânzare şi gestiune a titlurilor de stat şi

certificatelor de trezorerie funcţionează în cadrul Direcţiei trezorerie şi contabilitate
publică şi are următoarele atribuţii principale:
12
- urmăreste aplicarea Normelor metodologice ale Ministerului Finanţelor Publice

cu privire la derularea prin unităţile trezoreriei statului a operaţiunilor legate de
certificate de trezorerie emise pentru populaţie;
- dispune măsuri pentru organizarea atât la nivelul trezoreriei judeţene cât şi la
trezoreriile din subordine a operaţiunilor privind vânzarea certificatelor de trezorerie
pentru populaţie, inclusiv a răscumpărării acestora şi a plăţii dobânzilor, în condiţii de
securitate;
- asigură instruirea personalului trezoreriei în legătura cu operaţiunile cu privire la
completarea, verificarea şi gestionarea certificatelor de trezorerie pentru populaţie,
întocmirea documentelor, a registrelor, operaţiuni de casierie, etc.;
- asigură ridicarea carnetelor de certificate de trezorerie pentru populaţie (CTP)
tipărite de la Compania Naţională Imprimeria Naţională şi transportul acestora în
condiţii de securitate, distribuie trezoreriilor din subordine carnete de CTP asigurând
evidenţa strictă a acestora conform Normelor metodologice ale Ministerului Finanţelor
Publice;
- în cazul certificatelor de trezorerie pentru populaţie în formă materializată,
asigură în cantităţi suficiente la toate ghişeele, pe perioada emisiunilor, a certificatelor
de trezorerie pentru populaţie, precum şi a tuturor celorlalte formulare specifice
activităţilor ocazionale de emisiunea şi răscumpărarea acestora;
- supraveghează activitatea de vânzare a certificatelor de trezorerie pentru
populaţie, precum şi modul de încasare a contravalorii acestora, răscumpărarea CTP,
calculul şi plata dobânzilor, întocmirea documentelor, organizarea şi conducerea
evidenţelor operative şi contabile la trezoreriile în subordine;
- primeşte de la trezoreriile din subordine situaţiile de raportare prevăzute de
Normele metodologice şi întocmeşte în termenele stabilite situaţiile de raportare privind
vânzarea şi răscumpărarea CTP, plata dobânzilor pe structura acestora, precum şi cele
referitoare la stocul de CTP neutilizat aflat în judeţul respectiv;
- verifică operaţiunile de transformare în depozite a certificatelor de trezorerie
pentru populaţie, plata dobânzilor din fondurile alocate cu acesta destinaţie, asigurarea
evidenţei nominale, primirea, utilizarea şi justificarea certificatelor de trezorerie ca
imprimate;
- elaborează rapoarte cu privire la modul de derulare a operaţiunilor legate de
emisiunea şi răscumpărarea CTP şi propune măsuri operative pentru eliminarea
neajunsurilor constante;
- iniţiază acţiuni la nivel local pentru informarea publicului cu privirea le
emisiunea CTP şi pentru a face cunoscute prevederile Prospectului de Emisiune;
desfăşoară activităţi pentru stimularea persoanelor fizice de a subscrie, potrivit
precizărilor Ministerului Finanţelor Publicee;
- asigură prin casierul central al Direcţiei trezoreriei şi contabilitate publică
alimentarea cu numerar, respectiv preluarea excendentului la trezoreriile locale;
Serviciul (biroul) îndrumarea şi verificarea activităţii trezoreriilor

locale
Serviciul (biroul) îndrumarea şi verificarea activităţii trezoreriilor locale

funcţioneaza în cadrul Direcţiei trezoreriei şi contabilitate publică şi are următoarele
atribuţii principale:
1. Asigură, potrivit programelor stabilite, verificarea activităţii trezoreriilor locale
urmărind în mod deosebit:
13
- organizarea efectuării operaţiunilor de încasări şi plăţi în numerar de la persoane

fizice şi juridice; fluxul operţiunilor, verificarea documentelor, gestiunea casei- tezaur,
restituirea de venituri prin casierire s.a.;
- fluxul operaţiunilor de încasare a veniturilor bugetare prin virare din conturi
deschise la băncile comerciale sau la trezoreria statului; întocmirea corectă şi cu toate
elementele a documentelor de plată; înscrierea conturilor potrivit clasificaţiei bugetare,
evidenţierea zilnică a încasărilor; organizarea şi conducerea evidenţei analitice a
încasărilor impozitelor şi taxelor pe plătitori; aplicarea procedurilor de compensare a
diferitelor surse de venituri; analiza conturilor pe plătitori, inclusiv a balanţelor de
verificare s.a.;
- verificarea modului de finanţarea a cheltuielilor bugetare; controlul efectuat
asupra cheltuielilor; deschiderea creditelor bugetare şi evidenţierea corecta pe conturi în
contabilitate; verificarea semnăturilor pe documentele care angajează plăţi; decontarea
zilnică din conturile de cheltuieli a documentelor prezentate de instituţiile publice;
respectarea limitei şi destinaţiei creditelor bugetare deschise; eliberarea extraselor de
cont titularilor; certificarea plăţilor de casă şi a disponibilităţilor în bilanţul contabil al
ordonatorilor de credite;
- legalitatea constituirii fondurilor şi respectarea destinaţiei şi utilizării acestora;
precum şi transferarea sumelor în conturile ordonatorilor principali de credite;
- legalitatea constituirii veniturilor extrabugetare de către ordonatorii de credite şi
respectarea dispoziţiilor legale care dau dreptul la constituirea acestor venituri, existenţa
bugetelor de venituri şi cheltuieli aprobate în condiţiile legii; modul de efectuare a
cheltuielilor şi respectarea destinaţiei acestora;
- organizarea şi funcţionarea contabilităţii trezoreriei; înregistrarea zilnică a
operaţiunilor de încasări şi plăţi; folosirea corectă a conturilor din planul de conturi;
întocmirea zilnică a balanţei de verificare; analiza conturilor; elaborarea lucrărilor
privind raportarea execuţiei financiare la termenele stabilite de Ministerul Finanţelor
Publice; elementele care au stat la baza informărilor periodice şi a bilanţurilor contabile;
- analizează funcţionarea sistemului informaţional al trezoreriei statului şi propune
măsuri pentru îmbunătăţirea acestuia corespunzător operaţiunilor efectuate;
- organizarea activităţii compartimentelor casierie – tezaur în ceea ce priveşte
asigurarea numeralului necesar efectuării plăţilor, redistribuirea soldului de casă şi
stabilirea plafoanelor de casă;
- asigurarea ridicării necesarului de numerar din contul disponibil deshis la
Direcţia trezoreriei judeţene pentru efectuarea plăţilor prin casierie la trezoreriile
organizate cu casierie- tezaur;
- încadrarea în plafonul de casă aprobat pe total de judeţ de Banca Naţională a
României – Sucursala Judeţeana şi depunerea sumei ce depăşeşte plafonul în contul de
disponibilităţi deschis la Direcţia trezoreriei judeţene;
- întocmirea şi transmiterea la Banca Naţionala a României – Sucursala Judeţeana
a graficului preliminar pentru efectuarea de încasări şi plăţi, centralizat pentru
trezoreriile locale;
2. Asigură îndrumarea metodologica a trezoreriilor teritoriale, urmărind
respectarea instrucţiunilor şi a normelor legale în domeniu;
3. Verifică şi coordonează aplicarea măsurilor privind încheierea exerciţiului
financiar;
4. Îndruma metodologic trezoreriile pe linie de casierie urmărind respectarea
instrucţiunilor şi a normelor existente, propunând măsuri de îmbunătăţire a activităţii;
5. Centralizează zilnic şi transmite la BNR Sucursala Judeţeană situaţia
operaţiunilor cu numerar;
14
6. Centralizează şi transmite lunar la BNR Sucursala Judeţeană „Darea de seamă

privind realizarea numeralului de circulaţie” şi „Darea de seamă privind specificarea
casei de circulaţie pe cupluri”;
7. Asigură aprovizionarea cu materiale consumabile şi dotări specifice activităţii
de trezorerie pe baza necesarului transmis la unităţile de trezorerie, în limita sumelor
repartizate de Ministerul Finanţelor Publice, conform legislaţiei în vigoare;
8. Asigură întreţinerea şi funcţionarea programului informatic propriu al
trezoreriilor teritoriale;
9. Întocmeşte referate şi rapoarte lunare de activitate care se prezintă conducerii
Direcţiei Contabilităţii Publice din Ministerul Finanţelor Publice;
10. Îndeplineşte orice alte atribuţii date de către directorul Direcţiei trezoreriei şi
Structura organizatorică a TREZORERIEI JUDEŢENE TIMIŞ se prezintă astfel:
15
I.5. Atribuţiile compartimentului Administrarea contului curent al

Trezoreriei Statului
Serviciul (biroul) administrarea şi contabilitatea contului curent al trezoreriei

funcţioneaza în cadrul Direcţiei trezorerie şi contabilitatea publică şi are următoarele
atribuţii principale:
- organizează şi conduce evidenţa contabilă a contului curent al trezoreriei statului
deschis la Sucursala judeţeana a Băncii Naţionale a României în care se înregistrează
operaţiunile de încasări şi plăţi;
- verifică pe baza extrasului de cont şi a documentelor anexate la acesta, primite de la
Sucursala Băncii Naţionale a României operaţiunile de încasare a veniturilor bugetare şi
le transmite la trezoreriile teritoriale în funcţie de sediul fiscal al plătitorilor de impozite
şi taxe;
- efectuează zilnic decontarea din contul curent al trezoreriei statului a documentelor
de plăţi transmise de trezoreriile locale şi urmăreşte aplicarea procedurilor de decontări
de valori mici şi valori mari;
- asigură înregistrarea zilnica a operaţiunilor de încasări şi plăţi derulate prin contul
curent trezoreriei statului şi urmăreşte concordanţa soldurilor contului corespondent al
trezoreriilor locale cu cele din contabilitate proprie;
- întocmeşte la finele fiecărei zile balanţa de verificare şi verifică prin sondaj soldurile
conturilor de corespondenţă cu trezoreriile locale;
- primeşte dispoziţii bugetare de repartizare / retragere prin corespondenţă de la
Ministerul Finanţelor Publice, pe care le transmite trezoreriilor operative la care
ordonatorii secundari şi terţiari au conturile deschise;
- pe baza cererilor privind alimentarea cu numerar pentru efectuarea de plăţi transmise
de trezoreriile operative fără casierii – tezaur procedează la întocmirea documentelor
pentru virarea sumelor în conturile acestora deschise la filialele băncilor comerciale din
judeţ;
- elaborează şi raportează zilnic, lunar, trimestrial şi anual execuţia bugetului de stat,
bugetelor locale, bugetului asigurărilor sociale de stat, bugetului trezoreriei statului,
fondurilor speciale şi veniturilor extrabugetare în structura şi la termenele stabilite prin
norme ale Ministerului Finanţelor Publice;
- analizează modul de asigurare a înregistrării operaţiunilor în contabilitatea
trezoreriei în conformitate cu normele în vigoare şi propune transmiterea de precizări la
trezoreriile operative pentru eliminarea neajunsurilor;
- elaborează şi întocmeşte lucrări în legătura cu vânzarea şi răscumpărarea
certificatelor de trezorerie, plata dobânzilor şi constituirea depozitelor în contul curent al
trezoreriei statului la nivelul judeţului;
- elaborează trimestrial şi anual bilanţul contabil al trezoreriei statului la nivelul
judeţului, examinează soldurilor conturilor din bilanţ şi întocmeşte raportul de analiză
care se prezintă Ministerului Finanţelor Publice la termenele stabilite de acestea;
- pe baza Normelor metodologice ale Ministerului Finanţelor Publice stabileşte măsuri
specifice pentru încheierea exerciţiului financiar şi urmăreşte încheierea execuţiei pe
fiecare buget şi stabileşte rezultatele acestora în conturile corespunzătoare;
- repartizează trezoreriilor teritoriale creditele deschise din bugetul trezoreriei statului,
aprobate de către Ministerul Finanţelor Publice şi urmăreşte efectuarea tuturor
cheltuielilor cu încadrarea în acestea;
- asigură evidenţa valorică şi cantitativă pentru materiale consumabile specifice
activităţii trezoreriei;
16
- editează zilnic extrasele de cont pentru trezoreriile locale şi le transmite acestora,

pentru a se urmări corespondenţa soldurilor contului corespondent;
- întocmeşte propuneri pentrru bugetul de venituri şi cheltuieli al trezoreriei statului şi
efectuează cheltuieli specifice din aceasta;
- asigură evidenţa contabilă a cheltuielilor din bugetul trezoreriei statului şi
încadrarea acestora în limitele repartizate de Ministerul Finanţelor Publice;
- asigură controlul financiar preventiv asupra operaţiunilor specifice activităţii de
trezorerie;
contabilitate publică şi judeţeană.
17
CAPITOLUL II
ORGANIZAREA DECONTĂRILOR PRIVIND OPERAŢIUNILE

ÎNTRE DIRECŢIA JUDEŢEANĂ DE TREZORERIE BANCA
COMERCIALĂ ŞI BANCA NAŢIONALĂ
II.1. Organizarea încasării veniturilor bugetare prin Trezorerie de la

agenţii economici
care au conturile deschise la băncile comerciale
Agenţii economici, indiferent de forma de proprietate, precum şi instituţiile

publice îşi achită impozitele şi taxele datorate către buget, astfel:
- prin depunerea la casieria trezoreriei a sumelor în numerar reprezentând
impozite şi taxe. În acest scop, agentul economic se prezintă compartimentului
încansarea şi evidenţa veniturilor în vederea stabilirii sumelor datorate şi termenul de
plată, după care se întocmeşte nota de plată care se prezintă casieriei. Casierul încasează
suma şi eliberează chitanţa corespunzătoare;
- prin ordin de plata pe baza căreia banca comercială la care are contul deschis, să
vireze din contul său, în contul trezoreriei, în raza căreia îşi au domiciliul fiscal,
achitarea unui impozit sau unei taxe datorate statului;
- prin CEC cu limita de sumă, care se prezintă trezoreriei la scadenţă, în vederea
încasării din contul agentului economic de la unitatea băncii comerciale la care îşi are
deschis contul, a sumei datorate drept impozit sau taxă.
CEC-ul cu limita de sumă poate constitui pentru agenţii economici format de
decontare cea mai practică în vederea achitării la scadenţă a obligaţiilor către buget.
Organele trezoreriei şi organele fiscale vor îndruma şi recomanda agenţilor
economici să folosească această formă de plată prin cont a sumelor datorate bugetului
prevenindu-se întârzieri în achitarea obligaţiilor către buget.
Documentele de plată prin cont a impozitelor şi taxelor se întocmesc de către
angajaţii economici pentru fiecare categorie de venit bugetar.
Ordinul de plată completat cu toate elementele se depune de plătitor la unitatea
bancară la care îşi are contul; aceasta, prin tehnica de decontare între bănci, transmite
ordinul de plată dupa înregistrarea preluării din cont a sumei, trezoreriei în raza căreia
agentul economic îşi are domiciliul fiscal.
Prin primirea ordinului de plată de la unitatea bancară a plătitorului se confirmă că
agentul economic şi-a achitat obligaţia faţă de buget, elemente care rezultă din formular
şi care se consemnează de către banca plătitorului: data înregistrării, ştampila şi
semnătura.
Ordinul de plată pentrru contribuţia de asigurări sociale se foloşeste de către
agenţi economici pentru plata contribuţiei de asigurări sociale cuvenite bugetului de
asigurări sociale. Pe verso formularului se înscriu: contribuţia de asigurări sociale
datorată pe luna respectivă, cheltuielile autorizate conform legii care se acoperă de către
agenţi economici din contribuţia de asigurări sociale precum şi soldul contribuţiei care
se varsă la buget.
18
În contabilitatea trezoreriei sunt evidenţiate veniturile bugetului asigurărilor

sociale de stat, soldul contribuţiei vărsat de către agenţii economici precum şi sumele
folosite pentru acoperirea unor cheltuieli de asigurări sociale la nivelul unităţilor.
Cecul cu limita de sumă, completat cu toate elementele de calcul, se prezintă de
plătitor serviciului încasarea şi evidenţa veniturilor din cadrul trezoreriei. După
verificare documentul se remite compartimentului contabilitate decontări pentru a fi
transmis băncii comerciale la care agentul economic îşi are contul deschis în vederea
înregistrării plăţii sumei respective.
II.2. Organizarea încasării veniturilor cuvenite bugetului statului de la

agenţii economici care prestează servicii, execută lucrări sau livrează
bunuri materiale
În vederea eliminării unor probleme sesizate de trezoreriile statului care apar în

aplicarea Ordonanţei Guvernului1 şi a Normelor Metodologice2, Ministerul Finanţelor a
luat unele măsuri pentru a soluţiona modul de încasare a veniturilor cuvenite bugetului
de stat de la agenţii economici care au de încasat sume de la instituţii publice. Pe seama
societăţilor comerciale înfiinţate în baza Legii 3, care au ca obiect de activitate unic
prestaţiile medicale conform Ordonanţei Guvernului 4, se deschide contul 50.69
„Disponibil al agenţilor economici” care se creditează cu veniturile încasate de acestea
pe baza de controale de la Casa de Asigurări de Sănătate şi se debitează cu plăţile
depuse de agenţii economici potrivit reglementărilor legale în vigoare.
Pe seama agenţilor economici se deschide la trezoreria statului contul 50.69
„Disponibil al agenţilor economici”. Codul contului se formează prin adăugarea la
simbolul contului sintetic a codului fiscal al agentului economic.
Agenţii economici care au de încasat sume de la instituţii publice pentru livrări de
mărfuri, prestări servicii, execută lucrări, au obligaţia să solicite deschiderea contului
disponibil la trezoreria în raza căreia îşi au sediul fiscal. Instituţiile publice, indiferent
de sistemul de finanţare, au obligaţia să vireze sumele reprezentând contravaloarea
mărfurilor, prestărilor de servicii sau lucrărilor executate în conturile furnizărilor
deschise la trezoreria statului.
Din sumele colectate, agenţii economici îşi vor achita obligaţiile către bugetul de
stat, iar disponibilităţile rămase vor putea fi folosite pentru lichidarea obligaţiilor către
alte bugete sau pentru alte scopuri.
Pentru sumele păstrate în conturi deschise la trezoreria statului agenţii economici
şi instituţiile publice finanţate integral din venituri proprii vor beneficia de dobândă la
vedere sau pentru depozit, după caz, potrivit convenţiilor încheiate cu trezoreria statului.
1 - Ordonanţa Guvernului nr. 120/31.08.1999 pentru modificarea şi completarea

Ordonanţa Guvernului nr. 66/1994 privind formarea şi utilizarea resurselor derulate prin
trezoreria statului
2 - Norme Metodologice nr. 1059/1999 privind modul de aplicare a prevederilor
articolului I.2 din Ordonanţa Guvernului nr. 120/1999 pentru modificarea şi
completarea Ordonanţei Guvernului nr. 66/1994 privind formarea şi utilizarea resurselor
derulate prin trezoreria statului
3 - Legea nr. 31/16.11.1991 privind societăţile comerciale
4 - Ordonanţa Guvernului nr. 116/1999 privind organizarea si funcţionarea
cabinetelor medicale
19
Unităţile trezoreriei statului vor verifica ordinele de plată prezentate de instituţiile

publice în ce priveşte respectarea contului.
Utilizarea sumelor din contul 50.69 „Disponibil al agenţilor economici” se va
efectua sub supravegherea organelor trezoreriei statului şi organelor fiscale în raza în
care agentul economic îşi are sediul fiscal.
Pentru disponibilităţile aflate în contul 50.69 trezoreriile statului calculează lunar
dobânda la vedere pe care o virează în acelaşi cont în prima zi lucrătoare a lunii
următoare pentru luna expirată. De asemenea, trezoreria, pentru operaţiunile de încasare
şi plăţi, eliberează extrase de cont împreună cu documentele care au stat la baza
înregistrărilor.
Agenţii economici cu conturile deschise la trezoreria statului îşi achită obligaţiile
către ceilalţi agenţi economici numai în conturile acestora deschise la băncile
comerciale fiind interzise virări de sume între agenţii economici cu conturi deschise la
trezorerie. Excepţie fac virările de sume din contul agenţilor economici în contul
societăţilor tutelar deschis la trezoreria statului din municipiul Bucureşti.
În cazul în care organele fiscale au întocmit formele pentru executarea silită,
trezoreria va aplica această măsura cu respectarea reglementărilor în vigoare. Sumele
aferente salariilor au prioritate în cazul executării silite.
Agentul economic este obligat să declare pe propria răspundere pe verso ordinului
de plată că nu are datorii la bugetul de stat, în cazul transferului de sold din trezorerie la
banca comercială unde are cont deschis.
II.3 ORGANIZAREA ÎNREGISTRĂRII EMISIUNII, ÎNCASĂRI ŞI

RĂSCUMPĂRĂRII CERTIFICATELOR DE TREZORERIE
2.3.1. Organizarea activităţii privind emisiunea certificatelor de

trezorerie
În caz de dezechilibru bugetar, centrat pe deficit, completarea veniturilor publice

se face prin finanţarea deficitelor cu resurse din împrumut, adică pe calea creditelor
publice, care se bazează pe încrederea în solvabilitatea statului, şi se realizează prin
contractarea directă de către stat de împrumuturi de la persoanele fizice sau juridice
deţinătoare de disponibilităţi băneşti, fie prin intermediul unor instituţii specializate care
colectează disponibilităţile băneşti de pe piaţa încredintându-le apoi statului pe o
perioadă determinată.
Titlurile împrumuturilor publice atestă deţinătorului calitatea de creditor al statului
şi, deşi nu au o valoare proprie, ele circulă ca şi cum ar avea o asemenea valoare.
Certificatele de trezorerie conferă deţinătorului dreptul de a primi dobânda din partea
Statului, dobândă care se suportă, cum am văzut, din resurse bugetare şi, ca urmare,
titlurile împrumuturilor publice reprezintă, în acest caz, un dublu capital fictiv,
exprimând relaţii de redistribuire a PIB.
Împrumutul public prezintă următoarele caracteristici:
- are un caracter contractual;
- are un caracter rambursabil, restituindu-se la termenul fixat persoanelor fizice şi
juridice care l-au acordat;
- asigură o anumită contraprestaţie, sub forma dobânzii, sub forma câştigului sau
sub ambele forme, la care se pot adăuga şi alte avantaje materiale.
Statul apelează la împrumuturi fie din necesităţi de trezorerie, fie din necesităţi de
echilibru bugetar.
20
La lansarea unui împrumut public este necesară stabilirea câtorva elemente

tehnice care îl definesc din punct de vedere juridic şi anume:
 denumirea împrumutului;
 valoarea menţionată pe fiecare cupiură a împrumutului;
 termenul de rambursare;
 dobânda;
 avantaje şi facilităţi.
Direcţia Generală a Trezoreriei din cadrul Ministerului de Finante coordonează
întreaga activitate de emisiune a certificatelor de trezorerie către populaţie, prin
organizarea unui compartiment distinct, cu atribuţii speciale şi anume:
- stabileşte formele de emisiune a certificatelor de trezorerie şi anume:
materializate şi nematerializare;
- concepe forma şi structura certificatelor de trezorerei materializate în elemente
de identificare şi gestiune şi asigură tipărirea acestora în timp util, inclusiv repartizarea
acestora la Direcţiile Judeţene de Trezorerie;
- asigură publicitatea lansării emisiunii certificatelor de trezorerie de către
populaţie;
- concepe politica de dobânzi ce se acordă certificatelor de trezorerie pentru
populaţie.
La Direcţiile de trezorerie judeţene s-a înfiinţat serviciul de „vânzare şi gestiune a
titlurilor de stat şi certificatelor de trezorerie”.
Certificatele de trezorerie se pot emite sub două forme şi anume:
- certificate de trezorerie în formă materialistă pe suport de hârtie în care,
valoarea, scadenţa, dobânda şi celelalte elemente, precum şi forma acestora se stabilesc
de către Ministerul de Finante, Direcţiei Generală de Trezorerie.
Certificatele de trezorerie către populaţie în forma materializată se emit nominale
sau la purtător, dupa caz.
- certificatele de trezorerie în formă dematerializată, adică pe baza de conturi
deschise pe beneficiar. Certificatele de trezorerie pentru populaţie se lansează pe
emisiuni distincte, individualizate prin codul emisiunii, potrivit prospectului de
emisiune. Certificatele de emisiune se emit în valori nominale diferite
(1.000.000,5.000.000), precum şi pe scadenţe prevăzut în prospectul de emisiune, care
pot fi:
 termen de 90 de zile
 termen de 180 zile
 termen de 360 de zile
Emisiunile certificatelor de trezorerie pot fi cu data fixă sau deschise (în mai
multe zile consecutive).
Prin data fixă se înţelege ziua în care certificatele de trezorerie se pun spre
vânzare iar operaţiunile de încasări se încheie în aceaşi zi.
Emisiunea deschisă reprezintă punerea spre vânzare a certificatelor de trezorerie
în mai multe zile consecutive, limitată la o anumită perioadă de timp stabilită în
prospectul emisiunii. De exemplu, pentru emisiunea deschisă de certificate de trezorerie
pe o perioadă de 5 zile începând cu ziua de 15 aprilie 1999, se efectuează încasări în
zilele de 15, 16, 17, 18 şi 19 când se închid operaţiunile de vânzare.
În cazul emisiunilor deshise, data scadenţei se stabileşte începând cu ziua în care a
avut loc încasarea în casierie a contravalorii certificatelor de trezorerie.
Prospectul de emisiune a certificatelor de trezorerie pentru populaţie se elaborează
de către Ministerul Finanţelor – Direcţia Generală a Trezoreriei şi cuprinde, în principal,
elemente cu privire la:
 baza legală a emisiunii;
21
 forma emisiunii materializată sau dematerializată;

 codul şi data emisiunii;
 valoarea nominala a emisiunii;
 rata dobânzii;
 data scadenţei (zi lucrătoare);
 condiţii de răscumpărare.
Prospectul de emisiune se aprobă prin ordin al Ministerului Finanţelor şi se
publică în Monitorul Oficial.
Direcţia Generală a Trezoreriei transmite prospectului de emisiune a certificatelor
de trezorerie aprobat prin ordin al Ministerului Finanţelor – Direcţiile de trezorerie
judeţene şi a municipiului Bucureşti, inclusiv sectoarele acestuia, în vederea organizării
punerii în execuţie a lansării emisiunilor certificatelor de trezorerie.
Închiderea emisiunii certificatelor dee trezorerie are loc la ora şi ziua prevăzute în
prospectul de emisiune.
Prin acest sistem, statul urmăreşte protejarea economiilor băneşti ale populaţiei de
riscurile economiei de piaţă, garantând rambursarea la scadenţă a sumelor subscrise şi
plata dobânzilor aferente care se situeaza la un nivel acoperitor faţă de gradul inflaţiei.
2.3.2. Încasarea sumelor provenite din vânzarea certificatelor de

trezorerie
Trezoreriile statului care funcţionează la nivelul municipiilor şi oraşelor au

obligaţia să organizeze încasarea din vânzarea certificatelor de trezorerie astfel:
- încasarea contravalorii certificatelor de trezorerie se efectuează prin ghişee de
casierie organizate în incinta trezoreriei statului, în spaţii special amenajate după
regulile casieriei.
Activitatea de vânzare, încasare şi răscumpărare a certificatelor de trezorerie, plata
dobânzilor şi contabilitatea operaţiunilor se efectuează de către casieri împreună cu
referenţii afectaţi acestei activităţi.
În municipiile reşedinţă de judeţ, unde se înregistrează o afluenţă mai mare de
cumpărători de certificate de trezorerie şi pentru evitarea aglomeraţiei, conducerea
trezoreriei va putea folosi pentru vânzarea certificatelor de trezorerie, în perioada
respectivă, şi alţi casieri şi referenţi care sunt folosiţi în prezent la încasarea impozitelor
şi taxelor.
- asigurarea la toate ghişeele a certificatelor de trezorerie în vederea vânzării către
populaţie, precum şi a celorlalte formulare specifice acestei acţiuni.
- casierii şi refereneţii care efectuează încasări din vânzarea certificatelor de
trezorerie vor fi instruiţi temeinic în legătura cu operaţiunile pe care le execută,
întocmirea documentelor, a registrelor, încheierea casieriei, etc.
Încasarea contravalorii certificatelor de trezorerie de la persoane fizice prin
ghişeul casieriei trezoreriei se derulează astfel:
- referenţii primesc un număr suficient de carnete de trezorerie, pe valori
nominale şi scadenţe de la un compartiment ce conduce evidenţa formularelor cu
regim special. Certificatele de trezorerie în valoare şi scadenţă se completează
( cu pix negru ) următoarele date:
 codul emisiunii indicat în prospectul de emisiune se completează în spaţiul
prevăzut în formular;
 numele şi prenumele persoanei fizice, precum şi elementele de identificare;
 data încasării contravalorii certificatelor de trezorerie;
22
 scadenţa se stabileşte în zile calendaristice începând cu ziua subscrierii

certificatului de trezorerie şi până la data împlinirii termenului de 90,180 sau
360 de zile;
 dobânda este cea prevăzută în prospect.
Concomitent, referentul completează şi cotorul certificatului de trezorerie cu
elementele prevăzute în formular, după care semnează.
- referentul decuplează din carnete certificatul de trezorerie pe care îl
transmite casierului trezorier, prin circuit închis.
- casierul primeşte certificatul de trezorerie, procedând astfel:
 solicită de la beneficiar suma subscrisă;
 numără suma primită de la beneficiar;
 semnează certificatul de trezorerie în locul rezervat.
- casierul întocmeşte zilnic jurnalul de casă
 la finele zilei sumele încasate şi înregistrate se adună, iar suma rezultată
trebuie să corespundă cu numerarul din casă;
 întocmeşte în dublu exemplar situaţia certificatelor de trezorerie vândute în
ziua respectivă pe baza cotoarelor certificatelor de trezorerie.
- directorul adjunct al trezorerie împreună cu şeful compartimentului de
vânzare şi gestiune a titlurilor de stat şi a certificatelor de trezorerie, verifică
zilnic operaţiunile de încasări rezultate din vânzarea certificatelor de trezorerie
înscrise în registrul de casă cu cotorul carnetului certificatelor de trezorerie.
- sumele încasate la trezoreriile cu tezaur se păstrează în aceasta şi se
utilizează la efectuarea plăţilor în numerar către instituţiile publice sau se depun
în contul curent al trezoreriei statului deschis la sucursala Băncii Naţionale, în
cazul în care soldul din tezaur este excedentar;
- în cazul trezoreriilor fără tezaur, sumele se depun în contul trezoreriei
statului deschis la o bancă comercială pentru efectuarea de cheltuieli în cazul în
care soldul contului deschis la banca comercială depăşeşte plafonul cuvenit,
diferenţa se virează în contul curent al trezoreriei statului deschis la sucursala
Băncii Naţionale pe seama Direcţiei Judeţene de Trezorerie.
În cazul în care emisiunea de certificate de trezorerie este dematerializată,
încasarea în numerar a contravalorii certificatelor de trezorerie, verificarea operaţiunilor
şi destinaţia sumelor se efectuează potrivit mecanismului arătat cu următoarea
deosebire: în locul certificatului de trezorerie, casierul eliberează chitanţa – foaia de
vărsământ care se completează cu:
 numele şi prenumele persoanei care face subscrierea, precum şi adresa
completă, seria şi numărul documentului de identitate;
 codul personal;
 cota de dobândă;
 dobânda în sumă absolută;
 data încasării;
 data scadenţei;
 la scopul plăţii se specifică: subscris nr. …… certificate de trezorerie a ….
Lei valoare nominală;
 contul contabil în care se înregistrează subscrierea certificatelor de
trezorerie.
La finele fiecărei zile, se inventariază numărul carnetelor certificatelor de
trezorerie prin proces verbal, în care se prevede în mod expres: soldul carnetelor şi
bucăţi certificate de trezorerie existente la începutul zilei, carnete şi bucăţi certificate de
trezorerie existente la finele zilei.
23
2.3.3.Răscumpărarea certificatelor de trezorerie şi plata dobânzi

aferente acestora
Operaţiunile privind răscumpărarea certificatelor de trezorerie şi plata dobânzilor

se efectuează prin ghişeele de casierie ale trezoreriei statului.
Fiecare trezorerie va asigură, în ziua răscumpărării certificatelor de trezorerie,
sumele necesare în numerar la nivelul valorii certificatelor de trezorerie vândute în ziua
respectivă, la care se adaugă şi sumele pentru dobânzile aferente.
Răscumpărarea certificatelor de trezorerie reprezintă operaţiunea prin care
unităţile trezoreriei statului rambursează la termenul stabilit valoarea nominală a
certificatelor de trezorerie şi prezentarea de către persoanele fizice, care au subscris la
emisiunile de certificate de trezorerie la aceeaşi unitate a trezoreriei.
Răscumpărarea are loc în prima zi de la împlinirea scadenţei.
O data cu răscumpărarea la scadenţă a certificatelor de trezorerie, unităţile
trezoreriei statului plătesc persoanelor respective şi dobânzile aferente.
Trezoreriile care au tezaur vor completa soldul disponibil în tezaur cu numerarul
provenit din încasările din impozite şi taxe sau alimentări cu sume din contul curent al
trezoreriei deschis la sucursala Băncii Naţionale a României după caz.
Trezoreriile care nu au tezaur vor asigură în ziua scadenţei sumele în numerar
păstrate în casele de bani din casierie care se constituie din:
 încasările din impozite şi taxe din ziua respectivă;
 ridicări de sume din contul deschis la banca comercială pentru efectuarea de
cheltuieli;
 redistribuiri de la trezoreriile care înregistrează surplus de numerar, operaţiuni
care se efectuează sub coordonarea Direcţiei Judeţene de Trezorerie;
 aprovizionarea cu numerar direct în contul curent al trezoreriei de la Banca
Naţională a româniei, operaţiune care se efectuează de către Direcţia Generală
de Trezorerie.
Răscumpărarea certificatelor de trezorerie se efectuează prin casierie astfel:
- Titularul prezintă pentru răscumpărare certificatul în prima zi de la împlinirea
scadenţei, referentului care se ocupă de operaţiuni care procedează astfel:
 verifică certificatul de trezorerie dacă este în forma de cumpărare, adică fără
ştersături şi adăugiri;
 verifică elementele de identificare a certificatului de trezorerie cu cele
înscrise în registrul pentru evidenţa certificatelor;
- Casierul achită titularului pe baza certificatului suma nominală a certificatului
de trezorerie, precum şi dobânda înscrisă pe verso documentului, iar beneficiarul
semnează pentru sumă.
Casierul transmite serviciului “Administrarea şi contabilitatea contului curent al
trezoreriei” prima filă din registrul de casă.
În cazuri excepţionale, titularii pot prezenta certificatele de trezorerie pentru
răscumpărare şi înainte de împlinirea scadenţei.
În această situaţie, titularului i se va acorda dobânda la vedere, calculată din ziua
încasării sumei şi până în ziua prezentării la răscumpărare, exclusiv.
Certificatele de trezorerie neprezentate de beneficiari pentru răscumpărarea în
ziua stabilită se transformă în certificate de depozit la trezoreria statului. Pentru
perioada de maximum de până la 30 de zile, stabilită din ziua fixată pentru
răscumpărare (inclusiv) şi ziua prezentării la ghişeul casieriei (exclusiv), se calculează
pentru suma subscrisă, dobânda la vedere prevăzută în prospectul de emisiune.
24
Dobânda se calculează prin aplicarea formulei:
VN x nr. zile x cota dobândă

D= -----------------------------------
360 x 100
VN = valoarea nominală a certificatului

Nr. zile = numărul de zile calculat din ziua prevăzută pentru răscumpărare până în
ziua prezentării la ghişeul trezoreriei
Cota de dobândă = cota de dobândă stabilită şi comunicată de Ministerul
Finanţelor
Răscumpărarea la scadenţă a certificatelor de trezorerie inclusiv a celor devenite
certificate de depozit se efectuează de către fiecare trezorerie din sumele încasate din
aceeaşi emisiune şi înregistrate analitic din cadrul contului 41”Certificate de trezorerie
de la populaţie pentru finanţarea deficitului bugetar” sau 42”Certificate de depozit”,
după caz.
EXEMPLU:
Un certificat de trezorerie în valoare nominală de 1.000.000 lei şi dobânda de
70.000 lei au scadenţa de răscumpărare la data de 20 iunie 2002.
Titularul se prezintă pentru răscumpărare în ziua de 20 iulie 2002.
REZOLVARE.
Se răscumpără de la titular valoarea nominală a certificatului de trezorerie în sumă
de 1.000.000 lei şi se plăteşte şi dobânda aferentă de 70.000 lei care se suportă din
bugetul de stat.
Pentru perioada de 20 iunie 2002 inclusiv şi 20 iulie inclusiv, adică 20 de zile se
calculează dobânda la vedere, cota de dobândă de 10% anual, după formula:
1.000.000 x 31 x 10
D = -------------------------------- = 8.611
360 x 100
Suma 8.611 lei se plăteşte titularului şi reprezintă dobânda la vedere pentru

certificatul de depozit.
La prezentarea certificatului de depozit pentru răscumpărare se procedează astfel:
 referentul verifică certificatul de depozit cu datele din registrul de evidenţă a
certificatelor de trezorerie stabilind numărul de zile pentru care se acordă
dobânda la vedere. Dobânda la vedere se calculează după formula arătată mai
sus, se întocmeşte în două exemplare dispoziţia de plată pentru achitarea
dobânzii, după care împreună cu certificatul de depozit se transmite pe circuit
închis casierului.
 casierul achită valoarea nominală a certificatului de trezorerie şi dobânda
aferentă pe perioada subscrisă, precum şi dobânda la vedere înscrisă în
dispoziţia de plată.
După semnarea de către beneficiar atât a certificatului de trezorerie cât şi a
dispoziţiei de plată, suma se înmânează acestuia, iar documentele rămân ca acte
justificative de casă.
 casierul evidenţiază în registrul de casă în coloane distincte: valoarea
nominală, dobânda aferentă perioadei de subscripţie care se suportă din
bugetul de stat şi dobânda la vedere care se suportă din bugetul trezoreriei
statului.
25
Certificatele de depozit prezentate de titularii trezoreriei statului în termen de

peste 30 de zile de la data stabilită pentru răscumpărare, vor fi răscumpărate astfel:
- la valoarea nominală a certificatului de trezorerie se adaugă din ziua
transformării în certificat de depozit dobânda cuvenită pentru perioada de
subscripţie. La suma astfel stabilită se calculează dobânda pentru depozit
prevăzută în prospectul de emisiune.
- dobânda se calculează pe baza formulei şi în modul stabilit mai sus, în care
scop se întocmeşte fişa de calcul.
Pentru răscumpărarea certificatelor de depozit în cadrul trezoreriei se procedează
potrivit precizărilor de la punctul 1 cu următoarele deosebiri:
 referentul stabileşte pe baza datelor din “Registrul de evidenţă a certificatelor
de trezorerie” numărul de zile pentru care se acordă dobânda la depozit, care
cuprinde intervalul de timp din ziua transformării certificatelor de trezorerie în
certificate de depozit până în ziua răscumpărării, exclusiv.
 referentul stabileşte dispoziţia de plată, pentru plata dobânzii din bugetul
trezoreriei, care transmite împreună cu certificatul de depozit prin circuit
închis.
26
CAPITOLUL III
CONTABILITATEA OPERAŢIUNILOR DE DECONTARE ÎNTRE

DERECŢIA JUDEŢEANĂ DE TREZORERIE ŞI TREZORIRIILE
OPERATIVE PENTRU ÎNCASĂRILE DE VENITURI ŞI PLĂŢILE
CĂTRE AGENŢII ECONOMICI ŞI OBLIGAŢIILE CĂTRE BUGET
Impozitele, taxele şi celelalte venituri datorate bugetului de stat, bugetelor locale,

bugetului asigurărilor sociale de stat şi bugetelor fondurilor speciale cu termene de
scadenţă până la data de 31 decembrie 2002, se achită prin ordine de plată, pentru
trezorerie (OPHT) depuse de către agenţii economici, potrivit programului stabilit de
băncile comerciale la care au conturile deschise, astfel încât sumele respective să fie
încasate în contul curent general al trezoreriei statului până cel târziu la data de 28
decembrie 2002 inclusiv.
Băncile comerciale au obligaţia de a deconta până la data de 28 decembrie 2002,
toate ordinele de plată pentru trezorerie (OPHT) prezentate de agenţii economici cu
conturile deschise la acestea, reprezentând impozite şi taxe scadente, în contul curent
general al trezoreriei statului deschis la Banca Naţionala a României.
Operaţiunile de încasări şi plăţi care se efectuează prin conturile ce funcţionează
în cadrul trezoreriei şi concomitent în conturile agenţilor economici deschise la băncile
comerciale, determină activitatea de decontări.
În vederea efectuării plăţilor dispuse de instituţiile publice, care au conturile
deschise la trezoreriile municipale orăşeneşti şi percepţii, către furnizori şi creditori care
au conturile la băncile comerciale, se procedează astfel:
 ordinele de plată primite la trezorerie se grupează şi totalizează zilnic,
distinct pe operaţiuni de debitare şi de creditare şi pe sedii ale băncilor
comerciale, unde agenţii economici au conturi deschise;
 pe baza documentelor grupate, serviciul Administrarea şi contabilitatea
contului curent al trezoreriei întocmeşte un ordin de plată centralizator
pentru operaţiunile de plăţi dispuse din conturile instituţiilor publice pentru
care s-a creditat contul trezoreriei, potrivit jurnalelor zilnice de înregistrare.
Ordinul de plată se întocmeşte în două exemplare, din care: exemplarul nr.1
împreună cu documentele anexate se transmite Direcţiei de Trezorerie Judeţeană, iar
exemplarul nr.2 se reţine de trezorerie ca document justificativ privind efectuarea
plăţilor din contul corespondent.
Documentele întocmite se expediază zilnic la Direcţia de Trezorerie
Judeţeană, urmărindu-se în mod permanent circulaţia rapidă a documentelor între
trezorerii.
În cazul operaţiunilor de încasări şi plăţi ce se efectuează între conturile deschise
la aceeaşi trezorerie, documentele justificative rămân la trezoreria respectivă.
Direcţia de Trezorerie Judeţeană la primirea documentelor de la trezoreriile
municipale şi orăşeneşti, procedează astfel:
- verifică ordinul de plată centralizator cu documentele anexate;
- înregistrează în contul corespondent al fiecărei trezorerii ordinele de plată
primite;
- trimite documentele de încasări şi plăţi la sucursala Băncii Naţionale unde
are deschis contul curent astfel:
27
întocmeşte pe baza documentelor primite de la trezorerii câte un ordin de

plată centralizator pentru fiecare bancă comercială la care agenţii economici
au conturile deschise şi cărora urmează să le efectueze virarea sumelor;
 întocmeşte un ordin de plată centralizator de încasare pentru fiecare bancă
comercială la care agenţii economici au conturile deschise şi din care
urmează a se prelua sumele respective.
Ordinele de plată se întocmesc în 3 exemplare, din care exemplarul nr.1 şi 2 se
transmit sucursalei Băncii Naţionale cu documentele justificative anexate pentru
efectuarea operaţiunilor de încasări şi plăţi, iar exemplarul nr.3 rămâne la Direcţia de
Trezorerie ca document justificativ în contabilitatea proprie.
III.1. Organizarea decontărilor între Direcţiile Judeţene de

Trezorerie şi Sucursala Băncii Naţionale privind operaţiile de
încasări şi plăţi
Operaţiunile de încasări şi plăţi care se efectuează prin conturile ce funcţionează

în cadrul trezoreriei, determină activitatea de decontări.
Operaţiunile de decontări între unităţile trezoreriei şi Banca Naţională sunt
determinate de:
- transmiterea documentelor de plăţi dispuse de ordonatorii de credite pentru
achitarea furnizorilor şi creditorilor care au conturile deschise la băncile
comerciale, de către trezoreriile municipale, orăşeneşti, percepţii la trezoreria
judeţeană;
- primirea documentelor de plăţi de către trezoreriile judeţene, respectiv
municipiul Bucureşti şi transmiterea acestora sucursalelor Băncii Naţionale în
vederea decontării cu băncile comerciale la care beneficiarii îşi au conturile
deschise;
- primirea documentelor de încasări privind veniturile bugetului de stat,
bugetelor locale, bugetelor asigurărilor sociale de stat de la sucursalele Băncii
Naţionale de către trezoreriile municipale, orăşeneşti şi percepţii la care agenţii
economici îşi au domiciliul fiscal.
Pentru evidenţierea privind decontările între trezorerii şi Banca Naţională sunt
prevăzute conturile sintetice, după cum urmează:
 contul 60 “Cont corespondent al trezoreriei” la Banca Naţională (numai la
trezorerie judeţeană);
 contul 61 “Cont corespondent al trezoreriei”;
 contul 62 “Decontări cu Banca Naţională din operaţiuni iniţiale”.
Direcţia de Trezorerie Judeţeană ridică zilnic extrasul contului curent al
trezoreriei deschis la sucursala Băncii Naţionale, împreună cu documentele justificative
pe care le prelucrează astfel:
- verifică sumele înscrise în extrasul de cont cu documentele justificative
corespunzător anexate;
- înregistrează operaţiunile de încasări şi plăţi prin contul curent, în
contabilitatea proprie;
- ordinele de plată privind încasarea veniturilor bugetare şi ale instituţiilor
publice de stat se grupează pe trezorerii subordonate, în funcţie de sediul fiscal
al agenţilor economici şi instituţiilor publice. Pe baza acestora se întocmeşte un
ordin de plată centralizator pentru fiecare trezorerie prin care se virează
veniturile încasate pentru trezoreriile respective, pe baza cărora se înregistrează
28
operaţiunile în contabilitate. Ordinele de plată împreună cu documentele anexate

şi extrasele de cont se transmit zilnic trezoreriilor teritoriale.
La trezoreriile municipale şi orăşeneşti, pe baza extrasului de cont şi a
documentelor justificative anexate, se procedează astfel:
 verifică poziţiile de încasări din extrasul de cont cu documentele anexate;
 înregistrează în contabilitatea proprie încasarea veniturilor virate de către
Direcţia Trezoreriei.
În vederea derulării în bune condiţii a operaţiunilor de decontare între trezorerii
şi Banca Naţională se procedează astfel:
- Direcţia de Trezorerie Judeţeană va conduce în contabilitatea proprie către
un cont distinct, privind contul corespondent pentru fiecare trezorerie municipală
şi orăşenească. În acest cont se înregistrează pe bază de documente operaţiunile
de încasări şi plăţi;
- Operaţiunile încasate în conturile corespondente ale trezoreriei deschise la
Direcţia de Trezorerie Judeţeană trebuie să corespundă cu contul corespondent al
fiecărei trezorerii. În acest scop, pe baza extraselor de cont se va proceda
permanent şi în mod obligatoriu, lunar, la verificarea rulajelor şi soldurilor
conturilor respective, care trebuie să corespundă.
Direcţia Judeţeană de trezorerie are rolul unui centru local la nivelul căruia se
centralizează toate datele primite de la trezoreriile operative din judeţ.
Ca urmare a activităţii desfăşurate, de intermediar între Banca Naţională şi
trezoreriile operaţionale, Trezoreria judeţeană efectuează anumite cheltuieli şi încasează
anumite venituri diferite de cele ale bugetului de stat, local şi al asigurărilor sociale de
stat.
Aceste cheltuieli sunt reprezentate de:
 comisioane cec plătite pentru încasarea veniturilor;
 taxe poştale plătite pentru serviciile poştale;
 dobânzi plătite pentru disponibilul fondului de tezaur judeţean şi al
municipiului Bucureşti, comisioane plătite pentru operaţiuni efectuate în
numerar de către băncile comerciale;
 dobânzi plătite pentru disponibilul fondului pentru plata ajutorului de şomaj;
 comision plătit pentru efectuarea transportului de numerar pentru trezoreria
statului.
Aceste sume, la finele perioadei, sunt recuperate de la Ministerul Finanţelor şi
înregistrate în contul 71 “ Cheltuielile bugetului trezoreriei statului “ . Acest cont se
descompune în următoarele conturi sintetice de gradul 2:
 71.30.60.02 “ Comisioane CEC plătite pentru operaţiuni efectuate în
numerar de către băncile comerciale”;
 71.30.60.03 “ Comisioane CEC plătite pentru încasarea veniturilor”;
 71.30.60.01 “Taxe poştale plătite pentru serviciile poştale”;
 71.30.60.09 “Comision plătit pentru efectuarea transportului de numerar
pentru trezoreria statului”.
Contul 71 “ Cheltuielile bugetului trezoreriei statului “ se foloseşte de către
trezoreriile judeţene ale statului, municipale şi orăşeneşti, percepţii pentru evidenţierea
plăţilor de comisioane bancare, taxe poştale, comisioane cec pentru încasarea veniturilor
dobânzilor bonificate la unele conturi de disponibilităţi, care se recuperează din contul
Trezoreriei Centrale.
Înregistrarea operaţiunilor de plăţi cu ajutorul acestui cont se efectuează astfel:
A) virarea sumei reprezentând comisioane pentru plăţile în numerar efectuate
pentru instituţiile publice în contul băncii comerciale potrivit documentelor
prevăzute în convenţie se efectuează cu dispoziţie de plată în contul 12”
29
Disponibil al trezoreriei pentru efectuarea de plăţi în numerar” deschis la

banca comercială.
4.150.000 71.30.60.02 = 12 4.150.000

“Comisioane plătite de către “Disponibil al trezoreriei
băncile comerciale” pentru efectuarea de plăţi
în numerar”
B) virarea către CEC a comisioanelor cuvenite şi aprobate pentru veniturile

bugetare încasate
3.725.000 71.30.60.03 = 61 3.725.000

“Comisioane CEC plătite “Cont corespondent
pentru încasarea veniturilor” al trezoreriei”
C) virarea în contul regiei de poştă a taxelor pentru expedierea de către agenţii

fiscali a sumelor încasate din impozite şi taxe, precum şi taxe pentru
expedierea documentelor între trezorerii şi invers.
4.257.000 71.30.60.01 = 61 4.257.000

“Taxe poştale pentru “Cont corespondent al
serviciile poştale” trezoreriei”
D) dobânzi bonificate şi plătite pentru disponibilul aflat în contul:
 fondului pentru plata ajutorului de şomaj:
5.154.350 71.30.60.03 = 30.04 5.154.350

“Dobânzi plătite pentru “Disponibil pentru fondul
disponibilul fondului pentru pentru plata ajutorului
plata ajutorului de şomaj” de şomaj”
E) trezoreriile municipale, orăşeneşti şi percepţiile rurale recuperează sumele

evidenţiate în contul 71 astfel: întocmesc lunar până la data de 20 a lunii în curs, o
dispoziţie de încasare pentru recuperarea sumei din contul corespondent deschis la
Direcţia Judeţeană de Trezorerie ( contul 61 ) .
Dispoziţia de încasare se completează astfel: la “plătitor” se înscrie Direcţia
Judeţeană de Trezoreriei, iar la cont codul 615136000; la beneficiar se va completa
denumirea trezoreriei municipale, orăşeneşti şi percepţia după caz, în contul71.
Pe verso dispoziţiei de încasare se înscriu conturile sintetice de gradul 2.
Dispoziţia de încasare astfel întocmită se transmite Direcţiei Judeţene de
Trezorerie care o va înregistra astfel:
30
26.663.573 % = 61 26.663.57
11.564.500 71.30.60.02”Comisioane plătite “Cont corespondent al
pentru operaţiuni efectuate trezoreriei”
în numerar de către băncile
comerciale”
9.673.250 71.30.60.03”Comisioane CEC pentru
încasarea veniturilor”
5.425.823 71.30.60.01”Taxe poştale pentru serviciile
poştale”
…………………………………………………….
La primirea extrasului contului 61”Cont corespondent al trezoreriei” în care este

evidenţiată primirea sumei înscrisă în dispoziţia de încasare, trezoreriile teritoriale
efectuează înregistrarea:
26.663.573 0 61 = % 26.663.573
“Cont corespondent al 71.30.60.02”Comisioane plătite pentru 11.564.500
trezoreriei” operaţiuni efectuate în numerar de
către băncile comerciale”
71.30.60.03”Comisioane CEC pentru 9.673.250
71.30.60.01”Taxe poştale plătite pentru 5.425.823
serviciile poştale”
………………………………………….
F) Direcţia Judeţeană de Trezorerie procedează la recuperarea sumelor

evidenţiate în contul 71 “Cheltuielile bugetului trezoreriei statului” de la Ministerul
Finanţelor – Direcţia Generală de Contabilitate Publică şi Trezorerie a Statului, în care
scop întocmeşte o dispoziţie de încasare până la data de 25 a lunii în curs. Dispoziţia de
încasare se completează la rubrica “plătitor” Ministerul Finanţelor, iar la “număr cont”
se înscrie codul 647140160 deschis la Centrala BNR. La virarea sumei respective în
contul trezoreriei judeţene se efectuează înregistrarea:
26.663.573 60 = % 26.663.573
“Cont curent al trezorerie
la BNR”
71.30.60.02”Comisioane plătite pentru 11.564.500
operaţiuni efectuate în numerar de către
băncile comerciale”
71.30.60.03”Comisioane CEC pentru 9.673.250
71.30.60.01”Taxe poştale plătite pentru 5.425.823
serviciile poştale”
…………………………………………...
31
Veniturile din activitatea trezoreriei sunt evidenţiate cu ajutorul contului

70”Venituri din activitatea trezoreriei” care este un cont de pasiv ce se creditează cu
dobânzile încasate în contul trezoreriei din plasamente financiare, precum şi cu
comisioanele pentru servicii prestate titularilor de cont prin debitul contului 61”Cont
corespondent al trezoreriei” potrivit relaţiei:
2.156.500 61 = 70 2.156.500
“Cont corespondent al “Venituri din activitatea
trezoreriei” trezoreriei”
Contul se debitează la sfârşitul anului cu totalul cheltuielilor privind activitatea

trezoreriei prin creditul contului 71”Cheltuieli din activitatea trezoreriei” conform
relaţiei:
1.973.550 70 = 71 1.973.550
“Venituri din activitatea “Cheltuieli din activitatea
Soldul creditor al contului se raportează în anul următor odată cu deschiderea

noului exerciţiu bugetar.
Contul 71”Cheltuieli din activitatea de trezorerie” este un cont de activ care se
debitează cu cheltuielile specifice trezoreriei cum sunt cele incluse în contul 65”Sume
de primit din bugetul statului” precum şi alte cheltuieli aprobate prin bugetul de venituri
Şi cheltuieli potrivit relaţiei:
1.973.550 71 = 61 1.973.550
“Cheltuieli din activitatea “Cont corespondent al
Soldul contului este debitor şi evidenţiază cheltuielile efectuate la finele perioadei,

iar la sfârşitul anului contul se soldează prin închidere.
RELAŢIA TREZORERIEI CU BANCA NAŢIONALĂ ŞI CU

TREZORERIILE OPERATIVE
Relaţia trezoreriei judeţene cu Banca Naţională este evidenţiată cu ajutorul

contului 60 „Cont corespondent al trezoreriei la Banca Naţională”. Cu ajutorul acestui
cont se asigură evidenţa operaţiilor de decontare între direcţia judeţeană de trezorerie şi
Banca Naţională pentru întreaga activitate de trezorerie.
Este un cont bifuncţional ce funcţionează doar în cadrul Direcţiei Judeţene de
Trezorerie şi a Municipiului Bucureşti.
Contul se debitează cu operaţiunile de încasare a veniturilor bugetare, mijloacelor
extrabugetare speciale şi altele pentru trezoreriile municipale, orăşeneşti şi percepţii pe
baza extrasului de cont şi a documentelor justificative primite de la sucursala Băncii
Naţionale potrivit relaţiei:
32
230.542.895.576.100 60 = 61 230.542.895.576.100
“Cont curent al “Cont corespondent
trezoreriei la BNR” al trezoreriei”
Contul se creditează cu operaţiunile de plăţi dispuse de ordonatorii de credite pe

baza documentelor primite de la trezoreriile din subordine şi care se transmit spre
operare sucursalei judeţene a Băncii Naţionale care eliberează extrase de cont cu
operaţiunile respective prin debitul contului 62”Decontări din operaţiunile iniţiate cu
Banca Naţională” potrivit relaţiei:
84.571.424.304.100 62 = 60 84.571.424.304.100
“Decontări din “Cont curent al
operaţiunile iniţiate cu BN” trezoreriei la BN”
Soldul contului poate fi:

 Debitor şi reprezintă disponibilul trezoreriei la Banca Naţională;
 Creditor şi reprezintă lipsa de disponibilităţi a judeţului respectiv.
Relaţia Direcţiei Judeţene de Trezorerie subordonate este evidenţiată cu ajutorul
contului 61”Cont corespondent al trezoreriei” care este un cont bifuncţional.
Se debitează prin creditul contului 62”Decontări cu Banca Naţională din
operaţiuni iniţiate analitic pe trezorerii” cu valoarea documentelor de plăţi primite de la
trezoreriile teritoriale şi transmise sucursalei judeţene a Băncii Naţionale reprezentând
plăţi către furnizori şi creditori care au conturile la băncile comerciale potrivit relaţiei:
324.552.107.400 61 = 625136003 324.552.107.400

“Cont corespondent al “Decontări cu BN
trezoreriei” din operaţiuni iniţiate
trezoreria Lugoj”
852.222.305.100 61 = 625136003 852.222.305.100

“Cont corespondent al “Decontări cu BN
trezoreriei” din operaţiuni iniţiate
trezoreria Sânnicolau Mare”
Se creditează prin debitul contului 60”Cont curent al trezoreriei la Banca

Naţională” cu sumele încasate prin contul curent de la Banca Naţională reprezentând
venituri bugetare, extrabugetare şi alte sume pentru trezoreriile din judeţ pe baza
extraselor de cont şi a documentelor justificative potrivit relaţiei:
22.307.111.200 60 = 61 22.307.111.200
“Cont corespondent al “Cont corespondent
trezoreriei cu BN” al trezoreriei”
Soldul contului poate fi debitor şi creditor la finele zilei.

Evidenţa operaţiilor cu Banca Naţională precum şi a celor cu trezoreriile
teritoriale se ţine cu ajutorul contului 62”Decontări cu Banca Naţională din operaţiuni
iniţiate”.
33
Este un cont bifuncţional care se debitează cu valoarea documentelor de plăţi

primite de la trezoreriile subordonate şi decontate prin contul trezoreriei deschis la
Banca Naţională pe baza extrasului de cont prin creditul contului 60”Cont curent al
trezoreriei la BN” potrivit formulei:
91.333.242.214.200 62 = 60 91.333.242.214.200
“Decontări din operaţiuni “Cont curent al
iniţiate cu BN” trezoreriei cu BN”
Contul se debitează prin creditul contului 61”Cont corespondent al trezoreriei”

cu valoarea documentelor de plăţi primite de la trezoreriile subordonate în vederea
trimiterii spre decontare la sucursala Băncii Naţionale conform relaţiei:
324.108.901.212 61 = 625136003 324.108.901.212

“Cont corespondent al “Decontări cu BN din
trezoreriei” operaţiuni iniţiate-trezoreria
Sânnicolau Mare”
425.938.702.500 61 = 625136003 425.938.702.500

“Cont corespondent al “Decontări cu BN din
trezoreriei” operaţiuni iniţiate-trezoreria
Jimbolie”
Soldul contului reprezintă sumele aflate în curs de decontare.
EXCEDENTE, DEFICITE BUGETARE
În urma desfăşurării activităţii trezoreriei, la finele perioadei se pot observa

doua situaţii: excedente sau deficite bugetare.
Contabilitatea acestor situaţii se va efectua cu ajutorul conturilor
80”Excedent/Deficit al bugetului de stat” şi 81”Excedentul bugetului asigurărilor
sociale de stat”.
Contul 80”Excedent/deficit al bugetului de stat” este un cont de pasiv care se
creditează prin debitul contului 20”Veniturile bugetului de stat” cu soldul creditor al
contului pentru închiderea exerciţiului bugetar conform relaţiei:
426.022.991.000 20 = 80.01 426.022.991.000

“Veniturile bugetului “Excedent / deficit
de stat” bugetului de stat”
Contul se va debita prin creditul contului 23 “Cheltuieli ale bugetului de stat”

cu soldul debitor al contului pentru închiderea exerciţiului bugetar conform relaţiei:
205.862.433.000 80.01 = 23 205.862.433.000

“Excedent / deficit al “Cheltuieli ale bugetului
bugetului de stat” de stat”
Soldul contului evidenţiază excedentul sau deficitul bugetului de stat.
34
La finele fiecărui trimestru se întocmesc următoarele documente principale de

sinteză evidenţiate şi în anexă:
1. Contul de execuţie al bugetului de stat;
2. Contul de execuţie al bugetului local;
3. Contul de execuţie al bugetului asigurărilor sociale de stat;
4. Execuţia operativă a contului trezoreriei;
5. Situaţia disponibilităţilor instituţiilor publice;
6. Soldul contului curent al trezoreriei;
7. Bilanţul trezoreriei.
La sfârşitul exerciţiului bugetar Banca Naţională a României şi centralele
băncilor comerciale vor stabili programul de lucru pentru luna decembrie 2002,
astfel încât unităţile din subordine să efectueze operaţiunile de încasări şi plăţi în/şi
din contul curent general al trezoreriei statului la termenele şi în condiţiile stabilite
de prezentele norme metodologice.
Ordinele de plată pentru trezorerie (OPHT) primite de la agenţii economici
privind virări de impozite, taxe şi alte venituri bugetare vor fi procesate în cadrul
programului de lucru stabilit pentru anul 2002, astfel încât acestea sa fie încasate în
contul curent general al trezoreriei statului până la data de 28 decembrie 2002.
Unităţile de trezorerie şi contabilitate publică, la care instituţiile publice au
deschis conturile, vor elibera instituţiilor respective extrase de cont cu operaţiunile
efectuate până la finele anului 2002 şi vor solicita acestora confirmarea scrisă a
concordanţei soldurilor conturilor cu cele din evidenţa proprie, până la data de 1
ianuarie 2003. În cazul în care nu se respectă acest termen, unităţile de trezorerie şi
contabilitate publică nu vor efectua plăţi în conturile instituţiilor respective.
Unităţile de trezorerie şi contabilitate publică la care instituţiile publice au
deschis conturile vor verifica şi viza pentru exactitate, soldurile conturilor de
disponibilităţi, precum şi cele privind plăţile de casă ale bugetului de stat, raportate
în bilanţul contabil încheiat în anul 2002.
Ministerele, celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale
şi locale, vor lua măsurile necesare, fiecare în domeniul său de activitate, pentru
asigurarea efectuării inventarierii elementelor de activ şi pasiv şi a celorlalte bunuri
şi valori aflate în administrare, potrivit actelor normative în vigoare şi efectuării
tuturor operaţiunilor financiare legate de încheierea exerciţiului bugetar pe anul
2002, precum şi pentru întocmirea şi prezentarea bilanţului contabil, contului de
executie bugetară şi anexelor pe anul 2002 la Ministerul Finanţelor Publice, până la
data de 15 februarie 2003.
III.2.Contabilitatea înregistrării veniturilor şi cheltuielilor

efectuate de trezoreriile operative din bugetul de stat, bugetul local,
bugetul asigurărilor sociale, fonduri speciale.
Înregistrările contabile ale trezoreriei au la bază un plan de conturi elaborat de

Ministerul de Finanţe. Operaţiunile de încasări şi plăţi se înregistrează în mod
cronologic şi sistematic în conturile sintetice şi analitice potrivit funcţiei contabile a
acestora.
Fiecare trezorerie îşi poate constitui după necesităţi conturi analitice de gradul
1 şi 2, cu respectarea prevederilor legale cu privire la codificarea veniturilor şi a
cheltuielilor bugetare.
35
Planul de conturi al trezoreriei cuprinde conturi sintetice de gradul 1, 2, 3

clasificate pe clase cu ajutorul cărora se asigură înregistrarea operaţiunilor privind:
 contul curent al trezoreriei care evidenţiază intrările şi ieşirile;

 intrările şi ieşirile în numerar prin casieria trezoreriei;
 încasarea veniturilor şi efectuarea cheltuielilor bugetare;
 constituirea şi utilizarea fondurilor cu afectaţie specială;
 gestionarea împrumuturilor de stat şi a datoriei publice interne şi externe;
 disponibilităţile şi depozitele instituţiilor publice;
 decontări între unităţile trezoreriei şi bănci;
 încasarea veniturilor şi cheltuielilor;
 credite deschise pe seama ordonatorilor principali de credite şi cele
repartizate unităţilor subordonate acestora;
 încheierea execuţiei financiare la finele anului prin stabilirea excedentelor
sau deficitelor bugetare.
Conturile din planul de conturi sunt prevăzute să asigure înregistrarea
operaţiunilor efectuate la trezoreriile teritoriale, precum şi la trezoreria centrală
din Ministerul de Finanţe.
Planul de conturi utilizat de trezoreriile judeţene cuprinde următoarele clase
de conturi principale:
CLASA 1 Mijloace băneşti şi alte valori
CLASA 2 Venituri şi cheltuieli bugetare
CLASA 3 Disponibil din fondul cu destinaţie specială
CLASA 5 Disponibil şi depozite
CLASA 6 Decontări
CLASA 7 Venituri şi cheltuieli din activitatea trezoreriei
CLASA 9 Conturi în afara bilanţului
În contabilitatea trezoreriei finanţelor publice conturile sintetice de gradul 1,
2, 3, se deschid potrivit codurilor şi structurii prevăzute în planul de conturi şi în
funcţie de natura operaţilor specifice ce urmează a se înregistra în contabilitatea
trezoreriei.
Conturile analitice de venituri se formează pe baza codurilor conturilor
contabile din planul de conturi al trezoreriei şi subdiviziunile clasificaţiei bugetare
astfel:
 codul contului sintetic de venituri din planul de conturi;
 codul capitolului de venituri din clasificaţia bugetară;
 cifra de control;
 codul subcapitolului din clasificaţia bugetară;
 codul plătitorului.
De exemplu:
Coduri Denumire
20 veniturile bugetului de stat
1 impozit pe profit
X cifra de control
0 subcapitolul
2456 cod fiscal plătitor
Contul rezultat este: 2001X002456 “veniturile bugetului de stat din impozitul
pe profit” de la SC “Titus” SA.
36
Conturile analitice de cheltuieli se formează pe baza codurilor contabile din

planul de conturi al trezoreriei şi subdiviziunile clasificaţiei bugetare astfel:
 codul contului sintetic de cheltuieli din planul de conturi;
 codul capitolului de cheltuieli din clasificaţia bugetară;
 cifre de control;
 codul subcapitolului numai pentru capitolul “alocaţia de stat şi transferuri
din bugetul statului” pentru restul capitolelor codul este 00;
 categoria de cheltuieli:
 01 cheltuieli curente;
 02 cheltuieli de personal;
 20 cheltuieli materiale şi servicii;
 35 subvenţii;
 36 transferuri;
 70 cheltuieli de capital;
 cod minister - ordonator principal;
 cod ordonator secundat 01 – 20;
 cod ordonator terţiar 20 – 100.
De exemplu:
Coduri Denumire
23 cheltuielile bugetului de stat

52 cheltuielile pentru sănătate
0 cifra de control
02 cheltuieli de personal
10 Ministerul Sănătăţii
15 Spitalul de copii Timişoara
Contul rezultat este: 235200021015 “cheltuieli cu salariile pentru personalul
din cadrul Spitalului de copii Timişoara”.
În mod similar se deschid conturile analitice pentru toate codurile sintetice
prevăzute în planul de conturi.
Documentele justificative de încasări şi plăţi prin trezorerie se înregistrează în
contabilitatea trezoreriei cronologic şi sistematic, în conturile de activ şi pasiv,
precum şi în conturile analitice deschise.
Sistemul de contabilitate al trezoreriei se asigură pe baza următoarelor
formulare:
a) jurnal de înregistrare;
b) fişe sintetice;
c) fişe de cont analitic şi extrase de cont;
d) balanţa de verificare.
Jurnalul de înregistrare reprezintă documentul contabil de bază al
contabilităţii trezoreriei pentru înregistrarea operaţiunilor în mod cronologic şi
sistematic. Jurnalul de înregistrare se deschide şi se închide zilnic, pentru fiecare
cont sintetic de bilanţ, separat pentru operaţiunile de creditare şi separat pentru
operaţiunile de debitare.
La finele fiecărei zile, în jurnalul de înregistrare se totalizează sumele în
coloană în care s-au înregistrat operaţiuni în conturi sintetice, înscriindu-se pe un
rând separat rulajul zilei respective, după care, aceasta se cumulează cu rulajul zilei
precedente, rezultând rulajul cumulat de la începutul anului, al contului respectiv.
Fişele de cont sintetic se întocmesc în cadrul contabilităţii trezoreriei pentru
fiecare cont sintetic, în care se înregistrează operaţiunile pe baza datelor din
jurnalul sinteză primite zilnic de la compartimentul din cadrul trezoreriei.
37
Fişele de cont analitic se întocmesc astfel:
- pentru venituri se deschid fişe de cont analitic, pe subcapitole,

grupate în cadrul fiecărui capitol; în cadrul fiecărui subcapitol se
deschid fişe analitice pe plătitori;
- pentru cheltuieli bugetare, fişele de cont analitice se deschid pe
capitole şi categorii de cheltuieli;
- pentru fondurile speciale se deschid distinct fişe de cont analitic
pentru venituri şi cheltuieli;
- pentru disponibilităţile instituţiilor publice se deschid fişe de cont
analitic pe ordonatorii principali de credite cu desfăşurarea pe instituţii
subordonate.
Balanţa de verificare constituie documentul contabil care se întocmeşte la
diferite perioade în scopul asigurării înregistrării corecte a operaţiunilor în
contabilitatea trezoreriei. Balanţa de verificare este de două feluri: balanţa de
verificare analitică şi balanţa de verificare sintetică.
În clasa veniturilor şi cheltuielilor bugetare sunt cuprinse conturile cu ajutorul
cărora se asigură evidenţierea încasării veniturilor bugetului de stat, veniturilor
bugetelor locale şi al bugetului asigurărilor sociale de stat, atât în numerar, cât şi
prin formele de decontare bancară.
Tot în această clasă sunt cuprinse conturile în care se înregistrează plăţile
dispuse de ordonatorii de credite din creditele deschise sau repartizate după caz.
Contul 20”Veniturile bugetului de stat” este un cont de pasiv. În creditul
contului se evidenţiază încasările de venituri în numerar şi prin virament ale
bugetului de stat pe capitole, subcapitole şi plătitori provenite din impozite, taxe şi
alte drepturi cuvenite bugetului de stat de la agenţii economici, contribuabili şi
instituţiile publice, iar în debit, eventualele sume restituite sau regularizate după
caz.
Contul 20”Veniturile bugetului de stat” se creditează prin debitul conturilor:
- 10 “Casa” cu veniturile încasate în numerar pe baza documentelor de la
agenţii economici, instituţiile publice şi contribuabili.
- 23 “Cheltuielile bugetului de stat” cu sumele virate trezoreriei din contul
de cheltuieli bugetare de către instituţiile publice finanţate din bugetul de
stat, reprezentând impozit pe salarii, alte taxe şi vărsăminte.
- 61 “Cont corespondent al trezoreriei” la trezoreriile locale, cu sumele
înregistrate în contul corespondent de către Direcţia de Trezorerie
Judeţeană, reprezentând impozite şi taxe virate în contul trezoreriei de
către agenţii economici care au conturile deschise la băncile comerciale.
Contul 20 “Veniturile bugetului de stat” se creditează prin debitul conturilor:
- 10 “Casa”
- 61 “Cont corespondent al trezoreriei” cu sumele restituite în numerar sau
prin virament de la agenţii economici şi contribuabili, din impozitele şi
taxele vărsate ca necuvenite bugetului de stat, cu respectarea normelor în
vigoare pentru aceste cazuri.
- 80.01 “ Excedent, deficit bugetar pe anul curent” la sfârşitul anului cu
soldul creditor al contului 20 “ Veniturile bugetului de stat” pentru
încheierea exerciţiului bugetar, conform normelor stabilite.
Exemplul nr. 1
38
Se încasează impozitul pe profit în sumă de 15.000.000 lei datorat bugetului de

stat, de la un contribuabil persoana fizică în numerar prin casieria trezoreriei.
15.000.000 10 = 20.01.01 15.000.000

“Casa” “Impozit pe profit”
Exemplul nr. 2
Se încasează prin virament suma de 23.500.000 lei reprezentând impozit pe salarii

datorat bugetului de stat de către agentul economic SC „Astral” SRL.
23.500.000 61 = 20.02.01 23.500.000

“Cont corespondent “Impozit pe salarii”
al trezoreriei”
Exemplul nr.3
Se restituie suma de 10.000.000 societăţii comerciale „Radena “ SRL

reprezentând sume necuvenite la bugetul de stat prin virament:
10.000.000 20.01.01 = 10 10.000.000

“Impozit pe profit” “Casa”
Exemplul nr. 4
La finele perioadei se închide contul de venituri cu suma de 600.402.331.000 lei
600.402.331.000 20 = 80.01 600.402.331.000

“Venitul bugetului de stat” “Excedent, deficit
bugetar”
Contul 21 “Veniturile bugetelor locale “ este un cont de pasiv. În creditul contului

se evidenţiază pe fiecare buget local, veniturile proprii, pe capitole, subcapitole, pe
plătitori şi contribuabili, provenite din impozite, taxe şi alte drepturi de la agenţii
economici, instituţii publice, iar în debit sumele restituite ca necuvenite bugetelor
locale.
Contabilitatea analitică a veniturilor bugetelor locale se conduce pe surse de
venituri, capitole, subcapitole şi plătitori potrivit precizărilor prevăzute în “Clasificaţia
bugetară”.
Contul 21 “Veniturile bugetelor locale” se creditează prin debitul conturilor :
- 10”Casa” cu veniturile încasate în numerar pe baza documentelor de la
agenţii economici instituţiile publice şi contribuabili.
- 24 “Cheltuielile bugetelor locale” cu sumele virate trezoreriei din contul de
cheltuieli bugetare, de către instituţiile publice finanţate din bugetele locale
reprezentând impozite pe salarii, alte taxe şi vărsăminte.
- 61 “Cont corespondent al trezoreriei”
 la trezoreriile locale cu sumele înregistrate în contul corespondent de către
Direcţia de Trezorerie Judeţeană reprezentând impozite şi taxe virate în
contul trezoreriei de către agenţii economici care au conturile deschise la
băncile comerciale
39
 cu valoarea cecurilor cu limită de sumă prezentate trezoreriei de către

agenţii economici pentru achitarea la scadenţă a impozitelor şi taxelor
datorate
Contul 21 “Veniturile bugetelor locale “ se debitează prin creditul conturilor:
- 10 “Casa”
- 61 “Cont corespondent al trezoreriei” cu sumele restituite în numerar sau prin
virament agenţiilor economici şi contribuabililor, din impozite şi taxe virate ca
necuvenite la bugetul local.
Exemplul nr. 1
Se înregistrează suma de 5.000.000 lei reprezentând taxe pentru folosirea

terenurilor proprietate de stat la SC „Aceluna” SA prin virament.
5.000.000 61 = 21.04.02 5.000.000

“Cont corespondent “Taxe pentru folosirea
al trezoreriei “ terenurilor proprietate de stat”
Exemplul nr.2
Se înregistrează restituirea în numerar a unei sume necuvenite bugetului local

reprezentând impozit pe profit de la „Topgall” Timişoara, în valoare de 6.000.000 lei
6.000.000 21 = 10 6.000.000
“Veniturile “Casa”
bugetului local”
Contul 22 “Veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat” este un cont de pasiv.

În creditul acestui cont se înregistrează în cursul anului, veniturile proprii ale bugetului
asigurărilor sociale de stat, pe capitole, subcapitole, iar în debit cu sumele restituite ca
necuvenite în conformitate cu normele stabilite.
Contul 22 “Veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat” se creditează prin
debitul conturilor:
- 25 “Cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de stat” pe baza dispoziţiei de
plată de tip CAS, cu contribuţia la asigurări sociale, utilizată de către agenţii
economici şi contribuţiile publice pentru acoperirea cheltuielilor de asigurări
sociale la locul de muncă;
- 10 “Casa” ;
- 61 ”Cont corespondent al trezoreriei cu sumele încasate prin virament în
contul corespondent al trezoreriei sau în numerar prin casieriei, în cursul
anului, reprezentând veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat.
Contul 22 “Veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat”, se debitează prin
creditul conturilor:
- 10 “Casa”;
- 61 “Cont corespondent al trezoreriei” cu sumele restituite în numerar sau prin
virament agenţiilor economici, instituţiilor publice, din contribuţia de asigurări
sociale virată necuvenit şi care nu poate fi compensată cu sumele datorate în
perioadele viitoare.
- 81 “Excedentul bugetului asigurărilor sociale de stat” la finele anului potrivit
normelor stabilite în acest scop, cu soldul creditor al contului 22.
40
Exemplul nr. 1
Se înregistrează contribuţia la asigurări sociale de stat a SC „BegaPam” SA în
sumă de 10.000.000 lei prin virament.
10.000.000 61 = 22 10.000.000
“Cont corespondent “Venituri BASS”
al trezoreriei”
Exemplul nr.2
Se restituie suma de 12.000.000 lei societăţii comerciale „Lux” SRL
reprezentând sume necuvenite în numerar.
12.000.000 22 = 10 12.000.000
“Venituri BASS” “Casa”
Exemplul nr. 3
La finele perioadei se închide contul cu suma de 455.902.400.000 lei.
455.902.400.000 22 = 81 455.902.400.000
“Venituri BASS” “Excedent BASS”
Contul 23 “Cheltuielile bugetului de stat” este un cont de activ cu ajutorul

căruia se evidenţiază plăţile de casă efectuate, dispuse de ordonatorii de credite
finanţaţi din bugetul de stat prin trezorerie în limita creditelor deschise sau
repartizate.
Contul 23 “Cheltuielile bugetului de stat” se debitează prin creditul
conturilor:
- 10 “Casa” cu sumele virate în numerar din contul instituţiilor publice în
vederea efectuării de cheltuieli prin casieriile proprii;
- 21 “Veniturile bugetelor locale” cu sumele virate din contul bugetului de stat
pe seama fiecărui buget local, reprezentând transferuri de echilibrare a
bugetului local respectiv, potrivit legii bugetare anuale;
- 20 “Veniturile bugetului de stat” cu plăţile dispuse din conturile de cheltuieli
ale instituţiilor publice reprezentând impozite, taxe şi contribuţii de asigurări
sociale cuvenite bugetului de stat, bugetelor locale şi bugetului asigurărilor
sociale de stat;
- 53 “Disponibilităţi din carnete de cecuri cu limită de sumă” cu sumele virate
din conturile instituţiilor publice în limita creditelor bugetare pentru
alimentarea carnetelor de cecuri cu limită de sumă;
- 61 “Cont corespondent al trezoreriei” cu plăţile dispuse conform ordinelor de
plată de ordonatorii de credite, în baza creditelor deschise sau repartizate, în
vederea achitării obligaţiilor către furnizori şi creditori care au conturile la
băncile comerciale.
Contul 23 “Cheltuielile bugetului de stat” se creditează prin debitul conturilor:
- 10 “Casa” cu sumele dispuse de instituţiile publice, reprezentând fonduri
rămase neutilizate din cele ridicate iniţial din cont;
- 53 “Disponibilităţi din carnete de cecuri cu limită de sumă” cu soldul
carnetelor cu limită de sumă rămas neutilizat şi virat în contul de cheltuieli al
bugetului de stat din contul de cheltuieli al instituţiei publice;
41
- 61 “Cont corespondent al trezoreriei” cu sumele recuperate de la furnizori şi

creditori ca urmare a intervenţiilor efectuate cu privire la respectarea preţurilor
şi a altor reglementări;
- 80.01 “Excedent /deficit bugetar pe anul curent” la finele anului cu soldul
contului de cheltuieli pentru închiderea execuţiei bugetului de stat.
Exemplul nr.1
Se înregistrează achitarea obligaţiilor către furnizori şi creditori în sumă de
5.800.000 lei către Spitalul Clinic Nr.1 prin virament:
10.000.000 23.58.01.20 = 61 10.000.000
“Cheltuieli materiale “Cont corespondent
şi servicii sănătate” al trezoreriei”
Exemplul nr.2
Se înregistrează sumele rămase neutilizate de o instituţie publică în valoare de
7.500.000 lei:
7.500.000 10 = 23 7.500.000
“Casa” “Cheltuielile bugetului
de stat”
Exemplul nr.3
Se închide contul de cheltuieli la finele anului cu suma de 345.102.325.000 lei:
345.102.325.000 80.01 = 23 345.102.325.000
“Excedent, deficit “Cheltuielile bugetului

bugetar” de stat”
Contul 24 “Cheltuielile bugetelor locale” este un cont de activ, cu ajutorul căruia

se evidenţiază plăţile dispuse de ordonatorii de credite finanţaţi din bugetele locale prin
trezorerii. Se debitează prin creditul conturilor:
- 10 “Casa” cu sumele eliberate pe bază de CEC din conturile instituţiilor de
subordonare locale, în vederea efectuării de plăţi prin casieriile proprii pentru achitarea
salariilor;
- 20 “Veniturile bugetelor locale”;
- 21 “Veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat” cu plăţile dispuse din
conturile de cheltuieli de către ordonatorii de credite pentru virarea de impozite, taxe şi
contribuţii de asigurări sociale, la bugetele respective;
- 50.11 “Disponibilităţi din fondul de rulment al bugetului local” la finele
anului, cu partea din excedentul bugetului local virată în contul special pentru
constituirea fondului de rulment potrivit reglementărilor în vigoare;
- 53 “Disponibil din carnete de cecuri cu limită de sumă” cu sumele virate din
conturile instituţiilor publice în limita creditelor bugetare pentru alimentarea carnetelor
CEC cu limită de sumă.
- 61 “Cont corespondent al trezoreriei;
 cu plăţile dispuse de ordonatorii de credite finanţaţi din bugetele locale în
contul furnizorilor şi creditorilor, cu conturile deschise la băncile comerciale,
reprezentând cheltuieli pentru aprovizionarea de mărfuri, executări de lucrări, prestări
de servicii în limita creditelor bugetare deschise;
 la finele anului, cu cota din excedentul bugetului local vă5rsat potrivit
dispoziţiilor locale în vigoare în contul fondului de tezaur al Consiliului Judeţean.
Se creditează prin debitul conturilor:
42
- 10 “Casa” cu sumele depuse de instituţiile publice reprezentând fonduri

rămase neutilizate din cele ridicate iniţial din cont;
- 53 “Disponibil din carnete de cecuri cu limită de sumă” cu soldul carnetelor

de CEC cu limită de sumă rămas neutilizat şi virat în contul de cheltuieli al
bugetelor locale din contul de cheltuieli al instituţiilor publice;
- 61 “Cont corespondent al trezoreriei” cu sumele recuperate de la furnizori şi
creditori ca urmare a intervenţiilor efectuate cu privire la respectarea
preţurilor.
Exemplul nr.1
Se înregistrează achitarea obligaţiilor către furnizori şi creditori în sumă de
2.000.000 lei, de către Centrul de Plasament Nr 1 Timisoara, prin virament:
2.000.000 24.58.02.20 = 61 2.000.000

“Cheltuieli materiale “Cont corespondent
şi servicii sănătate” al trezoreriei”
Exemplul nr.2
Se înregistrează sumele rămase neutilizate de o instituţie publică în valoare
de 5.000.000 lei
5.000.000 10 = 24 5.000.000
“Casa” “Cheltuielile bugetului
local”
Exemplul nr. 3
Se înregistrează sumele recuperate de la furnizori şi creditori ca urmare a
intervenţiilor efectuate cu privire la respectarea preţurilor şi tarifelor de către RA
„Aquatim” Timişoara în valoare de 1.850.000 lei;
1.850.000 61 = 24 1.850.000
“Cont corespondent “Cheltuielile bugetului
al trezoreriei” local”
Contul 25 “Cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de stat” este un cont de

activ, cu ajutorul căruia se evidenţiază plăţile efectuate din bugetul asigurărilor sociale
de stat prin trezorerii, în limita creditelor aprobate şi deschise ordonatorilor de credite
finanţaţi din acest buget. Se debitează prin creditul conturilor:
- 10 “Casa” cu sumele eliberate din contul de cheltuieli al instituţiilor de
asigurări sociale în vederea achitării bugetelor respective prin casieria proprie;
- 22 “Veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat” cu contribuţia de asigurări
sociale utilizată de agenţii economici pentru acoperirea unor cheltuieli la locul
de muncă;
- 61 “Cont corespondent al trezoreriei” cu plăţile dispuse din contul de
cheltuieli de ordonatorii de credite privind cheltuielile de asigurări sociale, în
limita creditelor deschise de Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale;
Se creditează prin debitul conturilor:
- 61 “Cont corespondent al trezoreriei” cu sumele recuperate prin cont din
finanţarea cheltuielilor pe anul curent;
43
- 81 “Excedentul bugetului asigurărilor sociale de stat” la sfârşitul anului, cu

soldul debitor al contului 25, pentru închiderea exerciţiului bugetar şi
stabilirea rezultatelor.
Exemplul nr.1
Se înregistrează CAS-ul utilizat de agenţii economici pentru plata
ajutoarelor materiale în valoare de 11.500.000 lei:
11.500.000 25 = 22 11.500.000
“Cheltuieli BASS” “Venituri BASS”
Exemplul nr.2
Se înregistrează cheltuieli de asigurări sociale în sumă de 19.580.000 lei:
19.580.000 25 = 61 19.580.000
“Cheltuieli BASS” “Cont corespondent
al trezoreriei
Exemplul nr.3
Se înregistrează la finele anului închiderea contului pentru soldare în valoare de
245.782.500.000 lei:
245.782.500.000 81 = 25 245.782.500.000
“Excedent BASS” “Cheltuieli BASS”
Fonduri cu afectaţie specială
La nivelul ministerelor, celorlalte organe centrale, precum şi la instituţiile din

subordinea acestora pot fi create anumite fonduri cu afectaţie specială, în scopul
descoperirii unor cheltuieli determinate.
Conturile din această clasă asigură evidenţa constituirii şi utilizării fondurilor din
afara bugetului de stat, aprobat prin lege.
Execuţia acestor fonduri se urmăreşte prin contabilitatea trezoreriei, potrivit
principiului execuţiei de casă, care constă în contabilizarea încasării veniturilor în
conturi distincte şi a cheltuielilor în conturi distincte.
În contabilitatea trezoreriei se deschid de regulă pentru fiecare fond, conturi
sintetice de gradul I şi II, iar în cadrul acestora conturi sintetice de gradul III distinct
pentru venituri şi distinct pentru cheltuieli.
În cazul în care fondul se utilizează la nivelul economiei naţionale fiind gestionat
de Direcţia Generală de Contabilitate Publică şi Trezorerie a Statului, iar sumele se
încasează în teritoriu prin trezoreria locală din vărsămintele de la agenţii economici, în
cadrul trezoreriilor se deschid numai conturi de venituri ale fondului respectiv în care se
evidenţiază sumele încasate după care se evidenţiază virarea sumelor în contul
organului central care urmează să le utilizeze potrivit distincţiei stabilite prin lege.
Cheltuielile se efectuează în limita fondurilor constituite prin contul trezoreriei centrale.
Conturile fondurilor cu afectaţie specială se creditează (în cazul încasării
veniturilor) prin debitul contului 61 “Cont corespondent al trezoreriei” cu veniturile
încasate aferente fiecărui fond (cont sintetic de gradul III). În cazul în care veniturile se
virează la trezoreria centrală, unde au loc constituirea şi utilizarea fondurilor respective,
contul sintetic de gradul III privind veniturile, se debitează prin creditul contului 61
“Cont corespondent al trezoreriei” cu sumele respective.
Conturile fondurilor speciale se debitează cu plăţile dispuse din fondurile
constituite potrivit destinaţiei stabilite prin lege, prin creditul contului 61 “Cont
corespondent al trezoreriei.
44
Serviciul încasarea şi evidenţa veniturilor urmăreşte ca încasarea surselor de

alimentare a fondurilor cu afectaţie specială să corespundă dispoziţiilor legale prin care
sa reglementat constituirea fondurilor respective.
Din categoria fondurilor cu afectaţie speciale menţionăm:
1. Disponibil din fondul pentru plata ajutorului de şomaj;

2. Fond special pentru asigurări sociale de sănătate;
3. Disponibil din cote defalcate din impozitul pe venit pentru echilibrarea
bugetului local.
Contul 30.04 “Disponibil din fondul pentru plata ajutorului de şomaj”, până la
data de 21 decembrie 2002 disponibilităţile aflate în cont se virează de către unităţile
Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale în contul deschis pe seama ordonatorului
principal de credite la Direcţia de Trezorerie şi Contabilitate publică a municipiului
Bucureşti. Eventualele sume încasate în perioada 27 decembrie – 28 decembrie 2002
rămân în contul 30.04 “Disponibil din fondul pentru plata ajutorului de şomaj” şi se
înregistrează în contabilitatea proprie de către unităţile în contul cărora au fost încasate.
Aceste sume vor fi incluse în contul de execuţie care se prezintă Ministerului Muncii şi
Solidarităţii Sociale pentru a fi cuprinse în contul anual de execuţie al fondului pentru
plata ajutorului de şomaj.
Contul 30.15 „Fond special pentru asigurări sociale de sănătate” funcţionează pe
seama Casei judeţene de asigurări de sănătate. Constituirea fondului de asigurări sociale
de sănătate se face din contribuţia asiguraţilor, contribuţia persoanelor fizice şi
persoanelor juridice care angajează personal salariat, din subvenţiile de la bugetul
statului precum şi alte surse. La sfârşitul anului soldul existent se reportează în anul
următor cu aceeaşi destinaţie.
Contul 30.24 „Disponibil din cote defalcate din impozitul pe venit pentru
echilibrarea bugetului local” este deschis pe seama Consiliului judeţean Timiş. În
creditul acestui cont se evidenţiază cota de 16 % provenită din impozitul pe venit, iar în
debitul contului se evidenţiază sumele alocate de Consiliul judeţean Timiş pentru
echilibrarea bugetelor consiliilor locale din judeţ. La sfârşitul anului contul nu prezintă
sold.
45
CAPITOLUL IV
ÎNTOCMIREA SITUAŢIILOR DE SINTEZĂ ASUPRA
EXECUŢIEI BUGETULUI DE STAT
IV.1. Întocmirea balanţei de verificare
Documentele justificative de încasări şi plăţi prin trezorerie se înregistrează în

contabilitatea trezoreriei cronologic şi sistematic, în conturile de activ şi pasiv, precum
şi în conturile analitice deschise potrivit prezentelor instrucţiuni.
În cadrul fiecărie trezorerii se vor lua măsurile necesare ca toate documentele să
fie înregistrate zilnic, interzicându-se amânarea pentru evidenţiere în ziua următoare.
Sistemul de contabilitate al trezoreriei se asigură pe baza următoarelor formulare:
Jurnal de înregistrare, fişe sintetice, balanţe de verificare.
Balanţa de verificare constituie documentul contabil care se întocmeşte la anumite
perioade în scopul asigurării înregistrării corecte a operaţiunilor în contabilitatea
trezoreriei.
Balanţa de verificare este de două tipuri:
1. Balanţa de verificare analitică;
2. Balanţa de verificare sintetică;
1. Balanţa de verificare analitică se întocmeşte de către compartimentele de
venituri şi cheltuieli, care conduc evidenţa pe conturi analitice de venituri, cheltuieli,
disponibilităţi, etc;
Balanţa analitică a conturilor analitice privind cheltuielile bugetului de stat,
bugetului local, bugetului asigurărilor sociale de stat, disponibilităţi şi fonduri cu
afectaţie specială se întocmeşte zilnic. Rulajele debitoare, rulajele creditoare şi soldul
trebuie să corespundă cu aceleaşi date ale contului sintetic, din balanţa de verificare
sintetică.
Pentru conturile de venituri balanţa analitică se întocmeşte pe plătitori, periodic şi
lunar. Rulajele debitoare, rulajele creditoare şi soldul trebuie să corespundă cu aceleaşi
date ale contului sintetic de venituri, din balanţa de verificare sintetică.
2. Balanţa de verificare sintetică se întocmeşte de către serviciul contabilităţii pe
baza fişelor de cont sintetic. După verificarea exactităţii datelor se procedează la
confruntarea conturilor sintetice cu balanţa de verificare analitică întocmită pentru
fiecare cont sintetic, care, de asemenea trebuie să cuprindă: rulaje debitoare, rulaje
creditoare şi sold.
În vederea asigurării înregistrării zilnice a operaţiunilor în contabilitatea
trezoreriei, fiecare unitate îşi va organiza activitatea în aşa mod, încât la finele zilei să
fie întocmită balanţa de verificare sintetică şi balanţele de verificare analitice. Orientativ
se arată următoarele flux:
- ora 8-12: primirea, verificarea şi înregistrarea în conturile analitice şi jurnalele
de înregistrare a operaţiunilor de încasări şi plăţi;
- ora 12-13: definitivarea, verificarea jurnalelor de înregistrare a conturilor
sintetice şi transmiterea jurnalelor;
46
- ora 13-15: întocmirea balanţei de verificare a conturilor sintetice; întocmirea

balanţei de verificare a conturilor analitice; confruntarea datelor din balanţa sintetică cu
cele din balanţele analitice, corectarea erorilor şi prezentarea lucrărilor conducerii
trezoreriei.
IV.2. Întocmirea bilanţului contabil la 31 martie 2002
În vederea încheierii exerciţiului financiar, în cadrul fiecărei trezorerii vor fi luate

măsuri cu privire la:
- asigurarea înregistrării tuturor operaţiunilor în conturile de evidenţă sintetică
şi analitică;
- confruntarea rulajelor debitoare şi creditoare sintetice corespunzătoare;
- stabilirea în conturile analitice de venituri, deschise pe plătitori, a debitelor
rămase de încasat, care se raportează la anul următor;
- confruntarea şi verificarea soldului contului corespondent al trezoreriei din
evidenţa proprie cu cele din evidenţa direcţiei de trezorerie judeţeană şi a municipiului
Bucureşti sau Banca Naţională, după caz. Bilanţul contabil al trezoreriei nu se încheie
până nu se asigură concordanţa soldului contului corespondent;
- soldurile conturilor de fonduri şi disponibilităţi vor fi confirmate în scris de
către instituţiile titulare de cont;
- asigurarea virării sumelor din conturile fondurilor cu afectaţie specială în
conturile trezoreriei centrale, cu respectarea normelor elaborate în acest scop.
Pe baza situaţiei conturilor contabile, de la finele anului, fiecare trezorerie
întocmeşte bilanţul contabil, pe baza balanţei de verificare sintetice la care se anexează
balanţele analitice de verificare pentru:
- conturile de venituri şi conturile de cheltuieli privind bugetul de stat,
bugetelor locale şi bugetul asigurărilor sociale de stat;
- conturilor fondurilor cu afectaţie specială;
- conturilor de disponibil ale instituţiilor publice;
- conturilor de venituri şi cheltuieli privind activitatea trezoreriei.
Bilanţul se transmite şi centralizează la nivel ierarhic superior la termenele
stabilite prin norme special întocmite în acest scop.
IV.3. Analiza execuţiei bugetare pe trimestrul I 2002
Fiecare trezorerie îşi întocmeşte pentru analiză proprie situaţia contului trezoreriei
în care se reflectă în indicatori sintetici execuţia bugetului de stat.
Direcţia de Trezorerie Judeţeană transmite situaţia de execuţie bugetară
Ministerului de Finanţe.
Trimestrial se întocmeşte situaţia de execuţie a:
- bugetului de stat;
- bugetelor locale;
- bugetelor asigurărilor sociale de stat;
- situaţia disponibilităţilor instituţiilor publice şi fondurile speciale.
Situaţia de execuţie a bugetului de stat
Veniturile totale ale bugetului de stat realizate în trimestul I 2002 sunt de 985,2
miliarde lei, iar cheltuielile totale 489,2 miliarde lei înregistrându-se un excedent în
valoare de 496 miliarde lei; în acelaşi timp din bugetul de stat au fost acordate cote şi
sume defalcate din impozitul pe venit şi din TVA în valoare totală de 486 miliarde lei
47
pentru completarea veniturilor proprii ale bugetelor locale în vederea asigurării

echilibrului bugetar al unităţilor administrativ teritoriale.
De asemenea au fost restituite sau compensate cu alte obligaţii bugetare (conform
dispoziţiilor legale în vigoare) sume reprezentând TVA se restituie în valoare de 207,3
miliarde lei. Ponderea TVA restituită sau compensată cu alte obligaţii bugetare în total
TVA încasată este de 32,35 %.
Analizând comparativ principalele surse de venituri ale bugetului de stat realizate

în trimestrul I 2002 faţă de trimestrul I 2001 rezultă următoarele:
Surse de venit Realizări Realizări %

trim. I 2002-06-10 trim. I 2001
(mild. Lei) (actualizate la
inflaţie)
- TVA încasată 799,5 622,2 110,5

- impozit pe venit 248,3 224,4 67,6
- impozit pe profit 107,0 126,1 74,3
- accize 101,0 115,4 62,9
- taxe vamale 32,0 60,5 55,0
Creşteri semnificative s-au înregistrat numai la TVA încasată. Celelalte surse de

venituri ale bugetului de stat menţionate mai sus nu înregistrează creşteri (în cifre
comparabile) ca urmare a continuării procesului de inflaţie. La impozitul pe venit
descreşterea este determinată şi de restituirile de impozit pe venitul global conform
dispoziţiilor legale în vigoare.
Cheltuielile totale ale instituţiilor publice finanţate din bugetul de stat în trimestrul
I 2002 reprezintă 52,9 % din totalul veniturilor încasate.
Principalele capitole de cheltuieli finanţate din bugetul de stat sunt: ordine publică
şi siguranţa naţională, apărare naţională, asistenţă socială, autorităţi publice, agricultura
şi silvicultura.
Dobânzile plătite din bugetul de stat pentru certificate de trezorerie în trimestrul I
2002 sunt în valoare de 17,2 miliarde lei.
Situaţia de execuţie a bugetului local
Veniturile totale ale bugetului locale realizate la 31 martie 2002, sunt de 650,2
miliarde lei, iar cheltuielile instituţiilor publice finanţate din bugetul local sunt de 525,5
miliarde lei înregistrându-se un excedent de 124,7 miliarde lei.
Comparativ cu trimestrul I 2001, bugetul local înregistrează o creştere a
veniturilor în trimestrul I 2002 cu 266,9 miliarde lei (în cifre comparabile actualizate la
inflaţie), ceea ce reprezintă o creştere cu 53,48 %.
Această creştere este determinată în special de acordarea de cote şi sume defalcate
din impozitul pe venit şi din TVA, în valoare totala de 521,8 miliarde lei faţă de 189,1
miliarde (în trimestrul I 2001), dar şi prin creşterea impozitelor şi taxelor de la
populaţie, impozitul pe clădiri şi terenuri de la persoane juridice.
Principalele domenii de activitate finanţate din bugetul local sunt: învăţământul,
servicii şi dezvoltarea publică şi locuinţe, transporturi şi comunicaţii, autorităţi publice.
Referitor la Execuţia de casă a bugetului local facem următoarele menţiuni:
48
- diferenţa de 21.170 mii lei dintre soldul contului 21.39.02.04 „Subvenţii primite
de la alte bugete locale pentru susţinerea sistemului de protecţie a drepturilor copilului”
şi soldul 24.84.02.04 „Transferuri din bugetul comunei, oraşului, municipiului către
bugetul consiliului judeţean pentru susţinerea sistemului de protecţie a copilului”
reprezintă sume aflate în curs de decontare la finele lunii martie 2002.
- de asemenea, diferenţa de 3.315 mii lei din contul 20.07.01.02 şi contul
21.34.02.02 reprezintă o depunere de numerar efectuată eronat direct în contul de
venituri 21.34.02.02 şi corectată în data de 04.04.2002.
Datorită unei erori de operare pe calculator la raportarea contului de execuţie a

bugetului local la data de 28.02.2002 suma de 20.130.899 mii lei a fost raportată la
contul 21.22.02.06 în loc de 21.22.02.07 „Venituri din concesiuni”. Corecţia s-a făcut în
cursul lunii martie.
Situaţia de execuţie a bugetului asigurărilor sociale de stat
La 31 marite 2002, veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat sunt de 817,0
miliarde lei, iar cheltuielile de 726,2 miliarde lei înregistrându-se un excedent de 90,8
miliarde lei.
Principalele surse de venituri ale B.A.S. sunt:
- contribuţii pentru asigurările sociale (CAS – angajaţi, angajatori, pensia
suplimentară, CAS – persoane asigurate, etc)------------ 775,5 miliarde lei
- diverse venituri-------------------------------------- 41,6 miliarde lei
Total 817,0 miliarde lei
Situaţia disponibilităţilor instituţiilor publice şi fondurile speciale
Prin Trezoreria judeţului Timiş s-au derulat în cursul anului 2002 operaţiuni de
încasări şi plăţi prin conturile de disponibil din fonduri speciale şi disponibilităţi ale
instituţiilor publice ale căror solduri la 31 martie 2002 se prezintă astfel:
- disponibil din fonduri speciale------------------------77,6 miliarde lei
- disponiblităţi ale instituţiilor publice----------------334,3 miliarde lei
Referitor la formularul 05 „Disponibilităţi ale instituţiilor publice” vă facem
cunoscut că soldul contului 5055 în valoare de 264,1 miliarde lei se compune din:
- 10,4 miliarde lei – Dermatina SA Timişoara
- 253,7 miliarde lei – FPS Timiş
IV.4. Concluzii si propuneri
Trezoreria finanţelor publice este concepută ca o instituţie financiară prin care se

efectuează operaţiunile de încasări şi plăţi ale sectorului public asigurându-se resursele
financiare la dispoziţia statului şi a organelor administraţiei locale necesare acoperirii
cheltuielilor publice.
Astfel, în trimestrul I 2002, Trezoreria judeţului Timiş şi-a îndeplinit atribuţiile ce
i-au revenit încasând impozitele, taxele, contribuţiile şi veniturile nefiscale de la
persoanele fizice şi juridice pe baza criteriilor stabilite prin lege contribuind la
îndeplinirea prevederilor bugetare şi la realizarea sarcinii stabilite de MFP în proporţie
de 103,99 %.
De asemenea, a asigurat efectuarea operaţiunilor de decontare în contul
instituţiilor publice şi păstrarea disponibilităţilor acestora în urma constituirii şi utilizării
mijloacelor extrabugetare şi fondurilor speciale precum şi atragerea disponibilităţilor
din economie pe calea constituirii depozitelor.
Toate operaţiunile menţionate mai sus au fost grupate, centralizate şi sintetizate,
asigurându-se permanent funcţionarea corespunzătoare a sistemului informaţional
contabil privind raportarea execuţiei bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de
stat, bugetelor locale, a fondurilor speciale şi a celor extrabugetare.
49
Pentru anul 2002, conducerea Direcţiei Trezoreriei şi Contabilităţii Publice, având

în vedere coordonatele politicii financiare cu cele doua componente ale sale – politica
fiscala şi politica bugetară, îşi propune următoarele:
1. Aprovizionarea cu calculatoare pe trezoreriile operative în vederea introducerii
programului EMICERT. Termen de realizare : 31.03.2002.
2. Colaborarea cu STI pentru implenentarea şi utilizarea programului EMICERT
în toate trezoreriile operative. Termen de realizarea: 31.04.2002.
3. Instalarea de modemuri şi la trezoreriile operative din Periam, Recas si AFP
Timişoara unde transmiterea datelor către trezoreria judeţeana se face cu dificultate.
Termen de realizare: 31.03.2002.
4. Colaborarea cu DMAVS şi cu STI privind implementarea programului
informatic în vederea realizării cât mai corecte a evidenţei pe plătitori şi eliminarea
paralelismelor în operarea documentelor. Termen de realizare: trimestrul II 2002.
5. continuarea demersurilor către Ministerul Finanţelor Publice - D.T.C.P. privind
instalarea unei staţii fixe de alarmă pe maşina de transportat valori, demersuri iniţiate
prin adresa nr.2398 din 05.02.2002. Termen de realizare: trimestrul II 2002.
6. Realizarea legăturii telefonice între casieriile tezaur şi unităţile de politie din
localităţile: Deta, Jimbolia şi Timişoara. Termen de realizare: 31.03.2002.
7. Organizarea de întâlniri trimestriale în cadrul Comisiei Mixte Consiliul
Judeţean – D.G.F.P. Timiş cu reprezentanţii primăriilor având ca tematica îndrumarea
acestora vis-a-vis de noutăţile legislative şi orice alte probleme privind execuţia
bugetelor locale.
8. Trecerea în mod experimental la evidenţa contabilă în partida dublă a unor
primării comunale sub directa îndrumare a Serviciului Buget şi Contabilitate Publică şi
anume: Lovrin, Biled, Comloşu Mare, Variaş, Teremia Mare, aceasta ca răspuns la
adresa Ministerului Finanţelor publice nr. 40159 din 18.01.2002. Termen: trimestrul III
2002.
9. Elaborarea de propuneri în vederea îmbunătăţirii Normelor Metodologice
5318/1992 care să fie transmise la Ministerul Finanţelor Publice până în luna mai 2002.
50
BIBLIOGRAFIE
1. Drenuţa E., Trezoreria finanţelor publice, Ed. Agrară, Bacău, 1994

2. Şoşdean A., Contabilitatea instituţiilor publice, Ed. Mirton, Timişoara, 2001
3. Talpoş I., Finanţele României, Ed.Sedona, Timişoara, 1995
4. Ungureanu M.A., Organizarea şi conducerea trezoreriei finanţelor publice în
condiţiile economiei de piaţă în România, Ed. Conphys, Rm.Vâlcea, 1996
5. *** Hotărârea Guvernului nr.10/1991 privind organizarea şi funcţionarea
trezoreriei finanţelor publice
6. *** Norme Metodologice nr.5318/1992 privind organizarea şi funcţionarea
trezoreriei finanţelor publice
7.*** Ordonanţa Guvernului nr.66/1994 privind formarea şi utilizarea resurselor
8.*** Legea finanţelor publice nr.10/1991
9.*** Ordananţa Guvernului nr.120/1999 privind formarea şi utilizarea resurselor
51

Cap 1

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Cap 1

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Organizarea contabilităţii la Direcţia Judeţeană de Trezorerie

UNIVERSITATEA BANATULUI TIMIŞOARA

ORGANIZAREA CONTABILITĂŢII LA DIRECŢIA

CAPITOLUL I. Rolul şi importanţa trezoreriei statului în execuţia bugetului public

ROLUL ŞI IMPORTANŢA TREZORERIEI STATULUI ÎN

I.1. Necesitatea înfiinţării Trezoreriei în perioada de tranziţie ca

În ţara noastră, în anul1992, a fost organizată execuţia operaţiunilor privind

s-au adăugat noile atribuţii rezultate din reorganizarea finanţelor

În al doilea rând, diversificarea sistemului bancar a pus probleme asupra

I.2. Importanţa şi rolul Trezoreriei în perioada de tranziţie în ţara

Procesul de aplicare a reformei în România, în toate domeniile de activitate pentru

de fluxuri monetare la nivelul căreia se asigură legătura dintre intrări (încasări)

domeniul finanţelor publice, cunoscând ansamblul informaţiilor privind derularea

I.3. Organizarea Direcţiei Judeţene de Trezorerie

Trezoreria Finanţelor Publice se organizează îintr-un sistem unitar, atât la nivel

propune măsuri cu privire la asigurarea încasării veniturilor şi întărirea controlui

Organigrama trezoreriei judeţene se prezintă astfel:

Serviciul casierie tezaur are următoarele sarcini:

 organizează şi conduce o evidenţă analitică pentru conturile de cheltuieli şi

Serviciul administrarea şi contabilitatea contului curent al trezoreriei are rolul:

I.4. Structura organizatorică a Direcţiei Judeţene de Trezorerie

Direcţia trezorerie şi contabilitate publică din cadrul Direcţiei generale a

- organizează şi coordonează activitatea de trezorerie şi contabilitate publică la

- iniţiază convenţii pentru asigurarea pazei trezoreriilor locale, asigurarea

Serviciul (biroul) buget şi contabilitate publică

Seviciul (birou) buget şi contabilitatea publică funcţioneaza în cadrul Direcţiei

- pe baza bugetelor locale aprobate de către consiliile locale şi judeţene, în

Serviciul (biroul) urmărirea activităţii de vânzare şi gestiune a

Serviciul (biroul) urmărirea activităţii de vânzare şi gestiune a titlurilor de stat şi

- urmăreste aplicarea Normelor metodologice ale Ministerului Finanţelor Publice

Serviciul (biroul) îndrumarea şi verificarea activităţii trezoreriilor

Serviciul (biroul) îndrumarea şi verificarea activităţii trezoreriilor locale

- organizarea efectuării operaţiunilor de încasări şi plăţi în numerar de la persoane

6. Centralizează şi transmite lunar la BNR Sucursala Judeţeană „Darea de seamă

Structura organizatorică a TREZORERIEI JUDEŢENE TIMIŞ se prezintă astfel:

I.5. Atribuţiile compartimentului Administrarea contului curent al

Serviciul (biroul) administrarea şi contabilitatea contului curent al trezoreriei

- editează zilnic extrasele de cont pentru trezoreriile locale şi le transmite acestora,

ORGANIZAREA DECONTĂRILOR PRIVIND OPERAŢIUNILE

II.1. Organizarea încasării veniturilor bugetare prin Trezorerie de la

Agenţii economici, indiferent de forma de proprietate, precum şi instituţiile

În contabilitatea trezoreriei sunt evidenţiate veniturile bugetului asigurărilor

II.2. Organizarea încasării veniturilor cuvenite bugetului statului de la

În vederea eliminării unor probleme sesizate de trezoreriile statului care apar în

1 - Ordonanţa Guvernului nr. 120/31.08.1999 pentru modificarea şi completarea

Unităţile trezoreriei statului vor verifica ordinele de plată prezentate de instituţiile

II.3 ORGANIZAREA ÎNREGISTRĂRII EMISIUNII, ÎNCASĂRI ŞI

2.3.1. Organizarea activităţii privind emisiunea certificatelor de

În caz de dezechilibru bugetar, centrat pe deficit, completarea veniturilor publice

La lansarea unui împrumut public este necesară stabilirea câtorva elemente

 forma emisiunii materializată sau dematerializată;

2.3.2. Încasarea sumelor provenite din vânzarea certificatelor de

Trezoreriile statului care funcţionează la nivelul municipiilor şi oraşelor au

 scadenţa se stabileşte în zile calendaristice începând cu ziua subscrierii

2.3.3.Răscumpărarea certificatelor de trezorerie şi plata dobânzi

Operaţiunile privind răscumpărarea certificatelor de trezorerie şi plata dobânzilor

Dobânda se calculează prin aplicarea formulei:

VN x nr. zile x cota dobândă

VN = valoarea nominală a certificatului

Suma 8.611 lei se plăteşte titularului şi reprezintă dobânda la vedere pentru

Certificatele de depozit prezentate de titularii trezoreriei statului în termen de

CONTABILITATEA OPERAŢIUNILOR DE DECONTARE ÎNTRE

Impozitele, taxele şi celelalte venituri datorate bugetului de stat, bugetelor locale,