Ministerul Educatiei din Republica Moldova

Centru de Excelenta in Constructii

Referat
Pe tema aparate de măsurat umeditatea

A elaborat Musteața Sergiu

A verificat Gonceariuc V

Chișinău 2018
 MASURAREA UMIDITATII AERULUI

A.Consideratii teoretice

Prin umiditate se intelege continutul aerului in vapori de apa. Cu cat cantitatea de vapori de apa continuta de o anumita masa de aer aflata la o
anumita temperatura este mai mare, cu atat umiditatea aerului va fi mai mare. Pentru o anumita temperatura, cantitatea de vapori de apa nu poate
trece peste o anumita limita, care daca este atinsa, aerul devine saturat de vapori, si masa in exces acestora se condenseaza. Limita de saturatie
creste cu temperatura.

Umiditatea aerului este caracterizata de urmatoarele marimi:

1. Umiditatea absoluta a aerului; este cantitatea de vapori

de apa exprimata in grame, existenti intr-un m3 de aer:
cand aerul este saturat cu vapori, umiditatea absoluta
devine maxima.

2. Tensiunea vaporilor de apa; reprezinta presiunea sau

forta elastica exercitata de vaporii de apa existenti la un
moment dat in atmosfera. Se exprima, la fel ca si
presiunea atmosferica, in milibari si torri. Tensiunea
vaporilor poate sa creasca pana la valoarea maxima ce
corespunde saturatiei, valoare care depinde de
temperatura.

3. Umiditatea specifica; reprezinta masa exprimata in

grame a vaporilor aflati intr-un kg de aer. Daca atmosfera
este saturata cu vapori, umiditatea specifica devine
maxima.

4. Umiditatea relativa; este raportul exprimat in procente

dintre tensiunea actuala a vaporilor de apa si tensiunea
maxima corespunzatoare temperaturii aerului din acel

moment. UR= . Umiditatea relativa face posibila

cunoasterea cantitatii de vapori existenti la un moment dat
in atmosfera, fata de cantitatea necesara pentru ca
atmosfera sa fie saturata, deci arata cat de aproape sau
cat de departe se gaseste aerul fata de starea de saturatie.

5. Fractia de saturatie este raportul dintre tensiunea

actuala si tensiunea maxima .

 6. Deficitul de saturatie reprezinta diferenta intre
tensiunea maxima si tensiunea la un moment dat a
vaporilor.

7. Gradul de uscaciune al aerului este diferenta (100-U) si

constituie inca o indicatie asupra umiditatii aerului.

8. Punctul de roua (TR) este temperatura la care trebuie

racit aerul sub presiunea constanta, pentru ca vaporii
continuti sa-l satureze.

Pentru masurarea diferitelor marimi ce caracterizeaza

umiditatea aerului se folosesc metode higrometrice si
psihrometrice. Se folosesc psihrometre fara aspiratie, cum este
psihrometrul de tip August si psihrometrul cu morisca aspiratoare
sau psihrometrul de tip Assmann.

Psihrometrul August este format din doua termometre

identice fixate pe un suport. Unul din termometre are rezervorul
infasurat in tifon, care se prelungeste sub forma unui fitil, al carui
capat patrunde intr-un paharel cu apa distilata sau de ploaie, care
se afla sub rezervorul termometrului, la distanta de aproximativ
2 cm, distanta care asigura circulatia aerului in jurul rezervorului
termometrului.

Din cauza evaporarii produse in jurul rezervorului

termometrului umed, fenomen ce absoarbe caldura, se produce
o scadere a temperaturii acestui termometru.

Evaporarea si scaderea temperaturii fiind proportionale cu

gradul de uscaciune al aerului, din indicatiile celor doua
termometre se deduce umezeala aerului, folosind tabelele
psihrometrice.
 Psihrometrul Assmann

este alcatuit din doua termometre fixate

intr-o montura metalica alcatuita dintr-un tub central ce se
desface in doua ramuri la partea inferioara, cu rol de protectie
asupra rezervoarelor termometrelor. La partea superioara a
tubului central se fixeaza, prin insurubare, morisca aspiratoare a
psihometrului. Acest psihrometru prezinta avantajul ca este
transportabil. Cu acest instrument se pot face determinari in plin
soare, deoarece intreaga montura metalica este nichelata,
nichelul reflectand radiatiile solare.

La psihrometrele cu ventilatie, se procedeaza astfel:

-intai se umezeste rezervorul termometrului umed cu

ajutorul unei pipete;

-se intoarce arcul moristii;

-se asteapta 2-4 minute pana ce temperatura termometrului

devine stationara, apoi se citeste termometrul umed dupa care
cel uscat. Umiditatea se scoate din tabele.

Higrometrul cu fir de par (Saussure) (fig.13), se bazeaza pe

proprietatea firelor de par degresate de a se lungi cand creste
umezeala aerului. Pentru acelasi procent de umezeala, alungirea
este la inceput mai mare si din ce in ce mai mica, cu cat umezeala
se apropie de saturatie.
 Un higrometru este compus dintr-un fir de par, spalat si
degresat, un cadran gradat in procente de umiditate relativa si
un indicator. Firul se fixeaza cu una dintre extremitati la un
suport, iar cealalta extremitate se infasoara pe un scripete. Firul
este tinut cu ajutorul unei greutati. Indicatorul se fixeaza de
scripete, care se roteste dupa cum firul se lungeste sau se
scurteaza, indicand astfel umiditatea aerului. Cand aerul este
complet uscat, el trebuie sa indice 0%, iar cand aerul este saturat,
indicatorul trebuie sa fie in dreptul diviziunii 100%. Higrometrul
cu fir este un instrument comod si practic, dar trebuie verificat
din cand in cand si deci reglat.

Fig.13. a-Higrometru cu fir de par; b- surub de agatare;

c-dispozitiv de intindere

Pentru a studia variatia umiditatii in anumite intervale de

timp, se foloseste higrograful. Partea sensibila a higrografului o
constituie un manunchi de fire de par a caror variatie in lungime,
sub actiunea umezelii relative a aerului, este transmisa si
amplificata printr-un sistem de parghii. Ultima parghie poarta o
penita sprijinita pe un cilindru cu diagrama. Cilindrul se roteste
prin intermediul unui mecanism de ceasornic in 24 de ore sau 7
zile.

In practica se folosesc doua metode:

 a. Metoda directa: prin care utilizand tabelele
psihometrice se determina valoarea umiditatii relative a
aerului si valoarea tensiunii vaporilor de apa.

b. Metoda indirecta: in care, folosindu-ne de formula:

e=E1–KH(T1-T2) unde: K-794.10-6 pentru psihrometrul
fara aspiratie; K=662.10-6 pentru psihrometrul cu
aspiratie; H-valoarea presiunii atmosferice redusa la 00C;
T1-temperatura citita la termometrul uscat la
psihrometrului.

Daca se foloseste psihrometrul Assmann, tensiunea vaporilor

de apa se poate calcula cu formula: e=E| - 0,5(T1-T2)

Umiditatea relativa Ur se calculeaza cu formula: U R=

unde E este tensiunea maxima a vaporilor de apa

corespunzatoare temperturii citite la termometrul uscat al
psihrometrului.

Deficitul de saturatie se calculeaza cu formula: D=E-e

B.Metoda experimentala

1.Folosind metoda directa se determina umiditatea relativa

si tensiunea vaporilor de apa, prin citirea temperaturilor T1 si T2

2.Folosind relatia de calcul anterioare se determina

umiditatea absoluta (Ua), umiditatea relativa (UR), tensiunea
vaporilor de apa (e), deficitul de saturatie (D), gradul de
uscaciune (U), punctul de roua (TR).

3.Citirea higrometrului si a higrografului si calcularea

tensiunii vaporilor de apa pe baza umiditatii relative indicata de
higrometru.

4.Caracterizarea timpului din punct de vedere higrometric.

Datele se trec in tabel:

Metod T1 T2 Uag/cm U e D U T
3
a r R
0 0
mb mb g/k % % %
C C % tor g
r tor
r

Erorile se calculeasza cu formulele:

Modul de lucru:

Punerea in functiune a pshihrometrului:

-se introduce in apa rezervorul traductorului pana la reperul

marcat si se asteapta 5 minute;

-se corecteaza 0 mecanic;

-se conecteaza aparatul la retea si se lasa 10 minute;

-se conecteaza cursa indicatorului;

-se citesc temperaturile T uscat si T umed;

-se determina din tabele umiditatea relativa si la intersectia coloanei

corespunzatoare diferentei dintre temperatura uscata si cea umeda cu linia
corespunzatoare temperaturii uscate.

Datele se trec in tabelul urmator:

T1 T2 aparat UR
% %
0 0
C C

Erorile se calculeaza cu formula:

 =

Punerea in functiune a higrometrului:

-se corecteaza 0 mecanic;

-se conecteaza la retea si se asteapta 10 minute;

-se face corectia de scara;

-se citesc temperaturile T1 si TR.

Umiditatea relativa, se gaseste la intersectia coloanei corespunzatoare temperaturii

ambiante, indicata de aparat cu linia corespunzatoare temperaturii punctului de
roua indicat de aparat.

Datele se trec in tabelul urmator:

T1 T2 Aparat UR
% %
0 0
C C

Erorile se calculeaza cu formula: