ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTI

FACULTATEA DE MANAGEMENT

MANAGEMENT PUBLIC

 STUDIU DE CAZ
 ESEU

Coordonator: lector universitar doctor ARMENIA ANDRONICEANU

Student: PATRASCU ROXANA
Facultatea: Management, modul Administratie Publica,
specializarea Managementul Administratiei Publice centrale si locale,
An III, zi, grupa 227
 STUDIU DE CAZ

"METODA SEDINTEI
IN CADRUL CONSILIULUI
JUDETEAN BUZAU"
 CUPRINS

CAPITOLUL I – PREZENTAREA CONSILIULUI JUDETEAN BUZAU

CAPITOLUL II – PREZENTAREA SEDINTEI EXTRAORDINARE DIN

27 DECEMBRIE 2001

CAPITOLUL III – ANALIZA SEDINTEI EXTRAORDINARE DIN 27

DECEMBRIE 2001

CAPITOLUL IV – PROPUNERI DE IMBUNATATIRE A SITUATIEI

 CAPITOLUL I

PREZENTAREA CONSILIULUI JUDETEAN BUZAU

Consiliul judetean este autoritatea administratiei publice locale,

constituita la nivel judetean , pentru coordonarea activitatii consiliilor
comunale si orasenesti in vederea realizarii serviciilor publice de interes
judetean. Consiliul judetean este compus din consilieri alesi prin vot in
conditiile Legii nr. 70/1991 privind alegerile locale.
Consiliul judetean Buzau, cu sediul in Municipiul Buzau, Bulevardul
Nicolae Balcescu, nr.48, s-a constituit in baza Hotararii de infiintare nr.35
din 25 iunie 2000 si isi desfasoara activitatea in baza Legii nr.215/2001 a
administratiei publice locale.
Numarul membrilor consiliului judetean se stabileste prin ordin al
prefectului, in functie de populatia judetului, in acest caz numarul
consilierilor fiind de 41. Consiliul judetean Buzau are un presedinte, in
persoana domnului Viorel Constantinescu si doi vicepresedinti. Mandatul
consiliului judetean si al consilierilor este de 4 ani de la data constituirii .
In functie de specificul problemelor judetului Buzau si de nevoile
curente ale consiliului judetean, au fost infiintate cinci comisii de
specialitate:

1. Comisia de studii, prognoze economico-sociale, buget-finante

si administrarea domeniului public si privat al judetului;
2. Comisia de organizare si dezvoltare urbanistica, realizarea
lucrarilor publice, protectia mediului inconjurator, conservarea
monumentelor istorice si de arhitectura;
3. Comisia pentru servicii publice si comert;
4. Comisia pentru activitati stiintifice, invatamant, sanatate,
cultura, culte, protectie sociala, sportive si de turism;
5. Comisia pentru administratie publica locala, juridica, apararea
ordinii publice, respectarea drepturilor si a libertatilor
cetatenilor.
Consiliul judetean Buzau adopta hotarari potrivit atributiilor sale definite in
Legea nr.215/2001 a administratiei publice locale.
 CAPITOLUL II

PREZENTAREA SEDINTEI EXTRAORDINARE DIN

27 DECEMBRIE 2001

Sedinta, ca metoda de organizare si functionare, consta in reunirea

mai multor persoane din sistemul administrativ, pentru un interval de timp,
in vederea solutionarii, in comun, a unor probleme cu caracter decizional,
informational, de analiza si cercetare.
Consiliul judetean Buzau se intruneste in sedinte ordinare o data la
doua luni, si in sedinte extraordinare ori de cate ori este nevoie, la cererea
presedintelui, a cel putin unei treimi din numarul consilierilor sau la
solicitarea prefectului adresata presedintelui in cazuri exceptionale prevazute
de lege. Convocarea consiliului in sedinte se face de catre presedintele
acestuia cu cel putin 5 zile inaintea sedintelor ordinare si cu cel mult 3 zile
inaintea celor extraordinare. Convocarea se face in scris, prin intermediul
secretarului general al judetului si se consemneaza in procesul verbal al
sedintei. Invitatia la sedinta precizeaza ordinea de zi, data, ora si locul
desfasurarii acesteia.
Utilizarea sedintei necesita parcurgerea a patru etape: pregatire,
deschidere, desfasurare si finalizare. Vom prezenta in continuare parcurgerea
acestor etape in cazul sedintei extraordinare din 27 decembrie 2001.

Pregatirea sedintei

Proiectul ordinii de zi a fost intocmit de delegatia permanenta, la

propunerile presedintelui, consilierilor si secretarului general al judetului.
Proiectul cuprinde sase teme si se prezinta astfel:

1. Proiect de hotarare privind adoptarea Programului de dezvoltare

economico-sociala a judetului Buzau in anul 2002.
2. Proiect de hotarare privind aprobarea bugetului propriu al judetului
nostru pentru anul 2002.
3. Proiect de hotarare privind aprobarea bugetelor de venituri si
cheltuieli ale institutiilor si serviciilor publice finantate partial sau
integral de la bugetul propriu al judetului, pe anul 2002.
 4. Proiect de hotarare privind aprobarea bugetului de venituri si
cheltuieli al S.C."Drumuri si Poduri" S.A. Buzau pe anul 2002.
5. Proiect de hotarare privind aprobarea organizarii licitatiei publice
pentru concesionarea unor bunuri apartinand domeniului public de
interes judetean.
6. Diverse.

Proiectele de hotarare au fost depuse la secretariatul general al judetului

si transmise spre dezbatere si aprobare comisiilor de specialitate ale
consiliului. Aceste proiecte de hotarare, insotite de rapoartele directiilor de
specialitate, de avizul acestora, de raportul compartimentelor de resort din
aparatul propriu, expuneri de motive ale presedintelui Consiliului judetean si
ale consilierilor, referate de opinie, vor fi supuse dezbaterii consilierilor in
cadrul sedintei extraordinare din 27 decembrie 2001. Redactarea si
distribuirea materialelor fiecarui consilier si celorlalti participanti la sedinta
a revenit doamnei Dumitra Draghici, secretar general al judetului. De
asemenea, a pus la dispozitia consilierilor in timp util, procesul verbal al
sedintei anterioare si a dat publicitatii , prin intermediul cotidianului local
"Opinia" , data, ora locul desfasurarii si ordinea de zi a sedintei , care este
publica. . Consilierii au primit setul cu documentele necesare la sedinta
precedenta a consiliului judetean, care s-a desfasurat pe 18 decembrie 2001.
Convocarea consilierilor s-a consemnat in procesul verbal al sedintei.
Avand in vedere importanta problemelor ce urmau a fi discutate, la
sedinta au fost invitati prefectul si subprefectul judetului, care au onorat
invitatia.
Sedinta s-a desfasurat la sediul Consiliului judetean , Bulevardul Nicolae
Balcescu nr. 48, in sala de sedinte a consiliului. Secretarul general al
judetului, doamna Dumitra Draghici, a fost desemnata sa consemneze
discutiile din cadrul sedintei. Tot dansa s-a ocupat si de asigurarea unei
ambiante cat mai placute in sala de sedinte, in concordanta cu data la care s-
a desfasurat sedinta, si de protocol.

Deschiderea sedintei
 Sedinta extraordinara a Consiliului judetean a inceput la ora 10.20, cu
apelul nominal al consilierilor si inscrierea acestora in registrul de prezenta,
pastrat de secretarul general al judetului. Prezentam in continuare lista
consilierilor judeteni si a celor prezenti la sedinta din 27 decembrie 2001:

1. Constantinescu Viorel PSD P

2. Gubandru Aurel PSD P
3. Ungureanu Valeriu PSD P
4. Baciu Gabriel PSD P
5. Mosescu Vasile PSD P
6. Franculescu Neculai PSD P
7. Ghinioiu Constantin PSD A
8. Pitis Cornel PSD P
9. Radu Cornel PSD P
10. Mares Gheorghe PSD P
11. Dobrica Dumitru PSD P
12. Posea Petre PSD P
13. Rache Corneliu PSD A
14. Ilie Liviu Constantin PNL P
15. Chiroiu Nicolae Viorel PNL P
16. Dragoi Emilian PNL P
17. Ene Dumitru PNL P
18. Ionescu Constantin PNL P
19. Nistoroiu Petrea PNL P
20. Mocanu Victor PD P
21. Draghici Ion PD P
22. Popescu Ion PD A
23. Ionascu Vasile PD P
24. Neagoe Teodor PD P
25. Danielescu Sebastian PNT P
26. Stolojanu Mihai PNT P
27. Marinescu Dan Mihail PNT A
28. Barac Adrian Andrei PNT A
29. Mateesescu Ioan Caton PRM P
30. Dobrota Gheorghe PRM P
31. Stoian Gheorghe PRM P
 32. Zaharia Ionel PSD P
33. Oancea Stelian PSD P
34. Todirascu Gheorghe PNL A
35. Alecu Valeriu PNL P
36. David Stefan PSM P
37. Toader Horia PSM P
38. Angelo Ion Florian UFD P
39. Negoita Gheorghe UFD P
40. Calin Valeriu PS P
41. Mihailescu Mihail PS P

La sedinta din 27 decembrie au fost prezenti 35 de consilieri din cei

41, adica mai mult de doua treimi cat era necesar pentru desfasurarea
sedintei. Sedinta consiliului judetean este condusa de presedintele
consiliului, domnul Viorel Constantinescu, care si-a inceput expunerea
introductiva prin a da citire procesului verbal al sedintei anterioare, aduce la
cunostinta celor prezenti numarul consilierilor care s-au prezentat la sedinta
si prin a supune la vot ordinea de zi. Ordinea de zi a fost votata cu
unanimitate de voturi.
Presedintele consiliului a atras atentia participantilor, ca , in timpul
luarilor de cuvant sa se refere strict la problema pentru care s-au inscris la
cuvant si sa nu prelungeasca inutil durata unei alocutiuni, pentru a da prilejul
tuturor consilierilor care doresc sa-si exprime punctul de vedere in legatura
cu o anumita problema ce face obiectul ordinii de zi.

Desfasurarea sedintei

Dupa votarea ordinii de zi, presedintele consiliului judetean a anuntat

primul punct de pe ordinea de zi, proiectul de hotarare privind adoptarea
Programului de dezvoltare economico-sociala a judetului Buzau in anul
2002, si a dat cuvantul prefectului pentru a a-si exprima opinia in legatura cu
acesta. In continuare, consilierul Dobrica Dumitru s-a inscris la cuvant
pentru a propune realizarea unei rampe de gunoi ecologice la Sapoca, in
afara de cele trei care urmeaza a fi realizate in anul 2002. Presedintele
Consiliului judetean i-a reamintit consilierului ca aceste rampe se realizeaza
in totalitate cu finantare externa, valoarea lor totala fiind de 62 de miliarde
de lei, si ca bugetul alocat nu ar permite realizarea unei rampe cu finantare
proprie.
 Avand in vedere expunerea de motive a presedintelui consiliului
judetean, inregistrata la nr.6763/2001, raportul comun al directiilor de
specialitate ale Consiliului judetean, inregistrat la nr.6764/2001, Consiliul
judetean Buzau a adoptat cu unanimitate de voturi Programul de dezvoltare
economico-sociala a judetului Buzau in anul 2002. In sedinta din 27
decembrie, consilierii au votat prin vot deschis.
In continuare presedintele consiliului a anuntat urmatorul punct pe
ordinea de zi, proiectul de hotarare privind adoptarea bugetului propriu al
judetului pentru anul 2002. Datorita faptului ca nici un consilier nu s-a
inscris la cuvant, presedintele a supus la vot proiectul de hotarare, avand in
vedere expunerea de motive a presedintelui, inregistrata la nr.6793/2001,
raportul Directiei economice, inregistrat la nr.6794/2001, raportul de opinie
al Serviciului de audit intern , inregistrat la nr.6795/2001, prevederile legii
nr.189/1998 privind finantele publice locale, ale legii nr.743/2001 a
bugetului de stat pe anul 2002, proiectul bugetului propriu al judetului
Buzau pe anul 2002 publicat in sinteza in presa locala din 19 decembrie
2001. Proiectul de hotarare a fost votat cu unanimitate de voturi.
La punctul trei de pe ordinea de zi, proiectul de hotarare privind
aprobarea bugetelor de venituri si cheltuieli ale institutiilor si serviciilor
publice finantate partial sau integral de la bugetul propriu al judetului, pe
anul 2002, s-au inscris la cuvant doi consilieri: Draghici Ion si Oancea
Stelian, presedintele de varsta al consiliului.
Consilierul Draghici Ion a propus reducerea subventiilor de la bugetul
Consiliului judetean acordate Teatrului "George Ciprian", in valoare totala
de 3 miliarde lei, motivand ca acestea depasesc nevoile institutiei.
Presedintele consiliului i-a demonstrat consilierului legalitatea subventiilor
si a subliniat totodata ca nivelul subventiilor nu acopera cheltuielile
institutiei.
Presedintele de varsta al consiliului, domnul Oancea Stelian, a propus
marirea alocatiilor de la bugetul propriu al judetului pentru Directia
judeteana pentru protectia drepturilor copilului, in valoare totala de 41,7
miliarde lei, subliniind dificultatile cu care s-a confruntat institutia in anul
precedent, cat si numarul in crestere al copiilor abandonati si al abuzurilor.
Presedintele consiliului a aratat ca veniturile Directiei acopera in totalitate
cheltuielile acesteia, Directia urmand sa beneficieze anul acesta si de
finantare externa pentru efectuarea unor investitii la Casele de copii nr. 2 din
Buzau si la Pogoanele.
Avand in vedere expunerea de motive a presedintelui consiliului
judetean, inregistrata la nr.6788/2001, raportul Directiei economice
inregistrat la nr.6789/2001, Consiliul judetean a votat cu unanimitate de
voturi proiectul de hotarare privind aprobarea bugetelor de venituri si
cheltuieli pe anul 2002 ale institutiilor si serviciilor publice finantate integral
sau partial de la bugetul propriu al judetului.
Urmatorul punct pe ordinea de zi a fost proiectul de hotarare privind
aprobarea bugetului de venituri si cheltuieli al SC. "Drumuri si Poduri" SA.
Buzau pentru anul 2002. S-a inscris la cuvant consilierul Angelo Florian,
care s-a impotrivit adoptarii bugetului societatii comerciale, motivand ca
profitul acesteia scade fata de anul 2001 de la 2000 milioane lei la doar 1000
milioane lei, in conditiile in care unele venituri, precum redeventele din
concesionarea bunurilor publice, ar creste. In acest moment al expunerii sale,
a fost intrerupt de presedintele consiliului , care i-a atras atentia consilierului
ca redeventele sunt cheltuieli ale institutiei, si nu sume de incasat, deci nu au
cum sa mareasca profitul societatii. De asemenea i-a atras atentia
consilierului ca nu a studiat in mod corespunzator documentele ce i-au fost
puse la dispozitie de catre secretarul general al judetului.
Consilierul Angelo Florian a cerut din nou cuvantul, pentru a atrage
atentia consiliului asupra cheltuielilor cu sponsorizarea ale societatii
"Drumuri si Poduri", care in opinia dansului nu ar respecta procentul de 5%
prevazut de lege. Presedintele consiliului l-a rugat pe consilierul Ionascu
Vasile, directorul societatii sa motiveze suma de 25 milioane lei
reprezentand cheltuieli cu sponsorizarea. Printr-un simplu calcul, domnul
Ionascu Vasile a demonstrat legalitatea sumei, care reprezinta un procent
chiar mai mic decat cel de 5% prevazut de lege.
Proiectul de hotarare privind aprobarea bugetului de venituri si
cheltuieli pe anul 2002 al SC. "Drumuri si Poduri" SA. a fost adoptat cu 34
de voturi pentru si unul impotriva, consilierul Angelo Florian cerand sa-i fie
consemnata opinia nefavorabila referitoare la bugetul societatii comerciale
respective.
Presedintele consiliului a anuntat punctul cinci al ordinii de zi,
proiectul de hotarare privind aprobarea organizarii licitatiei publice pentru
concesionarea unor bunuri apartinand domeniului public de interes judetean,
si a dat cuvantul domnului consilier Ene Dumitru, primul inscris la cuvant.
Acesta si-a exprimat nemultumirea fata de valoarile de inregistrare a
mijloacelor fixe , pe care le considera prea mici in cazul celor trei balastiere
ce urmeaza a fi concesionate. Presedintele consiliului, domnul Viorel
Constantinescu a subliniat ca s-a mai incercat, fara sorti de izbanda,
concesionarea acestor balastiere, valorile mici de inregistrare a mijloacelor
fixe fiind o modalitate de stimulare a concesionarii acestora, evitand
perioadele indelungate de neuz. De asemenea, exploatarea lor prin
concesionare reprezinta o sursa de venituri la bugetul propriu al judetului.
 In continuare, presedintele consiliului a supus spre aprobare proiectul
de hotarare, avand in vedere expunerea de motive a presedintelui inregistrata
la nr.6781/2001, raportul Directiei juridice si administratie publica locala,
inregistrat la nr.6782/2001, si prevederile legii nr.219/1998 privind regimul
concesiunilor. Proiectul de hotarare a fost adoptat cu unanimitate de voturi.
Ultimul punct de pe ordinea de zi, "Diverse", nu a fost atins.

Inchiderea sedintei

Odata cu votarea penultimului punct de pe ordinea de zi, presedintele

consiliului a multumit consilierilor pentru participare si a declarat sedinta
incheiata.
 CAPITOLUL III

ANALIZA SEDINTEI EXTRAORDINARE A CONSILIULUI

JUDETEAN BUZAU DIN 27 DECEMBRIE 2001

Utilizarea metodei sedintei presupune respectarea anumitor reguli,

abaterea de la acestea avand consecinte atat asupra calitatii deciziilor luate,
cat si asupra eficacitatii managementului public. Vom analiza in continuare
respectarea acestor reguli in cazul sedintei extraordinare din 27 decembrie
2001 a Consiliului judetean Buzau.
Pregatirea sedintei este etapa in care se asigura premisele unei bune
desfasurari a sedintei. In cazul sedintei din 27 decembrie 2001, am
identificat ca o prima deficienta ordinea de zi incarcata. Ordinea de zi ar
trebui sa cuprinda doua, maxim trei teme, pe cand ordinea de zi a Consiliului
judetean Buzau a cuprins sase teme, de importanta majora pentru judet.
Consider ca numarul temelor trebuia redus la jumatate, restul temelor
urmand a fi discutate ulterior, de preferinta in ziua urmatoare, avand in
vedere ca temele nu suportau amanare. Reducerea numarului de teme de pe
ordinea de zi ar fi creat oportunitatea discutarii lor mai in amanunt si a
identificarii unor noi solutii.
Secretarul general al judetului a redactat materialele necesare pentru
sedinta si a distribuit cate un set de documente fiecarui consilier si
persoanelor invitate la sedinta, respectiv prefectul si subprefectul judetului.
Distribuirea acestor documente s-a realizat cu noua zile inainte de data la
care era programata sedinta. Consideram ca acest interval de timp a fost
suficient pentru consultarea si analiza documentelor de catre consilieri.
Setul de documente a cuprins proiectele de hotarare ce urmau a fi
aprobate, expuneri de motive, referate de opinie si rapoarte ale diferitelor
directii ale Consiliului judetean. Consideram ca setul de documente a
cuprins materialele necesare pentru ca consilierii sa poata analiza obiectiv
proiectele de hotarare. Reducerea numarului de materiale sau scurtarea
continutului lor nu ar fi fost oportuna.
De asemenea, in afara de factorii de decizie, toti cei care au asistat la
sedinta (aceasta fiind publica), au primit cate un set de documente, Consiliul
judetean dovedindu-si astfel deschiderea si transparenta fata de cetateni,
asigurand o buna informare a acestora.
 Setul cu documente cuprindea si invitatia la sedinta, care preciza data,
ora si locul desfasurarii acesteia. De asemenea, secretarul general al
judetului a dat publicitatii in presa locala ordinea de zi a sedintei, data si
locul desfasurarii acesteia, cu mentiunea ca sedinta este publica, asigurand
astfel transparenta actului decizional.
Secretarul general al judetului a fost desemnat de catre Delegatia
permanenta sa se ocupe de inregistrarea discutiilor din cadrul sedintei. Un alt
punct forte al organizarii sedintei este asigurarea unei ambiante placute in
sala de sedinte a consiliului judetean.
O prima deficienta in deschiderea sedintei a fost nerespectarea orei de
incepere a sedintei, care fusese stabilita pentru ora 10,00 si a inceput la ora
10,20 datorita intarzierii unor consilieri. De asemenea, expunerea
introductiva a presedintelui s-a limitat doar la chestiuni administrative legate
de sedinta, nestimuland interesul celor prezenti . O alta deficienta in
organizarea sedintei este aceea ca nu s-a stabilit durata totala a sedintei si
nici durata maxima a unei luari de cuvant. Totusi, presedintele consiliului i-a
atentionat pe consilieri ca in luarile de cuvant sa se refere strict la problema
in cauza si sa evite speculatiile si abaterile de la subiect.
Pe parcursul derularii sedintei, presedintele consiliului judetean nu a
subliniat ideile noi, solutiile eficiente caracteristice fiecarui proiect de
hotarare, pentru a stimula in acest fel participarea activa a consilierilor , in
vederea unor potentiale imbunatatiri ce puteau fi aduse proiectelor de
hotarare.
Relevant in acest sens este faptul ca nu s-au inscris la cuvant decat
patru consilieri, ordinea de zi cuprinzand sase teme. De remarcat este faptul
ca la proiectul de hotarare privind aprobarea bugetului propriu al judetului
nu s-a inscris la cuvant nici un consilier, bugetul fiind votat fara a se discuta
pe marginea lui. Consideram aceasta o deficienta grava a actului decizional,
datorata fie nepriceperii consilierilor la alcatuirea unui buget local, fie lipsei
de interes a acestora.
Pe parcursul sedintei nu au existat luari de cuvant foarte lungi, cu
divagatii de la subiect, si nici situatii tensionate intre consilieri. In cazul
consilierului Angelo Florian, consideram ca presedintele a intervenit cu tact
pentru stoparea expunerii acestuia, care constituie un semnal de alarma
pentru societate. Nu este admisibil ca un consilier local, implicat in luarea
unor decizii ce afecteaza un intreg judet, sa nu aibe notiuni economice si
juridice de baza.
 Un aspect pozitiv al desfasurarii sedintei este faptul ca presedintele a
raspuns clar si concis problemelor ridicate de consilierii care au luat
cuvantul, dovedind tact, cunoasterea in amanunt a legislatiei si a
problemelor cu care se confrunta orasul.
Sedinta extraordinara din 27 decembrie 2001 a consiliului judetean a
durat 1h 45min. timp considerat ca fiind insuficient pentru dezbaterea pe
articole si pe ansamblu a proiectelor de hotarare de pe ordinea de zi, si
pentru gasirea variantelor decizionale optime. Expunerile consilierilor nu au
continut solutii viabile ci doar incercari timide, nefundamentate stiintific si
neadaptate realitatilor judetului, de combatere a proiectelor de hotarare de pe
ordinea de zi. Presedintele consiliului nu a stimulat participarea activa a
acestora si discutarea in amanunt a proiectelor de hotarare, prin exprimarea
propriului punct de vedere si prezentarea unor variante decizionale.
In finalul sedintei, presedintele consiliului judetean nu a facut referire
la principalele decizii si puncte de vedere exprimate, declarand sedinta
incheiata odata cu votarea penultimului punct de pe ordinea de zi.
Informatiile relevante au fost transmise consilierilor a doua zi, prin
procesul verbal al sedintei, intocmit de secretarul general al judetului.
Deficientele semnalate mai sus, dintre care reamintim ordinea de zi
incarcata, nerespectarea orei de incepere a sedintei, expunerea introductiva
nestimulativa a presedintelui, votarea proiectelor de hotarare fara discutarea
lor in amanunt, au consecinte asupra calitatii deciziilor ce afecteaza un intreg
judet. Participarea redusa a consilierilor la discutarea proiectelor de hotarare
se datoreaza in mare parte faptului ca majoritatea lor nu are cunostinte de
specialitate, nu cunosc metodologia de intocmire a bugetelor locale, nu
cunosc asa cum ar trebui realitatile orasului.
Aspectele pozitive, precum organizarea sedintei, transparenta actului
decizional, preintampinarea situatiilor tensionate, se cer a fi amplificate si
generalizate.
Respectarea regulilor impuse de managementul public pentru
utilizarea metodei sedintei sunt esentiale , mai ales in cazul consiliilor
judetene, care isi desfasoara cea mai mare parte a activitatii in cadrul
sedintelor: sedinte ale Comisiilor de specialitate, sedinte ale Delegatiei
permanente a Consiliului judetean, sedinte ale diferitelor directii si servicii
din cadrul consiliului, sedintele in plen ale consiliului judetean. Acestea din
urma sunt de cele mai multe ori decizionale si cu atat mai mult, pentru a
asigura calitatea actului decizional, trebuie sa fie organizate si conduse dupa
aceste reguli. De calitatea acestor sedinte depinde calitatea deciziilor si
implicit calitatea actului administrativ.
 CAPITOLUL IV

PROPUNERI DE IMBUNATATIRE A SITUATIEI

Fiind un organ deliberativ, Consiliul judetean Buzau adopta toate

hotararile prin vot, in cadrul sedintelor. Importanta deciziilor adoptate in
cadrul sedintelor, impactul acestora asupra calitatii vietii judetului, face
necesara imbunatatirea acestei metode.
Optimizarea metodei sedintei in cadrul Consiliului judetean are efecte
in optimizarea actului decizional si deci in cresterea calitatii actului
administrativ.
Consideram ca in cazul sedintei extraordinare din 27 decembrie 2001
a Consiliului judetean Buzau, o disfunctionalitate majora a fost neimplicarea
consilierilor, pasivitatea acestora fata de proiectele de hotarare supuse
dezbaterii. Consider ca acest lucru se datoreaza in primul rand lipsei de
cunostinte a acestora in domeniul administratiei publice, majoritatea fiind de
profesie ingineri, economisti sau medici. Majoritatea consilierilor nu are
cunostinte elementare de management public, finante publice, buget sau
servicii publice (graitoare in acest sens sunt confuziile grave facute de
consilierul Florian Angelo). Din aceste motive, consider ca ar fi oportuna
organizarea, la inceputul mandatului consilierilor judeteni , a unor cursuri de
initiere in administratia publica.
In acelasi timp nu trebuie neglijat faptul ca buna desfasurare a unei
sedinte depinde intr-o mare masura de competenta manageriala a
presedintelui consiliului, sau a celui care conduce sedinta, de calitatile de
leader ale acestuia, de capacitatea sa de a stimula interventia activa a
consilierilor, capacitatea acestora de analiza si gasirea unor solutii eficiente
adaptate problemelor judetului. Pentru aceasta ar trebui puse la dispozitia
presedintelui Consiliului Judetean si a tuturor celor interesati , publicatii de
specialitate, de management public.
De asemenea, pentru a evita ordinile de zi incarcate, care cuprindin
cazul majoritatii sedintelor cinci sau sase teme, si pentru a putea discuta pe
larg proiectele de hotarare, propun intrunirea Consiliului in sedinte lunare
sau bilunare, si nu o data la doua luni asa cum prevede Regulamentul de
organizare si functionare al Consiliului judetean Buzau. Totodata ar fi
oportuna reducerea numarului de consilieri , concomitent cu angajarea cu
contract de colaborare a unor consultanti pe probleme juridice, economice si
administrative.
 ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTI

ESEU

"PERFECTIONAREA
PREGATIRII PROFESIONALE A
FUNCTIONARILOR PUBLICI"

STUDENT: ITU OVIDIU

MANAGEMENT, AN III, ZI,
SERIA D, GRUPA 172
 I.DOCUMENTARE

Am abordat aceasta tema datorita convingerii ca succesul reformei in

administratia publica din Romania depinde intr-o foarte mare masura de
pregatirea profesionala a functionarilor publici. Ei sunt aceia care vor
determina implementarea schimbarii in cadrul sistemului administrativ si de
pregatirea si de profesionalismul lor depinde reusita si trecerea la un sistem
bazat pe eficienta si pus in slujba cetateanului. Este o realitate faptul ca
majoritatea functionarilor publici nu dispune de o pregatire profesionala
satisfacatoare si ca sistemul administrativ functioneaza in multe cazuri
inertial. Pornind de la aceasta realitate si apreciind rolul functionarilor
publici la adevarata lui valoare, apare ca evidenta necesitatea unor investitii
in resursele umane din administratie. Aceste investitii pe termen lung,
concretizate in traininguri si cursuri de perfectionare profesionala, ating in
tarile occidentale sume foarte mari , de ordinul miliardelor de dolari.
Pentru documentare am consultat mai multe lucrari de specialitate,
dintre care cea a profesorului Dan Anghel Constantinescu1 si cea a lui Robert
Mathis si Panaite Nica2 s-au remarcat prin actualitatea si complexitatea
ideilor formulate si a solutiilor propuse.
Astfel, in viziunea profesorului Dan Anghel Constantinescu,
institutiile folosesc trainingul angajatilor pentru atingerea mai multor
obiective, dintre care mentionam familiarizarea noilor angajati cu noile
locuri de munca, imbunatatirea performantelor actuale ale angajatilor care
nu isi folosesc intregul potential, pregatirea angajatilor pentru viitoarele
promovari sau pentru schimbarile de design, de proces sau pentru
schimbarile de tehnologie in munca pe care angajatii o desfasoara. Din ce in
1
"Managementul resurselor umane"- Dan Anghel Constantinescu, Colectia Nationala, Bucuresti, 1999
2
"Managementul resurselor umane"- Robert Mathis, Panaite Nica, Editura Economica, Bucuresti, 1997
ce mai multe institutii occidentale organizeaza programe de training in
domeniul managementului calitatii si al asistentei clientului, in efortul de a
raspunde pretentiilor tot mai ridicate ale acestora. De asemenea este
subliniata ideea ca restructurarea si reducerea numarului de locuri de munca
(care odata cu reforma administrativa vor fi inevitabile si in sistemul
administrativ romanesc) determina necesitatea pregatirii angajatilor pentru a
prelua sarcini suplimentare. Potrivit lucrarii amintite mai sus, deoarece
scopul dezvoltarii resurselor umane il constituie marirea contributiei la
atingerea obiectivelor institutiei, programele de training trebuie elaborate si
dezvoltate sistemetic,avand clare aceste obiective. Totusi, de multe ori nu
exista o viziune clara asupra obiectivelor institutiei, ca urmare nici
programele de training nu pot fi evaluate corect.
Programele de training de succes se elaboreaza pornind de la
determinarea obiectiva a nevoilor de training ale angajatilor. Cu toate
acestea, multe institutii asigura programe de training fara a face investigatii
prealabile in scopul evaluarii nevoilor reale. Robert Mathis considera ca
"stabilirea unui program eficient de training presupune cunoasterea
temeinica a activitatii si a realizarilor persoanelor care lucreaza in acel
domeniu"3. In opinia aceluiasi autor, programele de training trebuie
diferentiate in functie de varsta, studii si experienta.
Profesorul Dan Constantinescu considera ca specialistul care asigura
trainingul va trebui sa aprecieze performantele sau deficientele actuale ale
angajatilor, sau activitatile carora li se pot aduce imbunatatiri. Dupa ce au
fost identificate deficientele, urmeaza sa se stabileasca posibilitatea
imbunatatirii acestora printr-un program de training adecvat. De multe ori,
slaba motivatie, constrangerile sau proiectarea defectuoasa a sarcinilor
3
Robert Mathis-"Managementul resurselor umane", pag126
cauzeaza aceste deficiente, trainingul in aceste situatii nerezolvand problema
imbunatatirii performantelor.
Nevoia de training se va determina in functie de nevoile institutiei, de
locul de munca si de fiecare inivid in parte. Odata identificate nevoile de
training si stabilite obiectivele de realizat, se va dezvolta un program de
training in masura sa conduca la realizarea acestor obiective.
O abordare noua introdusa de Robert Mathis este aceea a motivarii
trainingului, angajatii fiind dornici sa invete atunci cand rezultatele sunt
importante pentru ei din punct de vedere material, dar si din dorinta de a sti
si de a obtine un nou statut. Printre formele de stimulare a trainingului
amintite de autor se numara:
 motivarea
- intrinseca, ce rezulta din angajarea si interesul persoanei
pentru imbogatirea cunostintelor
- extrinseca, care este rezultatul unor recompense si
penalizari exterioare, cum ar fi maririle si scaderile de
salariu
 recompensa
- exterioara (obtinerea unor diplome, atestate)
- interioara

Metodele de training propuse de autori sunt:

 trainingul la locul de munca

- participarea in grup la elaborarea de proiecte, lucrari si
studii
 - delegarea sarcinilor
- inlocuirea temporara a sefului ierarhic
- rotatia pe posturi
- participarea in grupuri eterogene de munca
- participarea la sedinte
- participarea ca instructor la programele de pregatire
- participarea la "comitete-junior"
 trainingul in afara locului de munca
- trainingul cu ajutorul computerului
- trainingul interactiv-video

Cel mai important criteriu de selectie a metodei de training este

compatibilitatea acesteia cu continutul programului de training.
In cadrul acestor programe Robert Mathis pune accentul pe
schimbarea atitudinii cursantilor prin utilizarea metodelor de simulare, prin
interpretarea de catre cursanti a unor roluri, prin studii de caz sau jocuri. In
opinia sa , principalele cauze ale esecurilor programelor de training sunt4:

 cursantii nu au nevoie de training

 cursantii au nevoie de training dar nu stiu acest lucru
 nu exista conditii materiale pentru a realiza trainingul
 cursantul, reintors la locul de munca nu este lasat de superiori
sa aplice cunostintele dobandite
 cursantii au nevoie de pregatire, stiu ca au nevoie de ea, dar se
opun din alte motive

4
Robert Mathis, Panaite Nica – op. cit. , pag.128
 Ultima etapa a unui ciclu de training este evaluarea acestuia.
Evaluarea trainingului poate fi conceputa si ca un proces prin care se
masoara urmatoarele aspecte: reactia sau atitudinea celor instruiti fata de
formele si calitatea programului de pregatire, modificarea comportamentului
celor instruiti, rezultatele, efectele ce se obtin ca urmare a pregatirii.5

II.ANALIZA

Observam asadar ca parerile celor 3 specialisti in “mnagementul

resurselor umane” vis-a-vis de tema abordata sunt in esenta aceleasi.
Dan Constantinescu are o viziune foarte lrga a folosirii traainingurilor
angajatilor in atingerea de obiective diverse si necesare in acelasi timp in
cadrul unei economii de piata care se vrea in expansiune sau dezvoltare cum
este cea din Romania. Foarte important este faptul ca autorul urmareste cele
mai importante efecte pe care trainingul trebuie sa-l aiba asupra angjatilor in
desfasurarea unei activitati ulterioare, atat in ceea ce priveste pregatirea
profesionala cat si in atitudinea si mentailtatea lor: familiarizarea angajatilor
cu noile cerinte ale locului de munca, folosirea intregului lor potential
profesional si uman, receptivitatea la schimbare si cerinte noi in design,
proces sau tehnologie.
Autorul este forte constient de faptul ca o economie care se vrea in
plin proces de dezvoltare va conduce la asteptari noi, diversificate si de o
calitate ridicata de la un sistem administrativ si de aceea managementul
public trebuie sa tina seama de ideea de restructurare si refoorma
administrativa.
5
Mathis R.L., Jakson H.Y. – "Human Resourse Management", West Publishing Corporation, 1994, pag.412
 Programele de training trebuie dezvoltate si aplicate in funtie de
obiective precise atat pe termen scurt, cat si mediu si lung, cat si a nevoilor
reale existente.
Un aspect nou si foarte important, neabordat de Dan Constantinescu,
dar prezenentat de Robert Mathis, este stimularea pregatirii profesionale. De
asemenea el face referire la cauzele nereusitei unui program de training si
trateaza separat trainingul mangerilor, fiind de parere ca aacestia isi pot
identifica singuri necesarul de cunostinte, folosind metode de stimulare a
creativitatii.
Motivarea trainingului abordata foarte bine de Robert Mathis
presupune stimularea dorintei angajatilor de a invata atat din punct de vedere
material cat si din punct de vedere profesional, statutar si el ne ofera in
aceasta abordare cateva forme de stimulare a trainingului, acestea fiind
prezentate in prima parte.
Robert Mathis prezinta si opinia sa cu privire la principalele cauze de
esec in programele de training pe baza carora, aceste programe pot fi
imbunatatite.
Ambii autori ofera metode viabile de training atat la locul de munca
cat si in afara lui si criterii de selectie a metodei de training ce trebuie
aplicate.

III. PARERI PROPRII

Reforma in administratia publica din Romania este un lucru necesar

iar succesul ei depinde intr-o foarte mare masura de pregatirea functionarilor
publici. De aceasta pregatire depinde implementare schimbarii in cadrul
sistemului administrativ, o schimabare bazata pe eficienta si pusa in slujba
cetateanului. Este foarte evidenta in acest context necesitatea unor investitii
majore in resursele umane din administratia publica din Romania.
Trainingul este una din posibilotatile aflate la indemana nostra pentru
a produce o schimbare eficienta in administratia publica.
In occiden exista foarte multe institutii publlice care folosesc
trainingul in domeniul managementului publlic, in efortul de a raspunde
cerintelor tot mai ridicate si mai diverse ale societatii.
Prin taining se pot obtine intr-un timp relativ scurt obiective destul de
importante cum ar fi imbunatatirea performatelor angajatilor,pregatirea lor
pentru eventuale scimbari, capaciatea lor de a se adapta la anumite
schimbari...etc.
Trainingul ofera oportunitati imediate in restructurarea si reducerea
locurilor de munca din administratia publica(inevitabila in sistemul
administrativ romanesc). Prin training angajatii sunt pregatiti sa preia si
sarcini suplimentare.
Trainingul poate fi folosit atat acoperire a deficientelor si lipsurilor
functionarilor publici, a imbunatatirii performantelor lor cat si ca o
schimbare totala a profilului or profesional (specializarea in alt domeniu
nou).
Prin training trebuie sa se urmareasca gasirea de solutii la cele mai
diverse probleme care apar in cadrul unei adminstratii publice.

IV.PROPUNERI DE IMBUNATATIRE A SITUATIEI

Despre importanta trainingului in institutiile publice din Romania

vorbeste de la sine eficienta, profesionalismul, operativitatea, si amabilitatea
functionarilor din aceste institutii. Pentru a infaptui reforma in administratie,
pentru a aduce sistemul administrativ romanesc la standardele si eficienta
occidentala, este nevoie de functionari bine pregatiti din punct de vedere
profesional, de primari, de consilieri, de prefecti care sa aibe notiuni de baza
in domeniul managementului si administratiei publice .
In Romania, perfectionarea profesionala nu este abordata corect. In
primul rand acest proces ar trebui sa fie descentralizat in totalitate si
fondurile alocate acestuia sa fie transferate institutiilor publice locale, care
sunt in masura sa determine obiectiv nevoia de training, obiectivele acestuia
si persoanele care vor beneficia de aceste programe. In aceeasi masura este
necesara formarea unor specialisti in domeniul trainingurilor in cadrul
acestor institutii sau in cadrul unor organizatii specializate .
O alta deficienta ce se cere inlaturata in viitorul apropiat este aceea a
neindividualizarii trainingului. Este o greseala si o risipire de resurse
materiale ca mai multi angajati din cadrul aceleiasi institutii sa urmeze
acelasi program de training. Trebuie avute in vedere diferentele existente
intre acestia de pregatire, varsta, motivare, eficienta.
O alta problema cu care se confrunta institutiile publice este aceea a
stimularii perfectionarii, a motivarii functionarilor publici de a participa la
aceste programe. Acestia trebuie sa inteleaga ca aceste programe le vor spori
eficienta in munca, si sa nu le priveasca ca pe o degrevare temporara a
muncii. De asemenea , trebuie sa se faca diferenta intre functionarii a caror
eficienta este scazuta din cauza motivarii necorespunzatoare si cei care isi
vor putea imbunatati cu adevarat performantele in urma unui training.
O importanta aparte trebuie acordata perfectionarii profesionale a
managerilor publici, care trebuie sa devina constienti ca o institutie publica
nu mai poate fi condusa cu aceleasi proceduri si metode ca acum 5 sau 10
ani. Aceasta presupune o schimbare esentiala in motivarea si
comportamentul lor, dar mai ales noi cunostinte, dexteritati si abilitati.

Cunostintele pe care acestia trebuie sa le posede au un spectru foarte

larg, de la principiile managementului public, contabilitate bugetara, finante
publice, economie, limbi straine, psihologie si sociologie. O reala problema
o constituie motivarea managerilor publici sa-si insuseasca aceste cunostinte
si sa participe la programe de perfectionare. Daca in cazul managerilor din
cadrul firmelor motivarea consta in interesul personal pe care acestia il au
pentru cresterea eficientei firmei, in cazul managerilor publici si chiar a
functionarilor , interesul este al societatii in general si trebuie gasita deci o
modalitate noua de a-i stimula .
De asemenea trebuie subliniat faptul ca nu exista suport motivational
pentru aplicarea in practica a cunostintelor, multi manageri publici renuntand
sa aplice cele invatate datorita dificultatilor si obstacolelor ce pot aparea la
orice pas. Din acest motiv, programele de training pentru managerii publici
trebuiesc adaptate la conditiile institutiilor romanesti, trebuiesc
particularizate. Daca aceste programe nu sunt adaptate la nevoile si
posibilitatile reale ale participantilor, isi pierd utilitatea.
Un aspect foarte important al programelor de training pentru manageri
il constituie consultanta in procesul aplicarii celor invatate. Pentru a rezolva
aceasta problema consider oportuna infiintarea la nivel central a unui Centru
de consultanta manageriala pentru administratia publica.
Aceste programe de perfectionare profesionala, alaturi de o motivare
corespunzatoare a functionarilor publici vor spori considerabil eficienta
actului administrativ si in Romania.