7 Probleme analiză matematică

7.1 ONM(L)

7.2 Probleme de densitate

Aproximarea numerelor reale folosind numere raţionale constitue un lu-
cru destul de interesant din variate motive. Cum aproximăm numerele
reale? Găsirea unor mulţimi dense în R cu ajutorul cărora să putem apro-
xima orice număr real prezintă un interes consistent ce provine, mai ales,
din practica de zi cu zi. Justificarea densităţii unor submulţimi ale lui R
constitue o problemă cu un nivel de dificultate mediu spre greu.

• Să se arate că mulţimea

k
½ ¾
D := | k ∈ Z, n∈N
10n

este densă în R.

1. Se poate arăta utilizând şiruri.

Fie x ∈ R. Şirul ( u n ) definit prin

[10n · x]
∀n ∈ N : u n =
10n
este inclus în D şi are limita x.
2. Se poate arăta folosind un rezultat mai general.
Fie ( u n ) ⊂ (0, +∞) un şir convergent către 0 şi (a, b) ∈ R2 astfel
încât a < b. Cum u n → 0, atunci

∃ N = N0,a,b ∈ N, ∀ n ∈ N : n ≥ N ⇒ 0 < u n < b − a.

În particular, u N + a < b. Considerăm

a
· ¸
p= ∈ Z.
uN

19
 Atunci
a
p≤ < p + 1 ⇒ pu N ≤ a < ( p + 1) u N = pu N + u N ≤ a + u N < b.
uN

Deci, există ( p + 1) u N ∈ { ku n | k ∈ Z} := A astfel încât a < ( p + 1) u N <

b, ceea ce justifică densitatea lui A în R. Cum D este de forma
lui A , rezultă iar concluzia.

• Fie x ∈ R. Considerăm şirul ( u n ) definit prin

n
1 X
∗
∀n ∈ N : u n = 2 ( x − f (2 kx)) ,
n k=1

unde f : R → R, f ( x) := x − [ x]. Se poate arăta că

x−1 x
∀ n ∈ N∗ : < un ≤ ,
n n
apoi că u n → 0 şi, în final, că

1 X n
∀ n ∈ N∗ : u n = [2 kx] − x.
n2 k=1

Prin urmare
1 X n
lim [2 kx] = x.
n→+∞ n2
k=1
p
Deducem astfel că mulţimea Q este densă în R. Cum 2 6∈ Q, rezultă
că R \ Q este şi ea densă în R.

• Similar cu cele de la punctul anterior, se poate arăta că

2 X n
f ( kx) → x, pentru n → +∞,
n2 k=1
h xi · x +1¸
unde f : R → R, f ( x) = + .
2 2

7.3 Alte probleme

• Ce sens se poate atribui unor expresii de tipul
p ··· r
p p2 2 p
q
1
2 , 1+ sau 1+ 1+ 1+...
1
1+
1
1+
..
.
şi ce valoare se poate atribui? Dar
v s
u r
t 1 1 1
u
− + − + − +... ?
4 4 4
CAPITOLUL 7. PROBLEME ANALIZĂ MATEMATICĂ 21

Este interesant de văzut că, luând

1
u 1 = 1, ∀ n ∈ N∗ : u n+1 = 1 +
un

şi considerând şirul auxiliar (wn ) (care se va dovedi a fi o progresie

geometrică; pentru orice şir omografic se poate folosi acest tip de şir
în anumite condiţii) definit prin
p p
∗ un − ϕ 1+ 5 1− 5
∀ n ∈ N : wn = , ϕ= , τ= ,
un − τ 2 2

se poate arăta că

p
1 1+ 5
1+ = lim u n = .
1 n→+∞ 2
1+
1
1+
..
.

• Cum putem studia şirul

1
∀ n ∈ N, n ≥ 2 : u n =
X
?
i+ j=n ij
1≤ i,1≤ j

Ştiind că
Xn 1
∼ ln n, pentru n → +∞,
k=1 k

unde ∼ înseamnă că limita câtului este egală cu 1, se deduce că

2 ln n
un ∼ .
n

• Studiul şirurilor ( u n ) , (vn ) şi (wn ) definite prin u 0 , v0 , w0 date şi

∀ n ∈ N : u n+1 = |vn − wn | , vn+1 = |wn − u n | , wn = | u n − vn | .

Făcând câteva calcule cu ajutorul unui calculator se poate afirma,

apoi justifica, că toate şirurile sunt convergente, unul din ele con-
verge către 0, iar celelalte două converg către aceeaşi limită (even-
tual nulă).