1. Instanţa de fond a fost sesizată, în data de 15 noiembrie 1971, de numita TO cu o cerere de chemare în judecată.

În
această cerere reclamanta solicita instanţei, în contradictoriu cu pârâta AS, să se constate că minorul TE, în prezent decedat, a
fost titularul unei liberalităţi la momentul deschiderii succesiunii lui DS, decedat în data de 25 iulie 1970.
Reclamanta a susţinut că minorul este rodul concubinajului cu fratele defunctului şi, în momentul în care a rămas
însărcinată, defunctul, domiciliat în Braşov, pe motivul că nu avea copii, deşi îşi dorea foarte mult, i-a promis că prin
testamentul său îi va lăsa copilului un bun destul de valoros.
La scurt timp, aproximativ trei săptămâni, numitul DS a decedat, lăsând un testament în care minorul TE era
beneficiarul unei liberalități care avea ca obiect garsoniera pe care defunctul a stăpânit-o în timpul vieţii ca proprietar pur şi
simplu.
De asemenea, reclamanta arată că la momentul în care numitul DS a decedat, ea era însărcinată cu minorul TE, care
s-a născut în martie 1971, depunând, în acest sens, la dosarul cauzei un certificat medical ce atesta prezenţa sarcinii cu 20 de
zile înainte de data decesului lui DS, respectiv data de 5 iulie 1970.
Pârâta, soţie supravieţuitoare a defunctului, învederează instanţei, în întâmpinare, că minorul TE nu este copilul
fratelui defunctului, căci pe rolul instanţei de fond se află un alt dosar în care pârâta contestă paternitatea lui TE, acţiune
introdusă în data de 1 noiembrie 1971.
Totodată, AS susţine că minorul a murit la scurt timp după naştere, la circa şase ore, tocmai datorită faptului că s-a
născut cu o malformaţie; astfel, copilul a fost considerat că nu a supravieţuit întrucât nu era viabil. Prin urmare, la momentul
decesului lui DS, minorul nu era născut şi deci, nu avea capacitate de folosinţă pentru a putea accepta liberalitatea prin
reprezentantul său legal.
O dată cu ataşarea la dosar a, certificatului de naştere al minorului, parata a depus şi certificatul de deces din care
rezulta ca minorul nu a trăit decât şase ore. Faţă de considerentele expuse mai sus, pârâta a solicitat respingerea acţiunii.
Q1: Care este, în speţă, data deschiderii moştenirii lui DS?
Q2: Cum se face dovada datei deschiderii moştenirii?
Q3: În speţă, care este importanţa juridică a datei deschiderii moştenirii?
Q4: Care este locul deschiderii moştenirii şi importanţa juridică a acestuia?
Q5: La momentul decesului lui DS, consideraţi că minorul TE avea capacitate de folosinţă?
Q6: Acţiunea introdusă de AS împotriva lui TE poate fi admisă de instanţă?
Q7: Care consideraţi că va fi soluţia instanţei?

2. La 8 ian 1992 OC, fiul defunctului, a chemat in judecata pe OE, pentru ca, prin hotărârea ce se va pronunţa, pârâta să
fie obligată la restituirea unor bunuri ce fac parte din masa succesorală cuvenită reclamantului ca urmare a morții lui OG. În
fapt, OG s-a despărţit de mama lui OC, decedată între timp, şi s a recăsătorit cu numita ON, mătuşa pârâtei. La data de 17
noiembrie 1991, OG şi ON au fost victimele unui accident maritim ca urmare a scufundării unui feribot în Marea Nordului,
accident în care şi-au pierdut viaţa 75 de persoane.
În apărare, pârâta a argumentat că aceste bunuri sunt ale lui ON, care le-a moştenit de la OG, în calitate de soţie
supravieţuitoare şi, ca urmare a morţii acesteia, OE Le-a moştenit prin retransmitere ca unică moştenitoare.
Q1: OC este moştenitor legal sau legatar?
Q2: Persoanele dispărute au capacitate succesorală?
Q3: Care sunt persoanele care nu au capacitate succesorală?
Q4: Ce sunt comorienţii? Dar codecedaţii?
Q5: În speţă, OG, respectiv ON, sunt codecedaţi sau comorienţii?
Q6: Putea O.G., respectiv O.N., să se moştenească reciproc?
Q7: Ce opinie aveţi în legătură cu apărarea pârâtei?
Q8: Care va fi soluţia instanţei?

3. Reclamanta SV a chemat în judecată pe pârâtele NM şi NO, solicitând instanţei să constate că acestea nu pot veni la
moştenirea lui SJ. Reclamanta a susţinut în faţa instanţei următoarele: în data de 12 mai 1994 NG, mama celor două pârâte şi
soră a reclamantei, a fost condamnată pentru tentativă de omor asupra lui S.J., tatăl lui N.G. şi S.V., pe motiv că defunctul
dorea să întocmească actele de proprietate asupra terenului cu care fusese reîmproprietărit (teren arabil de 6 ha) numai pe
numele lui SV Ulterior, NG a beneficiat de amnistia restului de pedeapsă, în total ea executând doar 1 an. Pe data de 17
august 1995 SJ decedează, lăsând un legat în favoarea lui NG, prin care aceasta era gratificată cu 1/5 din cele 6 ha de teren.
La deschiderea succesiunii au venii SJ şi SH, părinţii decedatului, SB şi SN, fraţii acestuia, precum şi cele două fete, SV,
respectiv NG.
La două săptămâni de la decesul lui SJ a decedat şi NG, la succesiunea acesteia venind pârâtele NM şi NO, în nume
propriu. În cadrul procedurii succesorale notariale s-a constatat ca pârâtele aveau dreptul la 1/5 din terenul mai sus citat,
întrucât ele moşteniseră patrimoniul lui NG, în care se afla şi dreptul de proprietate asupra acestei porțiuni de teren. Notarul
le-a adus la cunoştinţă succesorilor (părinții și frații defunctului, precum şi reclamantei şi pârâtelor) că au vocaţie succesorală
legală concretă şi vor primi fiecare partea ce i se cuvine.
În atare circumstanţe, reclamanta a contestat dreptul lui NG la moştenirea acestui teren, deoarece fusese dezmoştenită
ca urmare a faptei sale faţă de defunct, astfel, nici pârâtele neputând dobândi ceea ce nici autoarea lor nu a dobândit.
Pârâtele s-au apărat motivând că nu poate fi vorba de o dezmoştenire a defunctei NG din dreptul de a moşteni terenul
în litigiu întrucât pedeapsa la care a fost condamnată a fost amnistiată. În plus, au susținut că, oricum, dacă mama lor a fost
îndepărtată de la moştenire, ele au acest drept, întrucât culeg terenul ca urmate a beneficiului reprezentării.
Instanţa a admis acţiunea şi a constatat că pârâtele nu aveau dreptul 1/5 din teren, urmând ca acesta să fie cules de
către ceilalţi moştenitori.
Q1: Care sunt condiţiile generale ale dreptului de moştenire legală?
Q2: În speţă, cine are vocaţie succesorală legală generală şi cine a vocaţie succesorală concretă utilă la moştenirea lui SJ?
Q3: Cum operează, în speţa de mai sus, principiul reciprocităţii vocaţiei legale la moştenire?
Q4: Ce instituţie invocă reclamanta atunci când contestă dreptul lui NG de a culege partea sa din succesiunea defunctului SJ?
Q5: Determinaţi, plecând de la speţa de mai sus, caracterele juridice a instituţiei invocate de reclamantă.
Q6: Ce influenţă are instituţia invocată de reclamantă asupra eficacității legatului lui NG?
Q7: De ce nu pot beneficia pârâtele de beneficiul reprezentării?
Q8: În ipoteza în care NG nu beneficiază de legat, care sunt efectele instituţiei invocate de SV asupra dreptului la moştenire
al lui NG şi asupra dreptului pârâtelor?
Q9: Caracterizaţi soluţia instanţei.
Q10: Coexistă, în speţă, moştenirea testamentară cu cea legală sau suntem doar în prezenţa moştenirii legale?
Q11: Ce erori s-au strecurat în cadrul procedurii succesorale notariale?
Q12: Poate cere SV constatarea producerii efectelor nedemnităţii lui N.G. împotriva lui NM şi NO?
Q13: Identificați diferențele care intervin dacă faptele s-ar petrece după data de 1 octombrie 2011.