UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRAŞOV

FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ŞI ŞTIINŢELE EDUCAŢIEI

Specializare: Pedagogia învăţământului primar şi preşcolar

An universitar: 2017 – 2018
Semestrul I

Disciplina: METODOLOGIA CERCETĂRII

TEMA: Nevoia socializării în grădiniţă

TEMA CERCETĂRII: ROLUL ACTIVITĂȚILOR LIBER ALESE ÎN
SOCIALIZAREA COPIILOR DIN GRĂDINIȚĂ

Cadru didactic:

Student:

CUPRINS

1
1. Argument........................................................................................p.3
2. Fundamentare teoretică....................................................................p.4
3. Abordarea empirică a temei
3.1 Problematica cercetării................................................................p.8

3.2 Operaţionalizarea conceptelor de cercetare.................................p.8

3.3 Coordonatele cercetării................................................................p.8

3.4 Designul cercetării........................................................................p.9

3.5 Metodologia cercetării..................................................................p.10

1. ARGUMENT

2
 Educaţia se realizează atât în familie dar şi în instituţii specializate
precum,grădiniţe şi şcoli. Încă de mici,copiii pornesc la drum cu un bagaj de conoştinte
învăţate în familie.Cunoştinţele acestora se îmbogăţesc,îşi găsesc orizontul de dezvoltare şi
tipărire mult mai bine prin desfăşurarea activităţilor din instituţile menţionate mai sus, cu
ajutorul cadrelor didactice.
Grădinţa este punctul de plecare spre educaţie şi mediul de socializare a celor mici
. Putem spune ca jocul în viaţa copilului are un rol important ,precum munca în viaţa omului.
Jocul este şi viaţa copilului,copilul trăieşte pentru a se juca. Atunci când privim din
exterior copilul când se joacă putem observa câ acesta respectă regulile jocului şi incercă să
rezolve sarcinile pentru a putea duce jocul la bun sfărşit. Din tot ceea ce face copilul ,ne
putem da seama că,jocul are un rol important în viaţa lui iar prin joc acesta se pregăteşte
pentru viaţa de mai tarziu.
În jocurile copiilor adultul este prezent,fie ca personaj,fie ca participant
activ.Atunci când vine vorba de jocurile din grădiniţă adultul se află în ambele situaţii,fiind
cel care dă informaţii despre joc:sfaturi,limbaj adecvat.
În joc copiii întâlnesc diferite obstacole,spunând că nu ştie cum sa facă sau să
continuie jocul. Cadrul didactic va intervine motivându-l ,stârnindui din nou curiozitatea de a
duce jocul până la bun sfârşit .
M-am gândit să imi aleg acestă temă ,deoarece mi s-a parut o tema interesantă
,observând cum cei mici reuşesc să se adapta unui mediu total diferit faţă de cel în care
trăieşte acasă,intrâd în relaţii cu ceilalţi colegi dar şi cu educatoarea, aceste persoane fiind
străine pentru ei .
Grădiniţa este prima instituţie care îi pregăteşte pe copii pentru viaţă şi îi integreză
în societate . Tot în grădiniţă copiii işi conturează comportamentul moral , învăţând să faca
diferenţa dintre bine şi rău, dar continuă şi procesul de socializare început din familie.
Dezvoltarea socializării acestora în grădiniţă se face şi cu ajutorul activităţilor liber alese. Prin
prisma acestora, copilul îşi dezvoltă limbajul ,relaţionează cu ceilalţi ,cooperează,îşi dezvoltă
abilităţi şi deprinderi ,respectarea intereselor şi muncilor celorlalţi.
Activităţile liber alese ,îi pune copilului în valoare calităţile de care dispune în
anumit domeniu .Munca pe sectoare le dezvoltă creativitatea şi imaginaţia ,dându-le ocazia de
a realiza ceea ce doresc într-un mod original.Rolul învăţământului preşcolar în socializarea
copiilor este acela de a forma comportamentul acestora din perspectiva socială.

2. FUNDAMENTARE TEORETICĂ

3
 Jocurile şi activităţile didactice alese sunt cele pe care copiii şi le aleg şi îi ajută pe
aceştia să socializeze în mod progresiv şi să se iniţieze în cunoaşterea lumii fizice, a mediului
social şi cultural căruia îi aparţin, a matematicii, comunicării, a limbajului citit şi scris. Ele se
desfăşoară pe grupuri mici, în perechi şi chiar individual. Practic, în decursul unei zile
regăsim, în funcţie de tipul de program (normal, prelungit sau săptămânal), două sau trei etape
de jocuri şi activităţi alese (etapa I – dimineaţa, înainte de începerea activităţilor integrate,
etapa a III-a – în intervalul de după activităţile pe domenii de învăţare şi înainte de masa de
prânz/plecarea copiilor acasă şi, după caz, etapa a IV-a – în intervalul cuprins între etapa de
relaxare de după amiază şi plecarea copiilor de la programul prelungit acasă). Totodată, în
unele cazuri, ele se pot pot regăsi ca elemente componente în cadrul activităţii integrate.
Reuşita desfăşurării jocurilor şi a activităţilor didactice alese depinde în mare măsură de
modul în care este organizat şi conceput mediul educaţional. Acesta trebuie să stimuleze
copilul, să-l ajute să se orienteze, să-l invite la acţiune. Astfel, dacă este vorba de activităţi
desfăşurate în sala de grupă, educatoarea va acorda o atenţie deosebită organizării spaţiului în
centre ca: Biblioteca, Colţul căsuţei/Joc de rol, Construcţii, Ştiinţă, Arte, Nisip şi apă şi altele.
Organizarea acestor centre se va face ţinând cont de resursele materiale, de spaţiu şi de
nivelul de vârstă al copiilor. În funcţie de spaţiul disponibil, sectorizarea sălii de grupă poate
cuprinde toate centrele sau cel puţin două dintre ele în care cadrul didactic pregăteşte zilnic
„oferta” pentru copii, astfel încât aceştia să aibă posibilitatea să aleagă locul de învăţare şi joc,
în funcţie de disponibilitate şi nevoi. Materialele care se vor regăsi zilnic în
zonele/centrele/colţurile deschise nu trebuie să fie aleatorii, ci atent alese, în strânsă corelare
cu tema săptămânii sau cu tema proiectului aflat în derulare. Pentru etapa jocurilor şi a
activităţilor alese desfăşurate în curte, o atenţie specială va fi acordată atât organizării şi
amenajării curţii de joc, cât şi siguranţei pe care o oferă copiilor spaţiul respectiv şi dotările
existente. (Curriculum pentru învăţământul preşcolar 3-6/7 ani)
Aceste activităţi se desfăşoară pe grupuri mici sau chiar individual, în prima parte a
activităţilor din grădiniţă (de la venirea copiilor în grădiniţă şi până, aproximativ, la ora 9:00),
în partea a III-a a programului (după ora 11:00) sub forma activităţilor în completare sau a
programului distractiv şi, după caz, pentru grupele de program prelungit sau săptămânal, în
etapa a IV-a – în interesul copiilor etapa de relaxare de după amieze şi plecarea copiilor acasă.
Ele au ca sarcină didactică atât socializarea progresivă a copilului cât şi cunoaşterea de către

4
acesta a lumii fizice şi a mediului social şi cultural, a limbajului matematic, a comunicării
orale şi scrise.
Pentru desfăşurarea acestor activităţi, sala de grupă trebuie să fie amenajată şi
organizată adecvat. Fiecare zonă (arie, sector) trebuie să ofere terenul unei activităţi în care
jocurile şi activităţile didactice alese vor dezvolta cunoaşterea într-un anumit domeniu
experienţial. Materialele de care trebuie să dispună aceste ateliere motivează activitatea şi
încurajează achiziţionarea de noi cunoştinţe, formarea de deprinderi. Modul în care ele sunt
aşezate oferă o atmosferă destinsă, securizantă, estetică şi reconfortantă care stimulează
urmărirea propriilor interese de cunoaştere şi investigare.
Având un caracter temporar este recomandabil ca ele să se realizeze prin ansamblarea
corespunzătoare în sala de grupă a unor panouri sau a unor dulapuri ce pot fi cu uşurinţă
manipulare.
Materialele utilizate trebuie să se găsească la îndemâna copiilor, să fie sortate,
ordonate şi etichetate pentru a se păstra ordinea şi a oferi un exemplu de organizare eficientă.
Deşi copilul este cel care alege aria unde va desfăşura activitatea, educatoarea poate să
influenţeze această alegere prin dispunerea materialelor şi schimbarea periodică a acestora,
dar – mai ales – prin interesul pe care îl provoacă.
Exemple de amenajare a zonelor (sectoarelor) cognitive:
Zona ,,ŞTIINŢE” – planşe, seturi de imagini, jocuri cu imagini, ghivece cu flori,
insectar, ierbar, acvariu cu peştişori, eprubete, cântar etc.
Zona ,,BIBLIOTECĂ” – cărţi cu poveşti ilustrate de diferite dimensiuni, cărţi de
colorat, dicţionare ilustrate, seturi cu povestiri în imagini, litere mici şi mari de tipar decupate,
silabe şi cuvinte scrise pe jetoane cu litere de tipar etc.
Zona ,,ARTĂ” – pensule, creioane colorate, acuarele, hârtie, alte materiale pe care se
poate desena sau picta;
 plastilină, planşete;
 foarfecă, ace, aţă, pânză, hârtie colorată, frunze uscate, boabe etc.
Sugestii privind organizarea activităţilor şi jocurilor alese pe zone (sectoare, arii)
În funcţie de nivelul de vârstă, e domeniul experienţial propus, de tema abordată,
precum şi de resursele materiale existente în grădiniţă se pot organiza umrătoarele zone, în
care pot fi abordate diferite activităţi şi jocuri alese de copii, liber creative:

5
 ZONA ACTIVITĂŢI ŞI JOCURI ALESE
,,ŞTIINŢĂ” Jocuri senzoriale
Jocuri intelectuale; jocuri logico-matematice
Experienţe simple (evaporarea, topirea etc.)
Conversaţii libere (,,Dacă astăzi ninge...”, ,,Dacă faci
focul...”)
,,BIBLIOTECĂ” Citire de imagini
Repovestire
Povestire creată de copii
Audiţie (poveşti, cântece)
Jocuri de identificare a literelor şi cifrelor
Exerciţii grafice
,,Ghici ghicitoarea mea...”
,,ARTĂ” Pictură sau desen din imaginaţie
Modelaj
Audiţii muzicale
Jocuri de masă Încastrare
Puzzle
Lego
Combino
Construcţii cu materiale din natură
Povestiri după imagini
Completarea elementelor care lipsesc
Reconstituirea întregului din părţi
Clasificare (piese, imagini)
Ordonare după criterii stabilite
Jocuri cu rol ,,La magazin”
,,La şcoală”
,,În vacanţă”
,,De-a poştaşul”
Construcţii ,,Locomotiva cu vagoane”

6
 Construcţii din cuburi
Construcţii cu material din fier
Construcţii din nisip
Construcţii din zăpadă

Fişă de consemnare a participării copiilor la activităţile şi jocurile alese

Numele şi ,,Ştiinţă” ,,Artă” ,,Bibliotecă” ,,Construcţii” ,,Joc de rol” Etc.
prenumele
copilului
A.C.
B.I.
B.A.
C.F.

Notă:
În fişa realizată după modelul de mai sus, educatoarea va consemna (marcând cu
semnul X) tipul/tipurile de activităţi la care copilul participă sau la care se face remarcat în
mod deosebit, pentru a putea evidenţia gradul de activism al fiecărui copil în parte, cât şi
pentru a identifica preferinţele acestora.( Liliana Ezechil- Ghid metodologic – ediţia a IV-a
revizuită – Editura V & I Integral, Bucureşti, 2011)

7
 3. ABORDAREA EMPIRICĂ A TEMEI

3.1 Problematica cercetării:

1. Jocurile liber alese ajută la dezvoltarea socializării preşcolarilor?

2. Activităţile liber alese pun în valoare calităţile şi aptitudinile pe care le
deţine fiecare copil într-un domeniu?
3. Jocurile liber alese îl ajută pe copil să se cunoască?

3.2 Operaţionalizarea conceptelor de cercetare:

Jocurile liber alese sunt jocurile pe care copiii şi le aleg să îi ajute pe aceştia să
socializeze în mod progresiv,îi ajută să cunoască mediul lumii fizice,social,cultural căruia îi
aparţin,comunicării,limbajului citit şi scris. Reuşita desfăşurării jocurilor şi activităţilor
didactice alese depinde în special de organizare şi mediul educational. Acesta trebuie să
stimuleze copilul, să-l ajute să se orienteze, să-l invite la acţiune.(Curriculum pentru
învăţământul preşcolar 3-6/7 ani)

Socializare are rolul de al ajuta pe preşcolar să îşi dezvolte personalitatea ,învaţă tot
odata prin interacţiunea lui cu alţii ,valorile coportamentului social al societăţii. Activităţile de
socializare care se defăşoară în grădiniţe se sprijină pe cunoaştere şi il ajută pe copil să se
cunoască pe el însuţi,pe ceilalţi şi lumea din jur . (,,Sociologie generală” – Mircea Agabrian,
Institutul European, Iaşi, 2003)

3.3 Coordonatele cercetării:

Obiectivele:

Prin această lucrare îmi doresc să arăt:

O1:măsura în care jocurile liber alese ajută la dezvoltarea socializării copiilor

preşcolari ;

8
 O2: măsura în care activităţile liber alese pun în valoare calităţile şi aptitudinile pe
care le deţine fiecare copil într-un domeniu ;

Ipoteze:

1.Utilizarea jocurilor de masă în cadrul activităţilor liber alese facilitează şi

influenţează nivelul de socializare al copiilor .

2.Utilizare jocurilor liber alese facilitează îmbuntăţirea relaţiilor şi climatului

psihosocial al grupului şcolar .

3.4 Designul cercetării

Pentru a vedea şi a verifica ipotezele de mai sus ,voi realiza o fişă de observaţie(vezi
anexa 1), iar la eşantionul meu vor participa copiii din grupa mare, din cadrul Grădiniţei „
Primii Paşi” nr. 10 Braşov, grupa la care eu am efectuat stagiul de practică pedagogică, unde
sunt 23 de preşcolari, iar fişa de obervaţie va fi aplicată fiecărui copil o singură dată. Acest
eşantion este unul non-probalistic, şi anume unul de convenienţă.

În ceea ce priveşte chestionarul (vezi anexa 2) pe care il voi aplica, la eșantionul meu
vor participa cadre didactice, mai exact cadre didactice din învățământul preșcolar. Acest
chestionar îl voi trimite pe e-mail, subiecţilor mei . Este un eșantion non-probalistic, și anume
unul de conveniență.

Eşantionare non–probabilistică, și anume eşantionul de convenienţă – am ales un astfel

de un de eşantion din motive legate de resursele de timp pe care le am la dispoziţie. (Șandor,
2011) .Persoanele alese pentru chestonar sunt alese astfel încât mie să îmi fie cât mai uşor să
colectez datele. Va trebui să am un număr suficient de cazuri, minimum 30 de persoane,
pentru a putea realiza anumite analize statistice. Acest eșantion este unul de folosinţă unică, în
care eşantionul este folosit o singură dată pe parcursul unei cercetări.

3.5 Metodologia cercetării

3.5.1 Observaţia

Este cea mai veche metodă ştiinţifică. Observaţia este folosită încă din perioadele pre-
istorice. Egiptenii şi babilonienii sunt primii care au lăsat surse scrise asupra observaţiilor
realizate, în special în domeniul astronomiei. Mai târziu, în Evul Mediu ştiinţele erau

9
clasificate în ştiinţe experimentale şi în ştiinţe ale observaţiei, acestea din urmă fiind
astrologia, agricultura şi navigaţia (Daston şi Lunbeck, 2011).

Prin intermediul acestei metode voi înregistra date despre (vezi anexa 1):

1. Socializarea in cadrul activităţilor liber alese

2. Dezvoltarea aptitudinililor şi calităţilor
3. Interacţiunea cu ceilalţi

Principalele caracteristici ale observaţiei sunt (Șandor, 2011):

 Este directă;
 Se desfăşoară cel mai des în mediul natural al subiecţilor;
 Permite studierea unor subiecţi care nu pot sau nu vor să se exprime;
 Permite compararea raportărilor verbale cu comportamentul efectiv;
 Se poate analiza şi contextul în care se desfăşoară comportamentul
studiat.

Modul de obervare pe care eu l-am ales este observare participativă, în care

observatorul este integrat în mediu,întelegem mai mult despre o anumită activitate dacă
participăm la ea, despre un anumit grup dacă participăm la activităţile desfăşurate de cître
acestea,dar în acelaşi timp prin participare putem să dezvoltăm anumite ataşamente faţă de
membrii grupului sau faţă de o anumită activitate (Chelcea, 2001).

Am ales ca observaţia să fie ascunsă , în care observatorul, adică eu, nu imi declar
calitatea.În acest caz nu există probleme referitoare la schimbări de comportament din partea
subiecţilor mei,fiind posibile mai degrabă din partea observatorului , care poate să se
identifice cu subiecţii. (Șandor, 2011). Observaţia este o metodă care poate fi folosită atât
calitativ cât şi cantitativ,prima se mai numeşte şi observaţie naturală (sau etnografie), iar a
doua observaţie sistematică.

Observaţia sistematică începe prin a stabili cât mai precis scopul cercetării noastre.
Odată stabilit acest scop vom încerca să delimităm cât mai clar comportamentele pe care
dorim să le observăm şi modul în care dorim să le notăm. Observaţia foloseşte ca instrument
de cercetare grila, sau ghidul de observaţie

Grila de observaţie trebuie să conţină următoarele elemente (Șandor, 2011):

 comportamentele care ne interesează;

 locul sau locurile în care vrem să ne desfăşurăm cercetarea;

10
  perioada de timp în care facem observaţia şi durata acesteia;
 modul în care se notează observaţiile;

Pentru observaţia sistematică (vezi anexa 1) putem să avem o grilă extrem de

structurată, mergând până la un grad de detaliere foarte mare, caz în care observatorul trebuie
să noteze doar frecvenţa unor comportamente sau gradul în care caracteristica este întâlnită
(Chelcea, 2001).

3.5.2 Metoda anchetei

Lazăr Vlăsceanu (1986) defineşte ancheta ca fiind „culegerea de date sau informaţii despre
entităţile sociale cuprinse într-un eşantion pe baza chestionării orale sau scrie în vederea
identificării de distribuţii statistice şi interrelaţii, între indicatori sau variabilele care
corespund unui model teoretic şi pentru explorarea concluziillor de la nivelul eşantionului la
cel al populaţiei de referinţă.”
Este una din cele mai frecvente şi cele mai cunoscute modalităţi de obţinere a unor volume
mari de date din mediul social pentru o ulterioară prelucrare şi analiză statistică.Metoda de
bază este metoda sociociologică, iar instrumentul principal este chestionarul( pot fi, de
asemenea, ghidul de interviu structurat, fişă de observaţie, etc.) (Chelcea,1998)
Cercetarea cantitativă restrânge experienţa de viată a oamenilor doar spre ceea ce ei
conştientizează, facându-i să răspundă într-un mod standard, în vederea testării ipotezelor.
Există anumiţi factori care influenţează calitatea răspunsurilor respondenţilor, aceştia sunt
(Șandor, 2011):
• cadrul de desfăşurare în care vor fi furnizate răspunsurile: cel mai bun ar fi acela în care
respondentul se simte cel mai bine, de obicei casa sa;
• tema anchetei: există teme interesante şi neinteresante, teme mai mult sau mai puţin
sensibile, teme la care vrea să răspundă şi teme la care nu vrea să răspundă;
• personalitatea operatorului poate influenţa favorabil sau defavorabil calitatea;
Tehnica prin care eu voi realiza metoda anchetei este următoarea:
Electronic - întrebările vor fi trimise prin intermediul poştei electronice (e-mail) şi
recepţionate în acelaşi fel .

3.5.3 Chestionarul

Instrumentul de bază a metodei anchetei este chestionarul. Chestionarul poate fi

construit doar în momentul în care ştim foarte clar cum se prezintă problema studiată. În
momentul în care ştim ce vrem să măsurăm vom traduce indicatorii în întrebări care să apară
în chestionar. (Chelcea, 2001) Pentru ca să putem construi un chestionar bun trebuie să avem
o cunoaştere cât mai bună a subiectului, să avem o schemă explicativă a fenomenului, o
teorie, să cunoaştem cât mai bine populaţia care va fi chestionată şi să stăpânim tehnica de
construcţie a chestionarului.

Chestionarul meu (vezi anexa 2) cuprinde 14 întrebări ,toate întrebările sunt inchis
.Întrebările de la 1 la 6 , sunt întrebări de caracterizare şi sunt scale nominale cu un singur

11
răspuns.Întrebările 7,8,9 ,12 sunt scale binare, întrebarea numarul 10 este scală diferenţială
semantică,întrebările 11,13 şi 14 sunt scale cu intervale cu adjective bipolare.

Chestionarul cuprinde o parte introductivă, în care se precizează cine este cercetătorul, care
este afilierea sa şi care este scopul cercetării. De asemenea în partea introductivă subiecţii sunt
asiguraţi că răspunsurile lor vor rămâne confidenţiale. Rolul acestei introduceri este să câştige
încrederea subiecţilor.

Modul de formulare al întrebărilor poate să infuelţeze mult răspunsurile .Fiecare

termen folosit poate schimba semnificativ rezultatele onţinute , în funcţie de subiectul lor
putem avea întrebări ( Şandor,2011) :

 factuale: referitoare la anumite comportamente sau situaţii cunoscute de subiecţi;

 de opinie: referitoare la atitudinile şi credinţele celor chestionaţi;
 de cunoştinţe:se folosesc pentru a cunoaşte cât mai bine persoana investigată. Uneori
acestea pot constitui chiar scopul cercetării;
Din punct de vedere al formei răspunsului cerut avem întrebări închise şi întrebări
deschise, existând posibilitatea să avem şi întrebări mixte, semideschise sau semiînchise. O
întrebare închisă este aceea în care există variante de răspuns care sunt oferite subiectului sau
în care operatorul este instruit să încadreze răspunsul liber primit. Întrebările deschise permit
respondentului să formuleze răspunsul în modul în care doreşte, permiţând astfel obţinerea de
răspunsuri mai bogate din punct de vedere al informaţiei, răspunsuri la care poate nu ne
aşteptam. Aceste răspunsuri sunt notate exact aşa cum au fost formulate de către respondent.
Varietatea răspunsurilor poate crea probleme ulterioare în interpretarea datelor. Întrebările
mixte oferă variante de răspuns, dar care s-ar putea să nu epuizeze variantele de răspuns şi
atunci oferă şi o variantă de completare cum ar fi „Alta şi anume...”, cerând subiectului să
precizeze care este aceasta. Numărul optim de întrebări din chestionar diferă de la un subiect
la altul. Cu cât problema studiată este mai complexă şi cercetătorul mai ambiţios, tendinţa va
fi să fie cât mai multe întrebări. Totuşi, chestionarul nu trebuie să devină prea lung, obosind şi
subiectul şi operatorul. Trebuie avut în vedere în principal viteza cu care poate fi completat.
Cu cât întrebările sunt mai complexe, cu atât timpul de completare creşte. Ca durată, dacă este
vorba de un sondaj pe stradă acesta trebuie să dureze maximum 5-10 minute, iar în cazul
unuia la domiciliu maximum 45 de minute. În consecinţă şi numărul de întrebări trebuie să se
limiteze la câteva zeci, foarte rar putând să atingă 100 de întrebări (Șandor, 2011).
Nu există o ordine recomandată a întrebărilor: o întrebare poate apărea la începutul sau
la sfârşitul chestionarului. Se recomandă să se înceapă cu întrebări simple, plăcute, cel mai
adesea factuale, cu rolul de a sparge gheaţa. Se practică gruparea întrebărilor pe structuri
logice sau tematice, de exemplu grupăm toate întrebările legate de opiniile politice ale
respondentului într-o singură secţiune. (Șandor, 2011)
Instrucţiunile de completare trebuie să fie cât mai clare cu putinţă. Un chestionar
plăcut la vedere are şanse mai mari să fie completat decât unul neîngrijit. Dimensiunea
caracterelor trebuie să fie suficient de mari pentru a uşura lectura întrebărilor, spaţiul destinat
notării răspunsurilor libere trebuie să fie suficient de mare pentru a permite exprimarea pe larg
a opiniilor respondenţilor. În general trebuie să evităm să „înghesuim” chestionarul pentru a
face economie de hârtie, parcurgerea acestuia trebuie să fie cât mai uşoară. Pentru a obţine un
chestionar cât mai bun trebuie să-l pretestăm. Întotdeauna putem să scăpăm anumite lucruri
din vedere: putem avea întrebări neclare, variante de răspuns incomplete sau eronate,
instrucţiuni de completare ambigue, ba chiar putem omite anumite întrebări care ar fi
relevante pentru problema studiată. Ca să evităm astfel de lucruri se recomandă ca să dăm
chestionarul unui grup de oameni, ar putea fi câţiva prieteni, colegi etc., dar aleşi astfel încât

12
să cunoască subiectul, care să completeze chestionarul şi să ne sesizeze posibilele erori.
(Șandor, 2011)

13
 Bibliografie

1.Chelcea, Septimiu. (2001). Metodologia cercetării sociologice. Metode cantitative şi

calitative. Editura Economică.

2.*** (2008). Curriculum pentru învăţământul preşcolar (3-6/7 ani). Ministerul

educației, cercetării și tineretului.

3. Liliana Ezechil- Ghid metodologic – ediţia a IV-a revizuită – Editura V & I Integral,
Bucureşti, 2011

4. https://dexonline.ro. (2004). Accesat în 30 decembrie 2017

5. Daston, Lorraine & Elizabeth Lunbeck. (2011). Histories of scientific observation.

Chicago: University of Chicago Press.

6. Șandor Sorin. (2011). Metode şi tehnici de cercetare în ştiinţele sociale. Cluj:

Universitatea Babeș Bolyai.

7. Lazar Vlasceanu. Metodologia cercetarii sociologice 1989

14
 Anexe

Anexa 1

DATA ÎNREGISTRĂRII
COMPORTAMENTULUI
COMPORTAMENT OBSERVAT

Slab Satis- Bine Foarte

făcător Bine

1. Intercţiunea cu ceilalți

2. Socializarea în cadrul activităţiilor liber alese

3. Relaţiile şi climatul psihosocial

4. Dezvoltarea competențelor de socializare/comunicare

5. Dezvoltarea imaginației

6. Dezvoltarea respectului faţă de ceilalţi

7. Dezvoltarea creativității

8. Dezvoltarea empatiei

Anexa 2

Anexa 2

Bună ziua, mă numesc Clinciu Ştefania –Adelina și sunt studentă la Facultatea de

Psihologie și Științele Educației, specializarea Pedagogia Învățământului Primar și Preșcolar.
Am rugămintea ca , cadrele din învățământul preșcolar să îmi completeze chestionarul,

15
deoarce am mare nevoie pentru realizarea unui proiect de cercetare. Acest chestionar are în
vedere: „ROLUL ACTIVITĂȚILOR LIBER ALESE ÎN SOCIALIZAREA COPIILOR
DIN GRĂDINIȚĂ”. Participarea dumneavoastră la acest studiu presupune să rapundeţi la un
set de întrebări, iar timpul de completare durează aproximativ 10 minute . Răspunsurile şi
rezultatele dumneavoastră vor fi utilizate strict în scop ştiinţific, confidenţialitatea este
asigurată, datele fiind sub protecţia anonimatului. Vă mulțumesc!

1. Sexul:

a. Feminin

b. Masculin

2. Vârsta dumneavoastră este:

a. Sub 20 ani

b. 20-25 ani

c. 26-35 ani

d. 36-45 ani

f. 46-55 ani

g. Peste 55 ani.

3. Studiile dumneavoastră sunt:

a. Liceale

b. Post-liceale

c. Superioare

5. Vechimea în învățământul preșcolor:

a. 0-2 ani

b. 3-5 ani

c. 6-10

d. 11-20 ani

e. Peste 20 de ani

6. Gradul didactic:

a. Titularizare

16
 b. Definitivat

c. Gradul II

d. Gradul I

e. Niciunul

7. În grădiniță sunt importante jocurile liber alese?

a. Da

b. Nu

8. Jocurile liber alese îi ajută pe preşcolari să socializeze?

a. Da

b.Nu

9. Jocurile liber alese îl ajută pe copil să se cunoască?

a.Da

b. Nu

10.În ce măsură credeţi că jocurile liber alese dezvoltă socializarea preşcolarilor ?

Foarte mare măsură Mare măsură Măsura moderată Mică masură Foarte
mică

11.Jocurile liber alese au un rol important ăn perioada preşcolară?

În foarte mare măsură 1 2 3 4 5 Deloc

12. Jocurilor de masă în cadrul activităţilor liber alese facilitează şi influenţează

nivelul de socializare al copiilor?

a. Da

b. Nu

13.Jocurilor liber alese facilitează îmbuntăţirea relaţiilor şi climatului psihosocial al

grupului şcolar .

În foarte mare măsură 1 2 3 4 5 Deloc

14. Jocurile liber alese ajută la dezvoltarea imaginației?

În foarte mare măsură 1 2 3 4 5 Deloc

17
 3. Tabel de corelare a elementelor cercetării

Întrebări de Obiectivele Ipotezele Metode de Instrumente de

cercetare cercetării cercetării cercetare cercetare
1.Jocurile liber O1:măsura în care 1.Utilizarea Metoda anchetei Chestionarul
Metoda Fişa de
alese ajută la jocurile liber alese jocurilor de masă
observaţiei observaţie
dezvoltarea ajută la dezvoltarea în cadrul
socializării socializării copiilor activităţilor liber
preşcolarilor? preşcolari ; alese facilitează
2.Activităţile liber O2: măsura în care şi influenţează
alese pun în activităţile liber nivelul de
valoare calităţile şi alese pun în valoare socializare al
aptitudinile pe care calităţile şi copiilor .
le deţine fiecare aptitudinile pe care 2.Utilizare
copil într-un le deţine fiecare jocurilor liber
domeniu? copil într-un alese facilitează
3.Jocurile liber domeniu ; îmbuntăţirea
alese îl ajută pe relaţiilor şi
copil să se climatului
cunoască? psihosocial al
grupului şcolar .

18