Sunteți pe pagina 1din 3

Oancea Mariana , 52 ani, a lucrat 20 de ani la brutărie .

Cum se faceau nunțile?

Păi̯ núnta pi͔ vremuri̩ îňĉepe̩ ́ di͔ vineri̩ sára la fắ cut sármali͔ li͔ s-adúnă fimé̜ ́ i̯ i din veŝíni͔
pî́nâ făŝái̯ atî́te̯ a gălúști͔ ...[ɛ] șî vinéri̩ nu̯ópti̯ a li͔ púni̯ e la fu̯óc, sî́mbătâ mi̯ erzé̜ ́ dupî
nˈire̯ ásâ s-aduná la nˈíri, bi̯ erg´é̜ ́ rem nˈiri͔ ́li͔ , s-aduná la nˈíri͔ fi̯ é̜ ́ ti͔ , băi̯ éti̩ , ni̯ amuri̩ ,
cu̯onsắ teni̩ șî pli̯ é̜ ́ ca după nˈire̯ ásă dacî i̯ erá nire̯ ása dipárti͔ . Sîmbătâ sî țîné̜ ́ cu ni̯ ámuri̩
viné̜ ́ nˈire̯ ása, mă ru̯óg. Dúminică dimine̯ áța pli̯ é̜ ́ ca după nˈire̯ ásâ, aduŝé̜ nˈire̯ ása sî ͜
cununáu̯ sî țîné̜ ́ cu tineri̯ étul pînâ sára pînâ ͜ ntunecá. După ͜ ŝé̜ ́ i̯ a li͔ cấ nta márșul la
tiné̜ ́ ret sî rămîné̜́u̯ u̯amíni͔ ́ în̟surați̩ sî tîne̯ ́ núnta pînâ márți̩ , băutúrâ sî mîcári͔ . Am pi͔
su̯orme̯ ́ a, Gi̯ éna, u̯o lúu̯at-u̯o di͔ víneri̩ sará di̯ ͜ acásâ. U̯o fu̯óst núnâ cumnátî ͜ mi̯ u
Pi̯ etrícă din Lúizi Călúgăra. U̯o făcút núnta dumínicâ, da u̯o luu̯át-o di͔ víneri̩ sára că
nu știú̯ ŝ ͜ tri̯ ebui̯ é̜ ́ la biséricâ, nu mai̯ țîn mínti͔ chiar g´íni șî ni̯ ámu u̯o vínit cu mașî́na,
u̯o scu̯ós zắ stri̯ a afárî, i̯ erá flắ căi̯ cari͔ jucá zắ stri̯ a, plápumi͔ , pi̯ é̜ ́ rni͔ , váluri̩ di͔ ́ tu̯áli͔ ,
cu̯ovi̯ érturi̩ di͔ cu̯ovu̯ári̩ . Sî dădé̜́ mu̯óbilâ ͜ náinti, da [!]. Cu tímpu ͜ îcu̯áŝi͔ u̯o ͜
în̟ŝéput sî nu mai̯ déi̯i mu̯óbilă șî déi̯i zắ stri̯ i. Ș ͜ acú u̯o dispắ rut șî mu̯óda di͔ zắ stri̯ i,
dacî vrá sâ-i̯ mai̯ dé̜ ́ ii̯ , dacî nu̅, nu-i̯ mai̯ dă. Nái̯nti͔ i̯ erá frumu̯ós, cî́nta múzica șî
scu̯oté̜ ́ flăcắ i̯i zắ stri̯ a din casâ, pi͔ fi̯ ecári͔ flăcắ i̯i li͔ jucá. Șî acásâ la nˈírí̜ tu̯ót la fi̯ él
flăcắ i̯i discárcâ zắ stria sî vádă lúmi̯ a ŝi͔ zắ stri͔ u̯o avút n´ire̯ ása. Țîn minti͔ ́ cî făcúsî
máma, cum i̯ erá ͜ nai̯ ́nti͔ , bu̯órș, gălúști͔ , sî ni͔ mai̯ mu̯odernizắ m u̯oli̯ ácâ, s ͜ auzắ di͔
gustári͔ șî máma ŝi͔ ͜ u̯o ͜ zî́s, măi̯ i̯ a să fác sî i̯ éu că-s u̯ámeni̩ din sat, strắ ini̩ . Ș ͜ am
cumpắ rat brắ nză di͔ la stấ nă, sálam di͔ la Bacắ u, mắ slini͔ , párcă ŝ ͜ mai̯ gustári̩ i̯ erá. Șî
ni̯ -am dus dumínicâ dimine̯ áța la biséricâ, plóu̯a[!] cumîi pru̯óverbul ŝe̯ ála cu căldáre̯ a
așa u̯o țînút-u̯o pî́nâ márți̩ când am pli̯ ecát dí̜ ͜ acu̯ólo. Dacă nu̅ spălám sandáli͔ li͔ din
u̯órâ ͜ î͂ ͜ u̯órâ, așa glu̯odărái̯i ŝ ͜ i̯ erá. Șî acu̯ólu̯o i̯ erá u̯obiŝé̜ ́ i̯ u, nu ca la nu̯ói̯ , să se
adúne tu̯átâ lúmi̯ a u̯o ͜ datâ, múncâ múltâ. Cumnátâ ͜ mi̯ u u̯o tăi̯ é̜ ́ t du̯ói̯ g´ițắ i̯, du̯ói̯
pu̯órŝ, sátu mari͔ , lúmi͔ múltâ. Cari͔ vrá, nu că-i̯ k´émi̯ cari͔ vré̜ ́ sî distre̯ ázâ șî sî ͜ ju̯áŝi͔ ,
viné̜́ la núntâ. I-ai̯ pus la másâ, u̯o mâncát, u̯o jucát, s-u̯o săturát di͔ bắ ut, di͔ mîncát s-
u̯o dus acásâ. Cînd li͔ s-u̯or mai̯ trezî́t íi̯i c-ar mai̯ jucá, s-ar mai̯ distrá, u̯o mai̯ pus báni̩
în buzúnar, u̯o vi̯ énit i̯ ar la núntâ. Tri̯ ebui̯ é̜ ́ i̯ sî stái̯ tu̯ot tímpul cu mîncári̯ a cáldă.
Nái̯nti͔ sî bắ te̯ au̯ la núnți̩ , i̯ erá k´íta lu̯ór sî ͜ bátâ dac ͜ ave͔ ́ pícâ pi͔ únu sî băte̯ áu̯ cu
scăndúri͔ li͔ din gárd pîn la sấ nẑi͔ , salvári̯ a vine̩ ́ , sî u̯omórău̯. La unu li͔ ͜ sî ͜ pári͔ câ i-a
fắ cut din uók´ fimé̜́i̯a, la áltul că di͔ ͜ ŝi͔ mi̯ -ai̯ luu̯át fimé̜ ́ i̯ a la ẑu̯óc.

Sărbători și activități desfășurate iarna.

Di̯ ͜ ag´a aști̯ eptám sâ víi̯i Crăŝúnu, zî șî nu̯ápti͔ la bal jucám la u̯o hu̯orâ ca ͜ sî ͜
priń dim cápra di͔ Crắ ŝun sî la cáprâ sî făŝá cî́ti͔ șắ ispi͔ flắ căi̯ îmbrắ cați̩ în națiu̯ónal
cu muzícă sî viné̜ ́ u̯ pi͔ la fi̯ éti͔ cári͔ ͜ u̯o ͜ fu̯óst la bál. Șî cînd ajunẑé̜ ́ acásâ la fi̯ éti͔ ,
nu̯ói̯ am fu̯óst tríi̯i fi̯ é̜ ́ ti͔ , unu cári͔ cu̯onduŝé̜́ cápra, i̯ erá răspunzắ tu̯or di͔ cáprâ. Aŝála
avé̜ ́ ármă șî căti͔ fi̯ éti͔ i̯ erá îŋ ͜ cásâ după ŝi͔ ͜ sî ͜ jucá sîrbá, hu̯óra si̯ ervi̯ é̜ ́ m flắ căi̯ i cu
vin, prăjî́turi̩ cu ŝ ͜ avé̜ ́ m. N˳ái̯nti͔ sî făŝé̜ ́ gu̯ogu̯óși̩ , spuni̯ e̩ ́ i̯ câ-s ͜ prăjî́turi̩ sî cînd
servé̜́i̯ cu ẑín trăẑé̜ ́ , cîti͔ fi̯ é̜ ́ ti͔ ͜ s ͜ î ͜ cásâ, atấ ti̯ a fu̯ócuri̩ di͔ armâ ͜ n ͜ sús. Lu táta
Teli̯ áncî ͜ i̯ ͜ zîŝé̜ ́ cî vu̯org´é múlt șî după ͜ ŝéi̯e tri̯ eșé̜ ́ sărbắ tu̯ori͔ li͔ șî intrám în
fușalắ i̯. Máma scărmắ na buŝi̯ i, scu̯ote͔ ́ fui̯ óru șî buŝi̯ i îi̯ tu̯orŝé̜ ́ m pi͔ pát. Băgám
fúrca ͜ n͂ ͜ taván șî tríi̯i fúrŝ, tắ ti͔ tríi̯i fi̯ éti͔ . Máma tu̯orŝé̜ ́ pi͔ scáu̯n fui̯ óru pi̯ éntru
urzálâ, nu̯ói̯ tu̯orŝé̜ ́ m buŝi̯ i pi̯ éntru țăsút, după ͜ ŝ ͜ ti̯ erminá di͔ tu̯órs fui̯ ór ca sî facî
pî́nzâ, tắ tî i̯ árna țăsám, băgám prin iț́ â, plînẑé̜ ́ m cî nu avi̯ é̜ ́ m răbdári͔ . Făŝám cu
rî́ndu, báẑ prin ok´ul ísta, báẑ prin spátâ, fă i̯ óti͔ ͜ șa .Ș-am ști̯ ́ut nu̯ói̯ că vin
vrémuri͔ li͔ i̯ ésté̜, cî ͜ nu ͜ sî ͜ mai̯ ͜ pu̯ártâ sî țắ și̩ sau̯ că nu sî mai̯ țăsâ. După ŝ ͜ u̯o
ti̯ erminát di͔ tu̯órs n ͜ apucám di͔ țắ sut, făsé̜ ́ m țăẑi͔ ́, cu̯ordéli͔ , cu̯ovu̯ári͔ , aleẑe͔ ́ m
mu̯odéli͔ . Tríi̯i săptămî́ni̩ , u̯o lúnâ, du̯óu̯ă fimé̜ ́ i̯ i ca sî stai̯ di͔ dimine̯ áțâ pînă sára la
zắ ŝi͔ ͜ unșpi͔ ́ nu̯ápti̯ a în̟ ͜ státivi̩ ca sî faŝím uŋ ͜ cu̯ovu̯ór. După ͜ ŝei̯ é̜́ vará ghili̯ ém
pấ nza cari͔ ͜ u̯o făŝé̜ ́ i̯ árna, u̯o duŝé̜ ́ m la fântî́nâ sau̯ la Sîré̜ ́ ti͔ șî ͜ u̯o ͜ ntindi̯ é̜ ́ m pi͔
k´atrắ , undi͔ i̯ erá k´atrá curátî sau̯ u̯o aduŝé̜ ́ m acásă pi͔ i̯ árbâ. U̯o ͜ ntu̯orŝé̜ ́ m, di͔ tríi̯i
u̯orí̜ tri̯ ébui̯ e sî mi̯ erẑ cu i̯ e͔ ́ la Sîré̜ ́ ti͔ pînâ ͜ cînd i̯ eșắ álbâ. Di͔ ͜ acu̯ólu̯o sî faŝé̜ ́
căméșî ͜ națiu̯onáli͔ , cu̯osắ m catrínț, făse̯ ́ m bi̯ éti͔ cu hurmúz, cu̯osắ m mărẑéli͔ pi͔ bi̯ éti͔
pi͔ la mấ nicâ.Șî la Páști̩ ti͔ ͜ mbrăcái̯ cu ŝ ͜ ai̯ munŝít i̯ árna cu catrínțâ cu puáli͔ , cu
ok´inŝi͔ în piŝu̯ári͔ , cu cămé̜ ́ șă cari͔ ́ ͜ ai̯ ͜ șiuŝít-u̯o tu̅ i̯ árna, ca sî ti͔ vádâ flăcắ i̯i că i̯ éști̩
gu̯ospu̯ódinâ. Șî viné̜ ́ u̯ fí̯ é̜ ́ ti͔ sî-mi furi͔ ́ mu̯odi̯ élu i̯ ar i̯ ́eu̯ luu̯ám altấ cusắ turâ lîngắ
́ ́ ́́́
míni͔ cu mu̯odéli͔ ca sî zî́câ câ cu̯ós mu̯odéli͔ li͔ lu̯ór șî la Páști apări̯ é̜ ́ m cu alt mu̯odi̯ él.

S-ar putea să vă placă și