MODALITĂŢI DE PREDARE A BASMULUI ÎN GRĂDINIŢĂ

Frumuseţea basmelor este de netăgăduit, prin imaginaţia cea scânteietoare, prin eroii săi
caracteristici, prin limba colorată şi formule bogate, alcătuiesc nişte comori de frumuseţi,
ocupând un loc de frunte între toate celelalte creaţii similare europene.
Basmul a contribuit şi contribuie la formarea profilului moral al omului, la îmbogăţirea
tezaurului cunoaşterii umane. Al. Andrei, în studiul consacrat basmelor „Valori etice în basmul
fantastic românesc", subliniază efectele educative pe care basmele le exercită asupra cititorilor şi
ascultătorilor.
Analizând faptele eroilor, urmărind ascensiunea acestora ascultătorul priveşte printr-o
oglindă ce e bine şi ce e rău, ce e drept şi ce e nedrept, prefigurând în acest fel idealul de viaţă a
numeroase generaţii.
Basmele pun în lumină cele mai nobile fapte ale omului, iar puterea de transmitere a unor
mesaje înălţător - umane este nelimitată.
Prin tezaurul de povestit adunate în ungherele cugetului nostru încă din copilărie jocul
omenirii întregi răsună în fiecare din noi, contribuind la dezvoltarea umanităţii.
Aşa cum sublinia Al. Andrei în lucrarea amintită, din basmele fantastice româneşti, răzbate cu
claritate cultul muncii, spiritul de întrajutorare, triumful binelui şi al dreptăţii, spiritul mândriei şi
al demnităţii, cinstea, curajul, omenia, respectul cuvântului dat, toată gama de valori morale se
găsesc întruchipate în personalitatea eroului central.
Astfel, predarea basmului preşcolarilor, dezvăluirea semnificaţiei acţiunilor eroului,
frumuseţea morală a eroului principal propus ca model de povestitor, oferă educatorului
posibilităţi nelimitate de a acţiona asupra sufletului şi imaginaţiei preşcolarilor.
Activităţile de dezvoltare a vorbirii şi a comunicării orale sunt prevăzute în programă într-un
capitol distinct, în vederea realizării unor influenţe sistematice în această direcţie în forme şi
mijloace specifice.
Alături de lecturi după imagini, jocuri didactice, convorbiri, povestirile respectiv
repovestirile, constituie un mijloc (şi ocupă un loc important în grădiniţa la nivelul celor trei
grupe de vârstă) excelent prin care putem transmite valorile etice şi estetice ale literaturii pentru
copii.
În toate acţiunile întreprinse, am ţinut seama în primul rând de particularităţile de vârstă ale
preşcolarilor, de experienţa lor de viaţă, de specificul formării noţiunilor, sentimentelor conduitei
la această vârstă. În acelaşi timp am ţinut seama de faptul că fiecare copil dispune de ritmurile
proprii de asimilare, depozitare, redare, expunere, formare, dezvoltare.
Când ne gândim la rolul literaturii pentru copii la vârsta preşcolară, ne gândim mai ales ce
poate dobândi copilul la această vârstă, prin contactul cu expresia literară, şi ne gândim mai ales
la posibilităţile şi nevoile „literare" ale preşcolarilor.
Pentru ca mesajul etic al basmelor să ajungă până în conştiinţa copilului, sunt deosebit de
importante modalităţile de realizare a activităţilor cu acest conţinut educativ.
Ca o condiţie psihologică importantă eu am căutat să asigur acestor activităţi un cadru intim,
misterios adecvat prin expresivitate, ritm, mimică, ţinuta educatoarei şi a copiilor, astfel încât
mesajul etic transmis copiilor să determine un ecou afectiv puternic, pe măsura sensibilităţii
minţii şi a sufletului copilului.
Numai astfel curajul, cinstea, demnitatea, bunătatea, deci toate aceste calităţi morale
deosebite ale personajelor prezentate în basm, vor insufla copiilor nu numai sentimentul de
admiraţie, respect, preţuire, dragoste, dar şi dorinţa de a deveni şi ei curajoşi harnici „vrednici”
precum eroul „îndrăgit”.
Am căutat să aplic în practică metodele şi procedeele cele mai adecvate, care să mă ajute în
atingerea scopului propus iniţial, acela de a mă apropia de sufletul şi mintea copiilor,
trezindu-le interesul pentru activitatea respectivă.
Am apelat în prezentarea faptelor la afectivitatea şi imaginaţia copiilor deosebit de puternică
la această vârstă, care îl fac să trăiască întâmplările basmului ca fiind aievea.
Am ales o gamă variată de basme, (atât cele precizate de programa activităţilor instructiv-
educative, cât şi cele considerate de mine ca fiind adecvate grupelor de vârstă, deci îndeplinind
cerinţele psihologice, estetice, educative cerute de metodologia preşcolară) atât din literatura
cultă română cât şi cea universală.
În planificarea, acestor basme am ţinut cont de locul lor în planificarea calendaristică.
La planificarea acestor activităţi am urmărit ca la acea dată copiii să aibă formate
reprezentările la care face apel textul, să aibă suficiente cunoştinţe care să le permită perceperea
acestuia fără prea mari dificultăţi.
Deci, activităţile de povestire (modalitatea principală de prezentare a basmului) să fie
pregătite în prealabil de alte activităţi (observări, lecturi după imagini, diafilme, plimbări,
conversaţii, excursii etc.) pentru că numai astfel aceste activităţi îşi ating scopul.
Am căutat să corelez basmul cu toate celelalte activităţi ţinute în grădiniţă şl le-am planificat
în consecinţă.
Numai bazându-mă pe cunoştinţele acumulate de copii la un moment dat, am reuşit să obţin
satisfacţii în receptarea de către copil a mesajului etic al basmului.
 Tot pentru ca mesajul etic al basmului să-şi atingă scopul, am planificat activitatea de
povestire la mijlocul săptămâni, (curba efortului este maximă), înaintea celorlalte activităţi
obligatorii.
Povestirea cere un efort maxim susţinut, o mare concentrare a atenţiei copilului, deci copilul
trebuie să fie odihnit, pentru a putea urmări înlănţuirea logica a ideilor. În caz contrar, povestirea
şi-o vor însuşi superficial.
Înainte de a expune copiilor textul am căutat să-1 citesc cu atenţie, explicând în context
cuvintele necunoscute, am căutat să-1 adaptez posibilităţilor de înţelegere ale copiilor. Am
întocmit apoi schiţa de lecţie unde am inclus obligatoriu succesiunea episoadelor narate; pasajele
care trebuiau memorate pentru a le reproduce textual (descrieri din natură, dialoguri, versuri
etc.); am notat expresii literare care urmau să le introduc în vorbirea copiilor.
În predarea basmului am căutat să elimin acele elemente fantastice care depăşeau
posibilităţile de percepere şi înţelegere ale copiilor.
Am folosit un material didactic deosebit de atrăgător: planşe viu colorate; jetoane; siluete
(pentru teatru); măşti confecţionate împreună cu copiii; teatrul de păpuşi; casetofonul,
calculatorul etc. care să îndeplinească toate cerinţele pedagogice necesare.
Ca ultim factor care contribuie la succesul activităţii de predare a basmului este învăţarea,
memorarea cu maximă fidelitate a textului basmului, eliminând astfel folosirea cărţii în timpul
activităţii de expunere, aceste ezitări ar fi produs dezordine în grupă, distragerea atenţiei copiilor
ducând la nerealizarea scopului iniţial propus.