Ministerul Educatiei din Republica Moldova

Centru de Excelenta in Constructii

Referat
Aplicatie practica

A elaborat Musteata Sergiu

A verificat Zastiobin A

Chișinău 2018
 Raionul Cahul este un raion în sud-
vestul Republicii Moldova, situat la
frontieră cu România (judeţul Galaţi)
şi Ucraina (regiunea Odesa).
Suprafaţa totală a raionului
constituie 154528 ha (la 1 ianuarie
2015), inclusiv 115834 ha terenuri
agricole, dintre care teren arabil
84565 ha, plantaţii multianuale
19188 ha, păşuni şi fâneţe 9837 ha;
plantaţii forestiere – 18084 ha,
inclusiv terenuri silvice – 15685 ha,
vegetaţie forestieră – 2400 ha;
terenuri aflate sub ape – 7997 ha;
drumuri, străzi şi pieţe – 6070 ha; construcţii şi curţi – 2960 ha; alte
terenuri – 3529 ha.
FACTORII PRINCIPALI DE DEGRADARE A TERENURILOR AGRICOLE

Condiţiile naturale/ în combinaţie cu cele antropice, determină, pe de o

parte, intensitatea şi direcţia proceselor de formare a solurilor, iar pe
de altă parte, caracterul şi gradul de evoluare a proceselor de
degradarea a învelişului de sol. În funcţie de combinarea factorilor
naturali şi antropici se modifică formele şi proporţiile degradării
terenurilor.
Printre procesele exogene contemporane, ce conduc la distrugerea
învelişului de sol pot fi menţionate următoarele: de eroziune şi
alunecări de teren, proluviale – deluviale, de prăbuşire, coluviale, de
sufoziune şi carst. Cel mai puternic se manifestă procesele de eroziune
şi alunecări de teren, acestea fiind cauza principală a distrugerii
învelişului de sol şi a degradării terenurilor.
Eroziunea solului este o problemă majoră cauzată de factori naturali
cum sunt particularităţile reliefului şi ale climei, şi este amplificată prin
proporţia foarte înaltă a pământului arabil în structura terenurilor
agricole. Practicile defectuoase de gestionare a terenurilor, cum sunt
păşunatul excesiv, tăierea masivă a pădurilor şi tufişurilor şi cultivarea
în pante abrupte, accelerează eroziunea.
În ţara noastră, unde situaţia economică este dificilă, cel mai mult
poluează aerul atmosferic transportul auto: suma poluanţilor emişi de
autotransport este mult mai mare decît suma poluanţilor de la sursele
staţionare. Îndeosebi, acest lucru este caracteristic pentru oraşe. Spre
exemplu, în mun. Chişinău transportului auto îi revin 93% din toate
emisiile de gaze nocive în atmosferă, în mun. Bălţi – 94,2% şi în mun.
Cahul – 96%. În medie pe ţară transportului auto îi revin 87,5% di
volumul sumar al substanţelor nocive emise în aerul atmosferic.
Majorarea numărului unităţilor de transport influenţează negativ
asupra stării bazinului aerian. Situaţia se acutizează şi din cauza că în
ţară se importă şi se utilizează autovehicule vechi, termenul de
exploatare al cărora este mai mare de 5-7 ani.
 Lacul Manta din Raionul Cahul

Lacul Manta este indicat drept cel mai mare lac natural din Republica Moldova, cu o suprafata de 21 km²
si o lungime de 7 km, de-a lungul lui fiind amplasate 4 sate, care pana recent, utilizau apa acestuia in
scopul irigarii campurilor si gradinilor

Factorii care au dus la poluare

Exploaterea intensiva a apei dupa scoaterea frontierei de stat

(1991)

Contructia si ulterior ruinarea Combinatului piscicol din Crihana

Veche

Schimbarea directiei scurgerii principale din raul Prut in Lacul

Manta (din 3 doar una la moment alimentand lacul cu apa)

Pescuitul si braconajul ilcit, taierea luncii pe timp de iarna de

catre localnici

Pasunatul intensiv

Darea in exploatare a tronsoului de cale ferata Cahul-

Giurgiulesti(2008)
Localnicii
-interzicerea (prin lege cu aplicarea de amenzi aspre) a
braconajului si pescuitului intensiv, precum si taierea lemnului de
salcie si lunca, arderea stufarisului;
-(selectiv) schimbarea statutului lacului
-educatia ecologica a populatiei;
-continuarea proiectului amplasarii gunoistilor autorizate in
comuna, cu conditia achitarii taxei anuale de catre localnici a 20
lei pentru masina de transport;
-Constructia unui dig la scurgerea din Prut in lac, pentru
monitorizarea permanenta a nivelului de apa.

 In periada in care R. Moldova intra in componenta URSS,

frontiera de stat cu Romania era situata pe malul lacului. Ca
rezultat acesta nu era exploatat si se intindea pana in
actualul r. Cantemir in lungime (cca 50 km) cu o adancime
de 7-8 m.
 Malul lacului era o destnatie de vacanta a funnctionarilor
URSS si casa nenumaratelor specii de plante si animale
astazi aflate in Cartea Rosie
 Combinatul piscicol, construit in 1991, a impus poluarea
lacului cu deseuri nebiodegradabile si pesticide, iar vinderea
lui in 2011 a intensificat procesul devastator.
 Odata cu inchiderea sistemului de irigare cu apa tehnica din
lac, apa neavind cai de circulatie si in contextul verilor
 secetoase, a devenit ”statuta”, cu o adancime in unele veri
de 70-80cm, iar primaveri: 1 m.
 Apa a devenit un mediu prielnic dezvoltarii in masa a
parazitilor.
 Depozitarea gunoiului pe malul lacului, precum si in rapele
din dealul comunei Manta, pasunatul, au dus la inmalirea
treptata a lacului
 Calea ferata are si ea o contributie in acest sens, ea fiind
unul din motivele depozitarii solului fertil pe fundul lacului,
odata cu ploile