Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Referat
Grasimile și efectele lor
A verificat Cernat N
Chișinau 2018
Grăsimile au devenit un subiect controversat de-a lungul timpului.
Sondajele arată că două treimi dintre americani – populația în care
supraponderalitatea ajunge la 60% – nu știu care este diferența dintre
grăsimi și colesterol.
Informații utile:
Datele de la National Center for Health Statistic din SUA arată că în mod paradoxal epidemia
obezității a început concomitent cu publicarea ghidurilor pentru diete low-fat. Consumul crescut de
alimente procesate și neglijarea efectelor consumului excesiv de carbohidrați ar putea explica
aceste statistici. Sursa imagine – Healthline
Ce sunt trigliceridele?
Trigliceridele sunt nutrienții care ne oferă energia de care avem nevoie
pentru a face față activităților zilnice.
Toate grăsimile au o structură chimică similară – un lanț de atomi de carbon de
care se leagă atomi de hidrogen. Ceea ce diferențiază tipurile de grăsimi între
ele este lungimea și forma lanțului și numărul atomilor de hidrogen atașați. Ele
sunt alcătuite dintr-o moleculă de glicerol și trei acizi grași care pot fi – saturați,
mononesaturați sau polinesaturați. Gradul de saturare al unui acid este legat de
numărul de duble legături chimice care se stabilesc între atomii de carbon ai
acestuia.
Grăsimile conțin o combinație de acizi diferiți și din acest motiv nu se poate
spune că sunt în totalitate saturate, mono- sau poli-nesaturate.
Trigliceridele sunt lipide pe care la obținem direct din alimentație. Atunci când
consumăm mai multe calorii decât sunt necesare, corpul convertește
surplusul în trigliceride, care reprezintă componenta principală a grăsimii
corporale și o importantă sursă de energie.
Grăsimea de origine animală, lactatele, dulciurile, produsele de patiserie conțin
cele mai mari cantități de acizi grași saturați, sunt responsabili de creșterea
nivelului plasmatic de LDL-c. Acizii grași nesaturați (care se găsesc în uleiuri
vegetale, avocado, semințe, etc), în schimb, deși cresc și ei nivelul LDL-c,
cresc în același timp și numărul de receptori LDL, având ca efect global
scăderea colesterolului.
Grăsimile saturate și riscul de boală cardiovasculară
Surse de grăsimi saturate – lactate, carne roșie, unt, ulei de cocos, ouă
Grăsimile nesaturate au început să își câștige renumele printr-un studiu din anii
‘60 care a arătat că oamenii care locuiau în Grecia și în zonele vecine nu mureau
din cauza bolilor cardiovasculare, în ciuda dietei bogate în lipide. Cercetătorii au
considerat că acest fapt se datorează grăsimilor mononesaturate – așa a
apărut dieta mediteraneeană.
Grăsimile mononesaturate conțin în structura lor o mare proporție de acizi grași
care au un singur atom de carbon nesaturat. Acestea sunt de obicei lichide la
temperatura camerei (ex. uleiul de măsline).
Grăsimile polinesaturate
LDL (Low Density Lipoprotein) este unul dintre cele 5 tipuri majore de
lipoproteine care transportă moleculele lipidice în fluidele extracelulare.
Aceste particule sunt asociate cu predispoziția pentru boli cardiovasculare,
pentru că transportă conținutul lipidic la nivelul peretelui vascular unde
induc apariția procesului de ateroscleroză.
HDL (High Density Lipoprotein) este o lipoproteină care transportă
lipidele la ficat pentru a fi îndepărtate, scăzând concentrația lor de la
nivelul peretelui vascular. De aceea, colesterolul transportat de HDL este
considerat a fi colesterolul ”bun”. Creșterea concentrației de HDL-c se
asociază cu scăderea riscului de boală cardiovasculară.