III. No. BUCURESTI, LUNI MARTI 1889.

ABONA MENTE: ANUNCIURI:

TARA corpul 7 led linia
Un an .
Pe pagina HI, 30 . . 1
40 , . . 25 banl
an lei
.
Insertie reclame
Pentru anunciurl a adresa
an In la Agen Havas
an In Anstro-Ungaria si
la AgenVia Havas, 8, la Pavia.
15 ,
50
REDACTIA ADMINISTRATIA
Bulevardul Elisabeta, No. 8, (Casa Lempart). Director-politic, G. PANU. Bulevardul Elisabeta, No. 8, (Casa Lempart).

IMPOZITELE nu a fost räsculata fost

cat mai multe din
ridi- ce culoare
unul im- patic.
este cate ca doua
d. Tzoni aeteapta eel mai
de mu-
;revizuit
Constitutia.. Impozitele german. Atunci s'ar Aceasta e baiat simpatic» vintel potrivit ca sa aplaudeze. Poza
afara de
sculat golind paharele se ca este de a ex- care sta d. Tzoni este de comica,
PORTRETE PARLAMEN TARE mas pe baza
tocmai fiteril pe cand absorbit continua de
cari nu s'ar sculat, zicand mediocritatea, pentru a nu zice in el
D. ca de granit nu pot acestul toast pentru nulitatea persoanel. Asemenea apreciere a aplauda, nu observa din
Dar mi se va ca de ches- ca venit sa felicite pe este pentru un de 21 care Camera sa la haz de
tembergului nu sa serbeze imperiul nu a avut ocazie de a se alt- naivitatea acestui baiat de 48 !...
impozitelor sunt legate mil german. mintrelea de cat prin gentiletea ; la odata d. cand
PREFECTUL DE POLITIE de interese, In ma unor discutiuni ulterioare, vérsta de 48 care o poseda d. nistru vorbeate, banca sa
toate interesele materiale ale parasit banchetului. Tzoni, se ea este condam- duce sa aseaza In fata minis-
urmare aceasta mate- narea individului. teriale, pentru a mai bine a
GERMANIA si ELVETIA rie trebue procedat mare circon- Paris, 30 lunie. De altmintrelea, colegil sél el vazut mai bine cand aplaudeaza !
La Camera, d. Pichon, radical, a fa- gaseasca alte d. L. Catargiu d. sa duce
spectie. ceva de
a se de '1 feliciteaza,
UN RESPUNS in
este, de nu suntem cut, o interpelare asupra scrisorel d-lui dar imposibil...
de Woestyne, adresata dlul Jacques tot la lauda e la dansul....
circon- Meyer. D. Chevenet a raspuns 10 In adevar, d. Tzoni este nul ca D. Tzoni, ca toate rnediocraatile,
MINCINOASA spectie
are
prudenta dupa ce o tara
sistem de impozite bine
fusesera confiscate de la muma lui ;
Jacques Meyer, in cari acesta din urma In momentul acesta
tot-d'a-una a urmat pe
duce de nas d.
foarte reactionar, foarte suficient
urmare susceptibil. Omueorul nostru,
prin

zuit bine alezat. de oferte ce i s'au Marzeseu. nostru are un fel sa zice liberal, este unul din eel mai
impo- din Camera ; habar nu are de
scrisoare anunta vizita unuia din de cult superstitios pentru d. !...
zitele noastre actuale ca fost anti-republicane. crede foarte destoinic de a face ale- ideile de curentele puternice sociale.
OZITELE mod
de raposatul Mavrogheni
nerumegat,
intreruperi violente, isbucnesc atunci gent,
la dreapta.
crede la alegeri... Daca d.
Tzoni este lateral, este In mare parte
alta parte, el cauta mare ingrijire
ascunda tnediocritatea De aceea ori
de acum ma! D. de Cassaguac pe ministru. sa nu se separe de d. Marzescu. cine cauta ca sa un colt de val
pronunta contra d-lui de, cu drept ca fara d. de deasupra mediocritatel lui sa 'I
Un proverb zice : spune'mi bine de anY nu ne permitea sa fa- de Cassagnac censura cu zescu nu s'ar mai putea ; arate ce este, objectul
umbli ca cine altminterea, mi se pare ca vremelnica. de urmeaza in toate In acest caz, adica cand e
el putea aplica tia nu are absolut valoare. de Cassagnac paraseste sala surnissiunea catelus de lux. vorba de mica sa persoana, gentilul
partidelor politice in urmator : nu cer ca sa se rastoarne un telor, urmat de membre In Camera, d. Tzoni este tot de Tzoni devine o mica reptila,
sistem de impozite, actualminte dreapta. nul, el figureaza printre deputatit cari care sa chipurile sa
spune'mi sunt ideile eco- D. Leherissé, bulangist d. Cazenove, voteaza, cari discuta prin dar muste adversari, cari rade de aceasta...
nomice ca spun nu avem, cer ca sa e§im din legitimist, protesteaza in contra acestor habar de chestiele serioase Ura care si deeteapta mi-
cine caosul care ne aflarn sa .manopere dupa cum le Inti- nu stare de a lua cul natura ordinara
La s'adin aceste chestil stabilim un regim financiar demn de tuleaza ei. D. nu poate spune vorbe saracia spiritului lui !
o institutiele noastre. In sfar§it, Camera voteaza unani- fara sa nu le dupa ni se D. Tzoni este lateral autorul
un lucru secundar, 363 ordinea de zi nu poate face o demonstratie ma- brosuri.
locul principal politicel cand punandu-ma pe acest
Pichon, dand dispretului procedarile de tematica la fara ca sa nu aiba
ren : cat! sunt ideile
rile, declaniatoriei goale, lie sens ale unor adversari Repu- caetul sub ochi. A luat de vre-o
in conservator. financiare ale partidelor noastre poli- invita pe guvern a lua masuri ori. a cautat asculte
Dar sa precizarn : tice, lumea va trebui represive in aceasta privinta. simpatie ; ! de la cele PREFECTUL DE POUTIE
sa constate cu mine unul La 4 rechizitorul procurorului vorbe la cele din urma Tzonel al
De 20 de reforme, general se va comunica Curti. nu a de cat banalitati,
nu facut in politica ; cate din ele nu are nici un sistem, Campania care o duce de cat-va
intreb : Sa asigura ca sarcini grave fost ca Camera lasat sa vorbeasca fara
cheltueala de macar tainuite contra generalulul Boulanger mai da Fiasco mare timp In contra de
nervoasa nu s'a risipit pe terenul sunt ideile partidului conservator in punerea sa acuza e considerata avut hestia rescoalel militare politic Algiu este unica in
pur politic. materie de impozite Neant. ca sigura. din Iasi, in care chestie, de profesor, a Pana Inca asistat la un a-
sunt acele ale liberalilor Mister. Roma, 30 gasit mijlocul de a cele mai mari spectacol adica, ziarul, daca
sa intoarcem pagina sunt chiar acele ale absurditati !... nu dar putin ziatul inspirat
la impozite. Mi sa pare Regimentul al de bersalierl,
sa ? de asupra in In provincia Beneveut, un D. Tzoni in Camera de catre mai de aproape amid
o chestie mai nitulul pe categoril, soldat numit Borelli, a s'a deputatii pe toate partidele pentru a chipul
le deveni... simpatie. Cand discuta primului-ministru, sa
caracter palpitant interes nu alt-ceva. Cu acest impozit se ascuns dosul arbore de acolo aspru pe un functionar superior,
aceasta. a tras 42 de focuri asupra coadei co- este conciliant, abondeaza
sa poate de epuizea in convorbitorului este acesta sa urmeze de a functiona
ma treb : cari fost El a ucis pe maiorul a ranit facut sa alba o buna
cand ne aducem aminte ca un caporal, un soldat ca de nistrul sa urmeze de
framantarile, cari fost la putere renuntat mai multi gentileta sa.
facute apropos de impozite chiar
de reforma Aproape nimic.
la acest
a propune
impozit
sporirea de ze- de
-
a sosit
catre
a
autoritati.
primit de
tru
Am uitat Tzonel al nos-
are o calitate, aceea de a in-
Atacurile
atins
contra colonelului Algiu

fionalul publica o
: in No. urma
litere subli-
- Aproape 500 lucratori cari se giner. In Camera numal
actuale sunt acele aditionale, pot sa spun ocupan ingineri, de de cate ori e o ches- niate, prin care declara prefectul
cu carbunelui de pa-
stabilite la inceputul orga- ca un partid din cele de guver- In portul Genovei, pus tie privitoare la asemenea materie, a devenit un
nizatiel noastre ca stat modern, pe nu un program, o tinta greva. nel tapet. dar pe d. pentru public ; apol, face apel la
primit una din insemnate bombardat specialist prin
acea baza ele in cele 30 lunie. aceasta o distinctie oare-care ! In ade- sa avizeze.
neinsemnate, fara sa se atinga cine-va care intereseaza tara. Intre d Pleaoianu, Stanescu de situatie este intolerabila
de a vi-
de principiele fundamentale. De sigur ca nu guvernul actual, zitat din Seranig. Raspunzand la Obor, Marcus lonescu etc. trebue sa : gazetele
Sa un impozit, de exemplu nu conservatoril sa vor abate de la cursului lucrator, Suveranul a ; deosebirea este ca cei-l'alti nu in- sa opreasca aci campania in contra
Acest impozit regula urmata acum. suntem lueratori, apartinem a- gineri, pe el este !... colonelului de la politie, colonelul
acela asupra trebue sa ne calitate simpatia
celeaai
a fost de guvernul d-lui
1873, daca nu ma
G. Panu. conform devizel belgiane ;» In unire sta care inspira, facut in un moment fie inlocuit. Alt-fel, din
de razboia nu poate
actuala
nimie bun.
L. Catargiu puterea." dat nostru Tzoni ca sa
; el a fost ca treptele ministerului. De Pe de o va suferi serviciul
mod cu Cair, 30 lunie. s'a vorbit de cate-va ori seriozitate vreme colonelul
un simplu expedient SERVICIUL TELEGRAFIC de a numit ministru. Mai cand e Algiu va fi atacat cu atata
De ati Guvernul egiptean a primit azi
totul sul definitiv al cabinetului francez care vorba de a caut un inginer la ministe- de catre
16 de cea mai mare refuza a adera la conversuine. lucrarilor publice Inca un inginer care trece drept ziarul
parte, majoritate din moldovean, imediat favorit al primulul-ministru, actele
protestat, 30 lunie Londra, 30 tunic. la De alta parte, de ce, fie insubordonanta se vor
Vorbind de discursul Kalnoky de la baia care, Tzoni nu ministru ? Nu e baiat earl vad in atacurile
aratat baza lui nedreapta. Mai zice ca ces-
Societatea de
locul lui s'a propus im- »Journal de (Africa) a primit o telegrama care gentil ?... Catargist un semn ca pretectul
mult, tiunea la care statele bal- ca Portugezii distrug calea De cand s'a facut in jurul numelui se
pozit, acela asupra care dreptul de a aspira e un nu vor mai pastra atitudinea
canice rata resteaza functionari. Directo- lui ca poate sa intro in minis-
sfarsit presti-
pe langa ca este echitabil dar apol ren pe care Rusia s'a pus tot-d'a-una, rul societatil a invocat protectiunea Fo- ter, omul nostru schimbat. Nu mai datorita
s'a demonstrat ca va putin tot fara sa se gandeasca a interveni in afa- reign-Oficului. este Tzonel, a devenit dumnu Tzoni. va merge tot sea-
cerile interne ale este aproape
de productiv. Impuzitul asupra ziar releveaza eu satisfactie ca
Nu
barbat.
e
adevar, d. Tzonel a facut ce
decalitrului are o calitate indispen- a lichida tre- Pe de alta parte, faptul toate
guvernul a facut de lungit talia duoi cen- d. Algiu Inca
: este de o mare elasticitate ; cutul pe care da a largit pieptul jumatate, atacurile
el poate mari
prin urcarea
scade dupa silintele a
face e
situatiullea
caile normale Portrete parlamentare a luat acea alura grava,
acea distanta mare care caracterizeaza
la interpretat
d. Catargiu nu poate destitui
o tulbu- tradiaionale. de increderea pe pitici cand voesc sa mearga ea on- acesta are proptele
centime, fara ce agitatie TZONI
fectul
natiunel, ea respinge mena mai puternice, ca este impus
rare perceperea lui. tamatoare, caci ca ar putea sa a- D. Tzoni cand Camera acum
D. Tzoni este tipul deputatului banal, de ca suveranul colo-
El bine, acest im- tinga interesele superioare ale burghez, fara talent relief, care are figura radioasa, intinde mare sa-
Guvernul regentel a declarat el are o singura calitate : aceea de a se le Algiu pentru a politie in con-
zit este simplu, este drept, este comitele Kalnoky o
tisfactie cate
este spionat
timp satisfa- face simpatic. Dupa cum nu o vorba, uitandu-se lung tra p.imulul-ministru,
lastic e insufletit de ostile pe langa un care de la banca ministeriala... urmarit toate sale. Ast-
cere contribuabilor, de aceia de eu seama fata de Austria, departe te vede gudura, Un deputat este orbit aceasta trans-
respins de dar daca gaseate traditiunile sale fie-care de jos
el a fost combatut netezi pe cap, deputatii nu pot formare, de acea zi zice cam :
tiunile guvernului, din momentul ce pri-
toate Camerile de toate ministe- tionale acea a legaturilor intime d. Tzoni in Camera fara ca - Dar ce are micul nostru de
incoace. sia, e liber de a se intoarce la ea. sa netezeasca pe barba, bata cauta sa aer ?1 mul-ministru nu este stare sa aiba
rele, de el nu se contrazice de brat. Aceasta ca- -Nu intelegi, i sa raspunde, acest aer macar un prefect de politic al
F'acând aceasta, de
unul marturisesc, dorinta sa de independenta, de a se face simpatic, d. Tzoni o are de aspira sa fie ministru"... Daca am presupone primul-rninistru
ca acest impozit asupra decalitrulul sigur nu Rusia va acea care ar cultivtaza cea mare -In al dreptate, replica deputa-
la urma de ce nu ar tine la colonelul Algiu fapt neadmi-
fie progresiv, dar de o cam sa o jigneasca. Dupa cum femeile se ingrijesc de toa- tul, ?
- ar reesi o alta paguba pentru
releveaza spe- Leta d. Tzoni se ocupa de a Tzoni este un gentil"...
fie simplu pro- Foaia din Kalnoky guvernarnentali o alta deconsiderare
pasagiul in care simpatie. simteate ca acesta este pe ce puternice fie-
sa scape contribuabilil relatium singqrul merit, el vede care admite pe d. Tzoni ministi u pentru ca chiar
nedrept al constata puterile, mal eu seama D. Tzoni este unul din mal aprigi
de impozitul amicale eu toate pentru aceasta de aceea el e mal de aproape al Ca-
eel mai fericit cand aude pe clacheori din Cand d. L. Ca- targiu o trecere
Rusia. simpatie este d. Lahovari, Tzonel langa d-sa,
de el este la or- Viena, 30 lunie. cine-va :
primul-minisfru nu le da
Am sa scoala in banca sa In o
nu e Se anunta din Noua portanta, ca
dinea Alta lauda nu 'i se face in Camera; cioare ; cu gura jumatate glasul nu e ascultat,
legislatia noastra la banchetul ofiterilor de bucurie, ridi-
trodus
ori regimentulul de la care a este convenit de
In limp, de

www.dacoromanica.ro
 LUPTA
de una tot de a Laho-
toate presupunerile acestea, una cea miacare a toate pen- de vari, de la Bosse!
n'a existat
trebue s fie cea adevarata, nu pu- favorabila defavorabila oa- tru a se putea vota drumul ; ear inginerit, la La Paris era vacant un post de
admite ipoteza circulatie, fenomene politice sociale reforma constatat existenta acelul ataaat clasa I.
cum inlocuirea ar fi ho- de la aceasta este a drum din timnurile cele mal ln ca acest post fie a-
trt aateapta lucrurile prea departe, este
la o veritabila
este cel scurt mai bun drum
ce pune in comunicatie satele Siretului vansat d-nu
care are sta-
pentru a fi supune pe oraaul etc. Apol, care mar- giul cerut de lege. D-nu Lahovari
Ceea ce pare probabil ieste d.
Lascar Catargiu nu poate pentru moment Ast-fel, Germania este incapabild
UN RSPUNS turi aratat neadevarul, :0
Calimach ?
al avanseazd pe d-nu
prin urmare, daca care avea
Leon Ghica,
de ser-
pe prefectul la ea de a opri miscarea socialista cumparare de a existat, al cul ministerul de
Publicitud un articol Calimach suntem
cumparati ca vicit ca ataaat
piedicele chiar consi ar voi ca Elvetia
nu tolereze a publica acest rspuns al Glierghel,
nu de externe.
liul de care se teme pe teritoriul un democrat, tnchisa noastre aceasta
d-nu Calimach a spus un neadevar Ast-fel se oare
Capitalel pe d-lui Catargiu. un socialist german ! Organul :
revoltator a afirmat, prin publicitate, tul munca de ace carT con-
In special d. Vernescu ar admite o oficios german simte atât de bine am un drum, van, tra colectiviatilor ?
d-sale, pe
alungare a Algiu de la poli- imposibilitatea de a o ast- Stimabilul dv. ziar, numarul de prin fânetile
acest drum a fost redeschis de Si d-nu Lahovari, ca
tie, dar nu ca prefectura fel de monstruoasd teorie, el nu la 2 a. c. a va tot un
o guvernul trecut in Februarie a. c., pe
capa pe alla de pe a d-sale. de a vorbi de coniventa Theodor Calitnach deputat, relativa la ancheta de inginert, consta-
D-sa nu primeate ca, la caz de ale- autoritatilor elvetiane cu ce am adresat M. S. Regelut, de- tat dar, depus
gent, influenta agentilor sa fie socialistY pe teritoriul con- peae ce a fost publicata in ziarul Natiu la redactia Citim :

contra-balansata de catre influenta agen- federatiunii. nea", care ma Majestatel locuitorilor pe a firma Morenu
Sale chestiunea drum mea Prilipca, legaliz N. Levy din strada GabrovenT.
tilor politieneat ca Pache acuza face pe contra mea,
aiba a lupta batauaii prefectulut
a tetul permanent de Dorohoia, Pe cAt e vorba aci de un
lumea a surâ 'e. de Theodor Calimach. cuta de inginerul Mavrodin os, t
de Din nenorocire de In acea intampinare d-1 Calimach zice 1865, pe care exista
precum acord depeaa mea catre Rege contine -i niste foarte
aunt a recunoa§te a- pe cuvinte. D-sa
d. Alexandru Lahovari, care doreate Calimach vorbeate de .
ceastä afacere este un pretext, abil multe calomnii. Nu am sale a mea. Nu daca es falimentul e declarat,
tie eaec primul-minislru care nu ales, pentru ca Germania faca a raspuns Calimach, guvernul a aduce
am
a recurge la tot felul
destituire prefectulut de politie. neutralitatea a El- o ancheta de inginerl turisi nu aceasta ntru putea
Precum se vede ie culme. aateptat rezultatul Ancheta a sosit la scop de a le spre a taia
4 a. a ascultat 300 martori altor ast- fel
* la primaria de unde ceasta publicul fie nevoit a cumpara tiune a par-
paaind la fata loculul a ridicat planul lemne de la
SPANIA a localitatet. Ancheta s'a
DIN AFARA cortezilor
drumurilor
nisterul de interne a ordonat prefectural
D-nu Calimach a zis, In
in favoarea mea. Mi- sa, ca nu pretinde a fi crezut pe
de aceea este gata a procura
pentru pe
de sa mentie drumul deschis. de transport ori-carul redactor jurnal.
Elvetia Primele desbatert a Sunt fericit domnule Redactor isbu- Vom reveni
dat rezul- Vazând aceasta, v'am depeaat, d-le
a cortezilor spaniol tind face un interes personal (pe redactor, d-v. X
pune toate tate aspi- câta vreme acel drum serveate mie) am ca pe un reporter a proprietari
pentru a satisfactie ratiunilor opozitiune. Se astepta la facut timp un mare bine sa- asista la cercetarile anchetel, am adao-
nilor de Germania, Rusia reeditare a scenelor violente telor la Siret, de unde peste 200 gat daca d. Calimach nu ar da Scaunele dus la
Austria contra poli- sgomotoase obligat pe d. expunandu-se urgiel primarilor, transporturile, le plati imediat Pache cerut faca
sale. Consiliul national a votat Sagasta a comisiunel apere drepturile la sosirea reporterulut. Regret nu nal, pentru scurgerea
de brusc se-. ale Este foarte d-le v'ati
unanimitate proectul de lege al siunea precedenta. Redactor, o lupta contra trimis d-v. Natiunea, cea care de
consiliuluT federal prin care se res- tot ce a scris d. Cali- n'are
acum nu s'a intâmplat ni- nic, care dispune de toate mijloacele in- mach este de o neexactitate patenta.
tabile§te postul de procuror gene- Minoritatea era a totul spre a induce lumea Primiti rog d-le redactor asigura- Pache le-a
al confederatiunii, care fusese a- pedica in eroare. nu mira ca mi- face pe strada Scaunele canal de
lucrare serioasá rea osebitel
nisterul dea contra-ordin, Eduard oare-ce
principalit partiduluT con- vreme, de sunt la minister mat multe
Votarea este un act servator, de Romero sute de totu-e1 ministerul tra- Solid al
care sincera a au- Robledo Lopez Dominguez afacere ca a
ttaritätilor
tantilor de a
a reprezen- din mea personala.
mat pue vre-o
ca d. Calimach r,s INFORMATIUNI
Aflam ca prefectul de-
drumul ; - inlocuirea
cu puterile vecine de majoritatea a provoca spector Grant.
exaspera aceasta este o alta chestiune. Sistemul al
a se conforma in totul obligatiuni- zgomotoase interminabile discu- priveate faptul de d-1 potismuluT in contra pro- Stirea o sub de
datorielor neu- Calimach, ca fi venit oare-ce nu ne vine a crede d.
testat conservatorit atâta timp, e
trilor. Dar aceasta nu e suficient
de
sa croesc un drum prin
floare acuma de cât tot- colonel ar voi sä
pentru Germania. Ast-fel Norddeut- d-sale, fac pod, la opunerea
partidul guvernamental n'a padurarilor am tras lucru pen- d'a-una. din poli-
un articol a- o socoteala de aceste pro-
n ut tru care am fost dat judecata de pro- Iatä de ce e vorba :
supra conflictuluT Germano-elvetian opunând atacurilor curor, este tot ce poate neesact, Nu e o de când d. Al. La- lumea d. inspector
in care examineazd teoretic chesti- o conspiratiune de pentru-ce dus, la 8 Mal, sa hovari, ministru de externe, a primit Grant a dat probe de
unea a datorielor ce d. Azcarate
croesc un drum pe moaia d-lui Calimach, activitate pricepere.
din sa fac In acea zi pod, când drumul ca atasat supra-numerar minis-
decurg pentru Statul neutru din oratorul autorizat al grupuluT ter pe d-nu fiul d-luT In contra sa s'a o
tuatiunea sa privilegiata. a font deschis de guvernul trecut la Fe-
publican, foarte pe scurt, bruarie a. mentinut T. ministru plenipoten- de intrigT, care a ajuns
Norddeutsche ajunge a zice aproape zilele acestea la maximum
de cât de a da la intreruperile acuma, ear podul 17 Apri- tiar la Viena.
violente ale opozitiu- lie. La 9 Mal, d-1 Calimach pre- din superiort
Acest ziar crede constante ca s'a comis faptul ce d-sa
Zilele acestea tot d-nu Lahovari,
ale planurT obstructio- la pa- a trimis pe nu ca ata- la sunt foarte
neutralitatea este un privile- atribue acea zi,
pe d. Grant, din
fost dejucate. dure, nu eu dar nurnal la Viena.
simplu, Sta- d-sa a fost care a des-
fost proclamate ne- atitudint a guver- copilul un pe capra Cheltuelile de voiaj 'i le a
tele s'a votat deja legea trasurel, acea zi zic am atacat din fondul diplomatic. pe autorul din
utre conditie nu namentalilor, nu de paduraria d-lut Calimach, cum a-
pra alcoolurilor, legea asupra MaT mult, ministru de externe Ne ca un functionar
interes, dar intere- d-sa, de peste 30 toc-
europene i al acea care anume de d-sa, ascunzându-se ce a trimes la Viena destoinic ca d. Grant fie avan-
sul chiar al contingentul trupelor de uscat, dân- asteptat toata ziva tre- cere ca sa fie sat iar nu !
general. Acceptând prezentat tuturor legatiunelor vede epoca e tot a
zitia de neutru, un Stat acela timp o viguroasa cerea mea la padure, pentru ca co-
ulsiune lucrarilor comisiunel bu- mita odiosul fapt, procurorul daca a membru al cor- intrigantilor !
realitate la o parte din suveranita- Spania. venit la fata a fost adus de mine diplomatic.
tea sa, de a a- getare pentru Cuba precum procurorul general s'a trimis
de a face pe so- Cu toate acestea, Martos nu dupa reclamatiile oame- Ar putea oare ne Cu de mâine
liante excelenta sa, d. Lahovari cu ce drept o de
coteala sa. Ca compensatie de a face eaueze Caliinach sunt artiste din
tot d'a-una Sta- se amâne in definitiv luarea ear nu cum pretinde Calimach.in puterea ia aseme- care fac parte Nottara, Ode-
s'a Calimach am nea dispozitiunt.
telor-minore o oare-care latitudine cercetare proectulut de lege pen- seanu, Mateescu Julian,
cu câte 5 franci, dar peste 200 Favoritizmul ciocoilor e re- jenaru, Rasianu, Catopolu etc., va
in ceea ce priveate organizatia sufragiul universal. D. Sagasta martori : proprietart,
interioard. A pretinde dar neu-. e a prelungi marturisit, la primarie, chiar de acel al da o serie de reprezentatiT de ope-
datoria de a nu permite la cortezilor chiar la cornisiunea ca exista existat drumul ! retä in Stavri.

alta a de la dansa o in- ea nu atingea echilibrul per- devini, deodata intorcând coltul cSunt perdut, o data ea nu 'm va
finita cantitate de detaile asupra fect al budgetulut de economil Murillo, pe René plantat pardona indiscretia Suzana se
41
caselor pe demna artist le onora asupra ce nu se vad, precum masa. care pândea trecerea prada vibra-
de serviciele sale. Dar d-na Leroux nu Ea solitudine, ei ? se El o saluta ea se
PAUL BOURGET mal ispravea laudele despre aceasta ment de melancolic, o rosind, ea trebui asemenea roaeasca prudentele, ea intrevedea trecând
aarmanta, d-na Moraines, de sim- percepere de neputinta sa, in ea lasa ungheriu sale, atât fu de vie pe deasupra fricelor de dimineata, un
atat de buna. una care scape, sculandu-se, un descu- emotia de a- plan de intriga, unul din le
rajat ce ea nu '1 pronunta de : Ce ceasta mai ales de aceasta ideie : El tare simple cum spiritul
In acea zi una din flateriele mi 'i bun ?" ma cazu, ea, list femeilor le face sa descopere, Era
manicuret nu putu sa smulga un cuvant Da, ce era bun ? Viata sa o in creatura de calcul de artificit, una vorba de a
de la frumoasa sa .:lienta. Dorinta de Nu Suzana nu putea din acele care tare
MINCINOASA
ilan
care tanara femee
ea in care
aiba pe René la ea a casa,
dar chiar
o voia,
in aceasta dupa amiaza, cu
devin amorezate esconteaza de mai
nenuinaratele
Lucrul
ce cunoatea tare bine natura el.
mal iscusit era de a se
ale sen conduce tocmai contrar cu ccea ce acest
tea
nea obstacolelor materiale sa ridica sentimentul ce a timentului ce ele ale trebuia prevada. A brusca lueru-
PARTEA A TREIA neevitabila. Pentru a sa face lea nu avea ea o cu ce ele inspira. In asemenea minut,
clara, rile ; a aduce in doua vizite pe
cine-va trebue timp unde Desforges ? gândire e se totul ce niel o declaratie, raspunda
sa se nu sa ducea Ce bun" repeta ea timp nu 'I cea-lalta ea, devina metresa
de lume, dus ar fi fost
daca ce se consecinta, ar asni ele s'ar da in fapt, acolo, a fi avut el timpul curteze, -
l'ar
Alte fi disputat.
i de botine, miel care se scot ceia ce nu le va impedica de a in- Desforges nu
idee o urmari de o a-
in acest apartament din ea repede ; de corset, brasiera credinta pe care a vorbit ast- fel ventura asemenea, el care o
neata care fu de verificarile soco-
manicureí sale, d-na ar de bine sa ispraveasca de a care se pe d'inainte, rochia din zi la ceia ce este intim masurata, de combinata,
telelor de vizita de scos,
de
totul se grava in aceasta cu totul palaria inchisa, an hezitat, a Dar daca René va dispretui-o s'a
Leroux, o persoana de in- buzunarul un voal dublu.
devotie, cu un aer beat supravegherea Desforges sa le cucereasca pu in, abandonat repede ? Ea
confundata un
picioa- terzicea aceasta ! Pentru prima data de Ea comandase la moment moment. Ele dreptate, caci capul eel frumos, când formula a-
discret, care prizoniera, avu cupeaoa companiet
rele cele mat atistocratice din Paris. De ant ea se neghioaba vanitate a ga- ceastä Aceasta era o afacere
contra aceluia ce cu luna, pentru amia- contul in
ordinar Suzana, care considera cu drep- un moment de za seara.
con- de tact, era de desfaaurat o de
datora totul. chete, destul bun femee,
tate pe inferiorl ca pe un izvor sin- ea se sui in cupeu era pe acest teren, era ea sigura
vestilor Ea dejuna aceste idol, de pentru a intelege divina dulceata a de
pal a tuturor atafetelor dejuna de tare mode- sfaramata sub impresiunea
vorbea mult cu d-na Leroux, pe gura sale spontanea, natural, neresistibil. (Va urma)
ajutorul generos a ea ar din Ce In limp ce poetul se
o parte pentru a o menaja, pe de rat. Chiar :

www.dacoromanica.ro
 Credem nu-va ca poate avea speranta pentru nu s'aa descope- pentru imobile, fabrica lip-
Ministerul de interne
de la aceste reprezentatia pro- casurl puterilor, pen prin Monitorul rit sitä de imobile.
mit a din cele bine reuaite. tru restaurarea de oficial : 2. Scutire de taxele vamale pen-
toata Europa
sä (Semne foarte vii ,Ministerul de interne primeste fie- S'a numit membru al ordinuluT tru pe termen de
de aprobare pe toate de 9
censetor. Sa nu d. Rossi obtinerea unor care zi multime de petitiuni, care ar Coroana RomânieT",
bune conditiuni, de impacinire. Aceasta trebui mai tot-d'a-una fie adresate d'a oficer, d. Earnancli (Gheorghe D.), 3. de plata taxelor va-
din urma ar produce dreptul autoritatilor adminis- proprietar, fost prefect. male pärtY
de a mili- un efect trative din judete din comune. Se mai pe ter-
administrative nu tre. plause). noas-
primesc multe petitiuni nu de X de maainT necesare
prea roade bune. 29 - Populatia fel privitoare la atributiunile de- Manclatul actualuluT rector al men de 15
Aaa, ni spune prefectul partament, cum numeroase de UniversitäteT expirând, profesoriT
ortodoxa a celebrat chipul
functiuni ce nu se pot Indestula de
a chemat cabinetul calm mai demn, aniversa- niversitarT s'aU erY pentru luT Anestin s'a amânat
baza recomandatiilor formal venite
pe de politie Grant rea de la Kossovo. din d-lor prefecti a celor-alte ca, conform art. 292 din legea in- pe MiercurT.
Cretu le-a spus leturghie la care asistat autoritati respective. structiuneT, proceadä la alegerea Studentul sä
numero s'a la Catedrala.
Seara, a Pentru a nu se perde dar timpul
o serbare populara cercetarea a inaT dintre care ministru
la rostit aceasta unor petitiunt a unor soli- alege pe noul Rector. Ar face bine politie
*Liam inspectori numese oratorul a facut reiasa re- nu stint de competinta mi- d. Al. actual birjariT d'a da, noaptea ales,
nisterulut de interne, pubblicul este d. V. A. Ure-
destitue prin decret regal, libertatea protectiunea de ca se va da urmare rector, 28 de mâinile
propunerea ministruluy de interne. care se bucura sèrheasca ce atributiunile a- chia 9 voturT dr. Râmniceanu (!!!) maY ales ale femeilor. nu-
vede schimbat din partea guvernulut actual. departament ; iar reclamatiunile 9 astä noapte o
29 - Sir Paget, sosind maY departe de
purile. fie pururea mai Cele alte s'ad birje condusä de o femee erea sä
de la Viena, a avut o lunga intrevedere autoritatilor locale din judete
cu marchizul de Salisbury. comune ministerului tre profesort calce lumea pe pod.
Afacerea Zugrävescu La Camera Lorzilor. marchizul de de interne, atunci s'ar E milt ca sigur tot d. X
s'a aplamat. lisbury a declarat ca e indiscutabil nu fost deslegate formitate va fi numit
Poarta a luat privinta Armeniel an- ar fi putut atrage
ex-prefectului Albu
D. Catargiu n'a aprobat ra- gajamente Englitera alte X
portul de suspendare. nemultumirile jeluitoare. 17 s'a judecat
dar guvernul englez nu poate accepte Citim Buzdului:
Armonia, ce e drept, e mare in- respunderea Poarta va angaja- X ConservatoriT se pregdtesc de a-
sectia a
prefect din
din
Neamtu N.
procesul
Albu
tre primul ministru prefectul de mentel e sale. Eminescu
De la 2877 englezeasca legere. a politaiulut Mauoliu, pentru arestare
!
Turcia nu e mare de a celor-l- pe la orele 51/2 s'a va fi abuz de putere asupra
cut inmormântarea regretatuluT poet pentru alegerea deputatuluT austriac, un alegator influent dinsupus
d-lui Budinschi din oraaul Neamtu,
acel
Primul preaedinte al Marchizul de Salisbury, recunoaate colegiuluT I fixatä la 3 August, oras.
Ilfov a procedat prin la e de datoria Engliterel, de a
La serviciul divin, care s'a la o comisie Curtea era
la fixarea pretutindent soarta crestini- biserica St. Gheorghe, a asistat se
inte de de- preaedinte, Tassu,
ast-fel d.
Theodoreanu
a celor-l'alti El crede lume procurcr.
De la raporturile asupra evenimentelor din regimuluT, care sä toate Statescu, d.
fi
pe M. KoOlniceanu, L. Ca- ingerintele presiunile posibile ca Apararea era reprezentata de V-
menia sunt exagerate. Poarta fap-
targiu, . Rosetti, T. Maiorescu, G. Ermil Zaharia din Piatra,
de Tust tele, dar nu poate anarhia isbuteascd candidatul guverna- Gheorghian
partea civila de Penescu de
' de domneate in Armenia. Se poate blama
Lahovary, membru la Curtea de mental.
contura N. Mandrea de la Casatie, ilustrul lateral Tocilescu.
Mene- nu teaza mijloace D-nu prefect alegerea S'a ridicat din partea
a lecui dar se St. Mihäilescu, secretarul general al persoanelor compue comisia dentul ca partea a
considere Turcia este ministeruluT instructiune, colo- interimara, care
pentru nu depune cautiunea judicatum solvi.
in modul Marchizul de Salisbury a promis va nelul alte persoane de dis- Apararea s'a intemeiat in
d. Os- prezinta documente vor demonstra persoane destul de capabile care rere pe urmatoarele motive : cautiu-
existenta anarhiel dar nu complicitatea tinctiune. ce va lua
la Corpul didactic secundar secondeze nea e in materie pentru a
Procopescu, de la guvernului
Vair, 29 - Un prim mar era reprezentat mare numär. pentru isbânda candidatuluT d-sale. garanta pe de daunele eventuale,
ust la d. Mimi ear al la actiunea nu ar fi fundata contra
egiptiene UniversitarY partea din un delict pu-
August d. Cristu. di-Halfa. Un detaaament de artilerie aproape D. prefect al BuzäuluT Dresto-
se Bucu- exercita actia de
vor sieja ast-fel : lin escadron de cavalerie 'I vor urma reanu este pericol separat instantelor civile,
De la
de la I I-3 I d
d. Vericeanu,
Lahovary, de
viitoare.
Hissingen, 29
a sosit
-
amia-zi.
Catafalcul era acoperit de co- ma Intreprinderilor
roane de o frumusetä depuse Se d.
politice.
sustine
neaparat ar trebui
nea, regula ar
lezatul
i se
trebui
se
se ofere
constitue parte
5 August d. Florescu de cazul
la Ea a fost primita de ducele de Edin- de : Presa de Academie, de candidatura de deputat la instanta penala ; ca legea nu
la 16-31 August d. Naumescu. burg de autoritati. Constitut,ionaluluf, de amici, I din Buzd a
luT Filipescu-Po- face esceptie de afacerile
Oraaul era impodobit. de redactiunea de Stu- madin, d. Lahovary pe a d-luT merciale ar o nedreptate na-
Multimea gardul a aclamat Cerchez, ginerele d-luT Iacovache. tionalii nu contra
la Stavri se o re- pe suverana. denp etc.
strain de atunci se ave-
prezentatie in beneficiul simpati- terminarea serviciuluT di- D. Drestoreanu inspirat se
Viena, 27 Tunic. - Gazeta rea i nu in cazul se
talentatuluT artist A- publica decretul care con- sicriul a fost pus un car zice de un tânär consilier care onoarea lui.
nestin . fera baronului Pasetti-Friedenburg, nebru din cele simple, cor- a declarat candi- D. Penescu, avocatul civile, a
Indemndm publicul la de la ministerul afacerilor tegiul a plecat spre Universitate. daturile strine de localitate nu sunt sustinut e controversata, in-
demnitatea de consilier privat. posibile a recomandat pe d. C. jurisprudenta de punere
Stavri, ca incuragieze a- - Rapoartele oficiale asupra stärel L. Carul funebru era urmat de
Catargiu, Maiorescu, Rosetti, autorizatia sus- sub acuzare a de Apel ches-
jute pe meritosul artist proscris de la lui tie analoaga.
TeatruluT, pentru in- presupunerile generale asupra recol- Lahovari precum de o multime candidatura. Procurorul a conchis pentru respinge-
meseria e un talent Starea cerealelor este buna Cererea d-luT prefect nu are rea incidentului, pe motive trase din art.
contestat. Wile alpine, excelenta nordul Ti- In fata universitateY d-nu D. La- a fi acordatä, ba a dat 11 din codul civil, streinii s'ar bu-
rolulul in Voralberg, de o pro- o idee rea despre capacitatea d-sale, cura de drepturi ca
parte excelenta de alta, In o voce foarte
un numele preseT. ast-fel inlocuirea d-sale pare afara de cazurile unde s'ar alt-
Zilele aceste se vor numi ca ata- aproape
Boemia
de muntil
general slaba
din
foarte me- D-sa perderea ireparabild
fel. Ca art. 60 din procedura penala
spune lezat poate
supra-numerarT la ministerul de diocra In Galitia. prematura ce tara prin moar- Se afirmä in locul d-luT Dresto- constitui parte in fine, ar fi
externe. maY multY tinerT din Starea podgoriilor e mai tea luT Eminescu. reanu va fi numit prefect d. Fili- o nedreptate a cautiune partei
mea Boemia, in Moravia Austria de jos pescu. materie penala,
In Tirol In Istria. Ea e
D-nu Calmuski, student litere, civile
In curand ministerul de ex- de rosteste camarazilor in contractele civile poate
Dalmatia. la darea
- .........
terne nu vom
Don- de
avea de cât :
etc.
cuvinte de adio luT Eminescu.
cortegiul s'a indreptat
spre cimitirul Bellu.
Societatea pentru
din IaaT, ne
anunta cá serbdrile ce trebuia
a
epta

poate
ar fi a sa
materie penala
va victima
face
lezat nu
delict

pe limba pschuti. Acolo, când sicriul a fost depus dea Copou, zilele de urmarirea instructiunilor penale.
mormânt, d-nu dr. Neagoe, 17 curent, fost amânate Curtea a facut diverginta asupra a-
cestei cestiuni a it procesul.
in a zis ultimele pentru VinerT, Sâmbätä
D. Anton P. Bottea obtinut titlul ULTIME INFORMATIUN1 de adio. 23, 24 25 Iunie curent.
Relativ la aceasta,
de licentiat drept. Teza sa tra- societatea ne nem spiritele maT inaintate, sunt
despre Copii Trebue spunem o
pentru pärerea a nu cere
D. ministru de externe a fixat nu s'a la o inmormântare, o a aduce sale d-luT inginer
Felicitdm pe noul licentiat. zile pe Martea tiunea materie civilä,
asistentä de Triscot, pentru amabilitatea care rolul cu totul
Joia, de la orele 4-6 p. m,, pen- cultä acea de seara. pus la dispozitie locornobila
tru primirea audientä la ministe- ce 'T era pentru ilumina- privat ce are partea
proces corectional, de a nu
TELEGRAME rul de
vor avea
interne a persoanelor
sä vorbeascd.
Numirea generalulur Al. Rado- rea grädineT
ca comandant al corpuluT al precum d-lui OstapovicT care a
de despdgubirile civile,
D. secretar general este actiune penalä
Roma, 29 Iunie.- de- zice 2-lea de este avut buna-vointä de a'T pune la procuroruluT ; ceT autorY
a asculta in toate zilele dispozitie de aaeza prin toate
Kalnoky, din ce
orele 9 2 a. m., pe toate X admirabilele sale tele- in sensul a se cere
mai precise semnificative, sunt satis- ce vor sosi toate cautiunea judicatum solvi ma-
facetoare, mai pentru sunt favo- persoanele vor voi sä consi- foane. De asemenea multumeate d-luT
tele alegerilor delegatilor
general, nice pri- penalä.
rabile
inspirate de liul general, ministrul conform drep- tapiter Nusim, care s'a oferit in ce va zice Curtea.
pentru sunt vitoare la atributiunile rninisteruluT tuluT legea, va alege pe modul maT generoF, de de-
opiniunea publica italiana de interne.
mult de alta, sa le apre- carT vor forma consiliul cora gratis toate pavilioanele. Nici norocul nu vine el insu0 ci
cieze. neral instructinne. cum o spuneam intr'unul trebue ne ducem spre
adaoga foaia Consiliul Comunal al din numerile serbdrile aces- bine, ne a !

am avut tot-d'a-una ca ideal politic res- de la 15 corent, MartY, 20 lunie, se vor tea promit a intrece tot ceea ce 600,000 5 franci in mai avan
orientale, libera contrac- prezent, nu toate loteriile: Marea loterie
pectul
amicitia pentru ca a autorizat pe Primar truni, localul Clementa, s'a (A se vedea printre anunturl.)
desvoltare pen- societatea de basalt din didactic primar IaaT, dar chiar
poata constitui o forta teze
tru a ambitiunile puterilor color de pavarea spre a alege 3 membriT directiunea drumurilor
marl. relor basalt pentru consiliul general de instructiune, fier a luat dispozitiunea, ca aceas- Baile minerale Nastasache
neap formal ca ar fi o in- de oare-ce la prima alegere u- ocaziune, acorde bilete de du-.
Rusiel.
cordare in ce cu- nul din n'a nu- cere intoarcere la IaaT, Renumite pentru eficacitate apelor
Ea declara pentru Am dat lista nerale ce poseda, sunt deschise de la 6
uzurile ca d. Mar- explicatie mrul legal de dere de la
S'a facut Po-
cchetti ar fi fost obligat prin surprindere apartin biurouluT seda camere comode ; restaurant, o buna
sa prezinte dol a decorat pe Ni se Constanta S'a acordat de cafea o gradina arbori de
primit cu raceala. Prezintarile nu se biurouluT. Until singur face nerT noapte s'atí spart de cicoare a d-lor Weinreb Fehr soimbare. Preturile cele scazte. Per-
de altmintrelea tot per-
fac balurile care nu apartine biuro- Vertheirner, tea fra- din IaaT, strada Päcurar No. planele angajaza camere, sunt ru-
sonalul ambasadel a fost de mult tie, d.
tilor Russo, din carT furat ba- urmatoarele avantagiT, prevazute gate a'si transporta de culcare.
prezentat Tarulul. Pentru
industrier adresa direct administratorulut, la a sa
informatii, angaj tmente,
- Respunzand la Senat, d-lui Rossi Este intrebarea : ce calitate e niT ce se legea pentru
care daca n'ar fi decorat d. Toni, singur din toatá Din una din case furat : nationale, de la 15 Ocna.
de a se cu congreganiatit
Care sunt serviciile ? Ce lire napoleonT, iar din nie 1889 :
in Orient, d. Crispi Scutire de plata impozitelor
speciale a proas- a doua 146o lire, So napoleonT,
a relevat purtarea anti-nationala a con- numaY unul : Este oo woo fr. bancnote directe care stat,
greganistilor. ? Natural pe termen de 15 numaT
d. Crispi a fr. argint, precum Avocat
Cu aceasta ocazie, ca crede ca e lateral si guvernamental. pentru materiile fabricate, nu
rat ca vaticanul face multe diamante. S'a mutat strada Teilor No.
putinta restabilirea temporale

www.dacoromanica.ro
4
A!!. CASA DZ
CURSUL BUCURESCI
CASA DZ SCHIMB
N. D.
a, S.

La Bursa Romána"
RUSSU & Care
La
de tivi
Intrebare prea importanta pentru
tea hiiRa ? de 19 Iunie 1889

No. 2, fata Dacia, de s'a rspuns deja modu cel GONTRAFACIRE A

I

vinde neindoios.
Nu e o de . 97
schimb baza unor analize
primu rang
Cursul pe 19 omparative a diverselor de bune, ce . .
1889 de 101
mt comert, ca hartiile de
Camp. Vinde
. . ,Les dernieres Cartouches" . . 98
1F194. 105
98
98 I
de 8tat C. Rur.) .
. . .
.
1.0
. Fabrica Pens. (501)
. .
250 - 260-
In FRATii
. 20 25-
L) 50-
l este de cea usoara escelenta. - PARIS Crueea -
Dupa ce stabilit deja, de Dr , 40- 45-
.
95 Pohl, profesor la ademia tehnica din Viena, 9% pr.
-- 78-
.
director al fr.
65-
la universitatea prime .
o analiza comparata thcuta 1887 de Dr profesor de .
Act. Nat. R. (5001.) mana, dupa vedere not igienice, a le rezultatu stralucit, ca de . I
(250 L). .
28-74 mai 28-77 Nat. a
constatat a I.)
streine, cele-l'alte rezultat minunat
;
(200
(200 1.) . boratoriele chimice din Paris, , Charkow, Odesa, Varsovia, Kiew (250 .
fr. L) 253 interesu fumator, la sanatatea sa, sa se fereasca a se servi de ori-ce 013
aleaga pe care a font toate autoritatile chimicale, de cea Veri- Napoleon .

a a la desemnu tiparit aci firma Braunstein 211- 213--

(20 L) 43 50 este 123- 125-
. 74 Pentru sale de a pentru Romania un sub firma c1
100- 101
15

uugar,
44
30
TEIN .

60 65
Cr. 32 37
21
Otomane
de

Aur contra
211
10
213
Villa 5,ANASTASIU" SE GASFSC
1221/2 124
. . 100 101 ATELIER Positinnea mal - Sosea pan& la Registre State de
Ruble
.
255 260
25 29
D-na A
- mobilate
la strada de 15.
(pentru
Strada 15 al
BILETE DE INCHIRIAT din causa se a
Se de la tipografia Dor.
Se
Mantile In
: RochY, Toalete de
etc., etc.
institutul
casele Heliade compuse 23
5
P. 10 bucata. se

DE
Viena 1883 INCERCATI NOROCUL !
s1 NGURA ocasie v este
de

25 a. c.
ad evérate
fie-ce
de
DENTALINA
peutru
Un poae in zile ori-cui
Pulbere
CASTIGE
alti 40000 lei 110 diferite
MAREA LOTERIE OTOMANA In conditiunile de jos,
la Prima Casa de Schimb din Lipseaut, 10,
Cea Ambele preparate acid salicilic
pur sunt remedil radicale pentru du- Dacia-Roinania, No. 1. se poate adresa, pana la
LOTERIILE LUMEI rerea de gurel ale
a. st. atat onor. Public de bilete
opt de de loterie spre a la
dintil din Paris 1889, ast-fel este data oca-
zia 20 cu putina osteneala eu
3,300 sute) miros capital de lei 100 numal.
Pretul : 1 flacon, 3
la (1 cutie lei. SUNT :
Deposite la Bucurestl: F. W. Zur- Pentrn bilete de loterie
600,000 1.800.000 fr. biletelor : I. Buuss, Bran-
300.000 900.000
3
3 60 000 ,. 180 000 bilet pentru trag. fr. 5
.
Dorohol:
Botosani :
23 20
3 , 000 75 000 7 1. 34 11
6 n 20 000 120.000 25 118 Cumparatoril de sume mal marl pot comta pe alte avantagii.
6 » 10.000 60.000 1 465 acestea sunt pentru
18 s 6.000 ,, se efectueaza franco netto de spese,
36 s 3 000
2000
108.000
36.000
Combinatia cea avantagioasa : si Pervizuri valoarea postal.
18 bilet pentru trageri 26
36
168
2.500
1.000
45.000
168.000
4 6 100 moderate Levy.
3000
lot.
,,
s 400 1.200.000
4.800.000 Ir.
Plata loturilor este
vernal
imediat dupa tragere.
01
prin
se face H. HONICH
Lotul eel franei VERGELE
CONDITIUNI GENERALE :
A, Lista a se va trimite franco tragere Plaques de proprietés.
B, va ziva tragerel. chiar
C, Tragerile Palatul Imperial al
la Constantinopol, in ziva
D, primirea banilor, biletele se
E, Toate vnzare sunt de catre BILETE DE INCHIRIAT
al Burse1 Constantinopol.
Pentru a c6pMa biletele, trebue expediall prin mandat de Se de la tipografia Dor JUPITER" fragezimea
Banck saft cek, in timbre (cu la di- pulul ele
rectorul Comptuarului Comereial P. bani bucata. expuse la contactul s'ar ateza
ast-fel de
517, Grande rue de Téké, 657. -
a

preservativ
TRUPESC AL OMENIREI
contra tutulor boalelor molipsitoare.
apárut de sub tipar : te vindeci de o
cat de
e bun ; te atAt
de in potriva
aceasta e
VECHI SI NOUI ce nu se
sal.
JUPITER" o

alt
in-

deplin
dpunul
pecingise
gôt,
JUPITER

CU
(BORVIS) GOLDSTEIN
DENTIST AMERICAN
farmec. Nu vor
se de
scrofuloei,
JUPITER ca articol de
petele dispar ca
familille in
tutulor apelor minerale. Persoanele
Calea Victoriei, No. 41 Pentru sale a Lipscani, 87
din boalele sus
Bisericel la Expozitia din Viena, fartaada
Ee
nu ce de In
la din de
respect ae de argint. JUPITER" este
atelierul
ca soid de sdpun
autoritati medicale recunoscut se repede, nddufeala mare gred al pieloarelor
tot de o scot o durere al
mul de sdpun
minte pentru de 5 (franco).
Prin eel bogatul con-
moderate, pe
mineral, amestecati vin, e 25 (franco).
care doresc avea ca o recoritoare. cele mal cu 12 40 (franco):
laminte blue a Se in depourile de ape mi- de a A se adresa de postale, postale can
onora comandele d-lor la care nerale toate al :
nimic spre a '1 satis- Exportatoril principal!: JUPITER"
face In LAZAR VERAAR ricaul, Bar, Celuloid, - 30, rue 30. -
Cu toati Depoul principal la D-nu culoare CONSTANTINOPLE.
ca mandate LERAT, singurul
Soare Ioneseu Str. elarl No. depositar
nIoderate. 36, Victorim, 36. -

Tipo-Litografia Dor. 13ulevardul 8.

www.dacoromanica.ro