Cele mai multe ştiri pe care le aflăm despre Coreea de Nord fac referire în

special la armamentul nuclear. Pe de altă parte, există puţine informaţii despre

cei aproximativ 23 de milioane de locuitori ai ţării, a căror viaţă este controlată
de stat aproape în totalitate şi care deseori sunt victimele încălcării drepturilor
omului. Eurodeputaţii au discutat situaţia din Coreea de Nord ca urmare a unei
rezoluţii a Consiliului ONU pentru drepturile omului adoptate la sfârşitul lunii
martie.

„Problema armamentului nuclear domină... de cele mai multe ori avem tendinţa de a face un
compromis în ceea ce priveşte drepturile omului, iar acest lucru este greşit", a declarat Ana Gomes
(Grupul Alianţei Progresiste a Socialiştilor si Democraţilor din Parlamentul European, Portugalia)
în timpul unei audieri organizate săptămâna trecută de Subcomisia PE pentru drepturile omului.

Conform trimisului special al Naţiunilor Unite pentru drepturile omului în această ţară, Robert R.
King, Coreea de Nord este într-adevăr una din ţările care respectă cel mai puţin din lume drepturile
omului.

Abuzuri şi foamete

Constrângerea forţei de muncă, represiunea politică, restrângerea practicii religioase, traficul de

persoane, torturi, violuri, crime ... acestea sunt doar câteva dintre abuzurile menţionate de către
participanţi. Deşi este foarte dificil să evaluăm situaţia din ţară datorită inaccesibilităţii sale pentru
străini, poveştile refugiaţilor oferă o perspectivă cu adevărat înfricoşătoare.

Emigrantul Shin Dong-Hyuk este unul din puţinii nord-coreeni care au reuşit să depună mărturie.
El s-a născut şi şi-a petrecut primii 22 de ani din viaţă într-un lagăr de refugiaţi (pentru persoane
care au întreprins activităţi împotriva statului). Aici oamenii nu au identitate, nu au dreptul să
vorbească, fiind executaţi la primul cuvânt rostit greşit. Aceştia lucrează în mine toată ziua,
indiferent dacă sunt bolnavi sau nu. Conform declaraţiilor preşedintei Subcomisiei pentru
drepturile omului, Heidi Hautala (Grupul Verzilor/Alianţa Liberă Europeană, Finlanda), este
posibil ca peste un milion de oameni să fi murit în aceste lagăre.

Importanţa acţionării la nivel mondial

Îmbunătăţirea informaţiilor disponibile persoanelor din Coreea de Nord şi a condiţiilor

refugiaţilor, stabilirea unei comisii ONU pentru anchetarea crimelor întreprinse împotriva
umanităţii şi adoptarea unei poziţii comune a Uniunii Europene au fost câteva din sugestiile celor
ce au participat la dezbaterea de miercuri, 7 aprilie.

László Tőkés (Grupul Partidului Popular European (Creştin Democrat), România) consideră că
„avem nevoie de o cooperare la nivel global", în timp ce Janusz Zemke (Grupul Alianţei
Progresiste a Socialiştilor si Democraţilor din Parlamentul European, Polonia) este de părere că
este nevoie de o monitorizare a situaţiei de către reprezentanţi din 5-6 state şi a pus accentul pe
necesitatea pregătirii comunităţii internaţionale pentru perioada ce va urma după căderea
regimului.

Cu toate acestea, majoritatea eurodeputaţilor doresc ca Parlamentul European să ia o poziţie

oficială pe această temă şi să întocmească o rezoluţie. Delegaţia PE pentru relaţiile cu Peninsula
Coreeană va vizita Coreea de Nord în iunie