ggg Eg DVM 2ONt Vi 3 ADHINISTRATIV CURSS GUVERNUL $I MINISTERELE, 1. Evolufia institutiei, Rolul si structura Din punct de vedere istoric Guvernul sau Consiliul de Ministri, ca organ de sine statator, reprezint& o creatie a vremurilor moderne, aparuté o dat cu primele constitu, originea sa aflandu-se in fostele consilii ale regelui din perioada absolutismutui monarhic, Curia Regis. Procesul istoric de conturare, ca institutie juridica, institufie a dreptului public, a Consiliului de Ministri este legat de procesul aparitiei departamentelor, in sensul larg al termenului, ca organe centrale ale administratiei de stat (puterii executive). in Romania aparitia ministrilor i implicit a ministerelor, in acceptiunea moderna a termenului, precede aparigia Guvernului, in sensul de organ de stat, subiect in raporturile de drept administrativ in ume propriu, . in sensul actual al termenului, Consiliul de Ministri apare ca o creatie a Unitii Prineipatelor, desi Statutul Dezvoltator al Conventiei de la Paris (1858) nu confine o asemenea reglementare ampli a locului, rolului si atributiilor sale in activitatea de realizare a puterilor publice Fai de utilizarea de-a lungul vremii, atat in constitu, c4t si in legi, a celor doud nofiuni (Consiliu de Ministri si, respectiv, Guvern), doctrina interbelicd a susfinut c& nofiunile de cabinet sau guvern sunt titulaturi intrebuinfate din punct de vedere politic, pe cénd Consiliul de Ministri are un inteles administrativ, el fiind mai putin o entitate cat un mod de a lucru al ministrilor. Spre deosebire de perioada interbelica in care sfera Guvernului era mai mare decat a Consiliului de Ministri, caci, pe angd ministri, in Guvern mai intrau si secretarii de stat si subsecretarii de stat, in perioada postbelic’, din analiza reglementarilor constitutionale, rezulté cA notiunile sunt echivalente. in doctrina actuala se sustine gi ideea conform cdreia pentru a desemna organul central al administrafiei publice s-a adoptat notiunea de Guvern in locul celei de Consiliu de Ministri. Deci, pentru a desemna acelasi organ se folosese doud notiuni, iar céteodata, in vorbirea curenta, se foloseste o a treia, aceea de cabinet. in perioada post-decembrista, primele dispozitii cu privire la Guvern apar in Decretul-Lege nr 2/1989 privind constituirea, organizarea si functionarea Consiliul Frontului Salvarii Nationale (prima structura organizatoric’ cu atributii de legiferare si cu origine revolufionara), iar dupa cateva zile a fost adoptat Decretul-Lege nr. 10/1989 privind constituirea, organizarea si funcfionarea Guvernului Roméniei, Alte doud Decrete-Lege din acea perioada ( cel cu nr. 92/1990, respectiv cel cu nr. 104/1990) au consacrat principalele norme privind organizarea si functionarea Guvernului. Ulterior a fost adoptaté Legea nr. 37/1990 privind organizarea si functionarea Guvernului Romaniei, lege preconstitufionala ale cdrei dispozitii au fost in mare masurd depasite prin intrarea in vigoare a Constitutiei din 1991, inlocuita, mult prea tarziu, prin Legea nr. 90/2001 privind organizarea si fumetionarea Guvernului Roméniei si a ministerelor, supusd pana in prezent unor modificdri. gi completari ulterioare. Ca si alte constitutii din Europa, si Constitugia Romaniei din 1991, republicata, cuprinde un sediu general al materiei Guvernului, in funetiei de particularitatile regimului politic consacrat (Titlul JUL, Capitolul 11, art. 102-110), dar si alte ttluri, capitole ale acestui act normativ cuprind prevederi referitoare la Guvern, precum art, 111-115 — Raporturile Parlamentului cu Guvernul, art. 85-87 si alte referitoare la institutia Presedintelui, art. 74 etc. — privind procedura de elaborare a legii Intr-o viziune generalé, Guvernul are sarcina de a realiza politica nafiunii, el este initiatorul, modelatorul si executantul masurilor de redresare economicd, scddere a inflafiei si de stabilitateeconomic’, rispundere de ordinea public&, de aparare nationala sau de raporturile statului pe care le guverneazii cu alte state, Din punct de vedere al rolului Guvernului, in doctrina actuala se distinge intre: constitutile care stabilese un rol tihotomie ( politic, legislativ, administrativ); constitutiile care stabilese un rol dihotomie ( politic si administrativ); constitutiile care stabilese un rol exclusiv politic sau un rol exclusiv administrativ. Din punct de vedere al modului de constituire, adicd al existentei unor nivele ierarhice intre Guvernului, pot fi identificate: © guverne cu o structura simpla — cele care sunt formate din prim-ministru gi ceilalti membri; © guverne cu structura ierarhicd — cele care contin o ierarhizare; Din punct de vedere al componentei Guvernului pot fi identificate: © constitutii care restrdng sfera membrilor Guvernului exclusiv Ia sfera ministrilor; © constitutii care admit si prezenta ministrilor fara portofoliu; je demnitari, cum ar fi secretarii de stat Din conginutul art, 102 alin. 1 Constitufia Roméniei, republicata, (C.R., prescurtarea ce va fi folosita in cele ce urmeaza) rezulté c& Guvernul Romaniei are un dublu rol: politic si administrativ Pentru c& acesta, potrivit programului su de guvernare acceptat de Parlament, asigurd realizarea politicii interne si externe a farii ( rolul politic) si exercitat conducerea generald a administratiei publice (rolul administratiy). Putem califica Guvernul ca fiind 0 autoritate a administrajiei publice centrale care intra in componenja celei dea doua puteri in stat — puterea executiva. Poate fi calificat gi ca fiind o institugie politic, reprezenténd in esenfé o autoritate statala. Din acest ultim punct de vedere se identifica, in doctrina, doua categorii de acte ale Guvernului: © actele de guvemamant — acte politice prin excelentai: © actele pur administrative —actele prin care acesta rezolva problemele tehnico-organizatorice. Ratiunea fundamentala a Guvernului o reprezinté asigurarea liniilor politice interne gi externe ale {arii, ceea ce sub aspect juridic se concretizeazd in initierea de proiecte legislative, adoptarea de hotardri pentru aplicarea acestora, iar administratia publica a cBrei conducere generald este realizata de Guvern, are drept scop tocmai indeplinirea acestor valori politice. Rolul politic al Guvernului se exprima nu doar in sfera exclusiv executiva. Ci si prin colaborarea cu celelalte autoritati publice, din care hotAratoare este actiunea sa in sfera puterii legislative, prin exercitarea initiative: legislative si a modalitajilor de conlucrare cu Camerele Parlamentului. Se poate afirma, in acest context, faptul cA legiuitorul constituant roman a preluat teza doctrine’ occidentale contemporane potrivit c&reia Guvernul este parlamentar prin origine si guvernamental prin funetie ceea ce inseamnd ca programu| politic al Guvernului ramane un document exclusiv al acestuia, dar linile sale sunt acceptate de Parlament. Prin votul de incredere pe care Parlamentul il acord& Guvernului, acesta isi exprim& doar increderea in acest program, incredere pe care o poate retrage oricéind, prin adoptarea unei mofiunii de cenzurd, daci motivele pentru care fusese acordaté la investituré au disparut ulterior. Agadar indeplinirea programului de guvernare depinde esential de sprijinul de care se bucura Guvernul in Parlament, Programul de guvernare nu leagd majoritatea parlamentara prin votul careia Guvernul a fost investit, care fi va putea retrage sprijinul acordat daca, in virtutea mandatului reprezentativ al parlamentarilor, va considera cf interesele {arti o cer Un Guvern va rezista atéta timp cat va avea asigurat votul majoritaii parlamentare, cerut pentru acordarea increderii si, implicit, pentru réstumnarea acesteia, acelasi cu votul cerut pentru adoptarea legilor organice, potrivit art. 76 alin. 1 C.R. Votul de investitura are valoare de fapt juridic, el semnifica vincheierea contractului de guvernare”, legitimeaz& echipa guvernamentalai si implicit programulpolitic de partid ca program oficial de guvernare a farii. Pentru putere in sfera exercitarii_ puterii politice Intre Guvern si toate celelalte autoritati al administratiei publice se stabilese raporturi de drept administrativ care pot fi * de subordonare — fips de ministere si prefecti: * de colaborare — fags de autoritajile administratiei publice autonome: © de tutel& administrativa — fay de autoritatile administratiei publice locale. Art.102 alin, 2 din C.R. consaeré un principiu general al activitatii Guvernului — cooperarea cu organismele sociale interesate in indeplinirea atributiilor sale, astfel este consacrat_principiul transparenjei Guvernului, in sensul c& Guvernul nu este un organ suprapus societiii civile gi nici rupt de aceasta. Legea nr. 90/2001, cu modificarile si completarile ulterioare, a preluat conginutul art, 102 alin. | C.R., calificdnd expres Guvernul ca fiind o autoritate publica a puterii executive. Textul legi precizeaz ci rolul Guvernului este de a asigura functionarea echilibrata si dezvoltarea sistemulu national economic si social, precum si racordarea acestuia la sistemul mondial in conditiile promovatii intereselor nationale”. Mai mult decét att, legiuitorul adauga c4 Guvernul se organizeaza si functioneaz& in _conformitate cu prevederile constitutionale, avind la bazi Programul de guvernare acceptat de Parlament”. Guvernul este organ al administratiei publice cu competent materiala general care exercita potrivit legii urmatoarele functii: de strategie, de reglementare, de administrare a proprietafii statului, de reprezentare si de autoritate de stat. Structura Guvernului este exprimata de art. 102 alin. 3 din C.R. care specifica faptul c& Guvernul este alcatuit din prim-ministru, ministri gi alti membri stabilita prin lege organic. Din aceast& formulare rezulté reglementarea unui Guvern fird scard ierarhicd interioari. Legea nr. 90/2001, in dezvoltarea normei constitutionale, prevede ca, Guvernul este alcatuit din primul-ministru si mini Din Guvern pot face parte si viceprim-ministri, ministri de stat, precum si ministri delegati, cu insdreinari speciale pe King& prim-ministru, prevazuji in lista Guvernului prezentata Parlamentului Pentru acordarea votului de incredere”. Pe de alta parte, dispozifia din Legea nr. 90/2001 pune in consonanga nu numai legea organic a Guvernului cu legea fundamental’, dar pune in consonan{a cu Constitutia intreaga procedur de formare a unui nou Guvern, Putem aprecia, de asemenea, ci 0 astfel de prevedere ce nu obliga, ci doar permite Guvernului s& fie compus gi din ministri-delegati, atrage imposibilitatea ca pe vitor, eu prilejul unei estituri, in compunerea Guvernului s& poatd intra alte categorii de membri, precum: secretarii de stat, subsecretarii de stat, etc., acest Iucru ar fi posibil doar dupa modificare Constitute Ministri fara portofoliu au fost cunoscuti in perioada interbelica. Ei erau numigi dupa aceleagi reguli ca si ministri obignuiti sau propriv-zisi, dispuneau de dreptul de vot deliberativ, de aceleasi incompatibilititi, chiar de acelasi salariu, Era reglementatd si posibilitatea de a se trece unele probleme, dac& se aprecia necesar, din competenta unui ministru cu portofoliu in cea a unui ministru ir portofoliu, pe cale administrativa, prin decret regal, in baza unei hotirdri a guvernului, ministrul ra Portofoliu avand toate drepturile pe care le avea ministrul titular, fiind supus si legii privind responsabilitatea ministeriala. Astfel de ministri fra portofoliu exista si in prezent. EI marcheaza trecerea din sfera competitiei