SEMINARUL I

IMPORTANŢA ŞI NECESITATEA APARIŢIEI PRODUSELOR NOI ÎN DOMENIUL

INDUSTRIEI ALIMENTARE

Epoca contemporană este caracterizată printr-un ritm foarte rapid de modernizare şi

perfecţionare a societăţii, schimbări care se manifestă pe toate planurile. Se acordă o atenţie tot mai
mare rolului care revine diversificării producţiei şi înnoirii gamei sortimentale a produselor din
industria alimentară ca mijloace de corelare a cerinţelor consumatorilor, ale organizaţiilor de
producători şi comerciale, pentru a se obţine un efect social cât mai ridicat.
Înnoirea sortimentală se poate evidenţia în realitatea socială, respectiv pe piaţă, unde se
manifestă o continuă creştere a sortimentelor care reprezintă fondul de marfă şi de consum.
În lumea mărfurilor alimentare are loc o evoluţie asemănătoare celei din biologie,
manifestându-se o permanentă perfecţionare calitativă şi o sporire a cantităţii consumate /fabricate
pentru unele sortimente, în timp ce altele îşi restrâng volumul cererii sau sunt chiar eliminate de pe
piaţă de altele mai competitive.
Fiecare produs sau serviciu evoluează corespunzător unui ciclu de viaţă propriu. Acesta
cuprinde :
- perioada de formare a obişnuinţei de consum;
- perioada de relativă stabilitate la nivel ridicat a cererii;
- perioada de pierdere a poziţiei deţinute ca urmare a perimării calitative şi a valorii de
utilizare, în comparaţie cu noile realităţi tehnice şi sociale.
Factorii principali care determină diversificarea produselor alimentare sunt:
 necesitatea de a satisface cererile de consum care sunt din ce în ce mai multe produse
semipreparate sau gata pregătite, precum şi produse ambalate în condiţii care le asigură o
conservabilitate de lungă durată, conţinând cantităţi relativ mici, aproximativ la nivelul consumului
pentru 1-4 persoane la o masă. Este de remarcat şi tendinţa de a consuma şi produce sortimente
diferenţiate pentru persoane care trebuie supraalimentate, produse a căror compoziţie este adaptată
specificului alimentaţiei în cazul unor anumite grupe d e vârstă, grupe sociale, de boli, etc;
 piaţa influenţează de multe ori lansarea de noi produse, deoarece prin intermediul lor se
realizează reanimarea interesului şi extinderea cererii pentru produsele întreprinderii şi se
favorizează pătrunderea şi abordarea de noi pieţe. Sortimentele care sunt tot mai mult căutate de
consumatori sunt cele în care este înglobată ponderea cea mai mare de operaţii, respectiv de muncă
vie, din volumul total necesar pentru ca produsul să poată fi consumat. Producătorilor de astfel de
bunuri alimentare le revine sarcina de a prelua cât mai multe din operaţiile de pregătire;
 considerentele tehnice provenite din dezvoltarea tehnică şi aplicarea în practica
industrială a cercetării ştiinţifice determină introducerea de noi sortimente (de exemplu, realizarea
unui nou material pentru ambalare sau a unei maşini perfecţionate pentru efectuarea operaţiei
respective în urma cărora se obţine o îmbunătăţire a calităţii – prelungirea termenului de valabilitate,
reducerea preţului de vânzare, etc).

1
1 – Definiţii şi clasificări
 Definiţie produs – gamă de produse
Produsul reprezintă ansamblul elementelor care declanşează cererea (ansamblul care
înglobează substanţa acestuia, idea care-i dă forma, modul de prezentare, canalele de distribuţie şi
celelalte elemente organizate într-o ambianţă care-l înconjoară).
Produsul este orice lucru care satisface o nevoie sau dorinţă şi care este oferit pe piaţă. Un
produs poate fi oferit sub formă de bun material, serviciu, idee sau sub forma unei combinaţii a
acestora.
O gamă de produse este formată din produsele înrudite prin destinaţie comună în consum şi
prin caracteristici similare privitoare la materia primă, tehnologie sau destinaţie. Termenul „gamă de
produse” este folosit de agenţii economici din sfera productivă. Sfera distribuţiei preferă termenul
„gamă sortimentală”, acesta fiind definit ca ansamblul mărfurilor şi modul lor de asociere, folosind
un reper comun de sistematică.
Gama de produse este alcătuită din mai multe linii de produse. Liniile de produse sunt grupe
omogene sub aspectul materiilor prime folosite sau a procesului tehnologic utilizat (ex.: salamuri
uscate, brânzeturi fermentate etc.).
Liniile de produse sunt alcătuite din sortimente şi varietăţi de produse denumite generic
articole.
O gamă de produse este caracterizată de dimensiunile sale:
 Lărgimea gamei, determinată de numărul de linii de produse ce o compun (de exemplu
produse din lapte: lapte pasteurizat, iaurt, brânzeturi, smântână, frişcă);
 Profunzimea gamei, dată de numărul de produse distincte pe care le conţine o linie (de
exemplu, lapte pasteurizat: normal, condensat, praf, fără grăsimi);
 Lungimea gamei, este dată de numărul produselor tuturor liniilor. Această dimensiune
semnifică suprafaţa pe care o acoperă o gamă de produse în satisfacerea anumitor trebuinţe.

 Tipuri de produse
Produsele se pot clasifica în produse de consum curent şi în produse industriale.
Produsele de consum curent , la rândul lor se împart în produse de uz curent, de lux, speciale şi
nedorite.
Produsele industriale se împart în materii prime, echipament accesoriu, părţi componente,
materiale prelucrate şi în produse consumabile.

 Clasificarea mărfurilor alimentare

Clasificare mărfurilor alimentare are drept scop sistematizarea mărfurilor în mod unitar, logic,
respectiv ordonarea ierarhică pe baza unor criterii tehnologice.

Clasificarea merceologică clasică a produselor alimentare este următoarea, după:

1. origine, pot fi produse:
- de origine animală;
- de origine vegetală;
- de origine minerală;
- mixte.
2. gradul de prelucrare tehnologică, pot fi:
- materii prime;
- semifabricate;
- produse finite.
3. compoziţia chimică, pot fi:
2
 - mărfuri alimentare cu preponderenăţ glucidică, lipidică, proteică;
- produse gustative.
4. destinaţia de consum, pot fi produse pentru consum:
- uman;
- industrial.
5. modul de conservare, pot fi produse:
- proaspete;
- conservate.
6. stabilitate, pot fi produse:
- uşor / greu alterabile;
- alterabile.
7. modul de ambalare, pot fi produse:
- neambalate;
- semiambalate;
- ambalate;
- preambalate.
8. criterii metabolice, pot fi produse:
- energetice (bogate în lipide, glucide);
- protectoare (bogate în vitamine, enzime);
- alimentare cu rol plastic (bogate în proteine, aminoacizi, săruri de calciu).

Clasificarea produselor alimentare în cele 10 grupe principale:

1. cereale, leguminoase;
2. legume şi fructe proaspete;
3. produse zaharoase;
4. produse gustative (condimente, băuturi alcoolice);
5. grăsimi alimentare;
6. lapte şi produse lactate;
7. ouă ţi produse din ouă;
8. carne şi preparate;
9. peşte;
10. concentrate alimentare.

2 – Înnoirea gamei sortimentale a produselor

 Ciclul de viaţă al produselor

Ciclul de viaţă al produselor reprezintă intervalul cuprins între momentul apariţiei şi cel al
dispariţiei unui produs pe piaţă.
Fazele vieţii produsului sunt lansarea, creşterea, maturitatea, declinul (figura 1).

3
 V
â
n
z
ă
r
i

Lansarea Creşterea Maturitatea Declinul

Fig. 1. Fazele vieţii produsului Timp

 Lansarea este prima fază şi presupune introducerea produsului pe piaţă. Această perioadă se
caracterizează printr-o creştere lentă a vânzărilor, iar profitul este inexistent din cauza
cheltuielilor mari de lansare.
 Perioada de creştere poate fi mai mare sau mai mică în funcţie de factori cum ar fi moda,
sezonul, etc. Aceasta înregistrează panta cea mai abruptă şi se caracterizează printr-o
acceptare rapidă a produsului de către piaţă şi de o creştere substanţială a profitului.
 Maturitatea are o pantă mai lină şi se caracterizează printr-o scădere a ratei vânzărilor,
produsul fiind deja acceptat de majoritarea cumpărătorilor potenţiali. Profiturile se
stabilizează sau scad ca urmare a cheltuielilor de marketing tot mai mari, care vizează
apărarea produsului împotriva concurenţei.
 Declinul este perioada în care vânzările şi profiturile scad.

Factorii care determină structura ciclului de viaţă sunt:

- generali: progresul tehnic şi creşterea veniturilor consumatorilor;
- specifici: natura produsului, mărimea gamei sortimentale, capacitatea produselor de a
primi îmbunătăţiri, reglementările legislaţiei economice.

Nu toate ciclurile de viaţă ale produselor au graficul de forma literei S, există şi cicluri de viaţă
formate din etape: a) creştere-prăbuşire-maturitate; b) cicluri repetate; c) cicluri dantelate. (figura 2).

a) Modelul„creştere-prăbuşire- maturitate” b) Modelul „cicluri repetate” c) Modelul „cicluri dantelete”

Fig. 2. Alte grafice ale ciclurilor de viaţă

4
 Specialiştii au descoperit peste 12 tipuri posibile de cicluri de viaţă, printre care şi cele
specifice stilurilor, modelor şi capriciilor (figura 3).

a) Modelul caracteristic stilului b) Modelul caracteristic modei c) Modelul caracteristic capriciului

Fig. 3. Categorii speciale de cicluri de viaţă

Ciclurile de viaţă ale produselor nu pot fi prevăzute din punct de vedere al formei lor, nu poate
fi anticiptă durata fiecărei etape şi nu se poate ştii în ce etapă a ciclului se află la un moment dat o
firmă.

 Crearea produselor noi

Conceptul de „produs nou” în sens tehnic este diferit de sensul merceologic, unde sistemul
de referinţă este mai larg, datorită opticii de abordare a produsului.
Gradul de noutate a unui produs este cu atât mai mare cu cât reînnoirea antrenează
modificarea tuturor componentelor colective ale acestuia, conferindu-i o multitudine de noi însuşiri.
Un produs nou trebuie să aibă nivelul caracteristicilor de calitate proiectat şi realizat astfel încât să
permită diferenţierea lui de altele similare, fie prin depăşirea unui prag minim de noutăţi, fie prin
procedee extensive (creşterea numărului de proprietăţi) şi intensive (îmbunătăţirea nivelului unor
caracteristici). Pentru ca un produs să poată fi catalogat drept „produs nou” trebuie ca modificarea
componentelor sale să fie sesizată de consumator. „Noutatea” trebuie să se evidenţieze clar pe piaţă
pentru că altfel ar putea rămâne nesesizată.
Produsul nou reprezintă:
- un produs creat de curând, care apare pentru prima dată;
- un produs care apare, la un moment dat, în procesul unui produs şi care, în luptă cu elementele
vechi, iese învingător;
- un produs cu aspect şi conţinut schimbat, transformat în bine;
- un produs reînnoit, refăcut, evaluat, perfecţionat.
Prin produs nou se înţelege un produs care nu a mai fost comercializat niciodată într-o
anumită zonă.
Un concept este o reprezentare scrisă sau filmată a unui produs sau serviciu. Reprezintă de
fapt un angajament că produsul asigură o nevoie nesatisfăcută a consumatorilor, motivele pentru
care este împlinită această promisiune şi o descriere a tuturor elementelor cheie pin care produsul
trebuie să se caracterizeze.
Conceptul de produs nou are o accepţie largă, astfel încât Booz şi Allen au indicat
următoarele categorii de produse noi, în funcţie de noutatea lor pentru o întreprindere şi pentru piaţă:
 produse de noutate mondială;
 linii de produse noi;
 adăugări la liniile de produse existente;
5
  repoziţionări;
 reduceri de cost.
Myers realizează o clasificare în funcţie de gradul de diferenţiere a produsului nou faţă de
cele existente pe piaţă, astfel:
 inovaţii;
 creaţi;
 înlocuiri;
 imitaţii.
Se pot diferenţia următoarele categorii de produse:
- produse absolut noi: destinate acoperirii unor nevoi latente; aceste produse au o pondere mică,
apar în urma unor cercetări laborioase;
- produse noi: destinate satisfacerii unor nevoi deja manifestate pe piaţă, dar la un alt nivel calitativ
decât la vechilor produse din aceeaşi grupă. Ponderea lor este destul de mare faţă de prima
categorie, ele se produc şi se comercializează în condiţii de concurenţă de piaţă, urmând să fie
scoase din producţie în faza de declin al vieţii lor.
După locul în care este consemnată noutatea unui produs se disting:
- produse noi pentru unitatea care le produce sau comercializează;
- produse noi pentru piaţa pe care urmează a fi lansate;
- produse absolut noi, ce nu au apărut anterior pe nici o piaţă.
Introducerea produselor noi pe piaţă implică o mare doză de risc pentru întreprindere şi este
un proces mult mai dificil şi costisitor decât administrarea produselor existente. Aceste produse noi
sunt destinate satisfacerii unor nevoi deja manifestate pe piaţă, dar la un alt nivel cantitativ şi
calitativ, decât al celor deja existente.
Un produs nou este bunul care prezintă una sau mai multe însuşiri noi sau
modificate sau pune în valoare o însuşire care nu a fost cunoscută faţă de produsele existente
pe piaţă.
Înnoirea produselor poate fi făcută pe mai multe căi, dintre care cele mai des întâlnite sunt
diversificarea şi modernizarea.
Diversificarea constă în proiectarea unor produse cu caracteristici noi, rezultând o lărgire a
gamei sortimentale.
Modernizarea constă în reproiectarea produselor existente, pentru creşterea numărului de
proprietăţi sau îmbunătăţirea celor deja existente.