Sunteți pe pagina 1din 85

CUPRINS

Pagina

Capitolul 1. Prezentare generală a societăţii comerciale PROD-COM


SA
----------------------------------------------------------------------------------------3

Capitolul 2. Protecţia socială , contribuţia la asigurările sociale ,


contribuţia la fondul de şomaj : prezentare generală ----------------------8
2.1. Protecţia socială
---------------------------------------------------------------8
2.2.Contribuţia la asigurările sociale şi contribuţia la fondul de şomaj în
contabilitatea din România
----------------------------------------------------------13
2.3. Contribuţiile şi protecţia socială pe plan internaţional.----------------
23

Capitolul 3 Calculul şi contabilitatea contribuţiilor la asigurările sociale


şi fondul de şomaj.--------------------------------------------------------32
3.1. Calculul şi contabilitatea contribuţiilor în România.-------------------
32
3.2. Calculul şi contabilitatea contribuţiilor conform standardelor
internaţionale- consideraţii generale.----------------------------------------------
38
3.3. Calculul şi contabilitatea contribuţiilor , practic , la SC PROD-COM
SA.-------------------------------------------------------------------------------------
40
Capitolul 4. Controlul contribuţiilor la asigurările sociale şi fondul de
şomaj.----------------------------------------------------------------------------------
43
4.1. Controlul contribuţiilor în România.------------------------------------43
4.1.1. Controlul financiar - prezentare generală.------------------------
43
4.1.2. Metodologia de exercitare a controlului financiar.--------------
48
4.1.3. Controlul contribuţiilor la asigurările sociale de stat şi fondul
de şomaj .-----------------------------------------------------------------------------
52
4.1.4.Plata contribuţiilor. Majorări de întârziere.-----------------------58
4.1.5.Executarea silită.------------------------------------------------------
60
4.2. Controlul contribuţiilor , practic , la SC PROD-COM SA.--------62

Concluzii şi sugestii de îmbunătăţire a modului de prelevare a


contribuţiilor la asigurările sociale şi fondul de şomaj.-----------------67

BIBLIOGRAFIE.-------------------------------------------------------------------
69
ANEXE
-------------------------------------------------------------------------------72

2
Ca
pitolul 1

PREZENTARE GENERALĂ A SOCIETĂŢII


COMERCIALE PROD-COM SA

Societatea comercială PROD-COM SA. îşi are sediul în România


, în municipiul Râmnicul Vâlcea , Strada Principală numărul 111. SC
PROD-COM SA este persoană juridică având formă juridică de societate pe
acţiuni. Aceasta îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu legile române şi
cu statutul societăţii.
Scopul societăţii este producerea , execuţia şi comercializarea
produselor şi serviciilor din domeniul de activitate al societăţii comerciale.
Obiectul de activitate al societăţii îl constituie producţia şi comercializarea
produselor proprii şi procurate de la alte unităţi industriale , agricole ,
alimentare şi nealimentare din domeniile:
 materiale de construcţii , prestări în construcţii;
3
 confecţii metalice , prelucrări mecanice , service auto;
 confecţii textile , tricotaje , încălţăminte , echipamente de protecţie ,
artizanat;
 alimentaţie publică;
 turnătorie feroase şi neferoase ;
 poliestări cu fibră de sticlă , detergenţi lichizi şi solizi;
 activitate de transport mărfuri şi persoane.

Structura organizatorică a firmei.


Structura organizatoricã a SC PROD-COM SA este de tip
piramidal , având urmãtoarele nivele ierarhice:
 conducerea societăţii;
 conducerea executivă;
 module de producţie.
Conducerea societăţii se asigură de Adunarea Generală a
Acţionarilor sau Consiliul Împuterniciţilor Statului pe perioada de tranziţie şi
de Consiliul de Administraţie , având calitatea de decizie asupra organizării
şi a activităţii societăţii, precum şi asupra politicii economice şi comerciale a
acesteia.
Conducerea executivă a societăţii se compune din:
 Direcţia Generală;
 Direcţia Management şi Marketing;
 Direcţia Resurse Umane şi Relaţii de Muncă;
 Direcţia Producţie;
 Direcţia Tehnică şi de Calitate;
 Direcţia Comercială;
 Direcţia Economică.
Modulele de producţie sunt entităţi organizate autonom la nivel de
divizie sau sucursală având la conducere un director de sucursală ajutat ,
după caz , de un director adjunct şi un contabil şef. În competenţa diviziei

4
sau sucursalei se pot organiza compartimente funcţionale , precum şi filiale
care au constituite colective specializate pe profilul de activitate al societăţii.

Organizarea SC PROD-COM SA
Societatea pe acţiuni e administrată de Consiliul de Administraţie
compus din 15 administratori aleşi de Adunarea Generală a Acţionarilor
pentru o perioadă de 4 ani cu posibilitatea de a fi aleşi pe noi perioade de 4
ani; membrii consiliului nu au calitatea de acţionari. Numărul de
administratori este stabilit în raport cu volumul şi specificul societăţii
comerciale.
Alegerea administratorilor se va face dintre persoanele desemnate
de acţionari. Când se crează un loc de vacant în Consiliul de Administraţie ,
Adunarea Generală a Acţionarilor va alege ca nou administrator o persoană
indicată de acelaşi acţionar care l-a desemnat pe predecesorul său. Perioada
pentru care a fost ales noul administrator pentru a ocupa locul vacant va fi
egală cu perioada rămasă până la expirarea mandatului predecesorului său.
Până la transmiterea acţiunilor din proprietatea statului către terţe
persoane Consiliul de Administraţie va fi numit de către Consiliul
Împuterniciţilor Statului cu acordul ministerului de resort.
Consiliul de administraţie e condus de un preşedinte. Componenţa
Consiliului de Administraţie şi desemnarea membrilor acestuia se stabilesc
de Adunarea Generală a Acţionarilor. Consiliul de Administraţie se
întruneşte la sediul societăţii , ori de câte ori este necesar la convocarea
preşedintelui său a 1/3 din membrii săi. Consiliul este prezidat de
preşedinte , iar în lipsa sa de unul din vicepreşedinţi desemnat de acesta.
Preşedintele numeşte un secretar , fie din membrii consiliului fie din afara
acestuia.
Pentru valabilitatea deciziilor este necesară prezenţa a cel puţin
jumătate din membrii Consiliului de Administraţie , iar deciziile se iau cu
majoritate absolută a membrilor prezenţi. Dezbaterile Consiliului de
Administraţie au loc , conform ordinii de zi stabilite , pe baza proiectului
comunicat de preşedinte cu cel puţin 15 zile înainte. Aceasta se
5
consemnează în procesul verbal al şedinţei care se înscrie într-un registru
sigilat şi parafat de preşedintele Consiliului de Administraţie. Procesul
verbal se semnează de persoana care a prezidat şedinţa şi de secretar.
În relaţiile cu terţii societatea e reprezentată de către preşedintele
Consiliului de Administraţie pe baza şi în limitele împuternicirii date de
Adunarea Generală a Acţionarilor sau în lipsa lui de către unul din
vicepreşedinţi desemnat de consiliu. Cel care reprezintă societatea semnează
credite care o angajează faţă de terţi.
Membrii Consiliului de Administraţie vor putea exercita orice
activitate ce e
legată de administraţia societăţii în interesul acesteia şi în limitele
drepturilor care li se conferă.

Activitatea societăţii.

Exerciţiul financiar începe de la 1 Ianuarie şi se încheie la 31


Decembrie al fiecărui an.
Personalul de conducere al societăţii şi cenzorii sunt aleşi de
Adunarea Generală a Acţionarilor. Restul personalului este angajat de
Consiliul de Administraţie sau de directorul general. Nivelul salariilor se
stabileşte şi poate fi modificat de Adunarea Generală în funcţie de studii şi
munca efectuată şi prestată în condiţiile legii. Drepturile şi obligaţiile
personalului sunt stabilite de Consiliul de Administraţie sau de directorul
general.
Societatea ţine evidenţa contabilă în lei , şi întocmeşte anual
bilanţul şi contul de “Profit şi pierdere” conform normelor elaborate de
Ministerul Finanţelor. Bilanţul şi contul de “Profit şi pierdere” vor fi
publicate în Monitorul Oficial conform legii.
SC PROD-COM SA va putea fi dizolvată în următoarele situaţii:
 imposibilitatea realizării obiectivului social;
 hotărârea Adunării Generale a Acţionarilor;
 falimentul societăţii;
6
 pierderea unei jumătăţi din capitalul social după ce s-a consumat fondul
de rezervă , dacă Adunarea Generală a Acţionarilor nu decide
completarea capitalului sau reducerea lui la suma rămasă;
 în orice altă situaţie pe baza hotărârii Adunării Generale a Acţionarilor
luată în unanimitate.
În caz de dizolvare societatea va fi lichidată.

Modul de organizare a activităţii Financiar-Contabile

Activitatea economică se desfăşoară pe baza programului de


activitate concretizat , sub aspect financiar în bugetul de venituri şi
cheltuieli. Pe baza acelor documente fundamentale se rezolvă problema
privind organizarea şi urmărirea activităţii desfăşurate : aprovizionare ,
comercializare , gestiunea personalului , finanţarea şi alocarea fondurilor ,
formarea beneficiilor şi repartizarea lor.
Forma de contabilitate folosită este contabilitatea pe jurnale care
asigură înregistrarea operaţiilor economice în mod cronologic şi sistematic ,
direct din documentele primare şi centralizatoare în jurnal , care constituie
instrumentul de bază în această formă de înregistrare contabilă . Prezintă
avantajul că înregistrarea operaţiilor se face unilateral , adică o singură dată
în creditul conturilor , în corespondenţă cu conturile debitoare.
Formularistica de lucru utilizată este formată din: jurnale ,
registru-jurnal , situaţii auxiliare , fişe de cont analitice , balanţe de verificare
, bilanţul contabil , registrul-inventar.

7
CAPITOLUL 2

PROTECŢIA SOCIALĂ, CONTRIBUŢIA LA


ASIGURĂRILE SOCIALE , CONTRIBUŢIA LA
FONDUL DE ŞOMAJ - PREZENTARE
GENERALĂ

2.1. PROTECŢIA SOCIALĂ.

Trecerea la economia de piaţă este însoţită de numeroase


probleme sociale , a căror soluţionare favorabilă şi echitabilă implică luarea
de măsuri legislative de protecţie socială. Aşa se explică faptul că o
componentă esenţială a reformei economico-sociale în România o constituie
reforma asigurărilor sociale.
În practica şi doctrina fiscală modernă se analizează toate
contribuţiile ce se plătesc pentru a se asigura securitatea socială , în toate
formele sale , inclusiv contribuţiile pentru protecţia socială a şomerilor.
Sistemul de securitate socială din ţara noastră este complex. El
cuprinde programe de securitate socială de stat şi programe de securitate
socială ale unor organizaţii autonome , precum şi fondurile private.
Principalele fonduri de securitate socială sunt:
 Fondul securităţii sociale de stat . Este constituit , în principal , din
contribuţia la asigurările sociale şi utilizat pentru pensii , indemnizaţii
pentru incapacitate temporară de muncă şi alte astfel de drepturi. Acest
fond se cuprinde în bugetul asigurărilor sociale de stat.;

8
 Fondul pentru plata ajutorului de şomaj şi a alocaţiei de sprijin. Este
format din contribuţia celui ce angajează , angajaţilor , membrilor
cooperatori şi o subvenţie de completare de la bugetul de stat .Acest fond
se foloseşte pentru plata de ajutoare de şomaj şi alocaţii de sprijin;
 Fondul pentru pensia suplimentară. Este constituit din contribuţia
salariaţilor în cotă de 5%;
 Fondul pentru plata pensiilor şi a altor drepturi de securitate socială a
agricultorilor. Este constituit prin contribuţia persoanelor asigurate , a
agenţilor economici şi din alte surse;
 Fonduri private de pensii. Primul astfel de fond l-a constituit Fondul
privat de acumulare şi pensii SAFI.
Contribuţiile, alături de impozite şi taxe, subvenţii ,
împrumuturile de stat şi cheltuieli guvernamentale constituie componente tot
mai importante ale vieţii economice şi sociale. Prin intermediul lor se
acumulează şi repartizează resursele financiare la dispoziţia statului , dar ele
reprezintă , totodată , şi instrumente de gestiune macroeconomică şi de
asigurare a echilibrelor general economice şi financiare.
În general , programele de protecţie socială sunt finanţate pe
principiul repartiţiei/compensării între generaţii “ pay-as-you-go “ din
resurse obţinute din contribuţii , impozite şi taxe.
Direcţia principală a transferului realizat prin protecţia socială
este de la populaţie economică activă la populaţie inactivă din cauze
determinate, de la persoane cu venituri mai mari la cele cu venituri scăzute.
Prin acest transfer , protecţia socială joacă un rol activ în ansamblul
mecanismului economic. De altfel, finanţarea protecţiei sociale este
condiţionată de resursele de care dispune economia la un moment dat.
În societatea modernă , protecţia socială se identifică cu dreptul
impersonal fundamental la solidaritate socială al cetăţenilor unui stat , drept
obiectiv determinat după reguli universale , cunoscute. Deci , protecţia
socială este un drept fundamental al tuturor membrilor societăţii la
solidaritate socială , mutualitatea fiind forma de manifestare morală a acestui
tip de solidaritate.
9
Protecţia socială este , de fapt , un atu pentru orice economie , un
factor al omogenităţii , armonizării şi coeziunii sociale. Ea poate îndeplini un
rol pozitiv în cadrul societăţii numai în condiţiile în care este reală , efectivă,
eficientă, adică numai dacă asigură un standard minim de educaţie, de
sănătate, de venituri etc., categoriilor de populaţie ale căror resurse
individuale sunt insuficiente.
Asigurarea unui standard minim de educaţie , de sănătate , de
venituri etc., categoriilor de populaţie defavorizate , vulnerabile sau
dependente în cadrul protecţiei sociale , presupune respectarea anumitor
cerinţe , cum sunt :
 persoanelor active să li se asigure un standard de viaţă mai ridicat decât
persoanelor inactive;
 standardele de viaţă atât ale persoanelor care lucrează cât şi ale celor
care nu lucrează să nu determine imobilismul forţei de muncă;
 costurile sociale necesare asigurării protecţiei sociale să fie corelate cu
posibilităţile (mijloacele) reale existente în cadrul fiecărei economii
naţionale;
 protecţia socială să fie adaptată permanent la schimbările care se produc
în societate , la noile riscuri generate de modificările mediului socio-
economic etc.
În prezent , ţările lumii oferă soluţii foarte diferite acestei
probleme cu caracter general , pentru că instituţiile-organismele sociale care
guvernează , gestionează, garantează sau asigură protecţia socială a
cetăţenilor unui stat se deosebesc între ele , în funcţie de :
competenţa sau responsabilitatea fiecărui stat protector în parte
în acest domeniu;
principiile , exigenţele şi regimul solidarităţii naţionale din
cadrul fiecărei ţări;
nivelul resurselor sau posibilităţilor economice de care dispune
fiecare stat protector în parte ;

10
modalităţile concrete de organizare şi de funcţionare a
instituţiilor sau organismelor sociale specializate sau profilate pe
activităţi destinate asigurării înfăptuirii protecţiei sociale;
felul şi nivelul prestaţiilor în cadrul protecţiei sociale
persoanelor dependente;
modul de constituire a surselor necesare asigurării protecţiei
sociale şi tehnicile de finanţare utilizate în acest scop.
În ţara noastră , sursele de formare a fondurilor necesare
asigurării protecţiei sociale sunt : agenţii economici privaţi , salariaţii şi
statul.
Protecţia socială se fundamentează pe următoarele principii :
1) Conceperea politicii de protecţie socială în funcţie de obiectivul
global al creşterii calităţii vieţii ; în acest sens se urmăreşte orientarea
măsurilor de protecţie socială spre crearea condiţiilor ce asigură
îmbunătaţirea calităţii vieţii şi stabilirea priorităţilor imediate şi de
perspectivă.
2) Multiplicarea resurselor economice , prin luarea în considerare , pe
lângă bugetul statului şi a altor resurse disponibile existente la nivelul
localităţilor , societăţilor comerciale , etc.
3) identificarea şi utilizarea resurselor neeconomice de creştere a calităţii
vieţii cum sunt natura , mediul uman interpersonal , organizarea
personală , umanizarea muncii , cultura , instruirea , caracterul dinamic
al politicilor sociale, permanenta lor perfectabilitate pe măsura
identificării şi disponibilizării de noi resurse.
4) Stabilirea unor metode democtatice de decizie şi control pentru a
contracara utilizarea demagogică , cu efecte destabilizatoare a politicii
siciale.
5) Utilizarea la toate nivelurile de organizare socială a unei multitudini
de forme de activitate şi metode de intervenţie , care să îmbine
programele naţionale cu activităţile colective de la nivel local şi cu ale
societăţilor comerciale , precum şi cu cele de la nivel individual , care să

11
ducă la ameliorarea şi soluţionarea unor probleme sociale şi să stimuleze
o atitudine activă de autosusţinere.
6) Intervenţia activă prin mijloace economico-financiare şi reglementarea
legislativă pentru orientarea producţiei spre creşterea calităţii vieţii.
De asemenea şi asigurările sociale au la bază unele principii. Acestea
sunt:
1) Cuprinderea în asigurările sociale a întregului personal din
regiile autonome , societăţile comerciale , întreprinderile private , a
cooperatorilor , asociaţilor , ţăranilor cu gospodărie individuală , a avocaţilor
, a slujitorilor cultelor , a tuturor pensionariilor şi a membrilor lor de familie.
2) Cetăţenii sunt ocrotiţi în toate cazurile şi pentru toată perioada
de pierdere a capacităţilor de muncă , iar mamele se bucură de ocrotirea
socială deosebită în caz de sarcină.
3) Personalul din regiile autonome , societăţile comerciale ,
cooperatorii şi pensionarii , sunt scutiţi de plata contribuţiei pentru
asigurările sociale.
4) Cetăţenii sunt ocrotiţi prin asigurările sociale potrivit sistemului
de salarizare sau , după caz , în concordanţă cu venitul realizat.
5) Pensiile de asigurări sociale sunt scutite de orice impozite şi
taxe. Pensiile de asigurări sociale , precum şi actele procedurale pentru
dobândirea lor nu sunt impozabile şi nici taxabile.
6) Imprescriptibilitatea dreptului la pensie şi indemnizaţii de
asigurări sociale este un principiu expres prevăzut de legislaţia noastră de
asigurări sociale. Personalul salariat , membrii cooperatori şi ceilalţi
cetăţeni , care îndeplinesc condiţiile legale au dreptul să ceară oricând
stabilirea dreptului la pensie , indemnizaţie .
7) Pensiile şi indemnizaţiile de asigurări sociale nu pot fi cedate
nici total , nici parţial , fiind un drept personal ce nu poate face obiectivul
vreunei tranzacţii, având menirea să asigure condiţii decente de viaţă
persoanei căreia i-a fost conferit.
Rolul asigurărilor sociale rezultă din principiile ce stau la baza
lor, precum şi din modul cum se folosesc fondurile băneşti respective.
12
Asigurările sociale stimulează reproducţia socială , contribuind la
progresul economiei naţionale şi la dezvoltarea acţiunilor social-culturale.
Acestea urmăresc totodată , o mai bună igienă şi securitate a muncii pentru
prevenirea îmbolnăvirilor, refacerea şi întărirea sănătăţii oamenilor , având
drept urmare menţinerea capacităţii de muncă a personalului muncitor şi
folosirea acestuia în mod corespunzător.

2.2. CONTRIBUŢIA LA ASIGURĂRILE SOCIALE ŞI


CONTRIBUŢIA LA FONDUL DE ŞOMAJ ÎN CONTABILITATEA
DIN ROMÂNIA.

1) Contribuţia la asigurările sociale . Principala sursă de


alimentare a bugetului asigurărilor sociale de stat o reprezintă vărsămintele
efectuate de persoanele juridice şi fizice care folosesc salariaţi , sub forma
contribuţiei la asigurările sociale. Aceste vărsăminte se suportă din fondurile
de producţie sau din cheltuielile de circulaţie ale agenţilor economici , iar în
cazul instituţiilor publice din fondurile prevăzute în bugetele de venituri şi
cheltuieli.
Contribuţia la asigurările sociale se datorează de către
persoanele juridice (cum sunt : regiile autonome , societăţile comerciale ,
instituţii publice , etc.) , de asociaţiile familiale , persoanele fizice autorizate
să desfăşoare activităţi independente şi alte persoane fizice , care utilizează
muncă salariată. În consecinţă,
în sistemul legislativ din ţara noastră , salariaţii nu sunt subiecţi de
impunere pentru această contribuţie. Contribuţia la asigurările sociale de stat
se datorează şi pentru premiile plătite salariaţilor din fondul de salarii.
În cadrul măsurilor de reformă ale sistemului de asigurări sociale
şi de pensii se propune realizarea unui sistem unificat de pensii publice ,
integrând toate sistemele independente în prezent , inclusiv sistemul de
asigurări sociale şi pensii pentru agricultori , precum şi sistemele pensiilor
suplimentare.

13
De asemenea , prin reforma asigurărilor sociale se propune , din
punct de vedere financiar , împărţirea contribuţiei la asigurările sociale între
agentul economic şi salariat , cu nivele diferite , în funcţie de grupele de
muncă , fără afectarea nivelului net al salariului individual , analiza modului
de contribuire a persoanelor ce lucrează pe cont propriu ( întreprinzători
particulari ) , inclusiv toate categoriile de populaţie activă ( inclusiv
agricultori ) . În această perspectivă vom avea două categorii de subiecţi ai
impunerii : pe de o parte cel ce angajează , iar pe de altă parte , salariatul.
În practica din alte state , soluţia cea mai frecventă o reprezintă
împărţirea contribuţiei între patron şi salariat , mai ales în ţările membre ale
Uniunii Europene.
Până la efectuarea reformei asigurărilor sociale , persoanele
juridice şi fizice ce aparţin sectoarelor de activitate cu sisteme proprii de
asigurări sociale varsă contribuţia respectivă la casele sociale de care
aparţin.
Contribuţia la asigurările sociale se determină prin aplicarea cotei
de impunere asupra câştigului brut total realizat de salariaţii subiecţilor
impunerii . Iniţial s-a practicat o cotă proporţională unică. S-a observat însă
o creştere foarte mare a numărului pensionarilor încadraţi în grupele I şi II
de muncă în ultimii ani , care beneficiază de reducerea cu până la 10 ani a
vârstei normale de pensionare . De asemenea , pentru drepturile de asigurări
sociale acordate persoanelor încadrate în locuri de muncă din grupele I şi II,
inclusiv de procente mai mari la calculul pensiilor , nu se plăteşte o
contribuţie la asigurările sociale mai mare , deficitul fiind subvenţionat în
realitate din încasările provenite de la salariaţii din grupa a III-a. În aceste
condiţii s-a introdus sistemul cotelor proporţionale de determinare a
contribuţiei la asigurările sociale de stat diferenţiate pe grupe de muncă în
funcţie de implicaţiile economico-financiare pe care le generează drepturile
salariaţilor încadraţi în grupele respective.
Cotele de impunere diferenţiate pe grupe de muncă sunt :
 40% asupra câştigului brut realizat de salariaţii încadraţi în grupa I de
muncă ;
14
 35% asupra câştigului brut realizat de salariaţii încadraţi în grupa a II-a
de muncă;
 30% asupra câştigului brut realizat de celelalte categorii de salariaţi
încadraţi în grupa a III-a de muncă;
 15% asupra salariului brut primit , dar nu mai puţin decât salariul minim
brut pe ţară , în cazul personalului casnic angajat de persoane fizice
pentru îngrijirea persoanelor în vârstă , a handicapaţilor şi a copiilor.
Din cotele prezentate se deduce contribuţia de 2% pentru
compensarea creşterii preţurilor la medicamente care se virează lunar
Ministerului Sănătăţii.
Nu se cuprind în baza impozabilă următoarele venituri:
 Drepturile plătite asiguranţilor potrivit legii din fondul asigurărilor sociale
de stat şi din fondurile proprii ale persoanelor juridice la care salariatul
îşi desfăşoară activitatea ;
 Drepturile plătite în cazul desfacerii contractelor de muncă , respectiv
cele aferente muncii prestate în perioada preavizului de concediere;
 Drepturile de autor rezultate din colaborări externe ;
 Sumele ce se acordă salariaţilor din profitul net de către societăţile
comerciale şi regiile autonome;
 Indemnizaţiile primite de împuterniciţii mandataţi de Ministerul
Finanţelor şi ministerelor de resort , reprezentanţi ai intereselor
capitalului de stat , de membrii consiliului de administraţie şi de cenzori;
 Indemnizaţiile primite de membrii consiliului de administraţie şi cenzori;
 Indemnizaţiile de delegare şi detaşare şi indemnizaţiile acordate
personalului transferat în condiţiile legii;
 Indemnizaţiile pentru personalul care cumulează mai multe funcţii;
 Drepturile pentru executarea de lucrări sau pentru prestarea de servicii pe
baza contractelor civile ori pentru alte categorii de lucrări care nu au la
bază contracte de muncă , reglementate , ca atare , prin legislaţia muncii.
Calcularea şi plata către bugetul asigurărilor sociale de stat a
contribuţiei se face lunar. Termenele de plată a contribuţiei la asigurările
sociale de stat sunt:
15
 Odată cu lichidarea drepturilor de salarii pe luna expirată, de către
persoanele juridice, dar nu mai târziu de data de 20 a lunii în curs;
 Până la 20 de zile de la expirarea lunii calendaristice , de către
persoanele fizice care folosesc personal salariat.
În cazul în care persoanele juridice sau fizice care folosesc
personal salariat au plătit , potrivit dispoziţiilor legale , direct salariaţilor lor
unele drepturi de asigurări sociale prevăzute de lege , altele decât cele care
se suportă din fondurile proprii , acestea vor depune în contul asigurărilor
sociale de stat numai diferenţa dintre sumele reprezentând contribuţia
datorată şi drepturile de asigurări sociale ce trebuie plătite din bugetul
asigurărilor sociale de stat .
Persoanele fizice care au angajat personal casnic sunt obligate să
depună integral comtribuţia pentru asigurările sociale la CEC , de unde
aceasta se virează apoi în contul asigurărilor sociale deschis la Trezoreria
Finanţelor Publice.
Persoanele juridice beneficiază de o reducere cu 7% a sumei
datorate la contribuţia la asigurările sociale , dacă efectuează plata acesteia
la termenul scadent sau în cel mult trei zile lucrătoare de la data acestuia.
Neplata contribuţiilor datorate în termen de trei zile lucrătoare de
la scadenţa obligaţiilor generează majorări de întârziere , astfel :
 10% din suma datorată , dacă achitarea ei se face în 30 de zile de la acest
termen;
 15% din suma datorată pentru fiecare lună sau fracţiune de lună , dacă
plata nu se face în primele 30 de zile de la acest termen .
Sumele reprezentând majorări de întârziere se fac venit la bugetul
asigurărilor sociale de stat .

2) Contribuţia pentru pensia suplimentară.

Această contribuţie s-a aplicat pentru prima dată în anul 1967.Ea


are la bază principiul mutualităţii între persoanele asigurate. Acest tip de

16
pensie se constituie exclusiv pe baze mutuale şi reglementarea sa în
legislaţie are drept scop mărirea veniturilor din pensie.
Dreptul la pensie este reglementat doar în sistemul asigurărilor
sociale de stat. Din punct de vedere al naturii juridice , pensia suplimentară
face parte din aşa numitul sistem complementar de pensii , respectiv din
acea categorie de drepturi de asigurări sociale care au la bază contribuţia
exclusivă a persoanei asigurate.
Într-o anumită măsură , legislaţia românească se abate de la
regulile care cârmuiesc regimul juridic al pensiilor mutuale intrucât
contribuţia la pensia suplimentară are caracter obligatoriu.
Contribuţia pentru pensia suplimentară se datorează de către toţi
salariaţii cuprinşi în sistemul asigurărilor sociale , pentru sume încasate drept
salarii de bază , la care se adaugă:
 Sporul de vechime în muncă;
 Sporul pentru lucrul în subteran , precum şi pentru lucrul pe platformele
marine de foraj şi extracţie;
 Indemnizaţia de zbor;
 Sporul pentru condiţiile grele de muncă;
 Sporul pentru lucrul sistematic peste programul normal;
 Sporul pentru exercitarea unei funcţii suplimentare ;
 Alte sporuri cu caracter permanent prevăzute în contractele individuale
de muncă.
Contribuţia pentru pensia suplimentară este stabilită la cota de 5%
care se aplică asupra bazei impozabile , determinată în condiţiile prezentate
mai sus.
Contribuţia pentru pensia suplimentară se calculează şi se reţine
de la persoanele juridice care utilizează personal salariat. Contribuţia este
datorată pentru întreaga perioadă care constituie vechime în muncă , inclusiv
în perioadele în care salariaţii se află în incapacitate temporară de muncă sau
în concediu pentru creşterea copilului până la împlinirea vârstei de un an şi
primesc indemnizaţii de asigurări sociale.

17
Contribuţia este datorată şi de persoanele care cumulează pensia
cu salariul pe bază de contract de muncă. Pentru persoanele ce cumulează
mai multe funcţii , contribuţia se calculează şi se reţine la funcţia de bază.
Contribuţia pentru pensia suplimentară nu se reţine:
a) persoanelor care prestează servicii sau execută lucrări pe bază
de contracte civile sau efectuează alte categorii de lucrări care nu au la bază
contracte de muncă reglementate ca atare , prin legislaţia muncii;
b) de la salariaţi , pe perioadele nelucrate şi consemnate ca atare
în carnetul de muncă , perioade care prin urmare nu constituie vechime în
muncă utilă la pensie.
Fondurile pentru pensia suplimentară constituite din contribuţia
plătită de persoanele cuprinse în sistemul asigurărilor sociale de stat se
gestionează de Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale , autorizat să ia
măsuri pentru protejarea şi valorificarea sumelor temporar disponibile ,
păstrându-se în conturi la bănci sau la CEC.
Persoanele care au contribuit , în condiţiile legii , la constituirea
fondului pentru pensia suplimentară beneficiază de această pensie de la data
încetării activităţilor ca urmare a pensionării.
Cuantumul pensiei suplimentare se determină în procente din
salariul folosit potrivit legii la calcularea pensiei de asigurări sociale , după
anii de contribuţie, astfel :

Timpul cât a contribuit Procentul din salariu


5-10 ani inclusiv
7%
10-15 ani inclusiv
10%
15-20 ani inclusiv
13%
20-25 ani inclusiv
15%
peste 25 ani
16%

Persoanele care au contribuit la fondul pentru pensia suplimentară


pe o perioadă de până la 5 ani , li se restituie la data pensionării , suma cu
care au contribuit , la care se adaugă o dobândă de 3%.
18
În cazul în care o persoană a plătit contribuţia pentru pensia
suplimentară la mai multe sectoare cu sisteme proprii de asigurări sociale şi
pensii , se iau în considerare toţi anii de contribuţie. În acest caz , sectorul
care plăteşte pensia de asigurări sociale plăteşte şi pensia suplimentară.
Decontarea contribuţiei societăţii la asigurările sociale şi a
contribuţiei personalului pentru pensia suplimentară se face odată cu
lichidarea drepturilor de salarii pe luna expirată.

3) Contribuţiile pentru fondul de ajutor de şomaj şi alocaţia


de sprijin.

Condiţiile economico-sociale apărute după Revoluţia din


Decembrie 1989 şi trecerea treptată la democratizarea activităţii sociale au
impus reglementarea protecţiei sociale a şomerilor şi reintegrarea lor
profesională. Această reglementare prevede condiţiile în care se dobândeşte
calitatea de şomer , limitele în care se acordă ajutorul de şomaj şi alocaţia de
sprijin , constituirea şi utilizarea fondului necesar pentru plata ajutorului de
şomaj şi a alocaţiei de sprijin , inclusiv contribuţiile care reprezintă surse de
formare a fondului respectiv.
În practica şi doctrina fiscală modernă se analizează toate
contribuţiile ce se plătesc pentru a asigura securitatea socială , în toate
formele sale , inclusiv contribuţia pentru protecţia socială a şomerilor.
Contribuţia pentru constituirea fondului necesar pentru plata
ajutorului de şomaj şi a alocaţiei de sprijin se datorează de următorii
subiecţi:
 persoanele fizice şi juridice române şi străine cu sediul în
România care angajează personal român. Aceste persoane datorează
contribuţia pentru întreg personalul salariat;
 salariaţii persoanelor fizice şi juridice române şi străine cu
sediul în România au obligaţia personală de a plăti contribuţia pentru fondul
respectiv;

19
 persoanele fizice autorizate să presteze o activitate
individuală şi asociaţiile familiale , care îşi desfăşoară activitatea în temeiul
Decretului lege numărul 54/1990 şi altor reglementări legale în materie ,
datorează o contribuţie din veniturile realizate;
 membrii cooperaţiei au şi ei obligaţia de a contribui la
formarea fondului de şomaj.
Fondul necesar pentru plata ajutorului de şomaj se constituie din
următoarele surse :
a) o cotă de 5% aplicată asupra fondului de salarii realizat lunar ,
în valuare brută , de persoanele fizice şi juridice române şi străine , cu sediul
în România , care angajează personal român , precum şi din veniturile
declarate în contractele de asigurări sociale de către persoanele fizice
autorizate să presteze o activitate individuală şi asociaţiile familiale care îşi
desfăşoară activitatea în conformitate cu Decretul lege numărul 54/1990;
b) o contribuţie de 1% din salariul de bază lunar de încadrare
brut , plătită de salariaţii persoanelor fizice şi juridice române şi străine cu
sediul în România;
c) o contribuţie de 1% din venitul lunar în valuare brută , obţinut
din munca prestată de către membrii cooperaţiei;
d) o subvenţie de la bugetul de stat pentru completarea fondului în
caz că sursele de la punctele a) , b) şi c) nu acoperă plăţile datorate.
Cota de 5% se aplică asupra tuturor sumelor care se includ în
fondul de salarii realizat lunar în valuare brută. În fondul de salarii se includ
următoarele elemente:
 salariile de bază;
 sporurile şi adaosurile la salariul de bază;
 salariul de merit;
 salariile de bază pentru persoanele încadrate prin cumul ,
inclusiv pentru pensionarii care cumulează pensia cu salariul;
 sumele realizate prin plata cu ora , gărzi , indemnizaţii;

20
 drepturile ce se acordă personalului de specialitate trimis în
străinătate , în deplasare , pentru acţiuni ştiinţifice , culturale , artistice ,
sportive;
 stimulentele şi premiile de orice fel care se plătesc din fondul
de salarii , indemnizaţiile pentru concediul de odihnă;
 indemnizaţiile pentru perioadele de incapacitate temporară de
muncă suportate de unităţi;
 plăţile făcute salariaţilor zilieri sau temporari;
 indemnizaţiile plătite personalului ce lucrează pe bază de
contracte de prestări servicii sau convenţii civile ( colaborări ) dacă sunt
suportate din fondul de salarii;
 salariile fixe sau indemnizaţiile plătite administratorilor ,
cenzorilor , împuterniciţilor statului;
 alte sume.
Persoanele fizice care prestează o activitate în mod independent
şi membrii asociaţiilor familiale autorizate potrivit Decretului lege numărul
54/1990 , precum şi celelalte persoane care au încheiat contracte de
asigurare socială de stat , contribuie la constituirea fondului pentru plata
ajutorului de şomaj cu o cotă de 5% aplicată asupra veniturilor lunare
stabilite în contractele de asigurare socială pe baza venitului anual al
asiguratului şi clasei de contribuţie .
Contribuţia de 1% se reţine , după caz , din :
salariul de bază lunar de încadrare brut înscris în cartea de
muncă , în cazul salariaţilor încadraţi în baza unui contract de muncă;
veniturile lunare brute realizate din munca prestată în cazul
salariaţilor din cooperaţie.
Salariul de bază avut în vedere la aplicarea contribuţiei de 1%
este salariul de bază lunar brut , în care potrivit legii sau , după caz ,
contractului colectiv de muncă , se includ şi sporurile şi indemnizaţiile care
fac parte din salariul de bază.

21
Contribuţia de 1% din salariul de bază brut plătit salariaţilor şi ,
respectiv , din totalul veniturilor lunare în valuare brută din munca prestată
obţinute de membrii cooperatori se reţine pe toată durata în care persoanele
în cauză încasează veniturile respective.
Camera de muncă , corpul de control şomaj şi alte persoane
împuternicite din cadrul direcţiilor teritoriale de muncă şi protecţie socială ,
vor asigura determinarea şi încasarea corectă a contribuţiilor de 5% ,
respectiv 1% , pentru constituirea fondului pentru plata ajutorului de şomaj.
Fondul necesar pentru plata ajutorului de şomaj , a ajutorului de
integrare profesională şi a alocaţiei de sprijin se păstrează într-un cont al
Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale deschis la Banca Naţională a
României , este gestionat de aceasta şi este purtător de dobândă.
Sumele neconsumate într-o perioadă se reportează în perioada
imediat următoare , fără a exista obligaţia de a fi vărsate la bugetul de stat.
Pentru nevărsarea la termen a contribuţiilor prevăzute se aplică
o majorare de 0,25% pentru fiecare zi de întârziere , dar nu mai mult decât
totalul sumelor datorate. Sumele reprezentând majorările de întârziere sunt
sursă de constituire a fondului pentru plata ajutorului de şomaj , a
ajutorului de integrare profesională şi a alocaţiei de sprijin.
În cazul neachitării la termen a contribuţiilor datorate , precum
şi a majorărilor de întârziere , potrivit legii , direcţiile teritoriale ale
Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale pot dispune poprirea sumelor
respective din conturile agenţilor economici , prin introducerea de
dispoziţii de încasare , care constituie titluri executorii , pe care organele
bancare sunt obligate a le executa fără acceptul debitorilor. În cazul lipsei
disponibilităţilor băneşti în conturile bancare , lichidarea creanţelor
se face prin aplicarea procedurii de executare silită , în condiţiile legii.

2.3. CONTRIBUŢIILE ŞI PROTECŢIA SOCIALĂ PE


PLAN INTERNAŢIONAL.

22
În toate ţările dezvoltate s-au constituit progresiv sisteme de
asigurare şi de protecţie numite “ sociale “ , destinate să protejeze în
totalitate sau în parte populaţia împotriva riscurilor legate de sănătate , de
viaţa curentă , de locul de muncă . Pentru a se dezvolta aceste sisteme au
urmat adesea căi originale , administrative , asociative sau mutualiste ,
distincte de cele clasice ale finanţelor publice.
Cea mai mare parte a cheltuielilor cu caracter social fac obiectul
unei finanţări particulare şi sunt administrate de organisme autonome care
au , în multe cazuri , statutul de organisme de drept privat.
Se poate spune că majoritatea cheltuielilor şi veniturilor acestor
organisme nu fac parte din finanţele publice , ci se aseamănă finanţelor
private , dar nu este aşa. De fapt , resursele acestor organisme sociale au
caracterul de resurse publice deoarece sunt constituite din prelevări
obligatorii , iar cheltuielile lor constituie sarcini publice , ele fiind supuse
unui control din partea statului. Totodată , veniturile şi cheltuielile
organismelor sociale se regăsesc într-un document -bugetul statului , alături
de bugetul central şi bugetele colectivităţilor locale.
Necesitatea organizării asigurărilor şi protecţiei sociale în
majoritatea statelor a apărut odată cu dezvoltarea forţelor de producţie ,
determinate , în primul rând , de creearea şi dezvoltarea industriei. Pe
măsura trecerii timpului , în special în ţările occidentale cu economie de
piaţă , resursele mobilizate şi utilizate de instituţiile specializate în
domeniul protecţiei sociale sporesc din ce în ce mai mult şi de aceea
sistemul protecţiei sociale ocupă un loc din ce în ce mai important în cadrul
economiei.
În structura chieltuielilor publice totale , cheltuielile destinate
protecţiei sociale au crescut cel mai repede , reprezentând , în prezent , mai
mult de jumătate din totalul cheltuielilor publice în ţările europene cu
economie de piaţă. Ca şi în cazul cheltuielilor publice totale , ritmul de
creştere a cheltuielilor cu protecţia socială , corectat cu efectele inflaţiei , a
fost mai scăzut în ultimii ani. În acelaşi timp , partea cheltuielilor pentru
protecţia socială în Produsul Intern Brut a continuat să crească şi acesta
23
este principalul factor care a determinat creşterea continuă a ponderii
chieluielilor publice în Produsul Intern Brut.
Aşa cum rezultă din tabelul de mai jos , prin intermediul
protecţiei sociale se utilizează sume considerabile care oscilează în jurul a
25% din Produsul Intern Brut . Ar fi greşit ca în această situaţie să se
considere că protecţia socială este o sarcină care apasă asupra economiei .
Protecţia socială reprezintă doar un ansamblu de mecanisme de
redistribuire a veniturilor de la cei sănătoşi către cei bolnavi , de la cei
aflaţi în perioada vieţii active către pensionari , de la persoanele având un
loc de muncă către şomeri , de la familiile fără copii către familiile cu copii
şi , într-o anumită măsură , de la cei bogaţi către săraci. Aceste mecanisme
contribuie adesea în perioada de criză , la susţinerea activităţii economice
şi la menţinerea unei anumite coeziuni sociale . Dar , nu este nici o îndoială
că într-un context economic marcat de o concurenţă internaţională din ce în
ce mai puternică, creşterea cheltuielilor cu protecţia socială este adesea
dificil de suportat.
Între anii 1970 şi 1989 , ponderea cheltuielilor pentru protecţia
socială în Produsul Intern Brut (în %), în câteva ţări europene , a fost următoarea
:

ŢARA 1970 1980 1990 2000


Germania 21,5 28,7 28,2 33,3
Belgia 18,7 28,0 29,3 32,7
Danemarca 19,6 28,7 27,8 29,6
Spania 10,0 15,6 17,8 20,3
Franţa 18,9 25,4 28,8 30,0
Grecia 7,6 9,1 15,4 19,3
Irlanda 13,7 21,6 24,0 25,6
Italia 14,4 19,4 22,5 24,2
Luxemburg 15,6 26,5 25,2 26,6
Olanda 19,6 30,4 31,1 32,2
Portugalia 9,1 14,6 16,1 19,1
Regatul Unit 14,3 21,5 24,4 22,6
al Marii
Britanii
MEDIA 17,3 24,2 25,9 26,7
U.E.

24
Protecţia socială ca un ansamblu de mecanisme de prevedere
colectivă are rolul să acopere obligaţiile (sarcinile) indiviziilor sau familiilor
lor , în cazul apariţiei sau existenţei anumitor riscuri . Aceste mecanisme pot
să fie de origine legală , convenţională sau contractuală. Pentru a fi luate în
considerare în cadrul protecţiei sociale , ele trebuie să îndeplinească
următoarele trei condiţii
1) Această acoperire socială nu trebuie să aibă la bază o contraprestaţie
echivalentă şi simultană din partea beneficiarului , ceea ce conduce la a
exclude toate elementele având un caracter de remunerare a muncii , în
particular salariile în natură şi concediile plătite;
2) Acoperirea socială trebuie să fie condiţionată de realizarea unor
riscuri care sunt de natură să lezeze nivelul de viaţă al indivizilor sau al
familiilor lor; ea se concretizează în plăţi carese fac în favoarea indivizilor
sau a familiilor în următoarele situaţii:
a) boală;
b) invaliditate şi infirmitate ;
c) accidente de muncă şi boli profesionale ;
d) bătrâneţe ( pensia de bătrâneţe) ;
e) supravieţuire ( indemnizaţii de decese şi de funeralii , pensii ,
indemnizaţii şi alte prestaţii în favoarea supravieţuitorilor cu calitate de
susţinător legal al unei persoane decedate ) ;
f) maternitate ;
g) inadaptare profesională ( acoperirea costurilor care implică
căutarea şi adaptarea la o nouă muncă şi vărsăminte pentru compensarea
pierderii de salariu dată de absenţa locului de muncă ) ;
h) şomaj ;
i) diverse ajutoare pentru persoane în general sărace .

3) Acoperirea socială trebuie să rezulte dintr-un sistem de prevedere


colectiv şi organizat , ceea ce implică excluderea iniţiativelor individuale ale
familiilor pentru nevoile lor ( cum sunt subscrierile la contractele de
25
asigurare de viaţă sau de economie în vederea pensiei ) , la fel ca şi
ajutoarele directe între indivizi sau familii . Adeziunea la un regim voluntar
de securitate socială sau mutuală face parte din prevederea colectivă.
Aceasta semnifică faptul că nu există o legătură directă , la nivel individual ,
între riscul acoperit şi participarea beneficiarului la finanţarea protecţiei
sociale.
Protecţia socială constituie , de fapt , un seviciu colectiv ,
corespunzător nevoilor a căror satisfacere ar putea fi lăsată la iniţiativa
indivizilor şi ar putea fi satisfăcute prin diverse formule de economie
individuală sau de asigurări funcţionând potrivit mecanismelor pieţei. Dar
puterile publice apreciază că este vorba de un seviciu indispensabil , a cărui
furnizare nu trebuie lăsată pe seama iniţiativei private. Ele se consideră
tutori ai indivizilor şi ai familiilor impunându-le mecanisme de solidaritate
bazate pe o redistribuire a veniturilor.
Apectul redistributiv al protecţiei sociale merită să fie subliniat
pentru că au fost şi păreri care au considerat protecţia socială ca un
ansamblu de instituţii “ devoratoare de bogăţii “ , atunci când aceasta
prezintă protecţia socială ca un ansamblu de procese de redistribuire a
veniturilor : de ls cei sănătoşi către cei bolnavi sau handicapaţi , de la cei
activi către pensionari , de la persoanele având un loc de muncă către şomeri
, de la familiile fără copii către familiile cu sarcini familiale deosebite şi într-
o anumită măsură de la cei bogaţi către cei săraci. Această redistribuire a
veniturilor vizează , potrivit faimoasei expresii a lui W. Beveridge , “ să
punem omul la adăpostul nevoilor “ , pe de o parte , să vină în ajutorul celor
lipsiţi de mijloace proprii de trai iar , pe de altă parte , să se procedeze în aşa
fel încât nivelul de viaţă să nu fie aşa de afectat de eventualitatea unei boli ,
a invalidităţii , a bătrâneţii , şomajului sau a îngreunării sarcinilor familiale.
Sistemele de protecţie socială din ţările occidentale cu economie de
piaţă pot fi departajate pe trei niveluri : primele două sunt de ordin
conceptual , iar al treilea priveşte formele de organizare.
O primă separare , opune sistemele de scuritate (asigurare) socială ,
în care fiecare este susceptibil de a da şi de a primi rând pe rând , şi
26
sistemele de asistenţă socială , în care colectivitatea acordă ajutorul său unei
minorităţi lipsită de resurse. Securitatea socială implică o redistribuire
financiară presupunând , pe de o parte , o prelevare , iar pe de altă parte , o
repartiţie a fondurilor prelevate. Ea este puţin asemănătoare cu asigurările
sociale de stat din România , dar prezintă unele particularităţi. Suma
cotizaţiilor nu este proporţională cu probabilitatea şi gravitatea riscului
împotriva căruia individul s-a asigurat , ci e determinată în funcţie venit ;
obligaţia e stabilită în funcţie de toate cotizaţiile aceluiaşi regim. Cât despre
prestaţiile la care aceste cotizaţii dau dreptul , unele sunt independente de
venit (pentru boală , prestaţii familiale) iar altele din contră sunt
proporţionale cu venitul (pensii , indemnizaţii zilnice în caz de boală , de
şomaj ) . În acest ultim caz ele au rolul de a înlocui o încetare a activităţii
temporare sau definitive. În opoziţie completă cu logica asigurării
(securităţii) sociale , asistenţă socială intră în joc când este recunoscută
existenţa unei nevoi şi este garantat fiecărui individ un nivel sanitar şi social
minim , ţinând cont , dacă este cazul de mărimea resurselor sale şi fără ca să
fi fost plătite cotizaţiile în prealabil. Finanţarea este asigurată prin credite
bugetare de la stat şi de la colectivităţilor locale.
A doua separare se impune în interiorul aceluiaşi sistem de securitate
socială, între conceptul de solidaritate profesională potrivit căruia individul
nu are alte drepturi băneşti decât acelea pe care le primeşte pentru munca sa
şi conceptul de solidaritate naţională care nu face nici o referinţă la o
activitate exersată . În logica solidarităţii profesionale , riscul esenţial rezida
în pierderea de venit sau în diminuarea nivelului de viaţă . În consecinţă ,
prestaţiile şi cotizaţiile sunt proporţionale cu venitul. În antuteză cu această
concepţie , solidaritatea naţională , recunoaşte dreptul la securitatea socială
fiecăruia din membrii comunităţii naţionale , activi sau nu , care sunt sau nu
plătitori ai unei cotizaţii. Prestaţia este deci uniforma şi finanţarea este
asigurată prin impozit.
Solidarităţile profesionale sunt organizate în conformitate cu două
modalităţi distincte. Pe de o parte , ele pot să se înscrie într-un cadru general
, cel mai larg posibil , forma extremă fiind reprezentată de un regim unic.
27
Principiul proporţionalităţii prestaţiilor cu venitul , inerent logicii
profesionale este menţinut , dar el tinde să se aplice ansamblului populaţiei
active , salariate sau nu. Pe de altă parte , solidarităţile profesionale pot să
exerseze decât într-un cadru particular şi omogen , acela al unei categorii
socioprofesionale , al unei ramuri de activitate sau al unei întreprinderi.
Aceste situaţii nu sunt întâlnite însă în stare pură. Sistemele au
evoluat înglobând , sub presiunea diverşilor factori , elemente aparţinând
unor logici conttradictorii. Fără a se exclude , logicile opuse s-au atras.
Acolo unde mecanismele protecţiei sunt strict profesionale şi se înscriu într-
un cadru îngust ca acela al întreprinderii , necesitatea de a acorda asistenţa
categoriilor defavorizate , lăsate în afara sistemului , este de acum mai
puternică .
De altfel , la anumite sectoare ale protecţiei sociale corespund
logici specifice care pot să fie distincte de logica dominantă. Astfel , în timp
ce prestaţiile de sănătate , constau , în majoritatea cazurilor , din restituiri de
sume de bani pentru îngrijiri medicale şi , într-o mai mică măsură , din
venituri de înlocuire , costul îngrijirilor medicale depinde nu de situaţia
profesională , ci de boală , deci de existenţa unei nevoi care este numită de
solidaritate naţională , de asistenţă socială. Din contra , pensia reprezentând
o amânare a veniturilor legată de exercitarea unei activităţi , are un
fundament profesional însemnat.
Sistemele naţionale de protecţie socială nu sunt sisteme pure. Ele
se pot grupa în două mari categorii . Pe de o parte , întâlnim ţările europene
în care predomină sistemul de securitate socială formând ele însele o grupă
eterogenă în care protecţia socială s-a dezvoltat într-un cadru naţional sau
profesional. Pe de altă parte , există Statele Unite ale Americii care
reprezintă cazul extrem al unei protecţii asigurate prin regimurile de
întreprindere la care se juxtapun programe de asistenţă socială. În acelaşi
timp , sistemul japonez are unele caracteristici comune cu cele din ţările
europene , dar este mai apropiat de acela al Statelor Unite ale Americii.
Securitatea socială europeană îşi are fundamentele fie în
solidaritatea naţională , cum e cazul Regatului Unit al Marii Britanii şi
28
Irlandei de Nord , fie în solidaritatea profesională , cum este cazul Franţei şi
Germaniei.
Sistemul britanic care întâlneşte şi în cea mai mare parte a ţărilor
Commonwealth-ului şi în Europa de Nord , se bazează pe axioma că
riscurile sociale nu se divizează şi nu sunt independente unele de altele ,
ceea ce implică în consecinţă , un răspuns global în sensul că rolul statului în
gestionarea şi finanţarea sistemului este preponderent. Toate aceste ţări au
pus în funcţiune un serviciu naţional de sănătate , finanţat de către stat şi
care asigură îngrijire medicală la toată populaţia .
Principiul universalităţii care ghidează aceste sisteme răspunde
aceluia de uniformitate al cotizaţiilor şi prestaţiilor. Prestaţiile se situează cel
mai adesea la un nivel minimal , aşa încât a trebuit să se atenueze
insuficienţa prin prestaţii proporţionale cu venitul.
În Olanda , se întâlneşte un sistem de solidaritate naţională care
cuprinde toată populaţia , dar numai pentru anumite riscuri ( bătrâneţe ,
supravieţuire , protecţie familială , riscuri mari în materie de sănătate ) . În
paralel , salariaţii beneficiază de o acoperire mai largă pentru şomaj şi
incapacitate de muncă.
Alte regimuri europene de securitate socială se caracterizează
prin cotizaţii şi prestaţii proporţionale venitului cu o excepţie comună tuturor
ţărilor : peste tot , prestaţiile familiale sunt acordate tuturor indivizilor ,
activi sau nu , căci ele sunt considerate ca indemnizaţii compensatorii legate
de prezenţa copiilor şi raportul cu exercitarea unei activităţi profesionale
este mai puţin strâns.
Sistemul german de protecţie socială se caracterizează prin
acoperirea a patru mari riscuri : boală , bătrâneţe , accidente de muncă ,
şomaj - gestionate fiecare de instituţii separate . Statul nu intervine decât în
situaţii extreme pentru a susţine unele regimuri defavorizate .
Sistemul belgian comportă două regimuri generale : unul pentru
salariaţi şi altul pentru independenţi. Ele sunt gestionate de instituţii diferite
şi drepturile acordate independenţilor sunt inferioare celor acordate
salariaţilor.
29
Sistemul protecţiei sociale în Statele Unite ale Americii are la
bază alte caracteristici . Intervenţia sistemului public al securităţii sociale
este mult mai limitată în compensaţie cu numărul beneficiarilor faţă de
riscurile acoperite - bătrâneţe , handicapaţi fizici , boală , şomaj . Aceste
restricţii , dar mai ales nivelul scăzut al prestaţiilor , au consolidat rolul
regimurilor private complementare de pensie şi de acoperire pentru boală ,
sprijinite pe acordurile sau planurile negociate în cadrul întreprinderii .
Formele de asistenţă socială , joacă însă un rol major în Statele Unite ale
Americii , reprezentând un sfert din cheltuielile publice sociale comparativ
cu Europa , unde nu depăşesc 5%.

Capitolul 3

CALCULUL ŞI CONTABILITATEA
CONTRIBUŢIILOR LA ASIGURĂRILE
SOCIALE ŞI FONDUL DE ŞOMAJ.

30
3.1. CALCULUL ŞI CONTABILITATEA CONTRIBUŢIEI LA
ASIGURĂRILE SOCIALE ŞI A CONTRIBUŢIEI LA FONDUL DE
ŞOMAJ ÎN ROMÂNIA.

Conform prevederilor Decretului numărul 389/1972 , Ministerul


Muncii şi Protecţiei Sociale şi Ministerul Finanţelor, au elaborat unele
precizări de natură a circumstanţia modul de stabilire şi calculare a
contribuţiei de asigurări sociale.
Potrivit acestor prevederi contribuţia la asigurările sociale de stat
datorată de persoanele juridice şi fizice se calculează prin aplicarea
procentului legal asupra câştigului brut realizat de salariaţi , indiferent de
durata contractului de muncă (pe durată determinată sau nedeterminată), de
forma de salarizare utilizată şi de forma de proprietate a unităţii în care
lucrează (societate comercială cu capital de stat , privat sau mixt).
Pentru a evidenţia în contabilitate contribuţiile datorate bugetului
şi asigurărilor sociale de stat au fost create conturi speciale în clasa IV a
planului de conturi . Aceste conturi sunt în grupa 43 “ ASIGURĂRI
SOCIALE , PROTECŢIA SOCIALĂ ŞI CONTURI ASIMILATE “. Această
grupă cuprinde obligaţiile sociale pe care le are întreprinderea de achitat şi
reţinerile din salariile personalului angajat cu carte de muncă , pe durată
nelimitată .Din această grupă fac parte conturile:
= Contul 431 “ASIGURĂRI SOCIALE “ .Acesta este dezvoltat
în două subconturi de gradul II :
 4311 “CONTRIBUŢIA UNITĂŢII LA ASIGURĂRILE SOCIALE “
 4312 “CONTRIBUŢIA PERSONALULUI PENTRU PENSIA
 SUPLIMENTARĂ“.
Contul 431 este un cont de pasiv. Cu ajutorul acestuia se ţine
evidenţa decontărilor privind contribuţia unităţii la asigurările sociale ,
precum şi conribuţia personalului pentru pensia suplimentară. În creditul
contului se înregistrează :
 Contribuţia unităţii la asigurările sociale;
 Contribuţia personalului pentru pensia suplimentară.
31
În debitul contului se înregistrează :
 Sumele virate asigurărilor sociale ;
 Sumele datorate personalului , ce se suportă din asigurările
sociale;
 Sumele datorate fondului special de sănătate.
Soldul contului reprezintă sumele datorate asigurărilor sociale.
= Contul 437 “ AJUTOR DE ŞOMAJ “. Cuprinde două
subconturi de gradul II:
 4371 “ CONTRIBUŢIA UNITĂŢII LA FONDUL DE ŞOMAJ “
 4372 “ CONTRIBUŢIA PERSONALULUI LA FONDUL DE
ŞOMAJ “
Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa decontărilor privind ajutorul
de şomaj , datorat de unitate , precum şi de salariaţi potrivit legii . Contul
437 este un cont de pasiv. În creditul acestui cont se înregistrează:
Sumele datorate de unitate pentru constituirea fondului de
şomaj;
Sumele datorate de către personal pentru constituirea fondului
de şomaj.
În debitul contului 437 se înregistrează :
Sumele virate reprezentând contribuţia unităţii şi a personalului
pentru constituirea fondului de şomaj;
Sumele acordate salariaţilor , potrivit legii , din fondul de ajutor
de şomaj.
Soldul contului reprezintă sumele datorate de unitate de unitate şi
de salariaţi pentru constituirea fondului de şomaj.
= Contul 438 “ ALTE DATORII ŞI CREANŢE SOCIALE “.
Cuprinde două subconturi de gradul II :
 4381 „ ALTE DATORII SOCIALE “
 4382 „ALTE CREANŢE SOCIALE “
Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa datoriilor de achitat sau a
creanţelor de încasat în contul asigurărilor sociale aferente exerciţiului

32
financiar în curs , precum şi plata acestora. Contul 438 este un cont
bifuncţional. În creditul contului se înregistrează sumele reprezentând
ajutoare materiale achitate în plus personalului. În debitul contului se
înregistrează :
 Sumele datorate personalului sub formă de ajutoare;
 Sumele virate asigurărilor sociale reflectate ca alte
datorii şi creanţe sociale .
Soldul creditor al contului reprezintă sumele datorate bugetului
asigurărilor sociale , iar soldul debitor reprezintă sumele ce urmează a se
încasa de la bugetul asigurărilor sociale.
Pentru a evidenţia cheltuielile privind asigurările şi protecţia
socială se foloseşte contul 645 “ CHELTUIELI PRIVIND ASIGURĂRILE
ŞI PROTECŢIA SOCIALĂ “. Acest cont cuprinde trei subconturi de
gradul II:
 6451 “ CHELTUIELI PRIVIND CONTRIBUŢIA UNITĂŢII
LA ASIGURĂRILE SOCIALE “
 6452 “ CHELTUIELI PRIVIND CONTRIBUŢIA UNITĂŢII
PENTRU AJUTORUL DE ŞOMAJ “
 6458 “ ALTE CHELTUIELI PRIVIND ASIGURĂRILE ŞI
PROTECŢIA SOCIALĂ “
Contul 645 este un cont de activ. În debitul acestui cont se
inregistrează :
 Sumele acordate personalului , potrivit legii , pentru protecţia
socială;
 Contribuţia unităţii la asigurările sociale ;
 Contribuţia unităţii la constituirea fondului pentru ajutorul de
şomaj.
În contabilitate operaţiile care generează obligaţii sociale sunt
reflectate astfel:
a) constituirea obligaţiei de plată pentru asigurări sociale:
6451 = 4311
“ Cheltuieli privind “ Contribuţia unităţii
33
contribuţia unităţii la asigurări sociale”
la asigurările sociale”
b) virarea obligaţiei de plată :

4311 = 5121
“ Contribuţia unităţii “ Conturi la bănci
la asigurări sociale “ în lei “

c) constituirea obligaţiei de plată privind pensia suplimentară :

421 = 4312
“ Personal-remuneraţii “ Contribuţia personalului
datorate “ la pensia suplimentară “

d) achitarea obligaţiei de plată , prin ordin de plată , în acelaşi


timp cu ridicarea salariilor :

4312 = 5121
e) constituirea obligaţiei de plată a unităţii pentru fondul de
şomaj :

6452 = 4371
“ Cheltuieli privind “ Contribuţia unităţii
contribuţia unităţii la fondul de şomaj “
pentru fondul de şomaj “

f) stingerea obligaţiei fiscale :

4371 = 5121
“ Contribuţia unităţii “ Cont la bănci
la fondul de şomaj ” în lei “
34
g) constituirea obligaţiei de plată a salariaţilor pentru fondul de
şomaj :

421 = 4372
“Personal-remuneraţii “ Contribuţia personalului
datorate “ la fondul de şomaj “

h) stingerea obligaţiei fiscale privind fondul de şomaj :


4372 = 5121
“ Contribuţia personalului “ Cont la bănci
la fondul de şomaj “ în lei “
sau
5311
“Casa în lei “

i) înregistrarea sumelor încasate de la buget reprezentând alocaţii


pentru copii în măsura în care sunt gestionate de agenţi economici :

5121 = 438
“ Cont la bănci “ Alte datorii şi
în lei “ creanţe sociale”

j) înregistrarea sumelor datorate personalului ce se suportă din


asigurările sociale :

431 = 423
“ Asigurări sociale “ “ Personal-ajutoare
35
materiale datorate“

k) înregistrarea ajutoarelor materiale achitate în plus personalului :

423 = 438
“ Personal-ajutoare “ Alte datorii şi
materiale datorate “ creanţe sociale“

În cazul în care agenţii economici virează contribuţia pentru


asigurările sociale de stat la termenele stabilite beneficiază de anumite
reduceri. Aceste reduceri se înregistrează în contabilitate astfel :

431 = 758
“Asigurări sociale“ “Alte venituri din
exploatare“
sumele reprezentând reducerile devenind venituri pentru agentul economic
respectiv.

3.2. CALCULUL ŞI CONTABILITATEA


CONTRIBUŢIILOR CONFORM STANDARDELOR
INTERNAŢIONALE - CONSIDERAŢII GENERALE.

Nivelul contribuţiilor la fondul de asigurări sociale de stat este


deosebit de important , conferindu-i acestuia garanţia independenţei
financiare , solvabilitate şi echilibru.
Profesorul Klaus Macksheidt de la Universitatea din Koln , într-
un studiu consacrat securităţii sociale internaţionale , afirma că bugetul
asigurărilor sociale dovedeşte o mare autonomie când 2/3 din el este
constituit din contribuabili.
Preluarea contribuţiei de la lucrător , patron şi uneori stat , ca şi
nivelul stabilit de participare pentru fiecare în parte , diferă de la o ţară la
36
alta în funcţie de sistemul de securitate socială adoptat , ca şi de o serie de
alţi factori , cum ar fi nivelul de dezvoltare economică şi socială ,
maturitatea sistemului , etc. Aşa cum în economia de piaţă trebuie să domine
eforrtul individual , în sistemul social efortul colectiv acoperă nevoile
individuale.
Cotizaţiile pot fi uniforme şi fixe sau legate de salarii. Ele pot fi
percepute de la contribuabili ca o singură cotizaţie , pentru acoperirea mai
multor riscuri ( Ungaria , Anglia , Grecia , Turcia ) sau separat , pentru
fiecare risc în parte ( Danemarca , Suedia , Germania , Austria , Belgia ,
Elveţia ).
Contribuţia la fondul de pensii , în majoritatea ţărilor dezvoltate
este împărţite în procente egale între patron şi asigurat statul participând cu
subvenţii sau lipsind cu desăvârşire la acest capitol , ca în cazul Franţei .
Cote ridicate de 9% , 10% , chiar până la 12% pentru pensii se remarcă în
ţările cu o dezvoltare economică puternică cum sunt : Suedia , Germania ,
Austria al căror Produs Naţional Brut pe locuitor se cifrează la cote destul
de înalte.
Potrivit normelor internaţionale înregistrările legate de contribuţia
la fondul de pensie sunt următoarele :
 contabilizarea cheltuielilor cu cotizaţiile la fondul de pensie aferente
unui exerciţiu :
Costuri implicate de = Cheltuieli de
pensionare plătit
 vărsarea cotizaţiilor la fondul de pensie :

Cheltuieli de = Conturi la
plătit bănci

37
3.3. CALCULUL ŞI CONTABILITATEA
CONTRIBUŢIILOR LA ASIGURĂRILE SOCIALE ŞI FONDUL DE
ŞOMAJ LA SOCIETATEA COMERCIALĂ PROD-COM SA.

1.Calculul şi contabilitatea contribuţiei la asigurările sociale de


stat

Contribuţia la asigurările sociale de stat se calculează aplicând


cota de 30% asupra fondului total de salarii care cuprinde :
 salariile pentru timpul lucrat;
 indemnizaţiile pentru concediul de odihnă;
 primele plătite din fondul de salarii.
Conform statului de plată a salariilor pe luna martie 2001 vom
avea:
Fond total de salarii = 95938430 + 14250000 + 1800000 =
111988430 lei
Contribuţia la asigurările sociale de stat va fi:
111988430 * 30% = 3359652900 lei
Înregistrarea în contabilitate a contribuţiei la asigurările sociale de
stat este următoarea :
6451 = 4311 3359653
“ Cheltuieli privind “ Contribuţia unităţii la
contribuţia unităţii la asigurările sociale “
asigurările sociale “

38
2.Calculul şi contabilitatea contribuţiei pentru pensia
suplimentară.

Contribuţia pentru pensia suplimentară se determină aplicând


cota de 5% fondului total de salarii negociate. Conform statului de plată a
salariilor pe luna martie 2001 acesta este de 19593000 lei. Contribuţia
pentru pensia suplimentară va fi :
19593000 * 5% = 979650 lei
Înregistrarea în contabilitate a contribuţiei pentru pensia
suplimentară se face în felul următor :

421 = 4312
979650
“ Personal-remuneraţii “ Contribuţia personalului
datorate “ pentru pensia suplimentară“

3.Calculul şi contabilitatea contribuţiei la fondul de şomaj.

3.1.Contribuţia salariaţilor la fondul de şomaj. Aceasta se


calculează aplicând cota de 1% fondului total de salarii negociate. Conform
statului de plată a salariilor pe luna martie 2001 acesta este de 19593000 lei.
Contribuţia personalului la fondul de şomaj va fi:

19593000 * 1% = 195930 lei


Înregistrarea în contabilitate a contribuţiei va fi urmatoarea :

421 = 4372
195930
“ Personal-remuneraţii “ Contribuţia personalului
datorate “ la fondul de şomaj “

39
3.2.Contribuţia unităţii la fondul de şomaj. Aceasta se calculează
aplicând cota de 5% asupra fondului total de salarii brute. Acesta este format
din fondul total de salarii la care se adaugă indemnizaţiile pentru concediul
medical. Conform statului de plată a salariilor acesta va fi :
111988430 + 14181270 = 126169700 lei
Contribuţia se va calcula astfel :
129169700 * 5% = 6458485 lei
Înregistrarea în contabilitate va fi :

6452 = 4371
6458485
“ Cheltuieli privind “ Contribuţia unităţii
contribuţia unităţii la la fondul de şomaj “
ajutorul de şomaj “

La sfârşitul lunii martie 2001 s-a efectuat plata contribuţiilor.


Înregistrarea în contabilitate a acestei operaţiuni este următoarea :
% = 5121 47460820
“ Conturi la bănci în lei “
4311 3359653
“Contribuţiiunităţii la asigurările sociale”
4312 979650
“ Contribuţia personalului pentru pensia suplimentară “
4371 6458485
„Contribuţia unităţii la fondul de şomaj “
4372 195930
“ Contribuţia personalului la fondul de şomaj “

Capitolul 4

40
CONTROLUL CONTRIBUŢIILOR LA
ASIGURĂRILE SOCIALE ŞI FONDUL DE
ŞOMAJ.

4.1. CONTROLUL CONTRIBUŢIILOR ÎN ROMÂNIA.

4.1.1.Controlul financiar - prezentare generală

Caracterul complex al controlului determină necesitatea


programării şi organizării lui . Procedând astfel se asigură ordine în
activitatea de control, se rezolvă în toată compexitatea problematica pusă în
faţa organelor de control , iar pe această bază se asigură eficienţa necesară
activităţii de control.
A programa activitatea de control înseamnă “ a decide “ în
vederea îndrumării compartimentului de control financiar intern într-o
anumită direcţie de “a stabili” prin documente , anumite obiective şi
termenele de realizare , de “ a preciza “ sarcinile concrete ce revin organelor
de control, de “ a controla “ modul cum sunt duse la îndeplinire sarcinile
trasate şi “ a stabili “ măsurile necesare realizării lor, pentru a răspunde
acestor cerinţe. Activitatea controlului financiar intern trebuie astfel
planificată , încât pe toate treptele ierarhice şi la toate nivelurile aceste “
obiective “ de control să fie cuprinse în totalitate şi reflectate în documentele
de programare a activităţii de control financiar intern. În acest fel,
programarea muncii de control va constitui o mobilizare activă a întregului
potenţial profesional al organelor de control în vederea realizării sarcinilor
ce-i revin pe linia apărării integrităţii patrimoniului şi a sporirii eficienţei
activităţii unităţii.
Documentele de programare a activităţii de control , care pot fi
anuale, trimestriale, lunare etc., trebuie să fie bine fundamentate pe
cunoaşterea realităţilor din raza de activitate a compartimentelor de control
41
financiar intern , precum şi a legislaţiei generale şi speciale care guvernează
sectorul respectiv de activitate.
Pentru ca activitatea ce control să fie eficientă , încă din
momentul programării este necesar ca l elaborarea programului să ia parte
însăşi conducerea unităţilor , care pe baza portofoliului de informaţii pe care
îl deţine şi a rezultatelor dezbaterii problematicii , cu cei interesaţi , să
orienteze controlul cu prioritate spre problemele esenţiale din viaţa unităţilor.
Programul de control trebuie să constituie pilonul coordonator al muncii de
control , făcând ca aceasta să se desfăşoare în mod organizat evitându-se
paralelismul şi suprapunerile , asigurându-se folosirea cu maximă eficienţă a
forţei de muncă de care dispune aparatul de control respectiv.
La întocmirea documentelor de programare a activităţii de control
financiar intern (de gestiune) trebuie să se ţină seama , pe de o parte de
structura şi conţinutul acesteia , de obiectivele şi indicaţiile stipulate în legi ,
regulamente , norme metodologice etc. , iar pe de altă parte de unele
elemente indispensabile activităţii de control . Dintre aceste elemente , cele
mai importante sunt :
a) Sarcinile de bază ale aparatului de control;
b) Sarcinile cu caracter operativ de informare date de
conducătorul unităţii;
c) Numărul organelor de control proprii , prin care se duce la
îndeplinirea sarcinilor legale de control;
d) Obiectivele acţiunilor de control;
e) Felul controlului documentar ;
f) Perioada de gestiune controlată anterior;
g) Perioada de gestiune ce urmează a se controla ;
h) Durata controlului ;
i) Timpul când urmează a se efectua controlul.
Controlul poate să-şi atingă scopul urmărit , numai cu condiţia ca
el să fie organizat pe întregul parcurs , începând de la unitatea ce dispune
controlul şi terminând cu remedierea deficienţelor semnalate în acte de
control. Organizarea activităţii de control însumează un tot unitar ce îşi
42
găseşte expresia în cadrul informării şi documentării , pregătirii şi
organizării, perfectării actelor de control , precum şi valorificarea
rezultatelor controlului. Complexul acestor activităţi ce se desfăşoară pe
parcursul mai multor etape ale procesului de muncă , impun organelor de
control cunoaşterea temeinică a acestor etape , pentru că ele dau
posibilitatea organizării mai raţionale a muncii , a adâncirii problemelor ,
precum şi obţinerea unor rezultate corespunzătoare la terminarea
controlului .
Etapele procesului de muncă din cadrul controlului pot fi grupate
astfel :
1) Informarea , documentarea , pregătirea şi organizarea activităţii
de control. În această primă etapă , care începe cu informarea şi se termină
cu organizarea activităţii de control şi cu întocmirea programului de lucru al
organelor de control , se conturează principalele deficienţe ale unităţii de
controlat şi totodată problemele esenţiale spre care trebuie să se îndrepte
controlul.
2) Controlul propriu-zis al activităţii economico-financiare din
unitate. În această etapă , organele de control , pe baza planului de lucru şi a
sarcinilor speciale primite de la unitatea care a dispus controlul , îşi
desfăşoară activitatea propriu-zisă de control , în vederea stabilirii
concluziilor asupra mersului activităţii economico-financiară a unităţii
controlate pe perioada supusă controlului . Organele de control , în raport de
obiectivele urmărite şi felul controlului , cercetează documentele şi
evidenţele care oglindesc operaţiunile economico-financiare care au avut loc
în perioada controlată , în diferitele sectoare ale unităţii.
3) Gruparea , sistematizarea şi definitivarea constatărilor făcute ,
în vederea intocmirii procesului-verbal. Această etapă se coroborează cu
etapa
2), în sensul că procesul-verbal se va face pe parcurs , pe măsura
desfăşurării controlului şi definitivării constatărilor.

43
4) Definitivarea materialului rezultat în urma discutării şi însuşirii
constatărilor menţionate în procesul-verbal de către conducerea unităţii
controlate.
5) Măsurile şi urmărirea executării lor de către unitatea care a
dispus controlul ca urmare a constatărilor făcute în actele de control.

Pentru ducerea la bun sfârşit a sarcinilor primite , organele de


control se folosesc de toate documentele şi evidenţele care sunt în legătură
cu unitatea controlată , indiferent de felul , conţinutul sau locul unde ele se
găsesc (la unitatea controlată sau la alte unităţi cu care a avut relaţii ).
Controlul are la bază , în primul rând , datele din evidenţa
contabilă pentru că ea reflectă întreaga activitate economico-financiară a
unităţii respective.
Însă, datele evidenţei contabile nu sunt suficiente pentru a da o
imagine completă de felul cum şi-a desfăşurat activitatea unitatea controlată
şi conducerea ei. De aceea , organele de control controlează şi celelalte
documente şi evidenţe care nu sunt de natură contabilă şi care se găsesc la
celelalte sectoare de activitate din cadrul unităţii , cum ar fi sectorul de plan ,
statistic , tehnic , de aprivizionare etc.
Prin controlul temeinic al documentelor şi evidenţelor se poate
obţine un tablou complet asupra conţinutului operaţiunilor şi proceselor
economice ale unităţii controlate . Procesele economice se reflectă însă clar
în indicii sintetici şi analitici cuprinşi în bugetele de venituri şi cheltuieli .
În cursul controlului , organele de control pot descoperi abateri de
la disciplina financiară comise de unii salariaţi , în mod conştient sau
inconştient , sau chiar lipsuri în gestiuni şi fraude.
Perfectarea materialului de control presupune în final înscrierea
constatărilor organelor de control la unitatea controlată , în anumite
documente (acte de control) . Aceste documente Aceste documente , atât ca
formă cât şi ca structură , constituie constatări ale organelor de control şi ele
pot fi inserate în :

44
a) Procesul-verbal de control şi nota de prezentare. Procesul-
verbal de control este documentul principal al controlului care cuprinde
deficienţele şi abaterile constatate , precum şi cauzele cât şi consecinţele lor
asupra bunei gospodăriri a unităţii controlate. La procesul-verbal de control
se anexează toate materialele care confirmă deficienţele şi abaterile
consemnate : un exemplar al procesului-verbal intermadiar încheiat , planul
de lucru , precum şi planul de măsuri întocmit de unitatea controlată pentru
remedierea deficienţelor care nu au fost eliminate în timpul controlului
.Întocmirea procesului-verbal de control nu se face în ultimele zile ale
controlului , ci pe parcurs , în timpul controlului şi definitivării constatărilor.
În mod obişnuit , procesul-verbal de control se întocmeşte în două
exemplare , din care duplicatul se lasă la unitatea controlată , iar originalul
se depune la unitatea care a dispus controlul.
b) Procesul-verbal de constatare a contravenţiilor se încheie de
către organele de control când se constată încălcarea normelor legale privind
discipilina financiară de către salariaţii unităţii controlate . În procesul-verbal
de contravenţie , trebuie consemnată fapta săvârşită , numele şi prenumele
salariatului care a încălcat dispoziţiile legale , precum şi cuantumul sumei
aplicate ca amendă.
c) Notă de expunere a concluziilor controlului se întocmeşte în
situaţia în care nu s-au constatat deficienţe sau abateri (notă unilaterală) . În
cazul în care la controlul efectuat nu se constată nici o deficienţă sau fapt
ilicit , nu se încheie proces-verbal de control , ci o notă de expunere a
concluziilor controlului în care se consemnează obiectivele şi documentele
controlate.

4.1.2. Metodologia de exercitare a controlului financiar.

Prin acţiunea de control se stabileşte dacă activitatea economică


şi financiară este organizată şi se desfăşoară conform normelor , principiilor
sau regulilor stabilite . Cunoaşterea şi perfecţionarea activităţii economice şi
financiare presupune o cale ştiinţifică de cercetare şi acţiune , un sistem
45
metodologic , cu ajutorul căruia să se oglindească realitatea , legalitatea şi
eficienţa.
Metodologic, controlul, ca proces de cunoaştere şi perfecţionare
a activităţii economico-financiare şi sociale impune următoarele momente:
 cunoaşterea situaţiei stabilite ( programe , sarcini , norme , scopuri ,
prevederi legale , previziuni , etc.) ;
 cunoaşterea situaţiei reale ;
 determinarea abaterilor prin comparearea situaţiei reale cu cea stabilită ;
 concluzii , sugestii , propuneri şi măsuri .
Metodologia de control , privită ca proces structurat pe
momentele enunţate , presupune , în interdependenţă , o filieră adecvată de
cercetare şi acţiune care , în succesiune teoretică , se prezintă astfel :
 formularea obiectivelor controlului ;
 delimitarea obiectivelor pe forme de control financiar ( preventiv ,
operativ , ulterior ) ;
 organele competente legal să efectueze controlul asupra obiectivelor
stabilite ;
 sursele de informare pentru control ( documente primare , evidenţa
tehnico-operativă şi contabilă , alte documente ) ;
 aplicarea procedeelor şi modalităţilor ( tehnicilor ) de control cu ajutorul
cărora se realizează cunoaşterea activităţii controlate ;
 stabilirea deficienţelor , lipsurilor şi abaterilor , precum şi rezervele de
perfecţionare ce se pot constata , în sfera obiectivului controlat , cu
ajutorul procedeelor , tehnicilor de control ;
 întocmirea actelor de control în care se înscriu constatările ;
 modalităţi de finalizare şi valorificare a acţiunii de control ;
 stabilirea eficienţei controlului pe linia prevenirii , constatării şi
înlăturării deficienţelor , lipsurilor , abaterilor , dar şi pe aceea a
perfecţionării activităţii controlate.
Metodologia de control , ca sistem , reprezintă intercondiţionarea
cu caracter ştiinţific şi normativ , a procedeelor şi modalităţilor , principiilor
şi mijloacelor care fac posibilă acţiunea de control . În cadrul metodologiei
46
generale de control se îmbină elemente de raţionament , cum ar fi cele
privind utilizarea corespunzătoare a procedeelor şi tehnicilor de control , cu
elemente care au caracter normativ , cum sunt : organizarea activităţii de
control , întocmirea actelor de control , etc.
Metodologia de control , ca ansamblu de instrumente
metodologice , organic structurate , se utilizează selectiv , diferenţiat , în
funcţie de :

 natura activităţilor sau operaţiilor controlate ;


 formele de control financiar ;
 sursele de informare pentru control ;
 natura abaterilor existente şi a posibilităţilor de perfecţionare a
activităţii controlate.
Prin metodologia de control , în anumite momente ale
cunoaşterii ,obiectivul controlat este dezmembrat , simplificat şi corelat ,
cercetat în conexiune cu alte operaţii şi activităţi. Alteori , mersul cunoaşterii
este invers în raport cu etapele desfăşurării activităţilor sau fenomenelor
controlate.
Metodologia de control utilizează atât căi şi modalităţi proprii de
cercetare şi acţiune , cât şi instrumente metodologice ale altor discipline
ştiinţifice , cum sunt cele ale :
 Analizei economico-financiare ;
 Matematicii ;
 Contabilităţii ;
 Dreptului ;
 Informaticii ;
 Biroticii ;
 Finanţelor ;
 Marketingului ;
 Managementului ;
etc.
47
Componenta principală a metodologiei de control o constituie
ansamblul procedeelor de cercetare , cunoaştere şi perfecţionare a activităţii
economice şi financiare , şi anume :
 studiul general prealabil asupra actiivităţii ce urmează a se controla;
 controlul documentar contabil ;
 controlul faptic ;
 analiza economico-financiară ;
 controlul total şi prin sondaj ;
 finalizarea ( valorificarea ) constatărilor controlului.

Controlul financiar se manifestă sub trei forme principale :

1. Controlul financiar preventiv sau anticipat ;


2. Controlul financiar operativ-curent sau concomitent ;
3. Control financiar ulterior sau postoperativ .

Aceste forme sunt într-o permanentă legătură , condiţionare ,


influenţare şi completare reciprocă.

1. Controlul financiar preventiv sau anticipat. Contribuie la


folosirea cu maximum de eficienţă a mijloacelor materiale şi
disponibilităţilor băneşti , la întărirea ordinii şi creşterii răspunderii în
angajarea şi efectuarea cheltuielilor , la respectarea strictă a legislaţiei de
gestiune , la preântâmpinarea oricărei forme de risipă a eventualelor
deficienţe înainte de a se produce efecte negative. Controlul financiar
preventiv trebuie să acţioneze în vederea perfecţionării activităţii tehnic-
tehnologice şi economice, ca factor esenţial al creşterii rezultatelor
financiare.
2. Controlul financiar operativ-curent sau concomitent. Se
suprapune aproape în totalitate , în timp şi spaţiu , cu conţinutul activităţii
nemijlocite de conducere la diferite nivele . Acest control asigură
cunoaşterea operativă a modului în care se îndeplinesc sarcinile şi se
48
gestionează patrimoniul . Controlul concomitent acţionează sistematic , în
fiecare zi , surprinde procesele economice şi financiare în curs de
desfăşurare şi astfel permite intervenţia operativă pentru asigurarea
continuării acestora la parametrii eficienţei . Sfera controlului concomitent
cuprinde activităţile şi operaţiile în momentul efectuării lor , deci limitat în
timp , dar în momentul cel mai potrivit , pentru corectarea operativă a
eventualelor deficienţe ce încep să se manifeste în faza de execuţie şi asigură
prevenirea , astfel , a producerii efectelor nrgative.
3. Controlul ulterior sau postoperativ. Se exercită după
desfăşurarea activităţilor sau operaţiilor economico-financiare cu privire la
gestiunea patrimoniului şi are ca principale obiective :
 existenţa şi utilizarea raţională a patrimoniului ;
 aplicarea corectă a legislaţiei cu caracter financiar;
 modul de efectuare a cheltuielilor şi realizare a veniturilor ;
 analiza situaţiei financiare , etc.

Obiectivele controlului financiar , în ansamblu , se delimitează pe


formele controlului financiar astfel încât acesta să interacţioneze fără să se
interfereze şi să răspundă cu mobilitate şi eficienţă necesităţilor conducerii .
O corelare sistemică şi riguroasă a conţinutului formelor de control financiar
are ca rezultat întărirea ordinii şi disciplinei financiare.
Actele de control sunt documentele în care se consemnează
constatările rezultate din acţiunea de control financiar . Organele de control
financiar ale Ministerului Finanţelor întocmesc ,de regulă , următoarele
documente:
 procesul verbal de control şi nexele la acesta ( anexele 9 şi 10) ;
 proces verbal separat ;
 proces verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor (anexa 14);
 notă de constatare ( anexa 11) ;
 notă unilaterală ( anexa 12) ;
 notă de prezentare (anexa 13) .

49
4.1.3. Controlul contribuţiilor la asigurările sociale de stat şi
fondul de şomaj.

Controlul cu privire la calcularea şi plata contribuţiei la


asigurările sociale, a contribuţiei la pensia suplimentară şi a contribuţiei la
fondul de şomaj este dat în competenţa organelor Ministerului Muncii şi
Protecţiei Sociale. Astfel , prin Hotărârea Guvernului numărul 592/1997
privind exercitarea controlului asupra încasării veniturilor şi efectuării
cheltuielilor din Bugetul Asigurărilor Sociale de Stat şi din bugetele
celorlalte fonduri aprobate prin Legea bugetului asigurărilor sociale de stat ,
au fost stabilite atribuţiile personalului cu competenţe de control din aparatul
propriu al Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale şi ale personalului
corpului de control fond şomaj şi asigurări sociale , constituit la nivelul
direcţiilor generale de muncă şi protecţie socială teritoriale.
Personalul cu competenţe de control din aparatul propriu al
Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale , specializat pentru urmărirea
încasării veniturilor şi efectuării cheltuielilor din Bugetul Asigurărilor Sociale
de Stat şi din Fondul pentru plata ajutorului de şomaj , are următoarele
obligaţii :
 îndrumă şi coordonează activitatea de control asupra încasării
veniturilor şi efectuării cheltuielilor din Bugetul Asigurărilor Sociale de Stat ,
bugetul Fondului pentru plata pensiilor şi a altor drepturi de asigurări sociale
ale agricultorilor , bugetul Fondului pentru plata ajutorului de şomaj şi
bugetul Fondului pentru pensia suplimentară , la nivelul direcţiilor generale
teritoriale de muncă şi protecţie socială;
 participă , împreună cu personalul cu atribuţii de control din
cadrul direcţiilor generale de muncă şi protecţie socială teritoriale , la
verificările făcute agenţilor economici cu privire la încasarea veniturilor ,
efectuarea cheltuielilor şi recuperarea debitelor la Bugetul Asigurărilor
Sociale de Stat şi la bugetul celorlalte fonduri aprobate prin legea bugetului
asigurărilor sociale de stat;

50
 verifică respectarea normelor legale privind execuţia bugetului
asigurărilor sociale de stat şi a bugetelor celorlalte fonduri aprobate prin
legea bugetului asigurărilor sociale de stat , legalitatea şi realitatea
înregistrărilor veniturilor pentru plata drepturilor de asigurări sociale;
 verifică la Oficiul Central de Plată a Pensiilor şi la
compartimentele teritoriale de pensii modul de utilizare a fondurilor privind
plata pensiilor şi a altor ajutoare de asigurări sociale;
 verifică la compartimentele de pensii de stat şi la
compartimentele de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale ale
agricultorilor , modul de stabilire şi de plată a pensiilor , precum şi a altor
drepturi de asigurări sociale;
 verifică la compartimentele de constituire şi utilizare a
fondului de şomaj:
 încadrarea cheltuielilor în nivelul stabilit pe capitole şi
subcapitole ale clasificaţiei bugetare , conform repartizării pe trimestre a
veniturilor şi cheltuielilor , aprobată de Ministerul Muncii şi Protecţiei
Sociale;
 modul de utilizare a fondurilor alocate prin bugetul de
venituri şi cheltuieli anual pentru cheltuielile de capital.
 verifică modul de efectuare a cheltuielilor privind realizarea
măsurilor active pentru combaterea şomajului ;
 controlează modul de respectare a prevederilor legale privind
stabilirea
 plata , menţinerea suspendarea sau sistarea ajutorului de
şomaj , a alocaţiei de sprijin şi a
ajutorului de integrare profesională;
 verifică legalitatea şi realitatea condiţiilor de acordare a
creditelor cu dobândă avantajoasă agenţilor economici solicitatori şi modul
de utilizare a creditelor acordate pentru înfiinţarea sau dezvoltarea
întreprinderilor mici şi mijlocii sau a unităţilor cooperatiste;
 verifică legalitatea plăţilor compensatorii acordate ca urmare a
aplicării programelor de restructurare , privatizare , lichidare;
51
 controlează modul de efectuare a cheltuielilor pentru cursurile
de calificare , recalificare şi perfecţionare a şomerilor;
 verifică la camerele de muncă şi la compartimentele de pensii
şi alte drepturi ale agricultorilor:
 modul în care îşi achită contribuţiile de asigurări sociale
persoanele asigurate pe bază de contract de asigurare socială şi asiguraţii
agricultori;
 legalitatea modului de calcul şi de plată a indemnizaţiilor de
asigurări sociale acordate acestor persoane.
 controlează la Oficiul Muncii modul în care misiunile
diplomatice , oficiile consulare străine cu sediul în România ,
reprezentanţele din România ale unor firme străine achită obligaţiile de plată
către Bugetul Asigurărilor Sociale de Stat , pentru cetăţenii români cu care
au încheiat contracte individuale de muncă;
 verifică valorificarea biletelor de tratament şi odihnă pentru
pensionari şi pentru salariaţii din unităţile bugetare , precum şi ţinerea
evidenţelor fizice , valorice şi operative ale acestora;
 verifică modul de acordare a biletelor de tratament şi odihnă
pentru pensionari şi pentru salariaţii bugetari , calculul şi încasarea
contribuţiilor datorate potrivit legii;
 verifică modul de organizare şi de exercitare a controlului
financiar preventiv asupra încasărilor şi plăţilor din Bugetul Asigurărilor
Sociale de Stat şi din bugetele celorlalte fonduri aprobate prin legea
bugetului asigurărilor sociale de stat.
Personalul corpului de control fond şomaj şi asigurări sociale ,
constituit la nivelul direcţiilor generale de muncă şi protecţie socială
teritoriale , are următoarele atribuţii :
 controlează modul în care persoanele fizice şi juridice care folosesc
personal salariat constituie şi achită contribuţia la asigurările sociale de stat
şi contribuţia de 5% la Fondul pentru plata ajutorului de şomaj , precum şi
modul în care reţin de la salariaţi şi vireaza
 contribuţia de 5% pentru pensia suplimentară şi contribuţia de 1% la
52
Fondul pentru plata ajutorului de şomaj;
 verifică modul în care agenţii economici cu personalitate juridică care
produc , inustrializează şi comercializează produse agricole şi alimentare
constituie şi virează , potrivit legii , contribuţiile datorate Fondului de pensii
şi asigurări sociale ale agricultorilor;
 verifică dacă sunt respectate termenele de plată a obligaţiilor către
Bugetul Asigurărilor Sociale de Stat şi către bugetele celorlalte fonduri
aprobate prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat şi calculează
majorări şi penalităţi , potrivit legii;
 verifică , cu ocazia controlului , depunerea lunară de către
contribuabili , în termenul legal a declaraţiei privind obligaţiile de plată către
Bugetul Asigurărilor Sociale de Stat , precum şi corectitudinea datelor
înscrise în aceasta;
 controlează respectarea temeiului legal pentru încadrarea personalului
salariat pe grupe de muncă ;
 verifică evidenţierea corectă în contabilitatea agenţilor economici a
constituirii obligaţiilor către Bugetu Asigurărilor Sociale de Stat şi bugetele
celorlalte fonduri aprobate prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat şi
a calcului majorărilor sau penalităţilor pentru neplata în termenele legale a
acestor obligaţii ;
 controlează dacă agenţii economici , inclusiv cei ce beneficiază de
credite din Fondul pentru plata ajutorului de şomaj , au respectat termenul de
comunicare a locurilor de muncă vacante şi au angajat personal din rândul
şomerilor ;
 verifică modul în care sunt respectate prevederile legale în viguare de
către agenţii economici care încadrează absolvenţi ai instituţiilor de
învăţământ şi care beneficiază de sume compensatorii alocate din Fondul
pentru plata ajutorului de şomaj;
 verifică agenţii economici în ceea ce priveşte lagalitatea şi realitatea
cheltuielilor efectuate din Fondul pentru plata ajutorului de şomaj pentru
plata indemnizaţiilor personalului care lucrează în sectorul producţiei de

53
apărare , care şi-a întrerupt activitatea temporar din lipsă de comenzi sau de
materii prime;
 verifică agenţii economici în ceea ce priveşte legalitatea , realitatea şi
necesitatea cheltuielilor efectuate pentru plata ajutorului de şomaj , conform
protocoalelor încheiate cu Ministerul Lucrărilor Publice şi Amenajării
Teritoriului , Ministerul Transporturilor , Ministerul Agriculturii şi
Alimentaţiei;
 cu sprijinul instituţiilor de învăţământ , verifică situaţia acordarii
ajutorului de şomaj sau a ajutorului de integrare profesională absolvenţilor
învăţământului liceal , luând măsuri ca acordarea drepturilor să fie sistată în
cazul în care aceştia urmează o formă superioară de învaţământ ;
 verifică legalitatea calcului şi a plăţii , de către persoanele fizice şi
juridice ce folosesc personal salariat , a drepturilor de protecţie socială care ,
potrivit legii , se achită direct din contribuţia la asigurările sociale de stat ,
respectiv din sume puse la dispoziţie din Fondul pensiilor pentru plata
ajutorului de şomaj;
 urmăresc recuperarea , în timpul controlului sau în perioada imediat
următoare , a debitelor identificate;
 constată contravenţii şi aplică amenzi.
În timul controlului contribuabilii au anumite obligaţii. Astfel , la
solicitarea organelor de control menţionate , persoanele fizice sau , după
caz, conducerea şi salariaţii persoanelor juridice , supuse controlului , au
obligaţia :
 să permită accesul organelor de control în sediul persoanei juridice;
 să pună la dispoziţia acestora registrele , actele şi orice alte documente
necesare controlului;
 să dea informaţii şi explicaţii verbale şi în scris , după caz , în legătură
cu problemele care formează obiectul controlului;
 să asigure sprijinul şi condiţiile necesare bunei desfăşurări a controlului;
 să semneze , cu sau fără obiecţiuni , actele încheiate în urma
controlului.

54
4.1.4. Plata contribuţiilor . Majorări de întârziere .

Plătitor al contribuţiilor este debitorul sau o altă persoană care ,


în numele debitorului său are obligaţia de a plăti , de a reţine şi de a vărsa
contribuţiile la buget.
Plata contribuţiilor se face în numerar , prin virament sau prin
anulare de timbre mobile , la termenul stabilit de lege , distinct pentru fiecare
sumă datorată în parte , în contul bugetar corespuzător , în ordinea vechimii,
astfel :
 restanţele din anii precedenţi , o dată cu majorările de întârziere
aferente;
 restanţele anului curent , o dată cu majorările de întârziere
aferente;
 sumele datorate la termenele legale de plată ,
 sumele cu termene scadente viitoare ;
Contestaţiile depuse de plătitori , cu privire la stabilirea
obligaţiilor bugetare efectuate cu ocazia verificărilor , nu suspendă obligaţia
acestora la plata sumelor datorate.
În cazul în care obligaţia bugetară nu a fost achitată de debitor ,
la plata sumei datorate , este obligat :
 moştenitorul care a acceptat succesiunea debitorului decedat ;
 cel care preia , în tot sau în parte , drepturile şi obligaţiile
persoanei juridice supuse reorganizării ;
 persoana care îşi asumă obligaţia de plată , printr-un
angajament de plată sau printr-un act de garanţie încheiat în formă
autentică.

55
La cererea temeinic justificată a debitorilor , Ministerul
Finanţelor, comisiile locale şi ceilalţi ordonatori principali de credite care
administrează impozite , taxe , contribuţii şi alte venituri bugetare pot
acorda :
amânări şi eşalonări la plata impozitelor , taxelor , contribuţiilor
şi altor obligaţii bugetare ;
 scutiri şi reduceri de impozite şi taxe ;
amânări , eşalonări , scutiri sau reduceri de majorări de
întârziere .
Se pot compensa sau restitui plătitorului sumele :
 plătite fără existenţa unui titlu de creanţă ;
 plătite în plus faţă de obligaţia bugetară ;
 plătite ca urmare a unei erori de calcul ;
 plătite ca urmare a aplicării eronate a prevederilor
legale ;
 de rambursat de la bugetul de stat ;
 stabilite prin hotărâri sau decizii ale organelor
jurisdicţionale sau administrative.
Sumele plătite în plus se compensează cu obligaţii bugetare :
 restante din anii precedenţi ;
 scadente în anul în curs ;
 viitoare , numai la cererea debitorului.
În situaţii deosebite , cum sunt calamităţile naturale , stare de
necesitate etc. , la propunerea Ministerului Finanţelor , Guvernul poate
aproba anularea debitelor.
Majorări de întârziere. Orice obligaţie bugetară neachitată la
scadenţă generează plata unor majorări calculate pentru fiecare zi de
întârziere până la data achitării sumei datorate inclusiv. Cota majorărilor de
întârziere se stabileşte prin hotărârea guvernului , la propunerea
Ministerului Finanţelor , corelat cu rata dobânzii de referinţă a Băncii
Naţionale a României , la care se pot adăuga cel mult 10 procente .
56
Conform Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 2/1999
majorările de întârziere se calculează cu cota de 0,25% pe zi de întârziere.
Exemplu :
Presupunem că o societate comercială calculează CAS pe luna
Martie 2001. Fondul de salarii este de 1500000 lei. Vum avea :
CAS-ul = 1500000 * 30 % = 450000 lei.
Presupunem că societatea comercială a întârziat la plata CAS-ului
cu 35 de zile. Majorările de întârziere se calculează astfel :
Majorări = 450000 * 0,25% * 35 zile = 39380 lei .
În aceiaşi Ordonanţă se prevăd şi penalizări pentru întârzierea la
plata contribuţiilor. Astfel , societatea comercială întârziind la plat CAS
-ului cu 35 de zile , penalizarea se va calcula o singură dată cu cata de
15% :
Penalizarea = 450000 * 15% = 675000 lei .
Deci , total majorări + penalizări = 39380 + 675000 = 714380 lei.
Nu se datorează majorări la sumele reprezentând majorări de
întârziere stabilite, amenzi şi la sumele încasate efectiv prin poprire pe
salarii şi pensii de la persoanele fizice.

4.1.5. Executarea silită.

Procedura generală de executare silită presupune :


a) Înştiinţarea de plată (anexa 1). Este un act premergător
executării silite . Prin acesta organul de excutare îi notifică debitorului suma
de plată datorată.
b) Comunicarea somaţiei (anexa 2). Dacă debitorul nu a efectuat
plata în termenul prevăzut în înştiinţarea de plată se începe procedura de
executare silită prin comunicarea somaţiei. Somaţia este obligatorie. Dacă
somaţia se comunică prin funcţionarii organelor de executare , debitorul
semneaza o adeverinţă de primire a somaţiei (anexa 3).

57
c) Organele de executare. Pentru creanţele bugetare administrate
de Ministerul Finanţelor sunt abilitate să efectueze procedura de executare
următoarele organe de executare :
 Direcţiile de impozite şi taxe din cadrul Direcţiilor generale ale
finanţelor publice şi controlului financiar de stat judeţene şi a municipiului
Bucureşti;
 Administraţiile financiare ;
 circumscripţiile fiscale şi percepţiile rurale.
a) Titlu executoriu (anexa 4). Executarea silită a creanţelor
bugetare poate fi pornită numai în temeiul unui titlu executoriu. Titlu
executoriu poate fi :
 titlul de creanţă , când creanţa bugetară este scadentă prin
expirarea termenului legal de plată;
 actul emis şi aprobat de organul de verificare sau de
constatare , pentru impozite , taxe , contribuţii , majorări de întârziere ;
 procesul verbal de constatare a contravenţiei şi de aplicare a
amenzii;
 actul emis de organul de executare , în cazul în care suma
neachitată la scadenţă din obligaţia bugetară a fost stabilită de organele
competente ale Ministerului Finanţelor ;
 hotărârea judecătorească definitivă şi irevocabilă , respectiv
decizia emisă de organul administrativ pentru obligaţii bugetare asupra
cărora s-a pronunţat o instanţă judecătorească ;
 dispoziţie de urmărire întocmită de organele de control (anexa
5).
a) Organele competente să procedeze la executarea silită. Sunt
acele organe de executare în a căror rază teritorială se află domiciliul sau
sediul debitorului ori unde este luat în evidenţa fiscală şi cele în a căror rază
teritorială acesta deţine bunuri urmăribile.
d) Bunurile şi veniturile urmăribile ale debitorului. Executarea
silită se aplică asupra tuturor bunurilor mobile şi imobile proprietatea

58
debitorului , precum şi a veniturilor sale băneşti urmăribile legal , numai în
limita valorii necesare realizării creanţei bugetare.
Pentru sumele reprezentând cheltuieli de executare silită , pe baza
actelor privind cheltuielile efectuate , se încheie procesul-verbal (anexa 6),
care se semnează de conducătorul organului de executare şi constituie titlu
executoriu.
Pentru evitarea controlului repetat , a depăşirii duratei controlului
şi asigurarea cuprinderii în control a tuturor unităţilor în cadrul perioadelor
de prescripţie , fiecare direcţie teritorială ţine o evidenţă strictă a acţiunilor
de control pe fiecare agent economic , în care scop întocmeşte o fişă sau
registru (anexa 7) .
În situaţia în care în urma acţiunii de control au rezultat sume
datorate bugetului de stat se întocmeşte avizul de urmărire-încasare (anexa
8). Acesta se transmite Direcţiei generale a finanţelor publice pentru a lua
măsurile legale de urmărire şi încasare a sumelor.

Termenul de prescripţie a executării silite a debitelor provenind


din neplata contribuţiilor la bugetul statului este de 2 ani potrivit normelor
dreptului comun , dar şi pentru motivul de a înlătura orice discriminare între
drepturile şi obligaţiile tuturor agenţilor economici.

4.2. CONTROLUL CONTRIBUŢIILOR, PRACTIC , LA SC


PROD-COM SA.
1.Tematica controlului.
A fost axată pe verificarea calculării , înregistrării şi virării
contribuţiilor datotate bugetului şi asigurărilor sociale de stat. Controlul a
fost înscris în programul semestrial de control , s-a desfăşurat conform
deciziei managerului general în perioada 1-15 Aprilie 2000 şi a cuprins
verificarea tuturor aspectelor legate de datoriile către bugetul şi asigurările
sociale de stat , de la ultimul control anual de fond încheiat la data de 18
Decembrie 2000.
59
2.Prezentarea echipei de control şi a tematicii controlului
unităţii.
Echipa de control s-a prezentat la directorul unităţii , căruia i-a
remis decizia de control şi tematica controlului.
Prezentarea s-a făcut în prezenţa contabilului şef .

3.Pregătirea documentelor supuse controlului.


S-a solicitat conducerii unităţii să dispună personalului în
subordine următoarele :
 prezenţa obligatorie la serviciu în zilele stabilite în program
pentru verificarea compartimentului sau gestiunii respective ;
 punerea la dispoziţie , la solicitarea organelor de control , a
următoarelor documente :
a) Pentru verificarea modului de îndeplinire a măsurilor stabilite prin
controalele anterioare :
 ultimul proces-verbal de la controlul financiar ;
 toate procesele.verbale încheiate de organele de control din afara
unităţii , care au legătură cu obiectivul controlului.
b) Pentru efectuarea propriu-zisă a controlului financiar :
 statul de salarii ;
 ordinele de plată ce atestă achitarea contribuţiilor la buget ;
 fişele conturilor referitoare la salariaţi şi la contribuţii ;
 notele contabile .

4.Organizarea echipei de control.


Echipa de control e formată din trei membrii . Şeful echipei a
preluat verificarea documentară .
Pentru verificarea documentară s-a urmărit ca fiecare act
justificativ înregistrat în evidenţa contabilă să conţină elementele obligatorii
şi anume:
 numărul documentului ;
60
 data întocmirii ;
 numele societăţii comerciale ;
 codul fiscal al unităţii ;
 denumirea beneficiarului ;
 sumele datorate ;
 denumirea obligaţie de plată ;
 termenul de plată ;
 semnăturile persoanelor care răspund de efectuarea operaţiilor
înscrise în document ;
 semnăturile persoanelor împuternicite să exercite controlul
preventiv , dacă acesta e prevăzut în ROF-ul societăţii.
Controlul documentar se face atât sub aspectul formei cât şi al
conţinutului.
Din punct de vedere formal , controlul documentar trebuie să
stabilească următoarele :
a) Autenticitatea documentului care trebuie să stabilească :
 dacă s-au folosit formularele tipizate corespunzătoare ;
 dacă datele au fost completate corect ;
 lipsa ştersăturilor care pot conduce la suspiciune de fals ;
 corectitudinea întocmirii , respectiv existenţa semnăturilor legale ale
persoanelor autorizate să dispună , execute sau comtroleze operaţiile
respective ;
 concordanţa între semnături şi specimenele de semnături ( în cazul în
 care actele respective conţin astfel de semnături ;
 concordanţa dintre document şi justificările sau notele anexate
documentului ;
b) Valabilitatea şi exactitatea întocmirii documentului în raport cu
momentul şi condiţiile în care s-a efectuat operaţiunea şi corectitudinea
calculelor cuprinse document , din punct de vedere aritmetic.
Din punct de vedere al conţinutului controlul financiar trebuie să
stabilească următoarele :

61
a) Legalitatea operaţiilor economice şi financiare în raport cu
normele privind disciplina financiară ;
b) Realitatea şi exactitatea operaţiei specificate în documente ,
adică dacă operaţiile respective s-au produs în fapt la data , la locul , în
limitele şi în condiţiile specificate în documente ;
c) Eficienţa operaţiei economice , respectiv dacă operaţia nu a
avut efecte negative asupra patrimoniului societăţii , prin neeconomicitatea
sau neoportunitatea acesteia.
În cadrul verificării documentare s-a acordat o atenţie deosebită
utilizării formularelor cu regim special .
Ceilalţi doi membrii ai echipei de control au verificat corectitudinea
calculării şi înregistrării contribuţiilor la asigurările sociale , la fondul de
şomaj şi pentru pensia suplimentară.
În urma efectuării controlului s-a întocmit o notă unilaterală :

NOTĂ UNILATERALĂ
Încheiată astăzi 15 Aprilie 2001,

În urma efectuării verificării situaţiei cu privire la calculul ,


inregistrarea şi plata contribuţiilor către bugetul statului , la SC PROD-COM
SA , de către comisia formată din :

1. COSTACHE PETRU - preşedinte ;


2. MARIN ALEXANDRA - membru ;
3. ANDREI NICOLAE - membru .

62
Verificarea s-a făcut prin consultarea tuturor documentelor legate
de obiectul controlului.
În urma efectuării controlului nu s-au constatat nereguli privind
calculul şi înregistrarea contribuţiilor datorate bugetului .
S-a constatat însă că o parte din aceste datorii nu au fost achitate
incă ceea ce ar putea duce la plata unor penalităţi de întârziere. De aceea se
propune plata lor în cel mai scurt timp.

Comisia de control , Contabil şef,


1. CostachePetru Ghiţuică
Vasilica
2. Marin Alexandra
3. Andrei Nicolae

CONCLUZII ŞI SUGESTII DE ÎMBUNĂTĂŢIREA MODULUI DE


PRELEVARE A CONTRIBUŢIEI LA ASIGURĂRILE SOCIALE DE
STAT ŞI A CONTRIBUŢIEI LA FONDUL DE ŞOMAJ.

Fiind evidentă influenţa pe care contribuţia la asigurările sociale


de stat o are asupra agenţilor economici şi , în special , asupra nivelului
salariilor, ca soluţie a-şi propune aplicarea acesteia asupra salariilor nete .
De asemanea , ţinând seama de faptul că Bugetul Asigurărilor Sociale de
Stat poate înregistra excedente , este posibilă diminuarea cotelor de

63
contribuţie la asigurările sociale de stat la maximum 25% pentru grupa I de
muncă.
Cele două soluţii care ar avea efecte favorabile asupra presiunii
fiscale la nivel de întreprindere sunt :
 diminuarea bazei impozabile ;
 reducerea cotelor de impozitare.
Prelevările obligatorii ale agenţilor economici către Bugetul
Asigurărilor Sociale de Stat afectează decizia întreprinzătorilor de a utiliza
forţă de muncă angajată , iar în cazul în care a fost adoptată o astfel de
soluţie nivelul salariilor acordate angajaţilor este sensibil ajustat.
Deşi a fost conceput cu scopul de a asigura protecţia socială a
cetăţenilor, apreciez că sistemul asigurărilor sociale , cunoscându-se faptul
că este puternic resimţit de agenţii economici , favorizează economia
subterană , munca “la negru” , iar de aici evaziunea fiscală şi stimularea
şomajului.
Calcularea contribuţiei la asigurările sociale de stat prin aplicarea
cotei asupra unei baze diminuate reprezentate de salariile nete ar uşura
sarcina suportată de întreprindere şi ar conduce la o apropiere de costul
suportat de salariaţi sub forma impozitului pe salarii
Cu privire la actualul regim al pensiilor suplimentare din ţara
noastră trebuie remarcat că el are câteva caracteristici interesante şi ar putea,
după câteva modificări să lărgească substanţial opţiunile populaţiei privind
veniturile în urma pensionării. În prezent , avantajele pentru indivizi şi
pentru economie sunt mai puţin vizibile . Există ,însă , o serie de deficienţe
în ceea ce priveşte legătura contribuţie/prestaţie , gestionarea rezervelor şi
rata dobânzii (profit) . Anume , rata nominală scăzută a dobânzii implică o
uriaşă impunere inflaţionistă asupra asigurărilor .

Aprecieri critice asupra CAS şi pensiei suplimentare.

Cu toate că actualul sistem de plată a contribuţiilor de asigurările


sociale se bazează pe un set complex de reguli , el favorizează abuzuri ,
64
fraude , evaziune pentru cei obligaţi prin lege să le plătească pentru că ,
penalităţile şi dobânzile percepute în cazul întârzierii plăţilor , sunt încă
destul de mici .
Actualul sistem al pensiei suplimentare nu reuşeşte să realizeze o
corelaţie între contribuţiile individuale şi nivelele pensiilor obţinute , situaţia
fiind chiar mai inechitabilă decât în cazul pensiilor de bază.
Trecerea de la un sistem opţional de pensie suplimentară la unul
obligatoriu, bazat pe aceleaşi principii , a înlăturat orice posibilitate de
modificare şi exprimare a preferinţelor individuale. În aceste condiţii nu se
mai justifică existenţa a două sisteme de pensii obligatorii , bazate pe
contribuţii .
În plus , actualele prevederi referitoare la negocierea şă indexarea
salariilor fac ca , nivelul contribuţiilor pentru pensia suplimentară , să nu mai
fie suficient să acopere cheltuielile pentru prestaţie , chiar dacă se face
abstracţie de modificările ce au loc în structura demografică , care vor avea
drept efect creşterea numărului de beneficiari.

VI. BIBLIOGRAFIE

BOULESCU MIRCEA - Control financiar Editura Eficient ,


GHIŢĂ MARCEL Bucureşti 1997.
CONDOR IOAN - Impozitele , taxele şi contribuţiile datorate de
persoanele juridice , Editura Tribuna Economic,
Bucureşti 2000.
FELEAGĂ NICULAE - Tratat de contabilitate financiară , vol. I , II ,
IONAŞCU ION Editura Economică , Bucureşti 2000.
MATEI GHEORGHE - Protecţie şi asigurări sociale, Reprografia.
Universităţii din Craiova , Craiova 1997.
65
PÂNTEA PETRU - Contabilitatea financiară a agenţilor economici
IACOB şi colectiv din România , Editura IntelCredo , Deva 1995.
POPESCU LIVIA - Protecţia socială în Uniunea Europeană , Presa
universitară clujeană , Cluj-Napoca , 2000.
RISTEA MIHAI - Contabilitatea societăţilor comerciale , vol I ,
Editura CECCAR , Bucureşti 1995.
RISTEA MIHAI - Contabilitatea societăţilor comerciale , vol II ,
şi colectiv, Editura CECCAR , Bucureşti 1996.
TUFAN CONSTANTIN - Forme de asigurări sociale în România , Casa
de Editură şi Presă “Şansa” S.R.L ,Bucureşt1997.
ŢICLEA ALEXANDRU - Protecţia socială a şomerilor în România, TUFAN
CONSTANTIN, Editura Atlas Lex , Bucureşti
1995.
ŢICLEA ALEXANDRU - Pensiile şi alte drepturi de asigurări sociale ,
TUFAN CONSTANTIN - Casa de editură şi presă “ Şansa “- SRL ,
Bucureşti 1994.

ŢURLEA EUGENIU - Control financiar , Editura Scripta , Bucureşti


2000.

xxx - Revista Tribuna Economică 2001 , 2000.


xxx - Revista Impozite şi Taxe 2001.
xxx - Revista Control Economic Financiar 2001.
xxx - Legea contabilităţii nr. 82/1991.

xxx - HG nr. 704/1993 privind aprobarea unor


măsuri de executare a Legii contabilităţii
nr. 82/1991.

xxx - Legea privind CAS şi pensia suplimentară


nr. 49/1992.

66
xxx - Legile privind CFŞ 1% şi CFŞ 5% nr.
86/1992 şi nr. 57/1994.

Ministerul Finanţelor - Sistemul contabil al agenţilor economici,


Editura Economică , Bucureşti 1998.

VII. ANEXE

Anexa 1 : Înştiinţarea de plată

67
MINISTERUL FINANŢELOR
D.G.F.P.C.F.S. a _Jud. Vâlcea
Unitatea fiscală ___Garda Financiarã__
Nr._85___ din___23.05.1999____
Persoana care poate fi contactată
Dl._Iosif Popa_ nr. tel. _731567_ între orele __1700 - 2000_

Către ___S.C. “Magic” S.R.L._______


Cod fiscal, rol __R 1571537___________
Str. _Principalîã _ Nr. __212_ Localitatea _Rm. Vâlcea__
Vă notificăm că figuraţi în evidenţele fiscale ale unităţii noastre cu
obligaţii bugetare de plată restante , reprezentând :
_________________________________________________________________
Natura debitului Suma Majorări calculate până la data de_25.05.1999
_____________________________________________________________________CAS_____
_____98.500________________35.000_________________________CFS_5%______65.000__
_____________25.500_______________________
___CFS_1%______ 55.500________________29.000______________________
Total___________219.000________________89.000______________________

68
Vă invităm ca în termen de 15 zile de la primirea prezentei , să achitaţi sumele
menţionate mai sus pentru care a expirat termenul legal de plată sau să faceţi dovada plăţii
acestora.
Am aprecia dacă sumele datorate ar fi plătite cât mai curând posibil , limitând
astfel acumularea de majorări de întârziere .
Dacă aveţi nelămuriri în legătură cu această scrisoare , puteţi contacta persoana
ale cărei nume şi adresă figurează mai sus , la sediul nostru sau la numărul de telefon menţionat .
Această scrisoare constituie înştiinţare de plată şi vă este comunicată în temeiul
art. 23 , alin. 1 din Ordonanţa Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creanţelor bugetare.
Vă mulţumim pentru cooperare.

Conducătorul unităţii fiscale, Şeful compartimentului


LS. de urmărire şi încasare,
Iosif Popa Valentin
Constantin

69
Anexa 2 : Comunicarea somaţiei

MINISTERUL FINANŢELOR
D.G.F.P.C.F.S. a _______ Nr. _________ din ________
Unitatea fiscală__________
Str. ________ Nr. _______ Localitatea____________
Nr. dosar de executare ___________ din ___________

Către ________________
Cod fiscal/ nr. rol _________
Str. _______ Nr. ________ Localitatea_________

SOMAŢIE

În baza art. 23 al. 2 din Ordonanţa Guvernului nr. 11/1996 privind executarea
creanţelor bugetare .
Vă înştiinţăm că figuraţi în evidenţele fiscale ale _____________ cu următoarele
sume de plată , pentru care s-a pornit executarea silită în temeiul titlului
executoriu _____________ a cărui copie v-o transmitem alăturat.

___________________________________________________________________
Natura obligaţiei bugetare____Suma____Majorări calculate până la data de*) __lei
_____________________________________________________________________________
_________________________________________________________
Total_______________________________________________________________

*) Majorările de întârziere se vor calcula în continuare până la data plăţii inclisiv.

70
Dacă , în termen de 15 zile de la punerea prezentei somaţii , nu veţi achita sumele
menţionate pentru care termenul legal de plată a expirat , în baza prevederilor art. 40 din
Ordonanţa Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creanţelor bugetare , se va
proceda la aplicarea modalităţilor de executare silită . Toate cheltuielile ocazionate de realizarea
sumelor arătate mai sus începând cu transmiterea acestei somaţii , vor
fi suportate de dvs.
Rămânem în continuare la dispoziţia dvs. şi vă mulţumim anticipat pentru plată.

Conducătorul unităţii fiscale , Şeful compartimentului


LS. de urmărire şi încasare,

Anexa 3 : Adeverinţă de primire a somaţiei


71
MINISTERUL FINANŢELOR
D.G.F.P.C.F.S. a _________ Rol/Cod fiscal nr. _________
Unitatea fiscală ___________ Dosar de executarenr.__/____
Str. _________ nr. _____ localitatea_______

ADEVERINŢĂ DE PRIMIRE A SOMAŢIEI Nr. _________

Am primit somaţia şi copia de pe titlul executoriu astăzi __luna___anul __ora__ .


Numele , prenumele , denumirea/calitatea persoanei care primeşte somaţia şi
semnează adeverinţa ___________ din localitatea __________ str. _______ nr. ___
buletin de identitate/paşaport/legitimaţie _______ seria__ nr. ______eliberat de ___
la data _____ .
Prezenta a fost întocmită în temeiul Ordonanţei Guvernului nr. 11/1996 privind executarea
creanţelor bugetare şi ale normelor metodologice aprobate prin Ordinul
Ministrului Finanţelor nr. 972/1996.
Reprezentantul organului de executare :
Numele şi prenumele _________ Semnătura (ştampila)
persoanei care primeşte somaţia,
Nr. legitimaţiei ____________
Funcţia __________________
Semnătura ____________

Anexa 4 : Titlu executoriu

MINISTERUL FINANŢELOR
Nr. ___ data ___________

72
D.G.F.P.C.F.S. A ____________
Unitatea fiscală ______________
Str. ____________ nr. ___ localitatea ______

TITLU EXECUTORIU Nr _____

Numele şi prenumele/denumirea debitorului ___________________


Domiciliul/sediul debitorului ________________________________
Alte date de identificare a debitorului*) ________________________
Natura sumei datorate ____________ şi termenul legal de plată**)

Cuantumul sumelor datorate ______________________şi majorările


aferente ___________
Prezentul înscris constituie titlu executoriu în baza prevederilor art. 25 alin.4 din
Ordonanţa Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creanţelor bugetare.

Data emiterii _________ Conducătorul (directorul)


organului de executare,

Semnătura
LS.

*) Se va completa cu numărul rolului , nr. codului fiscal , buletin de identitate , serie ,


nr. , nr. de înregistrare la Registrul Comerţului sau la instanţa judecătorească etc.
**) În cazul în care , la acelaşi fel de creanţă bugetară , se înregistrează restanţe la mai
multe termene de plată , se vor menţiona toate termenele , indicându-se la fiecare sumă datorată şi
majorările aferente calculate până la finele lunii anterioare emiterii titlului executoriu ,
menţionându-se despre acesta în titlul executoriu.

Anexa 5 : Dispoziţie de urmărire

MINISTERUL FINANŢELOR
Organul de control ___________
Nr. ____ din __________

DISPOZIŢIE DE URMĂRIRE
73
În urma controlului efectuat în baza reglementărilor legale la _____________
cu sediul (domiciliu) __________________________ codul fiscal (buletinul de identitate)
______________ s-au constatat următoarele obligaţii bugetare reprezentând impozite , taxe ,
contribuţii , majorări de întârziere , constând în diferenţe dintre obligaţiile determinate de plătitor
şi cele legal datorate sau în obligaţii bugetare datorate pentru obţinerea de venituri din activităţi
neautorizate ce au fost stabilite prin proces verbal înregistrat sub nr. _____ din _______ .

Nr. Natura Nr. cont Stabilit în urma Achitat Diferenţe


crt.__obligaţiei_______venit bugetar___contrulului________________de încasat_
_____________Suma____________________________________________________________
_Majorări_____________________________________________________________Suma____
_________________________________________________________Majorări______________
__________________________________

Majorările de întârziere au fost calculate până la data de _____________


În confornitate cu art. 25 alin. 3 din Ordonanţa Guvernului nr. 11/1996 privind executarea
creanţelor bugetare , prezenta dispoziţie reprezintă titlu executoriu.

Conducătorul organului de control,

Anexa 6 : Proces-verbal

MINISTERUL FINANŢELOR
Direcţia generală ____________ Nr. ___ data _____
Unitatea ___________________
Str. _________ Nr. ________
Localitatea ________________

PROCES - VERBAL Nr.__________

Pentru realizarea creanţelor bugetare în sarcina debitorului __________ din localitatea


_______________ str. ________________ nr. _________ , blocul ___, scara _____ ,
74
apartamentul ___ , nr. rol/cod fiscal ________ în baza titlului executoriu nr. _____ din ______ ,
s-a efectuat procedura de executare silită pentru care s-au făcut următoarele cheltuieli de
executare :
Cheltuieli Denumirea documentului justificativ Suma
___________________________nr. şi data________________________________
______________________________________________________________________Total___
_________________________________________________________

În temeiul prevederilor art. 38 alin. 3 din Ordonanţa Guvernului nr. 11/1996 privind
exercitarea creanţelor bugetare , prezentul înscris constituie titlu executoriu .
Conducătorul (directorul) organului de executare
Data emiterii ____ Semnătura ___________
Întocmit _____________
Semnătura _____________ ( numele şi prenumele)

Anexa 7 : Filă de registru de evidenţă a acţiunilor agenţilor economici

SOCIETATEA COMERCIALĂ/R.A. ________________________


Impozite şi taxe suplimentare stabilite
_____________________________la control , inclusiv majorările______________
Nr. Obiectul Perioada Durata Impozit Impozit TVA Alte Alte
crt controlului controlată controlului pe pe impo- văr-
nr. şi data profit salarii zite şi să-
actului de taxe min-
control te la
______________________________________________________________ buget
_0_____1_________ 2__________3________4_______5______6______7____8_
_____________________________________________________________________________
_________________________________________________________

75
Anexa 8 : Aviz de urmărire - încasare

D.G.C F S.
__________

Către
Direcţia Generală a Finanţelor Publice,

AVIZ DE URMĂRIRE - ÎNCASARE Nr. _____/_____

În urma controlului efectuat în baza Legii nr. 30/1991 privind organizarea şi funcţionarea
controlului financiar şi a Gărzii Financiare la _________ (denumirea şi adresa agentului
economic)__________ s-au constatat următoarele sume datorate bugetului de stat (proces-verbal
înregistrat la unitatea sub nr. _____ din _______ ) :

Nr. Explicaţii Impozit Impozit Taxe Alte impozite


crt. pe profit pe salarii vamale şi taxe
prin- / majo- prin- / majo- prin- / majo-
_________________ cipal / rări ______cipal / rări_____cipal / rări_____________
1_ Stabilit la control___________________________________________________
2 Vărsate efectiv
în timpul
____ controlului_____________________________________________________
76
3 Diferenţă de
_____ încasat_______________________________________________________

Vă rugăm a lua măsurile necesare , potrivit legii , pentru urmărirea şi încasarea în totalitate a
sumelor stabilite ; un punctaj asupra rezultatelor obţinute se va transmite lunar , până la data de 5
ale lunii următoare.

Director, Şef servici


___________ ______________

Anexa 9 Notificarea agentului economic pentru finalizarea constatărilor


controlului .

DGCFS ( Notificarea agentului economic pentru


_________ finalizarea constatărilor controlului )

Domnului Preşedinte ( Director General )


al Societăţii Comerciale ( Regii Autonome )

Localitatea _________ Str. ______________ Nr. ________

În urma controlului efectuat în baza Legii nr. 30/1991 la


-------------------------------------------------- ( denumirea societăţii ) -------------------- s-au
constatat următoarele :

1. a) Constatarea ( abaterea ) ;
b) Actul normativ încălcat ;
c) Consecinţe financiare , bugetare , fiscale şi gestionare , după caz ;
d) Măsura ce urmează a se lua de conducerea agentului economic controlat ;
e) Consecinţa neluării măsurii pentru agentul economic controlat.

2. a) ___________________
b) ___________________
77
c) ____________________
d) ____________________
e) _____________________

Până la data de ____________ ne veţi face cunoscute eventualele observaţii , fundamentate ,


pe texte de lege , punct cu punct , asupra tuturor constatărilor de mai sus .

DIRECTOR ( GENERAL ) , ŞEF SERVICIU ,


_______________________ _______________

Anexa 10 Notă explicativă .

NOTĂ EXPLICATIVĂ

Subsemnatul _________________________ salariat la ____________________


în funcţia de _____________________ de la data de _________________ , la întrebările puse de
----------- ( numele şi prenumele organului de control care pune întrebări ) ---------- din cadrul
D.C.F.S. __________ , în baza articolului 8 din Legea 30/1991, dau următoarele explicaţii :

1. Întrebare ________________________________
1. Răspuns _________________________________
2. Întrebare _________________________________
2. Răspuns __________________________________

Dacă mai aveţi ceva de adăugat ___________________________________

Dată în faţa noastră , Semnătura _______ Data ______


( organ de control )
___________________

78
Anexa 11 Nota de constatare

D.C.F.S.___________

NOTĂ DE CONSTATARE

Încheiată astăzi ________________

Subsemnatul _______________ organ de control în cadrul _____________ am efectuat


comtrolul la _____________ potrivit programului de control , faţă de care am constatat
următoarele :
1. S-a constatat acordarea şi plata eronată a sporului pentru condiţii periculoase la un număr
de ________ salariaţi în sumă de ____________ , conform tabelului anexat ;
2. Neacordarea sporului de muncă grea salariatului ________________ în sumă de
__________ lei , impozit de ___________ lei ;
3. S-a plătit eronat suma de ________ salariatului ___________ , reprezentând salariul pe
perioada ________________ , pentru care a fost pontat , deşi , conform ordinului de
serviciu , era învoit.
Se vor lua măsuri de recuperare a sumelor. Cu această ocazie s-au verificat ştatele de plată ,
condicele de prezenţă , centralizatoarele de reţinere a impozitelor , 5% , 1% şi virarea acestora .
Controlul s-a efectuat în prezenţa d-lui ( d-nei ) _____________ din compartimentul financiar-
contabilitate .
Precizăm că la celelalte obiective şi puncte din programul de control nu s-au constatat
deficienţe.
Prin semnarea prezentei note de constatare se recunoaşte restituirea tuturor documentelor
solicitate de organul de control.
Drept pentru care s-a întocmit prezenta în 3 (trei) exemplare înregistrate sub numărul
__________ din ___________ , din care unul a fost lăsat unităţii controlate .

ORGAN DE CONTROL , CONTABIL ŞEF , CONTABIL,


_____________________ _________________ ___________

79
Anexa 12 Nota unilaterală.

NOTĂ UNILATERALĂ

Încheiată astăzi ___________________

În urma efectuării inventarierii la gestiunea ____________ din cadrul ______________ de


către comisia formată din :

1. _______________ , preşedinte ;
2. _______________ , membru ;
3. _______________ , membru .

Inventarierea s-a făcut prin cântărire , măsurare , numărare.


În urma efectuării inventarierii nu s-au constatat lipsuri sau plusuri în gestiune.
S-au constatat însă la o serie de materiale defecţiuni (spargeri sau nefuncţionări) fapt care le
fac nefolosibile , acestea propunându-se pentru casare conform listelor anexate.

Comisia de inventariere , Gestionar ,

1. ________________ ____________
2. ________________
3. ________________

80
Anexa 13 Notă de prezentare

CFS ___________
NOTĂ DE PREZENTARE

Subsemnatul ( a ) _________________ organ de control financiar în cadrul


________________ , în baza procesului -verbal nr. ____ din ________ încheiat ca urmare a
controlului efectuat la -------- (denumirea agentului economic controlat) ------------ , având la
bază constatările făcute prin acesta , propun următoarele :
a) aprobarea şi înregistrarea pe cheltuieli a sumei de _________ lei , perisabilităţi de marfă
calulate conform ___________________ ;
b) imputarea în sarcina gestionarului ________________ a sumei de ________ lei
reprezentând lipsa rămasă la mărfuri . Precizez că , referitor la lipsa constatată , gestionarul a
luat la cunoştinţă , a semnat angajamentul de plată , iar suma reprezentând prejudiciul
constatat se va reţine din salariul său în cuantumul prevăzut de lege ;
c) înregistrarea în evidenţa contabilă a sumei de _________ lei , reprezentând plus constatat
la ambalaje ;
d) scăderea gestiunii cu suma de ____________ lei , reprezentând contravaloarea mărfurilor
deteriorate , inutilizabile , pe baza procesului-verbal întocmit de compartimentul comercial ,
ţinând cont , dacă este cazul şi de gradul de vinovăţie al gestionarului.
Alte propuneri :
a) atenţionarea comisiei de recepţie pentru a-şi pune semnătura şi a verifica atât cantitativ cât
şi calitativ mărfurile care intră în gestiune , precum şi documentele care se întocmesc la
primirea acestora ;
b) completarea documentelor primare cu toate elementele prevăzute de acestea (număr , dată
, document , însoţitor, furnizor , etc.) ;
c) luarea măsurilor necesare pentru scoaterea la vânzare în vaduri comerciale favorabile a
tuturor mărfurilor cu mişcare lentă sau cu termenul de garanţie aproape de limita expirării ;
d) luarea măsurilor necesare pentru depunerea zilnică de către gestionar a numerarului
încasat din vânzările de mărfuri ;
e) asigurarea tuturor spaţiilor de depozitare şi vânzare a mărfurilor cu încuietori de siguranţă
care să prevină crearea de pagube de către autori neidentificaţi ;
Pentru suma imputată gestionarului (lor) __________________ cât şi pentru mărfurile
deteriorate din gestiune nu se dau explicaţii concludente , motiv pentru care propun :
a) diminuarea salariului gestionarului şef cu 10% pe trei luni ;
b) repartizarea pe gestionari ( dacă este cazul ) a minusului imputabil proporţional cu
salariul tarifar şi timpul efectiv lucrat din perioada de gestiune controlată.
Localitatea ______________ Organ de control ,
Data ______________ ________________

Anexa 14 Proces verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor.


81
DCFS ____________

PROCES-VERBAL DE CONSTATARE ŞI SANCŢIONARE A


CONTRAVENŢIILOR

Subsemnatul (a) [ nume , prenume , funcţie , marcă ] având calitatea de _______ , urmare a
controlului efectuat la ____________ astăzi an __ lună __ zi __ oră __ am constatat
următoarele : _______________________________________________ .
Fapta de mai sus constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de _______ , aşa cum
rezultă din lege ( articol __ aliniat __ ) .
Pentru fapta constatată este răspunşătoare persoana _______ încadrată la societatea ________
având funcţia de _____________ , domiciliată în : ( Str.__ numărul __ , Bl .__ , Sc. __ , Etj. __ ,
Ap. __ , Sector ___ , Localitate ________ , Judeţ _____ , Cod ___ ) , identificată cu act de
identitate ( paşaport , buletin sau adeverinţă de identitate ) Seria ____ Nr.______ , Eliberat la
data ____ , de _______.
Contravenientul formulează următoarele obiecţiuni la procesul-verbal :________ .
Contravenientul aduce în favoarea sa următoarele probe de care înţelege să se folosească
:__________________________________________________.
Fapta contravenţională e sancţionată cu amendă de la ________ până la _______ prevăzută de
lege ( articol _____ , aliniat _____ ) , cu drept de plângere şi contestaţie în termen de ________
zile la _________ .

Organ constatator , Contravenient ,


_______________ _____________

Anexa 15 Dispoziţie de înlăturare şi prevenire a deficienţelor constatate ,


respectiv , de suspendare a aplicării măsurilor nelegale .

DCFS _________ ( Dispoziţie de înlăturare şi prevenire a deficienţelor


constatate , respectiv , de suspendare a aplicării

82
măsurilor nelegale )

Către -------------------- ( denumirea unităţii controlate şi adresa ) ------------------------------ .


Domnului ------------ ( numele , prenumele şi funcţia persoanei care asigură conducerea )
-------------- .
În baza articolului 7 din Legea 30/1991 privind organizarea şi funcţionarea controlului
financiar şi a Gărzii Financiare ,
DISPUN :
I. ( măsuri pentru înlăturarea şi prevenirea neregulilor constatate în activitatea financiar-
contabilă a administraţiei centrale şi locale şi a regiilor autonome ) .
II. ( măsuri pentru combaterea şi corectarea bilanţurilor contabile ) .
III. ( măsuri pentru vărsarea la buget a impozitelor şi a altor venituri legal datorate statului ) .
IV. ( alte măsuri care se impun în funcţie de abaterile consemnate în actele de control ) .
V. ( măsuri privind suspendarea aplicării unor dispoziţii contrar reglementărilor financiar-
contabile şi fiscale ) .
Asupra celor de mai sus ne veţi comunica până la data de ___________ .
Eventualele contestaţii se depun la Ministerul Finanţelor - Direcţia Generală a Controlului
Financiar de Stat , în termen de 30 de zile de la data primirii prezentei .

DIRECTOR GENERAL ,
______________________

Anexa 16 Fişa rezultatelor controlului .

83
FIŞA REZULTATELOR
CONTROLULUI

1. Agentul economic controlat _______________________


2. Denumirea acţiunii _______________________________
3. Data : - începerii acţiunii _________________
- terminării acţiunii _________________

4. Număr zile/om lucrate _______________________________


5. Perioadă cuprinsă în control ___________________________
6. Impozite şi taxe suplimentare stabilite de control :
- impozit pe profit :
- principal _____________
- majorări ______________
- din care vărsat în timpul controlului _________
- impozit pe salariu :
- principal _______________
- majorări ________________
- din care vărsat în timpul controlului____________
- taxa pe valoarea adăugată :
- principal _______________
- majorări ________________
- din care vărsat în timpul controlului _____________
- taxe vamale : _____________________
- din care vărsat în timpul controlului _________________
- alte impozite şi taxe : _______________
- din care vărsat în timpul controlului ___________________
- alte vărsăminte la buget stabilite : _______
- din care vărsat în timpul controlului ____________________
- reduceri de subvenţii ___________________________________________
7. Contravenţii aplicate: - număr ___________________
- suma ____________________

8. Amenzi aplicate efectiv: - număr ___________________


- suma ____________________

9. Valori confiscate : - lei ______________________


- dolari ____________________

10. Acte de imputaţii : - număr __________________


- valoare _________________

84
11. Acte de răspundere penală : - număr __________________
- valoare _________________

12. Plusuri în gestiuni :________________________________________________


13. Alte rezultate : ___________________________________________________
Echipa de control , __________________.

85