ȘCOALA POSLICEALĂ SANITARĂ

„ION CANTACUZINO” PITEȘTI

RECOLTAREA PRODUSELOR
BIOLOGICE ŞI PATOLOGICE

PROF. : STANESCU MIHAELA

ELEV : POPESCU-SERB ANDREEA-ELENA
RECOLTAREA PRODUSELOR BIOLOGICE ŞI PATOLOGICE

Rolul asistentei – se respectă

- orarul recoltărilor;
- pregătirea fizică şi psihică a pacientului;
- pregătirea materialelor şi instrumentelor necesare;
- efectuarea tehnicii propriu-zise (reguli de asepsie);
- completarea buletinului de analiză (nume, prenume, secţie, salon, pat, produs
recoltat, examen cerut, data);
- etichetarea produsului;
- transportul produsului recoltat (imediat) sau păstrarea corespunzător până la
transport.
Produse recoltate
I. Sânge pulpa degetului
călcâi
hematologice sânge capilar haluce
Examen: biochimice lobul urechii
bacteriologice clasic
serologice puncţia venoasă vacuteiner

II. Exudat faringian.

III. Secreţie nazală, otică, oculară.
IV. Sputa - simplu;
- frotiu faringian, laringian;
- spălătură gastrică (la copii, înghit sputa);
- spălătură bronşică.
V. Urina - bacteriologic → urocultură - sondaj
- multiple micţiuni
- biochimic, examen sumar, Addis, ionograma urinara(din urina pe 24 ore)etc.
VI. Vărsătura.
VII. Materii fecale.
VIII. LRC.
IX. Secreţie vaginală.
X. Secreţie purulentă.

I. SÂNGE pulpa degetului

adult
- recoltat prin: 1. puncţie venoasă lobul urechii
2. înţepare (sânge capilar)
călcâi
3. puncţie arterială. copil
- condiţii – a jeune. haluce
 A. EXAMENE HEMATOLOGICE
- hemoleucogramă – 2 ml sânge pe EDTA sau heparină;
- TS – TC;
- VSH – în seringă de 2 ml: 0,4 ml citrat de Na 3,8 % steril + 1,6 ml sânge (fără
stază);
- hematocrit (ca şi hemoleucograma);
- rezistenţa globulară – 5 ml sânge pe perle de sticlă;
- grupă + Rh (5 ml fără anticoagulant).
Mod de recoltare
a) pentru sânge capilar (înţepare în pulpa degetului):
- aseptizarea pulpei degetului inelar (nu se freacă energic);
- se evaporă alcoolul;
- se înţeapă brusc cu acul perpendicular pe tegument;
- prima picătură se şterge cu un tampon uscat, a 2-a:
 pe lamă = frontiu (continuu, fără goluri, uniform, nu atinge
marginile lamei);
 cu pipeta Potain.
- tampon cu alcool pe deget.
b) puncţia venoasă

 CLASIC = pătrunderea cu un ac într-o venă.

Scop - explorator – pentru recoltări;
- terapeutic – pentru administrarea medicamentelor
Locul -venele de la:
- plica cotului; antebraţului; faţa dorsală a mâinii;
- subclaviculare; femurale;
- în general, în orice venă accesibilă;
- maleolare interne; jugulare;
- epicraniene (sugar, copil mic.)
Materiale necesare
- de protecţie a patului;
- pentru dezinfecţia tegumentelor; seringi, ace sterile, recipiente; mănuşi sterile, garou.
Tehnica
decubit dorsal
- pregătirea fizică şezând cu braţul în abducţie şi extensie
- pregătirea psihică
- spălare pe mâini; dezinfecţia tegumentului cu tampon cu alcool (zonă largă);
- se aplică garoul (nu nod) 8 – 10 cm deasupra puncţiei; se îmbracă mânuşile sterile;
- fixarea venei cu mâna stângă şi policele sub locul puncţiei;
- seringa se ţine cu bizoul acului în sus; se intră oblic, traversând tegumentul apoi
peretele venei;
- se aspiră, se desface garoul, apoi pumnul pacientului;
- se retrage brusc acul sub tampon → se comprimă 1 – 3 minute fără a se îndoi braţul;
- reorganizarea locului de muncă.
Accidente - hematom; perforarea venei; ameţeli; paloare; lipotimie.

 CU VACUTAINER
Avantaje: confort, calitate, securitate.
Materiale necesare: holder, ac special bicolar, tuburi vacutainer cu dopuri colorate în
funcţie de analiza cerută, materiale pentru puncţia venoasă.
Tehnica
 - se pune garoul, se face dezinfecţia;
- se îmbracă mănuşile sterile;
- se îndepărtează carcasa albă a acului şi se montează în holder;
- se îndepărtează carcasa colorată;
- introducerea tubului (vacutainer) în holder prin presiune uşoară.

Coduri de culori:
- roşu/portocaliu: examene biochimice fără aditivi (TGP - TGO), electrofareză,
amilazemie, uree, glicemie, acid uric, creatinină, calcemie, lipemie, grup + Rh.
- negru: VSH;
- albastru: probe de coagulare, fibrinogen, timp de protrombină ;
- maro: examane hematologice;
- verde: examene biochimice cu aditivi (rezervă alcalină).
Ordinea recoltării – mai întâi tuburile fără aditivi, apoi probele de coagulare, apoi tubul
cu aditivi.

B. EXAMENE BIOCHIMICE
o fără anticoagulant
- uree, acid uric, creatinina, bilirubinemia, colesterolemia, lipemia, fosfataza alcalină
(P.A.), transaminazele (TGP - TGO), amilaze electroforeză, calcemia, ionograma,
glicemia.
- 5 ml sânge prin puncţie venoasă;
- Sideremia – în eprubete speciale (deferate).
o cu anticoagulant
- rezerva alcalină (R.A.) – în sticle heparinizate + 5 ml sânge;
- glicemia – 4 mg florură + 2 ml sânge;
- fibrinogen – 0,5 ml citrat 3,8 % + 4,5 ml sânge;
- TQ – TH – 0,5 ml oxalat + 4,5 ml sânge.
IONOGRAMA –apreciază funcţia renală de menţinere constantă a concentraţiei de ioni
Metode de recoltare
 B.nu mănâncă înainte.Se recoltează prin puncţie venoasă 5 ml de sânge simplu.
V.N.
Na +- 134 – 147 mEq/e(300-335mg%)
K+- 3,5-5mEq/e(15-21mg%)
Cl-95-110mEq/e(350-390mg%)
GLICEMIE
Metoda de recoltare
 Prin puncţie venoasă pe florura de natriu cu 2-3ml de sânge VN65-110mg%
EXPLORAREA SINDROMULUI DE HEPATOCITOLIZA
 urmăreşte alterarea integrităţii hepato-celulare.În acest scop se recoltează
TGP(transaminaza gutamico-piruvica)
 se recoltează 2-3 ml sânge simplu prin puncţie venoasă. VN4-13 UI/l
TGO(transaminaza glutamico-oxalat-acetică)
 se recoltează 2-3 ml sânge simplu prin puncţie venoasă VN 5-17UI/l
BILURUBINA
Metode de recoltare : prin puncţie venoasă sânge simplu 2ml
VN: BILT-0,7-1mg% BILD-0-0,25mg%
CREATININA
Metoda de recoltare : dimineaţa pe nemâncate prin puncţie venoasă 2-3 ml sânge
VN-0,5-1,2mg%
TESTE DE COAGULARE
TIMP QUICK
Metoda de recoltare - sânge venos 4,5 ml 0,5 oxalat de Na VN 12-16 sec.
TIMP HOWEL
Metoda de recoltare – sânge venos 4,5 ml;0,5 oxalat de Na VN 60 –120 minute
C. EXAMENE SEROLOGICE
- utilizate pentru diagnosticul bolilor infecţioase;
- pun în evidenţă prezenţa anticorpilor în serul bolnavului;
- mod de recoltare: 5 ml direct în eprubetă (fără seringă).
Exemple:
- Reacţia Weille-Felix – în trifosul exantematic;
- VDRL; RBW – pentru sifilis;
- ASLO – scarlatină, reumatism;
- Waler-Rose – pentru poliartrita reumatoidă;
- Widal – pentru febra tifoidă;
- ELISA – pentru SIDA.

D. EXAMEN BACTERIOLOGIC = hemocultura

Introducerea sângelui recoltat pe un mediu de cultură pentru determinarea germenilor.
Antibiograma = testarea restenţei germenilor (puşi în evidenţă în mediul de cultură) la
antibiotice.
Materiale necesare: mănuşi sterile, mască sterilă, seringă 10 – 20 ml + ace sterile, recipient
cu mediu de cultură (se recoltează 1/10 raport între sânge/mediu), spirtieră, chibrit, pense sterile,
substanţă dezinfectantă, garou, tăviţă renală.
Tehnica
- se recoltează: - la începutul bolii;
- înaintea administrării antibioticelor;
- în plin puseu febril şi frison.
- se recoltează la patul bolnavului;
- se aprinde spirtiera;
- se aplică garoul, se face dezinfecţia;
- se pune masca, mănuşile sterile;
- se face puncţia venoasă;
- se desface garoul, se scoate acul sub tampon;
- se îndepărtează acul;
- se introduce sângele în balon, deasupra flăcării pe mediul de cultură (dopul rămâne
steril);
- se flambează gura balonului, se pune dopul, se omogenizează;
- modern – există baloane cu sistem steril de recoltare, cu circuit închis;
- se etichetează, se trimite la laborator;
- notare în foaia de observaţie: data, persoana care a recoltat.
Observaţie
- la recoltare: - anaerobă: 2 ml sânge pe geloză;
- aerobă: 10 ml pe bulion citrat.
 II. EXUDAT FARINGIAN

Lichid rezultat în urma unui proces inflamator faringian.

Scop: - explorator pentru depistarea: - germenilor;
- purtătorilor sănătoşi.
Materiale: cutie cu spatule sterile, pense sterile, mască, eprubete cu băţ sterile, spirtieră,
prosop, tăviţă renală.
Tehnica
- pregătirea psihică şi fizică a pacientului;
- pacientul a jeune: - nu se spală pe dinţi;
- nu face gargară cu antiseptice;
- înainte de administrare: - antibioticelor;
-.
- spălare pe mâini, se aplică masca;
- prosopul în jurul gâtului, tăviţa renala tinuta de pacient sub barbie
- se deschide eprubeta, se flambează gâtul;
- se apasă limba cu spatula;
- se recoltează (după inspectare) depozitul de pe faringe şi amigdale (eventual false
membrane);
- să nu se atingă dinţii sau salivă;
- se flambează din nou gâtul eprubetei şi se introduce tamponul + eticheta → la laborator.

III. SECREŢIE NAZALĂ (examene bacteriologice)

- se recoltează din naso-faringe cu portampon steril;

- pentru examen virusologic:
- se suflă nasul într-o cutie Petri sterilă;
- prin spălare naso-faringiană cu ser fiziologic, cu seringa.
Secreţia otică – examen bacteriologic – cu eprubetă cu dop + băţ steril din conductul auditiv
extern sub control vizual.
Secreţia oculară – examen bacteriologic
cu tampon steril prin ştergere
din colecţie cu seringă şi ac sterile (medicul)

IV. SPUTA

Totalitatea secreţiilor ce se expulzează din căile respiratorii prin tuse.

Scop – explorator – stabilirea diagnosticului.
Din spută se fac examinări: - macroscopice;
- citologice;
- bacteriologice;
- parazitologice.
Materiale necesare: cutii Petri sau pahar conic sterile (fără dezinfectant);
Tehnică – se recoltează spută matinală :
 prin tuse sau cea de pe 24 ore (nu şi saliva);
 prin frotiu faringian + laringian:
- umezirea porttamponului cu apă distilată sterilă;
- apăsarea limbii cu spatula lingială;
- introducerea tamponului în faringe;
- pacientul tuşeşte, tamponul se îmbibă;
- se introduce tamponul în eprubeta sterilă.
 frotiul laringian îl realizează medicul, sub control laringoscopic;
 prin spălătură gastrică: la sugar şi copil mic (înghit sputa);
- dimineaţa pe nemâncate, se face spălătură cu apă distilată bicarbonată, călduţă.
 prin spălătură bronşică: la pacienţii cu TBC cavitar care nu expectorează;
- se fac aerosoli cu ser fiziologic (3 – 5 ml) sau Miofilin
- pacientul expectorează prin tuse în vas steril (zilnic, timp de 4 zile).
Pregătirea produselor pentru laborator: - acoperire;
- etichetare;
- transport la laborator.
 V. URINA

Scop: explorator pentru a aprecia starea funcţională a rinichilor.

Materiale necesare (la pacientul imobilizat)
- bazinet (ploscă), urinar, curate, dezinfectate, uscate;
- muşama şi aleză;
- materiale necesare pentru toaleta organelor genitale externe.
Tipuri de examinări:
examen sumar de urină + sediment = recoltarea a 100 – 150 ml din urina de dimineaţă.
urocultură = examen bacteriologic = determinarea germenilor din urină
- se recoltează înaintea tratamentului cu antibiotice;
- dimineaţa – toaleta organelor genitale cu apă şi săpun + dezinfecţie cu MgSO 4:
 se recoltează din mijlocul jetului urinar 5 ml urină în eprubetă sterilă (dacă
este posibil se flambează gura eprubetei înainte şi după recoltare);
 se recoltează prin sondaj vezical în condiţii de asepsie.
proba Addis-Hamburger = pune în evidenţă elementele figurate din urină (hematii,
leucocite);
- pacientul urinează în WC; bea 150 – 200 ml apă sau ceai; stă la pat (100) 180’;
- se face toaleta organelor genitale, se recoltează toată cantitatea de urină;
- pe bilet se notează volumul de urină şi timpul (Addis la 180’ – 60 ml). Se trimite un
eşantion (se notează şi înălţimea şi greutatea).
examene biochimice – din urina recoltată/24 h;
- ionogramă urinară, acid uric, etc.
- Esbach – evidenţiază cantitativ proteinuria (din urina/24 h se omogenizează şi se
trimite la laborator un eşantion)

VI. MATERII FECALE

Scop – explorator.
Examinări: - macroscopice (cantitate, culoare, aspect, fibre, sânge);
- biochimice şi probe de digestie;
- parazitologice: OP + C.L. (ouă de paraziţi, chişti lamblii);
 - bacteriologice = coprocultură (steril);
- teste Adler, Gregersen – evidenţiază sângele microscopic (hemoragii
oculte), necesită un regim fără carne, viscere 2 – 3 zile înainte.
Tehnica de recoltare:
 pentru examinare biochimice:
- din materii fecale eliminate spontan în recipiente curate, uscate.
 pentru coprocultură – toaletă perianală înainte:
- cu coprocultorul din scaun: - emis spontan;
- după purgative.
- direct din rect cu sonda Nelaton sterilă (la copii)
 pentru examinare parazitologică
- în recipiente curate;
- prin raclare cu o spatulă sau o baghetă de lemn înmuiate în glicerină cu apă
(pentru oxiuri ), bagheta se pune apoi în eprubetă sterilă. Se mai poate recolta.
Secreţii nazale, depozit de sub unghii.

VII. VĂRSĂTURA - conţinut gastric eliminat spontan.

Scop: explorator.
Explorator - macroscopice: cantitate, aspect; - bacteriologice; - chimice.
Tehnica: după captare se trimite la laborator un eşantion însoţit de bileţel.

VIII.LCR

Lichid din spaţiul subarahnoidian cu rol de protecţie, nutritiv şi excretor al S.N.C.

Scop: de diagnostic în afecţunile neurologice.
Examinări: - macroscopic şi biofizic: normal “clar ca apa de stâncă”. Ph = 7.5 p 1005 –
1009
- biochimice: - albumine; glucoză; clar, creatinină;
- bacteriologice: - recoltat steril;
- serologice: - pentru determinarea sifilisului la nivelul S.N.C.
Tehnica – efectuată de medic – puncţie lombară sau occipitală (pe nemâncate).
 IX. SECREŢII PURULENTE
- de pe tegumente;
- din plagă;
- din ulceraţii;
- din colecţii purulente;
- din conduct auditiv;
- de pe conj. oculară.
Scop – explorator – depistarea florei microbiene + antibiograma.
Tehnica:
- din vezicule şi ulceraţii se recoltează cu ansa de platină după încălzirea la roşu,
răcire → frotiu;
- din papule şi noduli (fără lichid) se face o puncţie a regiunii, se aspiră cu seringa;
- din colecţii: - închise: - prin puncţie;
- deschise: - cu porttampon steril;
- cu pipeta Pasteur.

X. SECREŢII VAGINALE

Un transsudat al mucoasei vaginale.

Scop – explorator, diagnostic.
Examinări: - parazitologice (pentru Trichomonas vaginalis, Candida, micoze);
- bacteriologice;
- citologice;
- hormonale, cito-hormonale.
Tehnica:
- pregatirea pacientei:nu se spală intravaginal cu 12 – 24 h înainte, nu contact
sexual, ovule, ...
- poziţie ginecologica;
- se introduce valva vaginală sterilă;
- cu o pensă şi un bureţel steril se recoltează şi se realizează frotiu;
- dacă se realizează mai multe analize odată, se începe cu cea bacteriologica;
- se recoltează din fundul de sac Douglas.