Fisa Disciplinei Exercitiul Aerobic KT

Fotbalul în învăţământul gimnazial şi liceal
1. Fotbalul în lecţia de educaţie fizică.
– Etapele învăţării fotbalului în gimnaziu şi liceu

– Obiectivele pregătirii
- Modele de pregătire
2. Plan calendaristic – exemplu pentru etapa a II-a, clasele VII – VIII
gimnaziu.
3. Plan calendaristic – exemplu pentru etapa a III-a, clasele IX – X
liceu.
4. Ansamblu sportiv.
Fotbalul în învăţământul universitar
1. Fotbalul în cursul practic de educaţie fizică

1.2 – Selecţia participanţilor la curs
1.3 – Obiectivele pregătirii
1.4 – Procedee de pregătire
Fotbalul în învăţământul gimnazial şi liceal
În aceste două etape de învăţământ, programele de educaţie fizică şi

sport în diverse etape se modifică în vederea adaptării la orientări noi. Acesta este
motivul pentru care în cursul de bază, vom prezenta modele tehnico-tactice mai
complexe, care să ofere viitorilor profesori de educaţie fizică soluţii şi variante ce se
potrivesc condiţiilor materiale existente în şcoli şi a numărului de cadre didactice de
care dispun.
Lipsa bazelor sportive adecvate nu dau posibilitatea îndeplinirii
programei de învăţământ, elevii veniţi în liceu nu au instruirea normală, motiv pentru
care profesorii la începutul clasei a IX-a vor verifica deprinderile şi cunoştinţele
pentru jocul de fotbal.
Pe baza constatărilor se va proceda la folosirea unei variante opţionale
de instruire care să corespundă cunoştinţelor elevilor.
Fotbalul în lecţia de educaţie fizică
Tradiţional, fotbalul în şcoală, presupune o instruire analitică a

elementelor de tehnică şi tactică, cu o învăţare izolată a acestora, condiţiile
asemănătoare jocului fiind omise.
Această modalitate de iniţiere, nu va reuşi să asigure o pregătire
complexă a elevului care să poată îndeplini în joc obiectivele fixate anterior.
De aceea, opţiunea noastră pentru practicarea integrală a jocului şi
învăţarea elementelor tehnice în condiţii de joc este una care asigură îndeplinirea în
proporţie mai mare a obiectivelor operaţionale şi intermediare.
Astfel, învăţarea deprinderilor tehnico-tactice se face într-un interval
de timp mai scurt şi cu eficienţă sporită.
Etapele învăţării fotbalului în gimnaziu şi liceu
În programele curriculare pentru gimnaziu şi liceu, fotbalul este

programat pe următoarele etape:
 Etapa I clasele V – VI – gimnaziale

 Etapa II clasele VII – VIII – gimnaziale
 Etapa III clasele IX – X – liceale
 Etapa IV clasele XI – XII - liceale
În interiorul fiecărei etape se vor învăţa procedee tehnico – tactice şi
acţiuni de joc, care să permită elevului manifestarea eficienţei corespunzătoare în
desfăşurarea jocului.
Jocul în întregul lui, şi diversele acţiuni pe cupluri, tandemuri şi
compartimente pot constitui mijloace, exerciţii pentru învăţarea şi consolidarea
deprinderilor motrice specifice.
Învăţarea izolată a elementelor şi procedeelor tehnice şi tactice va fi
una scurtă, cu explicare biometrică şi greşeli frecvente, repetarea şi consolidarea lor se
va face în jocurile şcoală, bilaterale cu acţiuni frecvente de atac şi apărare.
Lecţiile cu unităţi de fotbal sunt puţine în număr de 13 ore pe
semestru, ceea ce presupune o învăţare integrală în joc a elementelor tehnico-tactice.
Obiectivele pregătirii
Obiectivele pregătirii în etapele gimnaziale şi de liceu sunt şi

trebuie să fie specifice fiecăreia dintre ele.
Astfel, în etapa I, clasele V –VI gimnaziu acestea sunt:
- învăţarea regulilor de joc principale
- alergare specifică, preluare, lovirea mingii cu pasa, tras la
poartă şi degajare
- alergare, preluare, conducere dribling
- alergare rapidă, deposedare, pasă, degajare, centrare
- alergare rapidă, intercepţie, pasa
- organizarea apărării, aşezarea în apărare
- joc 7 contra 7 pe teren redus
- joc 11 contra 11 pe teren normal
În aceasta etapă elevii vor acumula minim de cunoştinţe, cu

deprinderi motrice care le permit participarea la un joc bilateral mai simplu, cu reguli
mai puţine.
Etapa a II-a, clasele VII – VIII gimnaziu, are ca obiective
următoarele:
- formarea cunoştinţelor de practicare organizat şi
regulamentar jocul de fotbal pe teren normal.
- alergare rapidă, preluare, conducere, pasa, degajare.
- combinaţii în atac, un-doi-uri.
- organizarea apărării la fazele fixe – corner, aruncare de la
margine, lovituri libere.
- jocuri 2 contra 1, 2 contra 2, 4 contra 2.
- jocuri bilaterale 7 contra 7 pe teren redus.
- jocuri 11 contra 11 pe teren normal.
Etapa a III-a, clasele IX – X are ca obiective prioritare

următoarele:
- consolidarea şi perfecţionarea elementelor şi procedeelor
tehnice acumulate.
- consolidarea elementelor de tactică individuală şi colectivă
pentru atac şi apărare.
- Învăţarea şi perfecţionarea unor acţiuni tactice de joc cum ar
fi:
# faze fixe de joc;
# faza I şi III pentru atac;
# faza I şi II pentru apărare;
#forme de atac: contraatac, atac poziţional;
# forme de apărare: apărare
Etapa a IV-a, clasele XI şi XII, obiectivele sunt canalizate spre

faza perfecţionării, astfel:
- Perfecţionarea elementelor şi procedeelor tehnice asimilate,

care se va face ăn condiţii de joc.
- Perfecţionarea acţiunilor tactice colective şi individuale din
etapa a III-a.
- Perfecţionarea jocului 11 contra 11.
- Noţiuni de arbitraj – regulament.
PROCEDEE DE PREGĂTIRE
Pentru exemplificare vom arăta mai jos exemple de procedee tehnico-tactice

pentru etapa I şi a II-a din clasele gimnaziale:
PROCEDEUL – CONŢINUT ETAPA I:

Elemente tehnice, procedee tehnice:
- Lovirea mingii cu piciorul

- Lovirea mingii cu capul
- Preluarea mingii
- Conducerea mingii
Toate fiind supuse procesului de învăţare şi consolidare.
Tactica individuală:
- Marcaj
- Demarcaj
Tactica colectivă:
- Pasa
- Un – doi-ul
Toate supuse procesului de iniţiere şi învăţare izolat, dar urmat de

învăţare şi consolidare prin joc bilateral.
PROCEDEUL – CONŢINUT ETAPA a II-a:

- Preluarea mingii
- Conducerea mingii
- Aruncarea de la margine
- Protejarea mingii
- Deposedarea adversarului
Toate se vor iniţia, se vor învăţa foarte scurt-izolat, cu descriere,

xplicaţii de executare şi greşeli frecvente şi se vor consolida în joc.
- Marcaj
- Demarcaj
Tactica colectivă:
- Pasa
- Un-doi-ul
- Schimb de locuri
- Forme de atac şi apărare
Se vor învăţa prin joc şi se vor consolida tot prin joc.

Vom exemplifica şi câteva modele pentru ETAPELE A III-A ŞI A IV-A
din clasele de liceu.

- Preluarea mingii
- Conducerea mingii
- Aruncarea de la margine
- Protejarea mingii
- Deposedarea adversarului
- Mişcarea înşelătoare
Se va proceda la un proces de învăţare şi consolidare prin joc bilateral,

cu corecturi şi specificaţii pe parcursul acestuia.
-Marcaj
-Demarcaj
-Depăşiri
Procesul de instruire va consta în învăţare şi consolidare.

Tactica colectivă:
- Evitarea jocului la offsaid
- Schimb de locuri
- Forme de atac şi apărare
PROCEDEUL – CONŢINUT ETAPA a IV-a:

- Toate cele învăţate până acum se vor consolida şi perfecţiona
prin joc.
- Cele însuşite se vor consolida şi perfecţiona prin joc.
Tactica colectivă:
- Contraatacul
- Atacul în circulaţie de jucători şi minge
- Apărarea cu 4 fundaşi şi libero
- Apărarea combinată
Se vor exersa în condiţii analoage jocului şi se vor perfecţiona în
timpul jocului şcoala.
Plan calendaristic, exemplu pentru etapa a II-a, clasele VII

- VIII
Vom exemplifica un plan calendaristic secvenţial (semestrul I) care

asigură corelarea dintre obiectivele stabilite în programă şi fiecare unitate de învăţare,
care se vor adapta la condiţiile concrete ale şcolii.
Numărul de ore alocate unităţii – fotbal – în semestrul I, clasele VII –
VIII sunt în număr de 13, ele reprezentând şi numărul de lecţii alocate.
Ţinând cont de faptul că în aceeaşi lecţie va mai fi abordată şi o a doua
unitate, numărul mijloacelor folosite pentru învăţare să fie corespunzătoare timpului
alocat.
LECŢIA 1 A. Unitatea I .............

B. Lovirea mingii cu piciorul, latul
C. Joc bilateral

B. Lovirea mingii cu piciorul, şiretul interior
C. Joc şcoala

B. Lovirea mingii cu piciorul, şiretul plin
C. Joc bilateral cu temă

B. Trasul la poartă
C. Regulament: lovitura de începere
D. Joc bilateral

B. Lovirea mingii cu capul din săritură
C. Regulament: durata jocului de fotbal
D. Joc bilateral

B. Conducerea mingii prin lovire cu şiretul
plin
C. Joc bilateral cutemă: conducerea mingii

B. Preluarea mingii cu partea interioară a
piciorului
C. Regulament: suprafaţa de poartă şi de
pedeapsă - dimensiuni

B. Protejarea mingii
C. Joc şcoala

B. Tactica individuală - marcaj
C. Joc bilateral: aplicaţii

B. Tactica individuală - demarcaj
C. Joc şcoala
D. Regulament: poarta de fotbal - dimensiuni

B. Tactica colectivă - pasa
C. Joc cu temă
D. Regulament: jucători, echipament …..
LECŢIA 12 C. Unitatea I .............

D. Tactica colectivă – un – doi-ul
C. Joc bilateral
LECŢIA 13 E. Unitatea I .............

F. Tactica colectivă – schimbul de locuri
C. Joc cu temă
În continuare vom exemplifica cu 2 proiecte didactice, desfăşurarea

lecţiilor la clasă.
După aceste exemple, se pot alcătui toate celelalte proiecte în vederea
realizării obiectivelor fixate cuprinse în planul calendaristic.
PROIECT DIDACTIC NR. 5
ŞCOALA …………………… TEME: A. Unitatea I

……………..
CLASA ……………………. B. Lovirea mingii cu capul din
săritură
DATA ………………. C. Regulament: durata jocului de
fotbal
Durata Conţinut Dozare Formaţii OBS.

3 min. - Organizarea colectivului, apel, 2/4 pe perechi
7 min. - Pregătirea organismului pentru 3/4
efort-alergare, exerciţii
braţe, trunchi, picioare.
10 min. - Unitatea I ……
10 min. - Lovirea mingii cu capul din 10 – 12

săritură, aceasta fiind aruncată de repetări
partener. Pe perechi Explicaţii
- Pase în 2 cu capul de pe loc. Corectări
- Pase în 2 cu capul din Greşeli
deplasare.
- Lovirea cu capul a mingii 10 – 12 Câte 3
aruncată de partener, repetări
executantul are în faţă un 7x7
adversar semiactiv.
15 min. - Lovirea mingii din centrări 10 – 12 Toată clasa
executate de partener, în condiţii de repetări
joc bilateral.
2 min. - Revenirea organismului.
3 min. - Regulament: durata jocului la
seniori, juniori, prelungiri.

……………..
CLASA ……………………. B. Tactica individuală - marcaj
DATA ………………. C. Joc bilateral
D. Regulament: mingea -
caracteristici

3 min. - Organizarea colectivului, apel, 2/4 pe perechi
braţe, trunchi, picioare.
10 min. - Joc LEAPŞA în suprafaţa de 1x1

poartă. 1x1
- Joc la porţi mici. 2x2 Corectări
- Pe teren apărător – atacant la Greşeli
16 m de poartă, un jucător cu
mingea caută să paseze
atacantului ce trebuie să fie
marcat.
- Joc bilateral cu opriri şi
explicaţii.
- Joc cu temă pe tot terenul cu 7x7
marcaj om la om şi marcaj la
supraveghere.
11x11
15 min. - Revenirea organismului. Toată clasa

- Regulament: mingea de joc:
greutate 450 gr., circumferinţa 68 –70 Toată clasa
2 min. cm, presiune 0,6 – 1 atmosfere.
3 min.
PLAN CALENDARISTIC, exemplu pentru ETAPA III –a, clasele IX –X liceu
În conformitate cu programa şcolară pentru gimnaziu şi liceu, etapa a

III-a, clasele IX – X, unitatea fotbal de învăţare, are alocate 16 lecţii în primul an de
instruire.
Vom căuta să exemplificăm şi pentru această etapă un plan
calendaristic cu obiective, pentru cele 16 lecţii, în care se va continua învăţarea şi
consolidarea elementelor tehnico-tactice, Acestea, ca obiective intermediare, trebuie
să ducă la obiectivul final, practicarea cu eficienţă a jocului bilateral, cu respectarea
regulamentului de joc.

B. Lovirea mingii cu piciorul, şiretul
interior, şirerul plin şi şiretul exterior
C. Joc bilateral cu temă

B. Lovirea mingii cu capul din săritură de pe
loc şi cu elan.
C. Joc şcoala
D. Regulament: mingea de arbitru.

B. Conducerea mingii
C. Joc cu temă
D. Regulament: jucătorii – echipament.

B. Preluarea mingii cu piciorul
C. Joc cu aplicarea şi exersarea celor
învăţate.
D. Regulament – jucători, componenţa
echipei.

B. Preluarea mingii cu pieptul
C. Joc cu temă.
B. Mişcarea înşelătoare
C. Joc cu temă.
D. Regulament : suprafaţa de poartă,
dimensiuni.

B. Deposedarea adversarului de minge
C. Joc bilateral – cu intervenţia profesorului.

B. Tactica individuală - marcaj
C. Joc şcoala.
D. Regulament : lovitură liberă indirectă.

B. Tactica individuală - demarcajul
C. Joc bilateral 7 x 7

B. Tactica individuală – depăşirea
adversarului
C. Joc cu temă

B. Tactica colectivă - pasa
C. Joc bilateral pe teren redus
D. Regulament – regulile jocului pe teren
redus.

B. Model de joc: preluare cu talpa, conducere,
tras la poartă.
C. Joc cu temă

B. Model de joc – preluare cu pieptul,
conducere, pasa prin lovirea mingii cu
exteriorul
C. Joc şcoala 7 la 7
D. Regulament – lovitura de pedeapsă.

B. Model de joc: preluare, pasă, centrare,
lovirea mingii cu capul
C. Joc cu temă
B. Atacul rapid – iniţiere, învăţare
C. Joc cu temă

B. Forma de apărare – pe zona … iniţiere,
învăţare.
C. Joc bilateral.

……………..
CLASA …IX - X………. B. Preluarea mingii cu piciorul
DATA ………………. C. Joc cu aplicarea celor învăţate
D. Regulament: jucători,
componenta echipei.

3 min. - Organizarea colectivului, apel. 2/4 Toată clasa.
braţe, trunchi, picioare. Toată clasa.
10 min. - Explicaţie, demonstraţie,

greşeli frecvente. Câte 2. Explicaţii
- Preluarea cu latul din pase în 10 – 15 Corectări
2. repetări Câte 2. Greşeli
- Acelaşi lucru executat din
deplasare.
- Acelaşi lucru executat la
distanţa de 15 – 20m, faţă în 15 – 20
faţă. repetări
- Tot pe perechi, la distanţa de Pe perechi.
15-20m se execută pasa cu
preluare din deplasare.
- Joc bilateral cu temă - intrarea 15 – 20 Câte 2.

în posesie se face obligatoriu prin repetări
preluare.
- Revenirea organismului. Toată clasa
15 min.
- Regulament: 11 la 11, se înscriu Toată clasa
în raport 18 jucători, se pot schimba 3
2 min. jucători la Liga I şi Liga II, 4 jucători Toată clasa
3 min. la Liga III şi 5 jucători la Copii şi
Juniori.

……………..
CLASA …IX - X………. B. Deposedarea adversarului de
minge.
DATA ………………. C. Joc bilateral – intervenţii ale
profesorului.

efort: alergare, exerciţii braţe,
trunchi, picioare. Toată clasa.
- Faţă în faţă 2 jucători

simulează lovirea unei mingi Explicaţii
situate între ei, folosind 10 – 13 Corectări
10 min. trunchiul în contact cu repetări Câte 2. Greşeli
adversarul.
- Câte 2 acelaşi lucru, cu venire
spre minge de la 2-3 m. 10 – 12 Câte 2.
- Mingea pasată 4-5 m spre repetări
înainte de profesor, cei 2
jucători caută să intre în 12 – 15 Câte 2.
posesia mingii. repetări
- Acelaşi exerciţiu, un jucător
pleacă de la 1m mai în faţă.
- Un atacant caută să marcheze,
apărătorul deposedează.
- Joc cu temă – echipa în

apărare caută să deposedeze
adversarul.
18 min.
- Revenirea organismului după 7 la 7
efort. intervenţii ale
2 min. procesului.
Toată clasa.

……………..
CLASA …………. B. Tactica colectivă: pasa.
DATA ………………. C. Joc bilateral pe teren
redus.
D. Regulament: regulile pe
teren redus.

efort: alergare, exerciţii braţe,
trunchi, picioare. Toată clasa.
10 min. - Pasă în 2 de pe loc, distanţă 5 –

6m. Explicaţii
- Acelaşi lucru cu întâmpinarea 8 – 10 Câte 2. Corectări
mingii, pasa şi retragerea. repetări Greşeli
- Pase în 2 distanţă 25 – 30m cu Câte 2.
atac la minge. 8 – 10
- Din deplasare, pase în 2 pe repetări Pe perechi.
poziţie viitoare cu şanse de a fi 6–8
preluată. repetări
- Pas în trei, mijlocaş, extremă,
vârf, acţiune de joc, pasă extremă, 4–6
pasă centrare, finalizare. repetări
15 min. - Joc bilateral – pasă atenţie la 7 la 7 pe

execuţie, corecturi de către echipe
profesor.
- Revenirea organismului după

2 min. efort.
3 min. - Regulament: jocul pe teren Toată clasa.
redus: teren 25 –42 m, 15 – 25 m,
se joacă 5x5 cu câte 7 rezerve, Toată clasa.
durata 20 min. x 2, joc efectiv,
pauză 15 min., un minut „timp
mort”.
ANSAMBLUL SPORTIV
Ansamblul sportiv se organizează conform programei din preuniversitar,

cu un volum de 1 oră pe săptămână pentru o grupă.
Lecţiile se organizează pe grupe de elevi în număr de 12 – 15 slecţionaţi
din mai multe clase, cu aptitudini pentru fotbal.
Activitatea elevilor la aceste ore pe specialităţi-fotbal, se evidenţiază în
caietul profesorului, aceştia fiind normaţi cu activitatea.
Activitatea de ansamblu durează pe întreaga perioadă a ciclului liceal,
desfăşurându-se în regim extracurricular.
ECHIPA REPREZENTATIVĂ
Echipa reprezentativă a şcolii este formată din cei mai buni sportivi ai
claselor, care participă la competiţiile locale şi republicane.
Profesorul de specialitate-fotbal-în-şcoală sau în liceu trebuie să
organizeze această activitate:
- Să aibă în vedere dezvoltarea bazei materiale.
- Să organizeze permanent campionatul şcolii inter-clase.
- Să desfăşoare continuu activitatea de selecţie.
- Realizează planul activităţii fotbalistice din şcoală.
- Pregăteşte echipa reprezentativă pentru competiţii.
- Asigură participarea acesteia în bune condiţii competiţionale
locale şi republicane.
În formarea echipei, profesorul trebuie să selecţioneze pe porturi
jucătorii, astfel încât să Aibă un lot valoros cu eficienţă în joc:
- Portarul este jucătorul care are coordonare, supleţe , stăpânire

de sine în fazele critice, curaj, viteză de reacţie.
- Fundaşii să fie înalţi, cu detentă bună, sărituri la cap înalte, cu
viteză de reacţie, de deplasare bună, cu multă stăpânire de sine,
să contribuie cu precădere la construcţia acţiunilor ofensive.
- Jucătorii de la mijloc – capabili a presta un efort major, tehnica
individuală în manevrarea mingii, gândire tactică, să „vadă”
terenul cu claritate, participare cât mai bună la fazele din
apărare dar şi la cele din atac.
- Atacanţii să fie rapizi în deplasare şi în execuţiile tehnice, buni
executanţi ai trasului la poartă atât cu piciorul drept cât şi cu
stângul, să aibă o bună lovitură cu capul la poartă, să aibă
imaginaţie, capacitatea de a depăşi adversarul, să fie spontan,
combativ, să colaboreze cu coechipierii.
Lotul echipei reprezentative a şcolii trebuie cunoscut de elevi, de

conducerea şcolilor, astfel se formează colectivul, se întăreşte unitatea ei, se conferă
un statut pentru pregătirea cu sârguinţă în vederea îndeplinirii obiectivelor atât cele
colective cât şi cele ……
Pregătirea echipei reprezentative şcolare este influenţată în mod
determinant de structura anului şcolar.
Acesta este motivul pentru care trebuie realizate planul de pregătire anual,
planul de etapă, planul săptămânal de la joc la joc şi proiectul didactic de lecţie.

Fisa Disciplinei Exercitiul Aerobic KT

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Fisa Disciplinei Exercitiul Aerobic KT

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Fotbalul în învăţământul gimnazial şi liceal

1. Fotbalul în lecţia de educaţie fizică.

– Etapele învăţării fotbalului în gimnaziu şi liceu

Fotbalul în învăţământul universitar

1. Fotbalul în cursul practic de educaţie fizică

În aceste două etape de învăţământ, programele de educaţie fizică şi

Fotbalul în lecţia de educaţie fizică

Tradiţional, fotbalul în şcoală, presupune o instruire analitică a

Etapele învăţării fotbalului în gimnaziu şi liceu

În programele curriculare pentru gimnaziu şi liceu, fotbalul este

 Etapa I clasele V – VI – gimnaziale

Obiectivele pregătirii în etapele gimnaziale şi de liceu sunt şi

În aceasta etapă elevii vor acumula minim de cunoştinţe, cu

Etapa a III-a, clasele IX – X are ca obiective prioritare

Etapa a IV-a, clasele XI şi XII, obiectivele sunt canalizate spre

- Perfecţionarea elementelor şi procedeelor tehnice asimilate,

Pentru exemplificare vom arăta mai jos exemple de procedee tehnico-tactice

PROCEDEUL – CONŢINUT ETAPA I:

- Lovirea mingii cu piciorul

Toate supuse procesului de iniţiere şi învăţare izolat, dar urmat de

- Lovirea mingii cu piciorul

Toate se vor iniţia, se vor învăţa foarte scurt-izolat, cu descriere,

Se vor învăţa prin joc şi se vor consolida tot prin joc.

Elemente tehnice, procedee tehnice:

- Lovirea mingii cu piciorul

Se va proceda la un proces de învăţare şi consolidare prin joc bilateral,

Procesul de instruire va consta în învăţare şi consolidare.

PROCEDEUL – CONŢINUT ETAPA a IV-a:

Elemente tehnice, procedee tehnice:

Plan calendaristic, exemplu pentru etapa a II-a, clasele VII

Vom exemplifica un plan calendaristic secvenţial (semestrul I) care

LECŢIA 1 A. Unitatea I .............

LECŢIA 2 A. Unitatea I .............

LECŢIA 3 A. Unitatea I .............

LECŢIA 4 A. Unitatea I .............

LECŢIA 5 A. Unitatea I .............

LECŢIA 6 A. Unitatea I .............

LECŢIA 7 A. Unitatea I .............

LECŢIA 8 A. Unitatea I .............

LECŢIA 9 A. Unitatea I .............

LECŢIA 10 A. Unitatea I .............

LECŢIA 11 A. Unitatea I .............

LECŢIA 12 C. Unitatea I .............

LECŢIA 13 E. Unitatea I .............

În continuare vom exemplifica cu 2 proiecte didactice, desfăşurarea

PROIECT DIDACTIC NR. 5

ŞCOALA …………………… TEME: A. Unitatea I

Durata Conţinut Dozare Formaţii OBS.

10 min. - Lovirea mingii cu capul din 10 – 12

ŞCOALA …………………… TEME: A. Unitatea I

Durata Conţinut Dozare Formaţii OBS.

10 min. - Joc LEAPŞA în suprafaţa de 1x1

15 min. - Revenirea organismului. Toată clasa

PLAN CALENDARISTIC, exemplu pentru ETAPA III –a, clasele IX –X liceu

În conformitate cu programa şcolară pentru gimnaziu şi liceu, etapa a

LECŢIA 1 A. Unitatea I .............

LECŢIA 2 A. Unitatea I .............

LECŢIA 3 A. Unitatea I .............

LECŢIA 4 A. Unitatea I .............

LECŢIA 5 A. Unitatea I .............

LECŢIA 7 A. Unitatea I .............

LECŢIA 8 A. Unitatea I .............

LECŢIA 9 A. Unitatea I .............

LECŢIA 10 A. Unitatea I .............