I. Necesitatea studierii Managementului comparat pe planinternaional i în R.

Moldova ț ș Ca
pentru orice ştiinţă tânără, şi pentru managementul comparat există mai multeaccepţiuni
asupra conţinutului şi funcţiilor sale. Se constată chiar mai multe variante de definire,cu o
largă circulaţie în literatura de specialitate. Astfel, William e!man, unul dintre inecunoscuţii
specialişti în domeniu, afirma că # . $n pas înainte face, după opinia noastră, %aghu ath,
care consideră că #în mod larg, managementul comparat se concentrea&ă
asuprasimilarităţilor şi deose irilor dintre sistemele de management şi economice din diferite
contexte#.'d!in (iller, ne propune o definire a managementului comparat mult mai
cuprin&ătoare şi maiexactă decât precedentele. Astfel, el consideră că #managementul
comparat se ocupă cu studiul fenomenelor demanagement pe o a&ă multinaţională,
axându)se asupra detectării, identificării, clasificării,măsurării şi interpretării similarităţilor şi
deose irilor privitoare la elemente cum ar fi procesele,conceptele şi tehnicile de
management#. Anali&ând un şir de surse din domeniul respectiv,considerăm că
managementul comparat poate fi definit în maniera următoare* +(anagementulcomparat
este ştiinţa care studia&ă procesele şi relaţiile manageriale din organi&aţii cefuncţionea&ă
în contexturi culturale naţionale diferite, axându)se asupra identificării şi
anali&ăriiasemănărilor şi deose irilor manageriale, în vederea favori&ării transferului
internaţional de no!)ho! managerial şi a creşterii funcţionalităţii, eficacităţii şi eficienţei
organi&aţiilor#. Această definire surprinde patru aspecte* a. o iectul comparaţiei îl constituie
numai elementele de management- . specificul examinării constă în vi&iunea culturală
multinaţională utili&ată, cuprin&ându)se realităţi şi a ordări teoretico)metodologice din două
sau mai multe ţări- c. a ordarea comparativă se concentrea&ă asupra reliefării similarităţilor
şi diferenţelor dintre practicile sau elementele teoretice de management avute în vedere- d.
o iectivele urmărite sunt de natură pragmatică, reali&area transferului internaţional
de no!)ho! managerial, amplificarea eficacităţii şi eficienţei organi&aţiilor. (anagementul
comparat este strâns legat de managementul internaţional cu care uneorieste confundat.
intre multiplele definiri ale managementului internaţional apreciem ca fiind maicompletă
următoarea* #managementul internaţional se ocupă de managementul şi
activităţilecorporaţiilor internaţionale şi în mod specific cu asigurarea şi controlul de fonduri,
oameni şiinformaţii ce traversea&ă frontiere naţionale şi politice#. in examinarea
corelativă a managementului comparat şi a celui internaţional re&ultă căîntre ele există atât
unele elemente comune, cât şi deose iri su stanţiale. /rimul se ocupă detoate fenomenele
managementului care au fundament multinaţional şi implicit multicultural. in acest punct
de vedere, se poate considera că managementul internaţional repre&intă ocomponentă sau
un domeniu specific de particulari&are a managementului comparat. 0n ceea ce priveşte
natura a ordărilor, se constată că managementul internaţional este
preponderent pragmatic. Scurt istoric şi necesitatea apariţiei şi dezvoltării managementului
comparat /rimele cristali&ări teoretice ale managementului comparat au apărut în deceniul
al 1l)lea în Statele $nite ale Americii, pe fondul accelerării generale a progreselor pe planul
ştiinţei şia intensificării circuitului economic internaţional. 2n această perioadă apar primele
investigaţiiteoretice şi pragmatice ale managementului într)o vi&iune plurinaţională. 0ncep
să se conture&e într)o primă formă conceptele specifice managementului comparatşi să se
reali&e&e cercetări ştiinţifice empirice ce au cuprins în ra&a lor realităţi din mai multe ţări.0n
deceniul următor se declanşea&ă o perioadă de fe rile şi fructuoase cercetări ştiinţifice,
editărişi acţiuni educaţionale în acest domeniu. Se produce astfel între 3456) 3478 primul #
oom# almanagementului comparat. 'fortul de cercetare ştiinţifică este imens,
concreti&ându)se în pu licarea a 33.999 de studii şi articole. /restigiul managementului
comparat creşte rapid şi, care&ultat, într)o parte aprecia ilă din universităţile
nord)americane, se introduce aceastădisciplină. :a fel procedea&ă şi o parte aprecia ilă a
celor mai une facultăţi din 'uropa occidentalăşi ;aponia. upă 3478 se constată o anumită
stagnare, atât în planul cercetărilor teoretice, cât şial investigaţiilor empirice. Această
situaţie se prelungeşte până la începutul anilor 34<9. eşicontinuă să se ela ore&e şi pu
lice un număr aprecia il de lucrări, interesul mediului universitar pentru acest domeniu se
reduce întrucâtva, iar numărul şi amploarea cercetărilor de teren nu maiînregistrea&ă
creşterile în ritmurile din anii precedenţi. 'xplicaţiile furni&ate de specialişti sunt în principal
două* în această perioadă numărul# usiness)school# nord)americane a crescut foarte mult,
conducerile facultăţilor concentrându)seasupra disciplinelor o ligatorii, nemaiavând timpul şi
resursele necesare să acorde aceeaşi atenţieşi disciplinelor facultative cum este
managementul comparat- o serie de fundaţii ) cum ar fi =ord), care au un rol ma>or în
finanţarea cercetărilor ştiinţifice teoretico)metodologice, au redussumele alocate pentru
managementul comparat. /e parcursul acestei perioade de stagnare, s)au produs o serie de
acumulări cantitative şimai ales calitative, al căror re&ultat s)a vă&ut în deceniul 34<9)3449
când se manifestă un nou oom. (anagementul comparat, ca şi cel internaţional,
înregistrea&ă o largă proliferare, atât pe plan ştiinţific cât şi educaţional. Se efectuea&ă
numeroase demersuri ştiinţifice de sistemati&are şisinteti&are a cunoştinţelor
ştiinţifice. Sunt pu licate valoroase lucrări de sinte&ă care marchea&ă maturi&area acestei
ştiinţe şi)iconferă un prestigiu aprecia il. între lucrările de sinte&ă menţionăm* Advances in
2nternationalComparative (anagement ) voi. 2 ?34<@ , voi. 22 ?34<5 , voi. 222
?34<< , editate de %ichard=armer şi 'lton (c Boaun ?ultimul volum - Comparative
(anagement, editată de %aghu ath-(anaging Cultural ifferences, editori /hilip %. arris
si %o ert D. (oren- :es ifferencesculturelles dans le management, editată de aniel
Eollinger şi Beert ofstede. Aceste lucrărimarchea&ă conturarea principalelor curente şi
orientări de management comparat, demonstrândconvingător via ilitatea teoretică şi
utilitatea sa pentru practica socială şi ) în primul rând ) pentru cea economică.Ca pentru
orice domeniu ştiinţific nou, este indispensa il să i se argumente&e necesitatea.%aghu
ath, structurea&ă această necesitate pe cinci puncte* a a ordarea comparatistă este de
neevitat. e&voltarea activităţilor internaţionaledetermină ca procesele de comparare să
do ândească o importanţă ma>oră în acest domeniu, ceeace se reflectă şi în conturarea
managementului comparat- omenirea vieţuieşte într)o perioadă de puternice
interdependenţe interna) ţionale întoate domeniile de activitate şi, în primul rând, pe plan
economic. :a nivelul anului 3449, @9F din producţia economică a lumii ) de circa 89.999
demiliarde de dolari ) era reali&ată prin activităţi economice internaţionale, cea mai mare
parte încadrul marilor corporaţii multinaţionale. 0n pre&ent, acest procent este aproape 69,
iar volumul producţiei re&ultate este sensi il superior celui menţionat- c studiul
comparativ al realităţilor din diferite ţări, al managementului utili&at în cadrullor- d
examinarea culturală a fenomenelor de management dintr)o ţară, prin contrapunere cucele
ce se desfăşoară în alte state, determină amplificarea sferei de varia ile luate în
considerare- e pe plan individual, apelarea la cunoştinţele de management comparat
este de natură săcontri uie la de&voltarea capacităţii oamenilor de a aprecia mai exact şi
mai complet realităţilenaţionale în sine şi raportate 2a cele ce se manifestă pe alte
meridiane. 0n conclu&ie, managementul comparat răspunde unei game largi de necesităţi,
atâtindividuale cât şi de grup, cu tendinţa de intensificare, pe măsura adâncirii divi&iunii
sociale amuncii, a de&voltării relaţiilor internaţionale şi a creşterii rolului informaţiilor. II. Ce
perfecionări ale Managementului sunt necesare pentru a ț conduce în mod competitiv
afacerile în secolul al XXI-lea Grice organi&are este nevoită, deoarece există şi activea&ă
nu numai prin alte organi&aţii,ci şi în contact cu ele, să ela ore&e o anumită strategie pentru
activitatea ei pe termen scurt sauîntr)o perioadă mai îndelungată. întreprinderile, firmele,
corporaţiile cu atât mai mult tre uie săacorde o deose ită atenţie acestei realităţi, deoarece
contactele lor cu furni&orii, consumatorii, cusfera de deservire a activităţii economice poartă
un caracter permanent, neântrerupt, iar modificările previ&i ile ale situaţiei cu multe
fenomene neprevă&ute. iri>area unei organi&aţii este imposi ilă, dacă ea se înfăptuieşte
pe a&a dogmelor,definiţiilor. Conducătorul tre uie să îm ine înţelegerea conceptului general
cu mulţimea devariante care le propune piaţa. 0n condiţiile economiei de comandă, ce se
caracteri&ea&ă prin deficitul permanent de producţie, unul dintre o iectivele o ligatorii ale
întreprinderilor, firmelor îl constituie fa ricareacantităţii planificate de producţie şi sporirea
acestei cantităţi chiar şi în ca&ul creşteriicheltuielilor la unitatea de producţie, iar uneori şi în
detrimentul calităţii. eci anali&a şi importanţa informaţiei este o cheie a succesului în
management.2nformaţia se capătă şi se răspândeşte în procesul comunicării
?relaţiilor .3 . Supravieţuire. orinţa de)a o ţine succes este caracteristică pentru toate
organi&aţiile.Grgani&aţia se consideră că este vivace, numai dacă şi)a atins scopul. $nele
organi&aţii sedesfiinţea&ă dacă ele au atins scopurile iniţiale, însă de o icei supravieţuirea,
existenţa cât mailungă este scopul organi&aţiei. e exemplu, Eiserica catolică există de
8999 ani, organi&aţiilestatale ) de secole în şir. Hnsă, pentru a rămâne puternici, pentru a
supravieţui, mai multe organi&aţii sunt nevoitesă)şi schim e scopurile, în conformitate cu
schim area necesităţilor mediului am iant. Doateorgani&aţiile care există pentru usiness îşi
schim ă scopurile de dragul consumatorilor.8 . 'ficacitate şi consecvenţă. /entru a
supravieţui, organi&aţia tre uie să fie efectivă şire&ultativă. upă /. rucher organi&aţia
devine re&ultativă în ca& dacă ela orea&ă corect ceea cecere piaţa, dar efectivă)când ela
orea&ă corect ceea ce doreşte piaţa.I . /roductivitatea. 'ficacitatea firmei în mare măsură
depinde de productivitate./roductivitatea se cere îm inată cu indici calitativi. în general,
productivitatea nu este decât