Unitate de învăţare 6 9

DISCIPLINA TEHNOLOGIA PRELUCRARII PETROLULUI

PROCESE DE CRACARE TERMICA – REALIZARE INDUSTRIALA

REALIZAREA INDUSTRIALA A PROCESELOR DE

CRACARE TERMICA

OBIECTIVE

 Cunoasterea tipurilor de instalatii corespunzatoare proceselor de

cracare termica studiate;

 Intelegerea scopului operarii proceselor de cracare termica in doua

trepte; intelegerea aspectelor specifice sistemului de operare succesiv si
a celui cu recirculare;

 Cunoasterea scopului si a parametrilor specifici procesului de cracare

termica propriu-zisa;

 Asimilarea costintelor referitoare la fluxul tehnologic si reprezentarea

schemei instalatiei de cracare termica propriu-zisa ;

 Cunoasterea scopului si a parametrilor specifici procesului de reducere

de viscozitate ; asimilarea modului de exprimare a eficientei procesului ;

 Asimilarea costintelor referitoare la fluxul tehnologic si reprezentarea

schemei instalatiei de reducere de viscozitate;

 Cunoasterea scopului si a parametrilor specifici procesului de cocsare;

 Asimilarea cunostintelor referitoare la fluxul tehnologic si
reprezentarea schemei instalatiei de cocsare.

In capitolul anterior s-au descris principalii factori care influenteaza

procesul de cracare, subliniindu-se faptul ca modul in care acestia pot actiona
asupra procesului in scopul eficientizarii lui, are anumite limite. De aceea,
realizarea unei conversii maxime a materiei prime, presupune aplicarea unor
modalitati adecvate de operare a procesului tehnologic.
10 Unitate de învăţare 6
DISCIPLINA TEHNOLOGIA PRELUCRARII PETROLULUI
PROCESE DE CRACARE TERMICA – REALIZARE INDUSTRIALA

Notiuni generale cu privire la realizarea industriala a proceselor de cracare

termica
Functie de scopul procesului, de produsele principale ce se urmareste a fi
obtinute, operarea industriala a procesului se face in mod specific, dupa cum se
prezinta in continuare.
Pentru obtinerea unei cantitati maxime de distilate (cu minimizarea
aparitiei carboizilor) se recurge la prelucrarea materiei prime in doua trepte de
cracare. Astfel, la cracarea distilatelor grele in scopul fabricarii benzinei, dupa o
prima treapta de conversie a materiei prime, inainte de repetarea operatiei de
cracare, se separa benzina, gazele si produsele de condensare. Produsul ramas
dupa eliminarea benzinei, gazelor si produselor de condensare este un distilat de
tip motorina care este cracat intr-o a doua treapta. In acest fel, se evita
descompunerea in cea de-a doua etapa de cracare a benzinei obtinute in prima
etapa, si se evita procesul de descompunere a carboizilor cu formare de cocs.
La cracarea termica a diferitelor fractiuni de titei in scopul fabricarii etenei
sau propenei, se elimina dupa prima etapa de cracare etena si propena formate,
pentru a evita descompunerea lor in faza a doua de cracare (vezi graficul din figura
5.3 Unitatea de invatare 5).
Repetarea operatiei de cracare se poate face:
- Intr-o noua zona de reactie, sistem numit succesiv. Procedeul se aplica atunci
cand conditiile de reactie necesare prelucrarii produsului de recirculare sunt
diferite de cele necesare prelucrarii materiei prime proaspete ;

- In aceeasi zona de reactie (cu separarea prealabila a produselor care

impiedica realizarea conversiei maxime), sistem numit cu recirculare.

Procedeul cu recirculare este mai avantajos, investitiile fiind mai mici si

transformarea materiei prime in produse finale, mai completa. Procedeul poate fi
aplicat cand conditiile de reactie necesare prelucrarii produsului de recirculare sunt
identice cu cele necesare prelucrarii materiei prime proaspete.
 Unitate de învăţare 6 11
DISCIPLINA TEHNOLOGIA PRELUCRARII PETROLULUI
PROCESE DE CRACARE TERMICA – REALIZARE INDUSTRIALA

De multe ori in cracarea termica se foloseste sistemul combinat succesiv -

recirculare.
Instalatiile industriale de cracare sunt de mai multe tipuri, functie de
produsele ce se urmareste a fi obtinute, de materia prima prelucrata si de modul de
operare a procesului. Astfel, se deosebesc urmatoarele tipuri de instalatii:
- instalatii de cracare termica propriu-zisa, cu una sau doua trepte de reactie
(unul sau doua cuptoare) si camera de reactie;
- instalatii de reducere a viscozitatii, caracterizate prin existenta unei singure
zone de reactie care functioneaza fara recirculare ;
- instalatii de pirolia care pot fi la rindul lor : instalatii de piroIiza folosind
cuptorul tubular drept zona de reactie, instalatii de piroliza folosind purtator de
caldura in strat mobil (zona de reactie nu mai este cuptorul tubular) si instalatii de
piroliza cu purtator de caldura in strat fluidizat ;
- instalatii de cocsare care pot fi la rindul lor: cu cuptor si camere de cocsare
(cocsare intarziata), cu purtator de caldura in strat mobil si cu purtator de caldura
in strat fluidizat.

Realizarea industriala a procesului de Cracare Termica (propriu-zisa)

Scopul procesului
Dupa cum s-a evidentiat si in capitolul de prezentare generala a proceselor
de cracare termica, initial cracarea termica propriu-zisa a avut drept scop principal
obtinerea de benzina. Ulterior, a fost inlocuita de cracarea catalitica pentru acest
scop (nu mai este practic utilizata in prezent pentru obtinerea de benzina), in
schimb este tot mai des utilizata pentru obtinerea unor rezidii cu structura
aromatica, care sunt utilizate pentru obtinerea cocsului acicular. [45=1, 2].
Exista mai multe tipuri de instalatii tehnologice pentru realizare procesului
de Cracare Termica: instalatii cu un singur circuit de reactie (un cuptor), instalatii
12 Unitate de învăţare 6
DISCIPLINA TEHNOLOGIA PRELUCRARII PETROLULUI
PROCESE DE CRACARE TERMICA – REALIZARE INDUSTRIALA
cu doua circuite de reactie (doua cuptoare), instalatii cu doua cuptoare si camera
de reactie etc.

In fig.6.1 este prezentata schema tehnologica a unei instalatii de cracare termica

cu doua cuptoare si camera de reactie, aceasta fiind considerata reprezentativa
pentru procesele industriale de CT.
Instalatia este compusa din urmatoarele elemente principale: cuptoare, camera de
reactie, evaporatoare, coloana de fractionare.

1b
motorina

1a

Fig.6.1 Schema de principiu a instalatiei de cracare termica cu doua cuptoare

1 – cuptoare ; 2 - camera de reactie ; 3 - evaporatoare, 4 - coloana de fractionare

Fluxul tehnologic al instalatiei este urmatorul;

Materia prima intra in coloana de fractionare 4, deasupra talerelor unde se introduc
fluxurile de vapori de la evaporatoarele 3 ; se amesteca cu fractia grea care se
separa la baza coloanei si intra in cuptorul 1a (cuptorul “greu”) unde se incalzeste
 Unitate de învăţare 6 13
DISCIPLINA TEHNOLOGIA PRELUCRARII PETROLULUI
PROCESE DE CRACARE TERMICA – REALIZARE INDUSTRIALA
pana la o temperatura de 480-4900C, timpul de trecere prin cuptor fiind de
aproximativ 450 secunde, dupa care intra in camera de reactie 2. Fractia de
motorina, culeasa lateral ca distilat din coloana de fractionare 4, este introdusa in
cuptorul 1b (cuptorul “usor”) unde se incalzeste la o temperatura de 530 – 540 0C,
timpul de sedere fiind de aproximativ 950 secunde, dupa care intra deasemenea in
camera de reactie 2. Temperatura in camera de reactie este de 490-5000C,
presiunea de 20-25 atm, iar timpul de stationare relativ lung, de aproximativ 1-1,5
ore (calcul conform datelor prezentate in Suciu – “Procese distructive”, pg.113).
In aceste conditii de temperatura, reactiile de descompunere ale fractiilor mai grele
vor continua, in timp ce reactiile de descompunere a fractiunilor mai usoare vor fi
reduse, iar ale benzinei vor fi neinsemnate.
Intercalarea camerei de reactie in fluxul tehnologic duce la marirea
randamentului de benzina.
Dupa iesirea efluentului de reactie pe la partea inferioara a camerei de
reactie, produsele rezultate se destind in doua trepte, treapta I = 18-20 atm si
treapta II =3-4 atm (continuand apoi sa se destinda in coloana de fractionare, pana
la o presiune apropiata de cea atmosferica).
Fractiunile separate la partea superioara a evaporatorelor intra sub forma de
vapori in coloana de fractionare 4, sub talerul de alimentare cu materie prima. In
felul acesta, materia prima care alimenteaza procesul “spala” partile grele din
fluxul de ascendent de vapori, iar acestia indeparteaza partile usoare din materia
prima, care este astfel stripata. Materia prima se amesteca cu fluxul de lichid
descendent din coloana, iese pe la partea inferioara a coloanei si intra in cuptorul
greu 1a.
Fractiunea medie care distila in coloana de fractionare, care este practic o
motorina, se trimite in mare parte sau in totalitate in alimentarea cuptorului usor
1b. O parte din acest distilat poate fi trimisa la depozit sau in circuitul de
prelucrare a motorinei, impreuna cu motorina obtinuta la DA si DV.
La varful coloanei de fractionare se separa gazele si benzina; o parte din
benzina se introduce ca reflux rece la varful coloanei, iar restul este trimis in fluxul
de prelucrare a benzinei in vederea obtinerii de combustibil.
14 Unitate de învăţare 6
DISCIPLINA TEHNOLOGIA PRELUCRARII PETROLULUI
PROCESE DE CRACARE TERMICA – REALIZARE INDUSTRIALA

Realizarea industriala a procesului de Reducere de viscozitate

Scopul procesului

Un alt proces industrial de cracare termica este Reducerea de viscozitate,

care se aplica in general reziduurilor grele, in scopul obtinerii de combustibil de
focare.
Combustibilul de focare trebuie sa aiba o fluiditate adecvata pentru a putea
fi pulverizat in arzatoare. Aceasta se poate realiza prin amestecarea reziduurilor cu
motorina usoara pana la o viscozitate adecvata sau prin aplicarea procesului de
cracare termica, astfel incat sa se reduca viscozitatea reziduului, de unde si
denumirea procesului.
Aplicarea procesului de reducere de viscozitate are urmatorul avantaj: in
loc sa se consume motorina (ce poate fi utilizata drept component combustibil cu
valoare ridicata) pentru a micsora viscozitatea reziduurilor utilizate ca si
combustibili de focare (pentru a putea fi pulverizate), aceste reziduuri se valorifica
prin cracare termica ; in acest fel se obtine un distilat cu interval larg de distilare -
care reprezinta combustibilul de focare si produse colaterale, in cantitate mai mica
sau mai mare, respectiv benzina si gaze, precum si un reziduu greu.
Diferenta intre CT propriu-zisa si Reducerea de viscozitate este faptul ca la
CT se urmareste obtinerea unei cantitati mai mari de gaze si benzina, iar in cazul
RV se urmareste obtinerea unei cantitati mai mari de distilat, cu interval larg de
distilare, utilizat ca si combustibil de focar.
De aceea la CT parametri de operare sunt mai severi, temperatura de
reactie mai ridicata, timp de reactie mai indelungat, iar la RV parametri de proces
sunt mai putin severi.

Eficienta procesului de RV poate fi exprimata pe baza urmatoarelor criterii [39]:

a) Conversia in gaze si benzina cu un anumit punct final de distilare;
de exemplu: gaze + benzina (C5 - 180°C) sau
gaze + benzina (C5 - 180°C) + motorina (300 - 360°C)
 Unitate de învăţare 6 15
DISCIPLINA TEHNOLOGIA PRELUCRARII PETROLULUI
PROCESE DE CRACARE TERMICA – REALIZARE INDUSTRIALA

b) Conversia in gaze, benzina si motorina cu un anumit punct final de distilare;

de exemplu : gaze + benzina (C5 - 180°C) + motorina (180-350°C)
c) Gradul de reducere a viscozitatii reziduului, conform formulei:

Obs: reziduul este combustibilul de focar obtinut in procesul de RV, iar

viscozitatile sunt masurate la aceeasi temperatura.
d) alte criterii

Parametri procesului
Dupa cum s-a aratat anterior, RV este un proces de desconpunere termica
usoara care se desfasoara la temperaturi de 450-500 0C si presiuni de 12-25 at.
O conversie data, x, se poate obtine la o anumita severitate kxт conform
ecuatiei cinetice:
kxт = ln 1/(1-x)
Conform acestei ecuatii procesul poate fi realizat in doua variante de baza:
- RV in serpentina, cu realizarea reactiilor la temperatura ridicata si un timp
scurt de sedere;
- RV cu camera de reactie, realizata la temperaturi mai scazute si timpi mai
lungi de reactie.
Aceste doua tipuri de procese difera insa din punct de vedere al conversiei si
al proprietatilor produselor obtinute.
Schema unei instalatii de reducere a viscozitatii cu camera de reactie este
prezentata in figura 6.2.
16 Unitate de învăţare 6
DISCIPLINA TEHNOLOGIA PRELUCRARII PETROLULUI
PROCESE DE CRACARE TERMICA – REALIZARE INDUSTRIALA

Fig.6.2 Schema de principiu a unei instalatii de reducere de viscozitate

1 – cuptor; 2- evaporator; 3- coloana de fractionare

Materia prima este introdusa sub talerele finale (de tip sicane) din coloana de
fractionare 3, dar deasupra intrarii vaporilor care vin din evaporatorul 2 (care are
functie de camera de reactie), este stripata de acestia si se amesteca cu fluxul lichid
descendent din coloana. Amestecul astfel obtinut iese din baza coloanei si este
introdus in cuptorul 1 (reactorul propriu-zis), in care au loc reactiile de cracare.
Produsele de reactie, sub forma unui amestec lichid-vapori, parasesc cuptorul cu
presiunea de 15 daN/cm2 si cu temperatura de aproximativ 470°C, trec prin
ventilul de reducere a presiunii VR unde se destind la o presiune de aproximativ 3
daN/cm2 (echivalenta cu cea din coloana de fractionare) si intra in evaporatorul 2.
In evaporator are loc separarea fluxurilor : la baza se separa faza lichida, care va
constitui combustibilul de focare, iar la virf vaporii care intra in coloana de
fractionare 3. Pentru a separa picaturile de lichid antrenate de fluxul ascendent de
vapori, evaporatorul este prevazut cu talere sicane si gratar. In coloana de
fractionare 3, se separa benzina si gazele pe la virful coloanei, lateral - fractiunea
de distilat (fractiune larga de motorina), iar la baza o fractie grea de motorina care
se amesteca cu materia prima care alimenteaza cuptorul. Dintr-o priza laterala a
 Unitate de învăţare 6 17
DISCIPLINA TEHNOLOGIA PRELUCRARII PETROLULUI
PROCESE DE CRACARE TERMICA – REALIZARE INDUSTRIALA
coloanei 3 se preia distilat care se injecteaza inaintea ventilului de reducere a
presiunii pentru a raci produsele de reactie care parasesc cuptorul, impiedicind
astfel continuarea proceselor de descompunere termica, care ar duce Ia formarea
de cocs (si deci la cocsarea traseului ce urmeaza dupa VR). De asemenea, distilatul
se introduce si la partea superioara a evaporatorului, ca lichid de spalare a fluxului
de vapori ce se separa la varful acestuia.
In figura 6.3 sunt evidentiate caracteristici reprezentative ale materiei
prime si produselor obtinute in procesul de reducere de viscozitate.

Fig.6.3 Caracteristici ale materiei prime si ale produselor obtinute la RV

18 Unitate de învăţare 6
DISCIPLINA TEHNOLOGIA PRELUCRARII PETROLULUI
PROCESE DE CRACARE TERMICA – REALIZARE INDUSTRIALA

Realizarea industriala a procesului de cocsare intarziata

Dupa cum s-a prezentat in capitolul de generalitati, exista mai multe tipuri
de procese industriale de cocsare: proces de cocsare intarziata, proces de cocsare
cu purtator de caldura in strat mobil si proces de cocsare cu purtator de caldura in
strat fluidizat.

Scopul procesului

Prin procesul de cocsare intarziata se urmareste obtinerea ca produs

principal a cocsului de petrol ; din acest proces se obtin de asemenea gaze, distilate
usoare si medii cu interval de fierbere de la 40 la 450 0C.
Functie de calitatea materiilor prime prelucrate se poate obtine cocs de calitate
superioara, cu structura bine definita, utilizat in industria siderurgica, sau cocs
utilizat drept combustibil, dupa cum este prezentat in continuare :

- Prin cocsarea materiilor prime cu un continut redus de sulf, sub 1,5%, se

obtine cocs de o calitate superioara, pentru mase anodice (cocs regular) si
cocs pentru electrozi utilizati in industria siderurgica (cocs acicular);

- Prin cocsarea materiilor prime cu continut ridicat de sulf, se obtine un cocs

de o calitate inferioara, acesta fiind utilizat drept combustibil in cuptoarele
de calcinare a cimentului, sau in amestec cu carbunele energetic pentru
alimentarea termocentralelor. Cresterea productiei de cocs energetic se
coreleaza cu cresterea ponderii titeiurilor sulfuroase si grele in productia
mondiala de petrol

Observatie: cocsul obtinut prin procedeul de cocsare in strat fluidizat este de o

calitate inferioara si se utilizeaza numai ca si combustibil.
Produsele distilate de la cocsare, atat cele obtinute din materiile prime
nesulfuroase cat si cele obtinute din cele sulfuroase, se prelucreaza uzual, dupa
hidrofinarea lor, in amestec cu fractiile de distilare primara sau in vid.
 Unitate de învăţare 6 19
DISCIPLINA TEHNOLOGIA PRELUCRARII PETROLULUI
PROCESE DE CRACARE TERMICA – REALIZARE INDUSTRIALA

Materiile prime utilizate in procesul de cocsare

Materiile prime uzuale pentru instalatiile de cocsare sunt reziduuri obtinute din
diverse procese de rafinarie, fapt pentru care cocsarea se mai numeste si
« cenusareasa » rafinariei. Se prelucreaza astfel :

- reziduuri obtinute in procesele primare de prelucrare, respectiv la distilare

atmosferica (DA) si distilare in vid (DV);

- reziduurile obtinute in procese de prelucrare termica sau termo-catalitica,

respectiv reziduurile de la cracare termica (CT), cracare catalitica (CC),
piroliza etc.

Datorita faptului ca procesul de cocsare prelucreaza reziduuri, care reprezinta

partea cea mai grea a materiilor prime prelucrate in alte procese (incepand cu
titeiul), cea mai mare parte a contaminantilor metalici (V, Ni, Cu, Si, Fe, Ca, Na),
cei care dau continutul de cenusa al materiei prime, precum si a compusilor cu sulf
se regasesc in cocs. Astfel, o proportie de aproximativ 75-80% din compusii
metalici precum si 23-27% din compusii cu sulf continuti in materia prima, se
regasesc in cocs.
Pentru producerea unui cocs de calitate superioara (cocs acicular), cum este
cel de electrozi, este necesar ca materiile prime sa aiba un continut scazut de
contaminanti (cenusa, sulf etc) un continut scazut de asfaltene si sa aiba un
caracter preponderent aromatic.
Aceste conditii sunt indeplinite de materiile prime obtinute in procesele de CC,
CT si piroliza. Pentru a obtine o materie prima de calitate superioara, aceste
materii prime se amesteca in anumite proportii, astfel incat sa se realizeze o
compozitie optima pe clase de hidrocarburi, in care continutul de hidrocarburi
parafinice sa fie minim si continutul de aromatice cat mai ridicat. Aceste
compozitii favorizeaza obtinerea unei structuri regulate a cocsului (cocs regular si
cocs acicular).
20 Unitate de învăţare 6
DISCIPLINA TEHNOLOGIA PRELUCRARII PETROLULUI
PROCESE DE CRACARE TERMICA – REALIZARE INDUSTRIALA

Mecanismul formarii cocsului

Mecanismul formarii cocsului este inca neelucidat pe deplin. In linii mari,
formarea cocsului este rezultatul reactiilor de policondensare a aromaticelor
polinucleare, rasinilor si asfaltenelor dupa un mecanism succesiv de tipul:

Poliaromatice rasini asfaltene mezofaza cocs

Componentul mezofaza nu este unitar, ci reprezinta o solutie coloidala a

polimerilor asfaltenelor in poliaromatice, stabilizata de rasini, in care moleculele
se orienteaza printr-o actiune reciproca de dipolmoment.
Concomitent cu aceasta secventa de reactii de policondensare se produc si
reactii de cracare termica, astfel incat, un mecanism posibil de formare a cocsului
ar putea fi constituit din secvente succesiv - paralele de reactii de cracare-
policondensare.

Poliaromatice rasini asfaltene mezofaza cocs

Structura cocsului poate fi amorfa sau cristalina, functie de raportul dintre

viteza de constituire a mezofazei si viteza de precipitare a cocsului din mezofaza.

Parametri de operare a procesului

Temperatura: Cocsarea intarziata se realizeaza incepand de la temperaturi de 485-

5000C la iesirea din serpentina de radiatie a cuptorului si continuand cu
temperaturi de 460-4800C in camera de cocsare.
Temperatura in camera de cocsare este cu 250C mai mica datorita reactiilor
endoterme si a vaporizarii adiabate a distilatelor.
Temperatura si viteza de transfer a materialului in camera de cocsare
influenteaza continutul de volatile din cocs, astfel: temperaturile mici de transfer
 Unitate de învăţare 6 21
DISCIPLINA TEHNOLOGIA PRELUCRARII PETROLULUI
PROCESE DE CRACARE TERMICA – REALIZARE INDUSTRIALA
ca si vitezele mari de umplere a camerei de cocsare conduc la cresterea
continutului de volatile in cocs si scaderea rezistentei sale mecanice (ceea ce nu va
permite obtinerea de cocs de calitate, care sa poata fi utilizat la fabricare
electrozilor pentru siderurgie). In fig. 6.4 este prezentata corelatia intre
temperatura de transfer a efluentului de reactie si continutul de volatile in cocs, iar
in fig.6.5 este prezentata corelatia intre continutul de volatile si rezistenta sa
mecanica.

Fig.6.4 Corelatia intre temperatura la iesirea din cuptor si continutul de

volatile din cocs
22 Unitate de învăţare 6
DISCIPLINA TEHNOLOGIA PRELUCRARII PETROLULUI
PROCESE DE CRACARE TERMICA – REALIZARE INDUSTRIALA

Fig.6.5 Corelatia intre continutul de volatile din cocs si rezistenta mecanica

Raportul de recirculare a materiei prime este de 1,3-2,0 mp/mp.recirculata; un

raport superior de recirculare a materiei prime duce la imbunatatirea calitatii
cocsului.

Ratia de abur: in scopul protejarii tevilor din sectiunea de radiatie impotriva

depunerilor de cocs, se injecteaza apa de condens sau abur, in proportie de 2% fata
de materia prima. Reducerea depunerilor de cocs se realizeaza si prin
dimensionarea adecvata a serpentinelor cutorului, astfel incat timpul de stationare
a materialului in acest circuit sa fie de 120-180 secunde.
 Unitate de învăţare 6 23
DISCIPLINA TEHNOLOGIA PRELUCRARII PETROLULUI
PROCESE DE CRACARE TERMICA – REALIZARE INDUSTRIALA
Revenind la proportia de abur, este important de stiut ca proportii mari de
apa (abur) injectata in zona de radiatie a cuptorului are efecte negative asupra
randamentului si calitatii cosului, deoarece duc la scaderea presiunii partiale a
hidrocarburilor in camera. Efectul este cel al cresterii proportiei de produse
vaporizate in masa de reactie si deci o diminuare a conversiei in produs util
(cocs). De aceea proportia de abur de 2% trebuie considerata ca fiind cea maxima,
si daca este posibil, proportia de abur trebuie redusa pana la 1,5%.

Presiunea pe camera de cocsare influenteaza randamentul de cocs in mod similar

cu raportul de recirculare: presiuni mai mari in camera de cocsare vor duce la
randamente mai mari de cocs si la imbunatatirea calitatii acestuia. Presiunea in
camera de cocsare este de 3-5 at, caderea de presiune pe zona de transfer cuptor
pana la baza camerei de cocsare este de 4-6 at iar caderea de presiune pe cuptor
(zona de radiatie) este de 10-11 at [XX].

Viteza volumara reprezinta raportul intre debitul de alimentare al camerei de

cosare si volumul acesteia. Cresterea vitezei volumare are efecte negative asupra
randamentului si calitatii cocsului. Este de mentionat faptul ca, cocsul din zona
axiala a camerei de cocsare (acolo unde turbulenta de curgere este cea mai mare),
are continutul de volatile cel mai mare si rezistenta mecanica mai mica, iar 85%
este constituit din particule mai mici de 10 nm. De aceea, uzual, acest cocs este
eliminat in operatiunea de forare a gaurii centrale in vederea taierii hidraulice a
cocsului.
De asemenea, cresterea vitezei volumare duce la cresterea tendintei de
spumare a materialului din camera si apare pericolul antrenarii acestuia in
conducte de vapori urmata de cocsarea conductelor.
24 Unitate de învăţare 6
DISCIPLINA TEHNOLOGIA PRELUCRARII PETROLULUI
PROCESE DE CRACARE TERMICA – REALIZARE INDUSTRIALA

Schema instalatiei procesului de cocsare

Procedeul clasic de realizare industriala a procesului de cocsare este cel de

cocsare intarziata. In figura 6.6 este prezentata schema de principiu a unei instalatii
de cocsare intarziata cu un cuptor.

Fig.6.6 Schema de principiu a unei instalatii de cocsare intarziata cu un cuptor

1 – camere de cocsare, 2 – coloana de fractionare ; 3 – cuptor ; 4 – evaporator ;

Descrierea fluxului tehnologic.

Materia prima face schimb de caldura cu produsele laterale obtinute in
coloana de fractionare 2, respectiv cu motorina usoara si cu motorina grea (si cu
refluxul de interval). Astfel preincalzita (la aproximativ 200-240 0C) , materia
prima intra in zona de convectie a cuptorului unde se incalzeste pana la
 Unitate de învăţare 6 25
DISCIPLINA TEHNOLOGIA PRELUCRARII PETROLULUI
PROCESE DE CRACARE TERMICA – REALIZARE INDUSTRIALA
temperaturi de 300-3300C dupa care intra in coloana de fractionare, deasupra
talerului de alimentare cu efluent obtinut la varful evaporatorului 4. Materia prima
joaca rol de reflux la baza coloanei, preluand partile grele din efluent. Mai departe
materia prima incalzita pana la temperaturi de aprox. 3600C iese din baza coloanei
de fractionare 2 si intra in zona de radiatie a cuptorului; la intrare in aceasta zona
se amesteca cu abur de injectie, in proportie de 1,5-2%, dupa care se incalzeste in
cuptor pana la o temperatura de aproximativ 5000C. Astfel incalzita, materia prima
iese din cuptor, se amesteca cu fractiunea lichida separata la baza evaporatorului 4,
dupa care intra in camerele de cocsare 1. In camerele de cocsare reactiile de
cracare, respectiv de policondensare si formare de cocs se desavarsesc timp de 24-
30 h. Efluentul sub forma de vapori, care iese la varful camerelor de cocsare 1,
intra in evaporatorul 4, unde se seapara in doua faze: faza de vapori care intra in
coloana de fractionare 2 si faza lichida care iese pe la partea inferioara a
evaporatorului si se amesteca cu materia prima inainte de intrarea in camerele de
cocsare 1.
In coloana de fractionare se obtin pe la varf gaze si benzina care sunt
separate in condensatorul de varf 5; lateral, se obtin din coloana doua fractii de
motorina, respectiv motorina usoara si motorina grea. In baza coloanei se separa
un distilat greu (reziduu) care se amesteca cu materia prima si impreuna ies din
baza coloanei si intra in zona de radiatie a cuptorului.
Cocsul din camera de cocsare este evacuat astfel: se “foreaza” o gaura
centrala in stratul de cocs (operatie care dureaza aprox.4 ore), dupa care se
injecteaza apa sub presiune care “taie” cocsul (operatie care dureaza aprox.5 ore).
Odata cocsul taiat si dizlocuit este evacuat din camera de cocsare (5-6- ore).
Deoarece toate aceste operatii, precum si reactiile de “maturare” din camerele de
cocsare, necesita timpi foarte lungi, se lucreaza cu doua camere de cocsare care
sunt operate alternativ.
26 Unitate de învăţare 6
DISCIPLINA TEHNOLOGIA PRELUCRARII PETROLULUI
PROCESE DE CRACARE TERMICA – REALIZARE INDUSTRIALA

Schema de principiu a instalatiei de cocsare in strat fluidizat

(capitol optional)
In cazul cocsarii in strat fluidizat, cocsarea se realizeaza pe particule
preexistente de cocs, care joaca rolul de purtator de caldura. Aceste particule vin
cu o temperatura ridicata din regeneratorul 2 si intra in reactorul 1, jucand rolul de
suport pe care se formeaza cocsul din materialul de alimentare. Particulele astfel
incarcate cu cocs depus (in reactorul 1), sunt trimise in regeneratorul 2, unde o
parte din cocs se arde si degaja caldura, iar restul de cocs depus pe particule este
evacuat ca si produs finit. In reactorul 1 se formeaza de asemenea si gaze si
distilate, care formeaza fluxul de vapori ce intra in coloana de fractionare de
deasupra reactorului (scruber) ; aici se fractioneaza gazele, benzina si motorina
rezultate in procesul de cracare.
Conditiile de reactie constau in temperaturi mai mari decat la cosarea
intarziata, 580-5600C, timpi de reactie mai scurti si presiune apropiata de cea
atmosferica. Acest mod de operare conduce la randamente mai mici de cocs si
randamente mai mari de distilate, comparativ cu cocsare intarziata a acelorasi
materii prime.
Cocsul produs prin cocsarea in strat fluidizat este de slaba calitate, avand o
structura amorfa.
Schema de principiu a instalatiei este prezentata in figura 6.7.
 Unitate de învăţare 6 27
DISCIPLINA TEHNOLOGIA PRELUCRARII PETROLULUI
PROCESE DE CRACARE TERMICA – REALIZARE INDUSTRIALA

Fig.6.7 Schema de principiu a unei instalatii de cocsare in strat fluidizat

1 – reactor; 2 – regenerator; scruber – fractionare gaze/distilate.

TESTUL DE AUTOEVALUARE 6:

1. Care este justificarea operarii procesului de cracare termica in doua trepte ?

Prezentati cele doua modalitati de operare a procesului in doua trepte.
2. Care este rolul camerei de reactie in procesul de cracare termica ?
Prezentati avantajele utilizarii acesteia.
3. Precizati care sunt produsele obtinute in general, in toate procesele de
cracare termica. Evidentiati care sunt produsele principale specifice
fiecarui proces, respectiv pentru cracarea termica propriuzisa, cocsare
termica intarziata, reducere de viscozitate si piroliza.
28 Unitate de învăţare 6
DISCIPLINA TEHNOLOGIA PRELUCRARII PETROLULUI
PROCESE DE CRACARE TERMICA – REALIZARE INDUSTRIALA
4. Reprezentati schema instalatie de cracare termica propriuzisa si descrieti
fluxul tehnologic al procesului. Precizati denumirea principalelor
echipamente ale instalatiei si a pricipalilor parametri de proces.
5. Reprezentati schema instalatiei de reducere de viscozitate si descrieti
fluxul tehnologic al procesului. Precizati denumirea principalelor
echipamente ale instalatiei si a pricipalilor parametri de proces.
6. Reprezentati schema instalatiei de cocsare intarziata si descrieti fluxul
tehnologic al procesului. Precizati denumirea principalelor echipamente ale
instalatiei si a pricipalilor parametri de proces.

BIBLIOGRAFIE