Ministerul Educatiei din Republica Moldova

Centru de Excelenta in Constructii

Referat
Pe tema aparate de măsurat umeditatea

A elaborat Nacul Victor

A verificat Gonceariuc V

Chișinău 2018
 MASURAREA UMIDITATII AERULUI

A.Consideratii teoretice

Prin umiditate se intelege continutul aerului in vapori de apa. Cu cat cantitatea de vapori de apa continuta
de o anumita masa de aer aflata la o anumita temperatura este mai mare, cu atat umiditatea aerului va fi
mai mare. Pentru o anumita temperatura, cantitatea de vapori de apa nu poate trece peste o anumita limita,
care daca este atinsa, aerul devine saturat de vapori, si masa in exces acestora se condenseaza. Limita
de saturatie creste cu temperatura.

Umiditatea aerului este caracterizata de urmatoarele

marimi:

1. Umiditatea absoluta a aerului; este cantitatea de

vapori de apa exprimata in grame, existenti intr-un
m3 de aer: cand aerul este saturat cu vapori,
umiditatea absoluta devine maxima.

2. Tensiunea vaporilor de apa; reprezinta presiunea

sau forta elastica exercitata de vaporii de apa
existenti la un moment dat in atmosfera. Se exprima,
la fel ca si presiunea atmosferica, in milibari si torri.
Tensiunea vaporilor poate sa creasca pana la
valoarea maxima ce corespunde saturatiei, valoare
care depinde de temperatura.

3. Umiditatea specifica; reprezinta masa exprimata

in grame a vaporilor aflati intr-un kg de aer. Daca
atmosfera este saturata cu vapori, umiditatea
specifica devine maxima.

4. Umiditatea relativa; este raportul exprimat in

procente dintre tensiunea actuala a vaporilor de apa
si tensiunea maxima corespunzatoare temperaturii

aerului din acel moment. UR= . Umiditatea relativa

face posibila cunoasterea cantitatii de vapori
existenti la un moment dat in atmosfera, fata de
 cantitatea necesara pentru ca atmosfera sa fie
saturata, deci arata cat de aproape sau cat de
departe se gaseste aerul fata de starea de saturatie.

5. Fractia de saturatie este raportul dintre tensiunea

actuala si tensiunea maxima .

6. Deficitul de saturatie reprezinta diferenta intre

tensiunea maxima si tensiunea la un moment dat a
vaporilor.

7. Gradul de uscaciune al aerului este diferenta (100-

U) si constituie inca o indicatie asupra umiditatii
aerului.

8. Punctul de roua (TR) este temperatura la care

trebuie racit aerul sub presiunea constanta, pentru ca
vaporii continuti sa-l satureze.

Pentru masurarea diferitelor marimi ce caracterizeaza

umiditatea aerului se folosesc metode higrometrice si
psihrometrice. Se folosesc psihrometre fara aspiratie, cum
este psihrometrul de tip August si psihrometrul cu morisca
aspiratoare sau psihrometrul de tip Assmann.

Psihrometrul August este format din doua termometre

identice fixate pe un suport. Unul din termometre are
rezervorul infasurat in tifon, care se prelungeste sub forma
unui fitil, al carui capat patrunde intr-un paharel cu apa
distilata sau de ploaie, care se afla sub rezervorul
termometrului, la distanta de aproximativ 2 cm, distanta
care asigura circulatia aerului in jurul rezervorului
termometrului.
 Din cauza evaporarii produse in jurul rezervorului
termometrului umed, fenomen ce absoarbe caldura, se
produce o scadere a temperaturii acestui termometru.

Evaporarea si scaderea temperaturii fiind proportionale

cu gradul de uscaciune al aerului, din indicatiile celor doua
termometre se deduce umezeala aerului, folosind tabelele
psihrometrice.

Psihrometrul Assmann

este alcatuit din doua termometre

fixate intr-o montura metalica alcatuita dintr-un tub central
ce se desface in doua ramuri la partea inferioara, cu rol de
protectie asupra rezervoarelor termometrelor. La partea
superioara a tubului central se fixeaza, prin insurubare,
morisca aspiratoare a psihometrului. Acest psihrometru
prezinta avantajul ca este transportabil. Cu acest
instrument se pot face determinari in plin soare, deoarece
intreaga montura metalica este nichelata, nichelul
reflectand radiatiile solare.

La psihrometrele cu ventilatie, se procedeaza astfel:

-intai se umezeste rezervorul termometrului umed cu

ajutorul unei pipete;

-se intoarce arcul moristii;

-se asteapta 2-4 minute pana ce temperatura

termometrului devine stationara, apoi se citeste
termometrul umed dupa care cel uscat. Umiditatea se
scoate din tabele.

Higrometrul cu fir de par (Saussure) (fig.13), se bazeaza

pe proprietatea firelor de par degresate de a se lungi cand
creste umezeala aerului. Pentru acelasi procent de
umezeala, alungirea este la inceput mai mare si din ce in ce
mai mica, cu cat umezeala se apropie de saturatie.

Un higrometru este compus dintr-un fir de par, spalat si

degresat, un cadran gradat in procente de umiditate relativa
si un indicator. Firul se fixeaza cu una dintre extremitati la
un suport, iar cealalta extremitate se infasoara pe un
scripete. Firul este tinut cu ajutorul unei greutati.
Indicatorul se fixeaza de scripete, care se roteste dupa cum
firul se lungeste sau se scurteaza, indicand astfel
umiditatea aerului. Cand aerul este complet uscat, el trebuie
sa indice 0%, iar cand aerul este saturat, indicatorul trebuie
sa fie in dreptul diviziunii 100%. Higrometrul cu fir este un
instrument comod si practic, dar trebuie verificat din cand
in cand si deci reglat.
 Fig.13. a-Higrometru cu fir de par; b- surub de agatare;

c-dispozitiv de intindere

Pentru a studia variatia umiditatii in anumite intervale

de timp, se foloseste higrograful. Partea sensibila a
higrografului o constituie un manunchi de fire de par a caror
variatie in lungime, sub actiunea umezelii relative a aerului,
este transmisa si amplificata printr-un sistem de parghii.
Ultima parghie poarta o penita sprijinita pe un cilindru cu
diagrama. Cilindrul se roteste prin intermediul unui
mecanism de ceasornic in 24 de ore sau 7 zile.

In practica se folosesc doua metode:

a. Metoda directa: prin care utilizand tabelele

psihometrice se determina valoarea umiditatii
relative a aerului si valoarea tensiunii vaporilor de
apa.

b. Metoda indirecta: in care, folosindu-ne de

formula: e=E1–KH(T1-T2) unde: K-794.10-6 pentru
psihrometrul fara aspiratie; K=662.10-6 pentru
psihrometrul cu aspiratie; H-valoarea presiunii
 atmosferice redusa la 00C; T1-temperatura citita la
termometrul uscat la psihrometrului.

Daca se foloseste psihrometrul Assmann, tensiunea

vaporilor de apa se poate calcula cu formula: e=E| - 0,5(T1-
T2)

Umiditatea relativa Ur se calculeaza cu formula: UR=

unde E este tensiunea maxima a vaporilor de apa

corespunzatoare temperturii citite la termometrul uscat al
psihrometrului.

Deficitul de saturatie se calculeaza cu formula: D=E-e

B.Metoda experimentala

1.Folosind metoda directa se determina umiditatea

relativa si tensiunea vaporilor de apa, prin citirea
temperaturilor T1 si T2

2.Folosind relatia de calcul anterioare se determina

umiditatea absoluta (Ua), umiditatea relativa (UR), tensiunea
vaporilor de apa (e), deficitul de saturatie (D), gradul de
uscaciune (U), punctul de roua (TR).

3.Citirea higrometrului si a higrografului si calcularea

tensiunii vaporilor de apa pe baza umiditatii relative indicata
de higrometru.

4.Caracterizarea timpului din punct de vedere

higrometric.

Datele se trec in tabel:

Metod T T Uag/cm U e D U T
a 3
%
1 2 r R
% %
 0 0
% mb mb g/k
C C tor g
tor
r
r

Erorile se calculeasza cu formulele:

Modul de lucru:

Punerea in functiune a pshihrometrului:

-se introduce in apa rezervorul traductorului pana la

reperul marcat si se asteapta 5 minute;

-se corecteaza 0 mecanic;

-se conecteaza aparatul la retea si se lasa 10 minute;

-se conecteaza cursa indicatorului;

-se citesc temperaturile T uscat si T umed;

-se determina din tabele umiditatea relativa si la intersectia

coloanei corespunzatoare diferentei dintre temperatura
uscata si cea umeda cu linia corespunzatoare temperaturii
uscate.

Datele se trec in tabelul urmator:

T1 T2 aparat UR
% %
0
C 0
C
 Erorile se calculeaza cu formula:

Punerea in functiune a higrometrului:

-se corecteaza 0 mecanic;

-se conecteaza la retea si se asteapta 10 minute;

-se face corectia de scara;

-se citesc temperaturile T1 si TR.

Umiditatea relativa, se gaseste la intersectia coloanei

corespunzatoare temperaturii ambiante, indicata de aparat
cu linia corespunzatoare temperaturii punctului de roua
indicat de aparat.

Datele se trec in tabelul urmator:

T1 T2 Aparat UR
% %
0
C 0
C

Erorile se calculeaza cu formula: