24-Jan-19

Sistemul de management (1)

Sistem = un ansamblu de elemente care
interacţionează sinergic (în vederea atingerii
unui scop)

Sistem de management = ansamblu de

componente de natură organizatorică,
metodologică, decizională şi informaţională care,
într-o manieră sistemică, facilitează exercitarea
de către o persoană (sau grup de persoane) a
celor cinci atribute (funcţii) ale managementului.
24-Jan-19 Autor: Florin IONITA 1

Sistemul de management (2)

Este compus din patru subsisteme
componente:

-Subsistemul organizatoric
-Subsistemul decizional
-Subsistemul metodologic
-Subsistemul informaţional

24-Jan-19 Autor: Florin IONITA 2

1
 24-Jan-19

Subsistemul decizional (1)

• Decizia managerială - calea de acţiune

aleasă în mod conştient, în procesul de
conducere a unei organizaţii, dintr-un
număr de variante prestabilite, care
influenţează acţiunile altor persoane decât
cea a decidentului, având ca scop
atingerea unor obiective în condiţii de
eficienţă maximă.

24-Jan-19 Autor: Florin IONITA 3

Elementele componente ale

deciziei manageriale(1)
• decidentul este reprezentat de o persoană sau
grup de persoane care, în virtutea obiectivelor,
sarcinilor, competenţelor şi responsabilităţilor
circumscrise adoptă decizia;
• obiectivul sau obiectivele urmărite prin
adoptarea deciziei;
• mulţimea alternativelor – este formată din
toate variantele posibile de acţiune în vederea
realizării obiectivelor propuse;
• mulţimea criteriilor decizionale – reprezintă
punctele de vedere ale decidentului cu ajutorul
cărora delimitează aspectele realităţii economice
în cadrul procesului decizional;
24-Jan-19 Autor: Florin IONITA 4

2
 24-Jan-19

Elementele componente ale

deciziei manageriale(2)
• mediul ambiant - constă din ansamblul
elementelor endogene şi exogene întreprinderii,
care alcătuiesc situaţia decizională,
caracterizate prin manifestarea unor influenţe
directe şi indirecte semnificative asupra
conţinutului şi rezultatelor deciziei;
• consecinţele variantelor sau alternativelor se
întâlnesc la intersecţia criteriilor cu variantele,
care au unităţi de măsură specifice;
• utilitatea fiecărei consecinţe a diferitor variante
reprezintă folosul aşteptat de decident în urma
faptului că o anumită consecinţă se realizează
24-Jan-19 Autor: Florin IONITA 5

Subsistemul decizional (2)

Decidentul este persoana care adoptă decizia.
Trebuie să îndeplinească unele cerinţe, cum ar fi:
• să posede competenţa formală(să fie
împuternicit);
• să posede cunoştinţe suficiente în legătură cu
problemele ce fac obiectul deciziei(să fie
informat);
• să aibă capacitatea de a prelucra corect
informaţia pe care o deţine (să fie competent);
• Să identifice şi să interpreteze corect
principalele tendinţe, modificări şi caracteristici
esenţiale ale mediului micro şi macroeconomic
(să dea dovadă de intuiţie)
24-Jan-19 Autor: Florin IONITA 6

3
 24-Jan-19

Etapele procesului decizional (1)

1. Perceperea necesităţii şi oportunităţii de a
decide:
- stabilirea problemei care trebuie rezolvată;
- determinarea obiectivelor care trebuiesc
urmărite şi atinse;
- colectarea, selectarea şi prelucrarea primară a
celor mai potrivite informaţii.
2. Formularea liniilor de acţiune posibile:
-stabilirea unui număr mare de alternative;
-folosirea unor metode adecvate pentru a
depista cât mai multe variante posibile;
-cuantificarea cunoştinţelor economice şi
sociale pentru fiecare variantă.
24-Jan-19 Autor: Florin IONITA 7

Etapele procesului decizional (2)

3. Evaluarea avantajelor fiecărei linii de acţiune:
- stabilirea criteriilor de apreciere şi
ierarhizare a lor;
- folosirea unor metode şi tehnici adecvate
fiecărui tip de decizie, pentru stabilirea
avantajelor.
4. Alegerea căii de acţiune ce trebuie urmată se
face în funcţie de criteriile cele mai potrivite şi pe
baza evaluărilor făcute.
5. Aplicarea şi urmărirea rezultatelor deciziei.

24-Jan-19 Autor: Florin IONITA 8

4
 24-Jan-19

Cerinţe impuse deciziei

manageriale
• să fie fundamentată ştiinţific,;
• să fie adoptată de compartimentele sau
persoanele care au împuternicirea legală în
acest sens;
• să fie luată şi transmisă în timp util;
• să fie formulată clar şi concis;
• să fie completă, să cuprindă toate elementele
necesare înţelegerii şi aplicării corecte;
• să fie eficientă- în urma aplicării deciziei să se
obţină un efect sporit.

24-Jan-19 Autor: Florin IONITA 9

Clasificarea deciziilor
manageriale(1)
1.După natura variabilelor ce influenţează
rezultatele potenţiale:
• decizii fundamentate în condiţii de certitudine
• decizii fundamentate în condiţii de risc
• decizii fundamentate în condiţii de incertitudine
2.După numărul criteriilor decizionale:
• decizii unicriteriale
• decizii multicriteriale

24-Jan-19 Autor: Florin IONITA 10

10

5
 24-Jan-19

Clasificarea deciziilor
manageriale(2)
3.După orizontul de timp şi implicaţii:
decizii strategice
decizii tactice
decizii curente
4.După numărul persoanelor care participă la
adoptarea deciziei:
decizii individuale
decizii de grup
5.După posibilitatea anticipării lor:
decizii anticipate
decizii imprevizibile

24-Jan-19 Autor: Florin IONITA 11

11

Clasificarea deciziilor
manageriale(3)

6.După frecvenţa cu care se adoptă:

• decizii periodice
• decizii unice
7.După eşalonul managerial la care se adoptă:
• decizii adoptate la nivel superior
• decizii adoptate la nivel mediu
• decizii adoptate la nivel inferior

24-Jan-19 Autor: Florin IONITA 12

12

6
 24-Jan-19

Metode de fundamentare a
deciziilor(1)
1)În condiţii de certitudine
Metoda utilităţii globale
-facilitează alegerea variantei optime
-constituie un suport logic pentru anticiparea
avantajelor diferitor modalităţi de acţiune
posibile
-varianta optimă se stabileşte în funcţie de
diferite criterii decizionale şi coeficienţi de
importanţă
-utilitatea unei variante se calculează în funcţie
de consecinţa economică a unei variante după
un criteriu decizional
24-Jan-19 Autor: Florin IONITA 13

13

Metode de fundamentare a
deciziilor(2)
Metoda Electre
-are la bază alegerea variantei optime
care surclasează celelalte variante
-se calculează utilităţile pentru fiecare
criteriu de optimizare a deciziei
-atribuirea coeficienţilor de importanţă
-calculul coeficienţilor de concordanţă şi
discordanţă
-alegerea variantei optime cu ajutorul
matricei de surclasare, fiind anticipată de alte
două tipuri de matrici: matricea de
concordanţă-discordanţă şi matricea
diferenţelor
24-Jan-19 Autor: Florin IONITA 14

14

7
 24-Jan-19

Metode de fundamentare a
deciziilor(3)
Metoda Onicescu – 2 variante:
1.criteriile de alegere a variantei optime sunt
echiimportante,
2.criteriile de importanţă sunt diferenţiate

Metoda bazată pe Teoria matematică a mulţimilor

vagi (fuzzy sets)

24-Jan-19 Autor: Florin IONITA 15

15

Metode de fundamentare a
deciziilor(4)
Decizii in condiţii de incertitudine

Tehnica pesimistă - varianta optimă este cea

care aduce cele mai mari avantaje în situaţia în
care condiţiile obiective sunt cele mai
nefavorabile.
Tehnica optimistă - varianta optimă este cea care
aduce cele mai mari avantaje în situaţia în care
condiţiile obiective se prezintă cel mai favorabil.
Voptirnă = max max (V l,Cj)

24-Jan-19 Autor: Florin IONITA 16

16

8
 24-Jan-19

Metode de fundamentare a
deciziilor(5)
Metoda de simulare Monte-Carlo pentru
adoptarea deciziilor în condiţii de
incertitudine
Voptimă = max min (V l,Cj)

Tehnica optimalităţii (dezvoltată de Hurwicz

L.) este o combinaţie dintre cele două
prezentate mai sus şi stabileşte varianta
optimă ca fiind maximum dintre consecinţa
economică maximă a variantei şi consecinţa
economică minimă a variantei.
24-Jan-19 Autor: Florin IONITA 17

17

Metode de fundamentare a
deciziilor(6)
Tehnica proporţionalităţii sau a echilibrului
(dezvoltată de Bayes-Laplace) presupune
stabilirea variantei optime pentru care media
consecinţelor este cea mai mare.

Tehnica minimizării regretelor (dezvoltată de

Savage L.) stabileşte varianta optimă ca fiind
acea variantă pentru care regretul de a nu fi ales
varianta cea mai bună să fie cel mai mic.

24-Jan-19 Autor: Florin IONITA 18

18

9
 24-Jan-19

Metode de fundamentare a
deciziilor(5)
Adoptarea deciziei în condiţii de risc, folosind
metoda arborelui decizional
• Arborii de decizie pun la dispoziţie prezentarea
grafică a proceselor decizionale succesive.
Aceştia arată clar când trebuie să luăm deciziile
care sunt posibilele urmări şi care vor fi
câştigurile finale.
• Alt avantaj îl constituie faptul că rezultatele
calculelor sunt ilustrate direct pe arbore,
simplificând astfel analiza.

24-Jan-19 Autor: Florin IONITA 19

19

Metode de fundamentare a
deciziilor(6)
Punct de Câştig (frunză, nod final)
S11,P11
ocazie 1
S12,P12
…
Cost S13,P13

Punct de Punct de
Alternativa A1

decizie A ocazie 2 …
Cost
S21,P21
Alternativa A2 Câştig (frunză, nod final)
S22,P22

Câştig (frunză, nod final)

Cost Punct de S31,P31 Punct de
Alternativa A3
ocazie 3 … ocazie 4
S32,P32
Cost
S33,P33 Alternativa B1

Cost
Alternativa B2 …
Punct de
decizie B
24-Jan-19 Autor: Florin IONITA 20

20

10
 24-Jan-19

Metode de fundamentare a
deciziilor(7)
Un arbore de decizie se compune din următoarele
elemente: puncte de decizie, alternative, puncte
de ocazie, stări naturale şi câştiguri.
1. Puncte de decizie (nod de decizie sau
bifurcaţie de decizie). Factorul de decizie
trebuie să aleagă o alternativă de desfăşurare
a acţiunii într-un număr finit de alternative
existente.
2. 2. Puncte de ocazie (nod de ocazie), arată că
ocazia unui eveniment este aşteptată în acest
moment al procesului (din numărul infinit de
stări naturale una este pe cale să apară).
24-Jan-19 Autor: Florin IONITA 21

21

Metode de fundamentare a
deciziilor(8)
Construirea unui arbore

Arborele începe din partea stângă a paginii cu un

punct de decizie. După aceea se desenează toate
alternativele posibile sub formă de ramuri în partea
dreaptă. Se adaugă un punct de ocazie sau alte
puncte de decizie, care corespund deciziilor
estimate să apară în urma deciziei iniţiale.
Arborelui continuă să i se adauge ramuri de la
stânga la dreapta până când se ajunge la câştiguri

24-Jan-19 Autor: Florin IONITA 22

22

11
 24-Jan-19

Metode de fundamentare a
deciziilor(9)
Procesul întocmirii unui arbore este alcătuit
din trei etape:
a) întocmirea unui arbore logic care include
toate punctele de decizie, punctele de
ocazie şi ramurile aferente aranjate in
ordine cronologică.
b) menţionarea probabilităţilor stărilor
naturale şi a costurilor pe ramuri, alcătuind
astfel un arbore al probabilităţilor.
c) adăugarea câştigurilor, obţinând astfel un
arbore de decizie complet.
24-Jan-19 Autor: Florin IONITA 23

23

Metode de fundamentare a
deciziilor(10)
Evaluarea unui arbore.
1.Segmentarea arborelui.
Două tipuri de segmente:
-punctele de decizie cu toate alternativele lor
-punctele de ocazie cu toate stările naturale
rezultante
Procesul începe cu acele segmente care duc la
câştigurile finale, în partea dreaptă a arborelui,
şi continuă spre stânga, segment după segment,
în sensul invers în care arborele a fost întocmit.

24-Jan-19 Autor: Florin IONITA 24

24

12
 24-Jan-19

Metode de fundamentare a
deciziilor(11)

-Segmentele punctelor de ocazie. Valoarea

estimată a tuturor stărilor naturale ca rezultat al
unui punct de ocazie trebuie calculată (câştigurile
se înmulţesc cu probabilităţile şi rezultatele se
adună). Valoarea estimată se înscrie apoi
deasupra punctului de ocazie în interiorul
dreptunghiului. Aceste valori estimate sunt
considerate câştiguri pentru următoarea ramură
din stânga.

24-Jan-19 Autor: Florin IONITA 25

25

Metode de fundamentare a
deciziilor(12)

• Segmentele punctelor de decizie. Ajunşi la un

punct de decizie, câştigurile date (sau calculate)
pentru fiecare alternativă sunt comparate şi este
ales cel mai bun. Toate celelalte câştiguri sunt
ignorate. O alternativă nefavorabilă este notată
direct pe ramură cu simbolul // .

24-Jan-19 Autor: Florin IONITA 26

26

13
 24-Jan-19

Subsistemul informational (1)

Conform descrierii notiunii de management (*)
observăm că:
-determinarea stării viitoare care urmează a fi atinsă
presupune ca, prin intermediul cunostintelor despre
firmă şi mediul ambiant, să se determine valori (ale
variabilelor de stare), pe baza unor date şi informaţii
(prezente în documente), prin parcurgerea unor
proceduri informaţionale, utilizand diferite metode şi
tehnici de culegere, păstrare, prelucrare şi
prezentare a datelor.
24-Jan-19 Autor: Florin IONITA 27

27

Subsistemul informational (2)

-interacţiunile dintre subistemul conducător şi
subsistemul condus, care sunt esenţa proceselor
de management sunt în exclusivitate de natură
informaţională, actul de conducere fiind bazat pe
comunicare, circuite şi fluxuri informaţionale;

-aceste elemente sunt indispensabile celorlalte 3

subsisteme, cu care interacţionează sinergic.

24-Jan-19 Autor: Florin IONITA 28

28

14
 24-Jan-19

Subsistemul informational (3)

Sistemul informational (SI) al unei organizaţii
(componentă a sistemului de management)
reprezintă un ansamblu intercorelat de elemente
care acţionează sinergic pentru asigurarea
comunicării dintre subsistemul de conducere şi cel
de execuţie şi între organizaţie şi stakeholderii
externi, dar şi pentru susţinerea proceselor de
management şi de execuţie în vederea obtinerii şi
prelucrării datelor şi informaţiilor utilizate de aceste
procese.
24-Jan-19 Autor: Florin IONITA 29

29

Subsistemul informational (4)

Funcțiile SI:

-funcția decizională
-funcția operațională
-funcția educațională
-funcția de documentare.

24-Jan-19 Autor: Florin IONITA 30

30

15
 24-Jan-19

Subsistemul informational (5)

Elementele componente ale sistemului
informaţional sunt:

-datele, informaţiile, cunostinţele;

-circuitele şi fluxurile informaţionale;
-procedurile informaţionale;
-mijloacele de preluare, stocare, prelucrare şi
prezentare a informaţiilor.

24-Jan-19 Autor: Florin IONITA 31

31

Subsistemul informational (6)

-Date, informaţii, cunostinţe.

înțelepciune (wisdom) =abilitatea de a face ce

trebuie, cum trebuie, unde trebuie și când trebuie
în absența unor informații explicite sau nu.
24-Jan-19 Autor: Florin IONITA 32

32

16
 24-Jan-19

Subsistemul informational (7)

• Circuitele şi fluxurile informaţionale

24-Jan-19 Autor: Florin IONITA 33

33

Subsistemul informational (8)

Deficiențe ale sistemelor informaționale
a.Generale
-redundanţa
-distorsiunea
-filtrajul
-supraancărcarea
b.Specifice

24-Jan-19 Autor: Florin IONITA 34

34

17