Proiect Model Taurine

FERMA MIXTA - 50 ha culturi de câmp şi
creşterea tineretului taurin la îngrăşat

PREFAŢĂ 9
In prezent, în condiţiile noi create de reformele ce au loc pentru trecerea la

economia de piaţă, ca şi în celelalte domenii ale vieţii politice sociale, culturale şi
economice, în faţa sectorului creşterii animalelor stau o serie de probleme majore,
dintre care mai principale, sunt:
• reconsiderarea şi optimizarea dimensiunii fermelor zootehnice, pentru
maximizarea nivelului producţiilor obţinute, în condiţii de sporire permanenta
a profiturilor;
• retehnologizarea fluxurilor de producţie din fermele zootehnice şi
modernizarea capacităţilor de producţie ;
• asigurarea integrală din producţia interna a furajelor de volum şi concentrate,
inclusiv proteice de bază .
Productia animală reprezintă unul dintre domeniile cele mai importante ale
economiei naţionale româneşti şi poate deveni în scurt timp un sector modern şi
eficient, care contribuie la asigurarea bunurilor agroalimentare pentru consumul
populaţiei şi la participarea ţării noastre la schimburile internationale.
Acesta este motivul pentru care specialiştii consultanţi au realizat un proiect
model care să vină în sprijinul persoanelor interesate în realizarea unei producţii de
origine animala competitiva.
Avantajul îmbinarii a două tipuri de activităţi rezidă din faptul că fermierul îşi
valorifică producţia vegetală în ferma de creştere a animalelor, economisind taxa pe
valoare adaugată şi adaosul comercial (care ar fi fost adăugat la preţul de producţie
al furajului destinat alimentaţiei animalelor), determinând reducerea costului de
producţie la produsele de origine animală.
Totodata poate organiza în mod judicios activitatea atât în ferma vegetala cât
şi in cea zootehnica , având un control riguros şi permanent , în aşa fel încât poate
interveni oricând în cazul în care se constată pierderi financiare pe durata ciclului de
producţie .
Fermierul lucrând într-o astfel de ferma, realizează o mai bună programare a
timpului de lucru, contribuind la creşterea productivităţii în sectorul agricol.
Din punctul de vedere al nutriţiei animalelor, ţinând cont că fermierul produce
cantitatea cea mai mare a furajelor în ferma sa, rezultă un control mai bun asupra
trasabilitaţii producţiei animale cât şi a calităţii acesteia.
5
CAPITOLUL I
FERMA VEGETALĂ
Pentru înfiinţarea unei ferme mixte de 50 ha culturi de câmp şi creşterea
tineretului taurin pentru îngrăşat s-au avut în vedere următoarele elemente:
• suprafaţa luată în exploatare este 50 ha;
• suprafaţa cultivată este 30 ha teren proprietate şi 20 ha teren luat în
arendă;
• lucrările mecanizate sunt efectuate în proporţie de 90% cu utilaje proprii;
• lucrările manuale se efectuază de către membrii familiei, utilizându-se
forţa de muncă sezonieră numai în perioadele de vârf;
• din producţia realizată se asigură baza furajeră în proporţie de 100%
pentru un număr de 50 capete tineret taurin la îngrăşat şi plata arendei
calculată la 600 kg grâu/ha.
La înfiinţarea fermei vegetale cu culturi de câmp pe o suprafaţă
de 50 ha s-a avut în vedere următoarele elemente tehnice şi economice:
• structura culturilor;
• producţia medie programată şi producţia totală;
• rotaţia culturilor în asolament;
• devizele tehnologice pe culturi;
• bugetele de venituri şi cheltuieli, pe culori şi pe total exploataţie;
• nivelul principalilor indicatori economici şi reabilitatea pe total
exploataţie.
În cadrul fermei vegetale, în regim neirigat cerealele paioase deţin
opondere de 20% (grâu 10% şi orz 10%), porumb boabe 10%, porumbul siloz 20%,
lucerna, masa verde şi lucerna fan 30%, iar borceagul masa verde şi borceagul fan
20%.
Pe parcursul celor 5 ani cât durează asolamentul, producţiile
totale la cele 6 culturi cuprinse în structură rămân constante.
DESCRIEREA ACTIVITĂŢILOR ŞI A TEHNOLOGIILOR

APLICATE ÎN CADRUL PROIECTULUI
Ferma vegetala deţine o suprafaţă de 50 ha cu o structura conform planului de

cultura de pe care se asigură necesarul de furaje pentru ferma zootehnică.
Principalele verigi tehnologice care se aplică pentru realizarea unui ciclu
de producţie sunt:
> pregătirea terenului prin lucrările de arat, discuit + grapat, pregătit patul
germinativ cu combinatorul, tăvălugit, lucrat cu freza sau cu agregate ce
executa lucrări complexe ;
> fertilizarea cu îngraşăminte chimice a culturilor care asigură sporuri de
6
producţie substanţiale la care se ţine cont de planta premergătoare, epoca
de aplicare, tipul îngrăsământului, doza de aplicare, nivelul producţiilor
stabilite ;
> erbicidarea culturilor care se execută în funcţie de cultura , gradul de
îmburuienare, tipul de buruieni, starea terenului şi care pot fi aplicate
preemergent sau postemergent ;
> sămânţa şi semănatul - una dintre cele mai importante verigi tehnologice
care asigură sporuri de producţie în condiţiile în care se foloseşte săminţa
certificată, tratată cu insectofungicide cu valoare culturală mare ;
> lucrarile de întreţinere a culturilor care constau în combaterea buruienilor
5
prin praşile mecanice, manuale, erbicidare postemergenţă, tratamente

contra bolilor şi dăunătorilor, fertilizare fazială cu îngrăsăminte foliare ;
> recoltarea culturilor la maturitatea tehnică prin evitarea pierderilor de
producţie.
PLAN DE CULTURĂ
Cultura Suprafaţa An 1 Suprafaţa An 2 Suprafaţa An 3- Suprafaţa An 4 Suprafaţa An 5
- ha - ha ha - ha - ha
Grîu furaj 5,0 5,0 5,0 - 5,0
Orzoaica 5,0 5,0 5,0 5,0 5,0
furaj
Porumb furaj 5,0 5,0 5,0 10,0 5,0
Porumb siloz 10,0 10,0 10,0 10,0 10,0
Borceag 10,0 10,0 10,0 10,0 10,0
Lucerna 15,0 15,0 15,0 15,0 15,0
TOTAL 50,0 50,0 50,0 50,0 50,0
Suprafaţa de teren este împărţită în sole compacte , asigurând condiţii optime

pentru efectuarea complet mecanizată a lucrărilor agricole.
Asolamentul s-a stabilit pe o perioadă de 5 ani.
Concentratele necesare raţiilor furajere sunt asigurate din producţia culturilor
de :grîu , orzoaică furaj , porumb boabe.
Fînurile sunt asigurate prin cultivarea lucernei şi a borceagurilor iar
suculentele din cultura de porumb siloz.
Structura culturilor în asolament s-a stabilit pe baza necesarului de furaje
pentru specia de bovine - tăuraşi la îngrăşat , care vor reuşi să asigure UN-urile
necesare sporului zilnic planificat .
Pentru fiecare cultura s-a elaborat câte un deviz de cheltuieli agrotehnice pe
un hectar în care s-a respectat tehnologia de producţie specifică culturii şi zonei.
Criteriile avute în vedere pentru optimizarea tehnologiilor sunt : tehnic, economic,
energetic şi ecologic.
Direcţiile principale urmărite la întocmirea tehnologiilor au fost

următoarele:
> efectuarea unui minim de lucrări pentru evitarea tasării solului ;
> creşterea gradului de mecanizare a lucrărilor de întreţinere a culturilor în
vederea sporirii productivităţii muncii ;
7
> alegerea soiurilor şi hibrizilor cei mai productivi în raport de zona şi
stabilirea densităţilor la hectar ;
> determinarea cantitaţilor optime de îngrasăminte ;
> exploatarea raţională a sistemelor de maşini reducerea consumului de
materiale, combustibili ;
> alegerea perioadei optime de efectuare a lucrarilor.
Calculaţia costurilor de producţie şi estimarea veniturilor s-a facut astfel:

> Orele de mecanizare funcţie de normativele orientative şi
condiţiile locale;
> Preţul de achiziţie al îngrasămintelor, insecto-fungicidelor şi a
altor materiale s-a stabilit în funcţie de oferta firmelor ce
comercializează aceste produse;
> Preţurile de vânzare s-au estimat ţinându-se seama de piaţa
interna.
Cheltuielile tehnologice pentru culturile din cadrul asolamentului au dus la
fundamentarea bugetelor de venituri şi cheltuieli.
Sola Schema asol amentului - 50,0 ha.

Anul 2008 2009 2010 2011 2012
5,0 Orzoaică furaj 5,0 Porumb boabe Porumb siloz
Grîu 5,0 ha ha 5,0 ha 5,0 ha Borceag 5,0 ha
Porumb boabe 5,0 Porumb siloz Porumb siloz 5,0
5,0 Orzoaică 5,0 ha ha 5,0 ha Borceag 5,0 ha ha
Porumb siloz 5,0 Borceag 5,0 ha Porumb siloz Orzoaică 5,0 ha
5,0 Porumb boabe ha 5,0 ha
5,0 ha
10,0 Porumb siloz Borceag 10,0 ha Porumb siloz
10,0 ha 5,0 ha Grîu 5,0 Orzoaică 5,0 ha Porumb boabe
ha Porumb boabe 5,0 ha Borceag
5,0 ha 5,0 ha
10,0 Borceag 10,0 ha Porumb siloz 5,0 Porumb siloz 5,0
ha Grîu 5,0 ha Orzoaică Borceag 5,0 ha ha Grîu 5,0 ha
5.0 ha Borceag Porumb boabe
5.0 ha 5,0 ha
15,0
Lucernă 15 ha Lucernă 15 ha Lucernă 15 ha Lucernă 15 ha Lucernă 15 ha
TOTAL 50,0 ha 50,0 ha 50,0 ha 50,0 ha 50,0 ha
Procesul tehnologic de obţinere a grîului
Plantele premergătoare
Cele mai bune premergătoare pentru cultura grîului sunt leguminoasele , cereale
păioase , porumbul.
Nu se recomandă semănatul pe suprafeţe unde:
- s-a manifestat atac de boli transmisibile prin sol ( malura,
tăciune );
8
- s-a cultivat cereale păioase mai mult de 2 ani;
- culturile au fost recoltate târziu şi nu mai este posibilă
însamânţarea în epoca optimă.
Lucrările solului
Arătura se executa după recoltarea plantei premergătoare, cu cel puţin 15 zile
înainte de semănat la adâncimea de 18 - 22 cm în funcţie de sol, obligatoriu plugul
în agregat cu grapă stelată.
Pregătirea patului germinativ se realizează înaintea semănatului prin
mobilizarea solului la adâncimea de semănat.
Sămânţa şi semănatul
Pentru a fi admisă la semănat sămânţa trebuie să aparţină unui soi zonat, să
provină din culturi recunoscute, cu valoare biologică ridicată, cu puritate fizică minimă
de 98 %, germinaţia minimă de 90 % şi cu MMB cât mai mare. Plantele rezultate din
seminţe mari îşi formează nodul de înfrăţire mai adânc, sunt mai bine înrădăcinate şi
rezistă mai bine la temperaturi scăzute.
Tratarea seminţei împotriva bolilor şi dăunătorilor este obligatorie. Perioada
de semănat are o mare importanţă pentru viitoarea recoltă, întrucât prin aceasta se
realizează o bună înfrăţire a plantelor din toamnă, cât şi acumularea substanţelor de
rezervă necesare în sezonul rece şi o bună rezistenţă la iernare.
Cele mai bune rezultate se obţin atunci când în cele 40 - 50 de zile de la
5
răsărit la intrarea în iarnă (când temperatura scade sub + 5 oC), se acumulează o sumă
de grade de temperatură de 450 - 550oC.
Aceasta corespunde cu începerea semănatului când temperatura aerului scade
la 13 - 15oC şi încheierea lucrării când temperatura ajunge la 8 - 9oC. Calendaristic,
corespunde cu intervalul 1-10 octombrie.
Însămânţările prea timpurii sunt nefavorabile deoarece:
- plantele cresc prea viguros şi devin sensibile la temperaturi scăzute;
- nodul de înfrăţire se formează mai la suprafaţă, fapt ce le sensibilizează
la îngheţ;
- apare atacul de muscă Hessa şi afide din toamnă, care în toamnele
secetoase produc mari pagube;
- culturile sunt expuse îmburuienării;
- culturile timpurii sunt predispuse la cădere, făinare şi rugini;
- temperaturile ridicate din toamnă determină tulburări fiziologice care conduc
în primăvară la stagnări în creştere, reducerea taliei, îngălbenirea şi pieirea plantelor.
Întârzierea semănatului se soldează de asemenea cu pierderi de recoltă
datorită:
- intrării în iarnă a plantelor slab înfrăţite, neadaptate condiţiilor
nefavorabile din iarnă;
- plantele sunt sensibile la îngheţ, iar în primăvară sunt sensibile la
descălţare;
- întârzie în vegetaţie;
Densitatea plantelor. Producţii normale se obţin atunci când la recoltare se
asigură 500 - 700 spice/m . Acest număr de spice se asigură prin însămânţarea a 400 -
9
600 b.g./m , în funcţie de capacitatea de înfrăţire şi de autorărire a soiurilor.
Limita superioară a numărului de boabe se va mări cu 5 - 10 % în următoarele
situaţii:
- toamne secetoase cu solul uscat;
- patul germinativ neglijent pregătit;
- depăşirea epocii optime de semănat.
Cantitatea de sămânţă, în funcţie de valoarea biologică a acesteia, puritate şi
MMB şi densitate variază între 200 - 250 kg/ha.
Distanţa între rânduri este de 12,5 cm.
Adâncimea de semănat se stabileşte în funcţie de tipul şi textura solului, de
aprovizionarea cu apă la semănat şi de energia germinativă, fiind cuprinsă între 4 - 7
cm. În condiţii bune de umiditate se va însămânţa la 4 - 5 cm, iar în soluri uscate la 6
- 7 cm, la soiurile cu coleoptil lung.
În zonele cu ierni aspre se recomandă orientarea rândurilor perpendicular pe
direcţia vântului dominant, prevenind dezvelirea nodului de înfrăţire prin spulberarea
solului.
Lucrările de îngrijire
Tăvălugitul după semănat este o lucrare obligatorie atunci când semănatul s-a
făcut în sol uscat, pentru a pune seminţele în contact cu solul şi a favoriza ascensiunea
apei la sămânţă.
În cazul când alternanţele de îngheţ şi dezgheţ din primăvară determină
dezrădăcinarea (descălţarea plantelor, ruperea rădăcinilor şi dezgolirea nodului de
înfrăţire), tăvălugirea culturilor este necesară pentru a pune în contact nodul de
înfrăţire cu solul şi a favoriza formarea de noi rădăcini. "Descălţarea'' trebuie prevenită
prin semănatul la timp, în arătură aşezată. Lucrarea se execută cu tăvălugul neted,
imediat ce se poate intra în teren.
Pentru refacerea plantelor, mare importanţă prezintă fertilizarea cu azot.
Combaterea buruienilor
Pagubele cauzate de buruieni, dacă nu sunt combătute eficient, sunt cuprinse
între 10 - 20 % şi se pot ridica la 60 - 80 % din recoltă .
În prezent erbicidarea este o lucrare obligatorie.
Pentru eficacitate maximă trebuie luate în considerare următoarele:
10
- compoziţia floristică a buruienilor;
- sensibilitatea diferitelor specii la erbicide;
- mecanismul de acţiune al erbicidelor;
- momentul optim de aplicare;
- echipamentele cu care se fac tratamentele;
- tipul diuzelor;
- cantitatea de apă pe hectar;
- sensibilitatea soiurilor de grâu faţă de anumite erbicide şi faza de
vegetaţie în care se execută tratamentul;
Combaterea integrata a buruienilor se realizeaza prin evitarea monoculturii,
respectarea rotatiei,respectarea adancimii si epocii de semanat si aplicarea de erbicide
( Icedin super-ll/ha, Lancet-ll/ha, Lintur-150 g/ha, Rival, Rival Superstar-20 gr/ha.
Combaterea bolilor şi dăunătorilor
Combaterea integrata a bolilor si daunatorilor ( respectarea rotatiei,
incorporarea resturilor vegetale, respectarea epocii de semanat, tratarea semintelor
- Raxil, Protilin, Tiramet, Tirametox, Vitavax ).
Recoltarea
Se realizează cu combine autopropulsate, când boabele au ajuns la maturitatea
deplină, iar umiditatea acestora a scăzut la cca 16 %.
Rezultate bune se obţin în culturile cu plante necăzute şi în lanuri cu
îmburuienare redusă. Dacă lanul este căzut într-o singură direcţie şi recoltarea se va
efectua într-o singură direcţie, adică în contrasensul de cădere a plantelor.
Procesul tehnologic de obţinere a porumbului boabe pentru furaj
Faţă de plantele premergătoare pretenţiile sunt reduse, de aceea porumbul poate
fi semănat mai mulţi ani la rând pe acelaşi teren, în monocultură (numai în condiţiile
unei agrotehnici superioare).
Cele mai bune premergătoare sunt cerealele păioase de toamnă sau primăvară,
leguminoase anuale .
După porumb urmează cerealele de primăvară, culturile furajere anuale, sau grâul
cultivat după hibrizi timpurii.
Lucrările solului
Pregătirea terenului, în vederea semănatului, constituie o verigă importantă,
deoarece influenţează întreaga tehnologie de cultură a porumbului.
După recoltarea plantelor premergătoare se execută arătura adâncă de vară sau de
toamnă. Aceasta se efectuează la adâncimea de 22-25 cm pe solurile cu textură uşoară
şi de 25-30 cm pe solurile grele, argiloase cu plugurile în agregat cu grapa stelată.
Suprafeţele arate mai devreme se vor menţine curate de buruieni, până în toamnă, prin
lucrări cu grapa cu colţi reglabili sau cu grapa cu discuri.
ll
În verile mai secetoase, când arătura nu se poate executa, se lucrează superficial
cu grapa cu discuri, sau se efectuează o arătură uşoară de 18-20 cm adâncime, în
agregat cu grapa stelată, iar plugurile vor fi echipate cu scormonitori.
Primăvara, înainte de semănat, terenul se lucrează cu grapa cu colţi reglabili sau
grapa cu discuri, perpendicular pe direcţia brazdelor. Numărul lucrărilor este în funcţie
de gradul de îmburuienare a terenului.
În primăverile secetoase, şi în condiţiile unui sol mai afânat, se recomandă
înlocuirea grapei cu discuri cu cultivatorul, care lucrează în adâncime fără scoaterea la
suprafaţă a bulgărilor de pământ, evitându-se evaporarea apei din sol.
În condiţiile unei dotări corespunzătoare, cu utilaje speciale, şi pentru a se evita
tasarea solului, prin trecerea repetată a tractoarelor şi utilajelor agricole, se poate
practica sistemul de lucrări minime ale solului (minimum tillege).
Din punct de vedere calitativ sămânţa hibridă de porumb trebuie să îndeplinească
două cerinţe minime mai importante: puritatea de 98% şi facultatea germinativă de
90%.
Epoca optimă de semănat este primăvara, în epoca a doua, când temperatura în
sol, la adâncimea de semănat este de 8-100C. Din punct de vedere calendaristic,
porumbul se seamănă în intervalul 15-30 aprilie .
Densitatea plantelor la cultura porumbului pentru boabe

Grupa de precocitate a hibrizilor
Neirigat
Timpurii 45.000-60.000
Mijlocii 40.000-55.000
Târzii 40000-50000
Cantitatea de sămânţă necesară asigurării densităţii optime oscilează între 1520

kg / ha, în funcţie de valorile MMB şi densitatea semănatului.
Distanţa între rânduri este de 70 cm.
5
Distanţa între boabe pe rând variază între 22-30 cm, iar numărul de boabe
germinabile pe un metru liniar, la distanţa de 70 cm între rânduri, este de 4-5, în funcţie
de densitate.
Adâncimea de semănat oscilează între 5-7 cm, pe solurile umede, argiloase şi
între 6-8 cm pe solurile cu textură mijlocie.
Semănatul se execută cu semănători combinate pentru semănatul de precizie a
plantelor prăşitoare (SPC-6, SPC-8 şi SPC-12), echipate cu fertilizatoare, echipamente
de erbicidare şi de aplicare a insecticidelor. Viteza de lucru a agregatului este de 5-10
km / h.
Lucrări de întreţinere
9
Combaterea buruienilor constituie lucrarea de îngrijire cea mai importantă, mai

ales în cazul culturilor neerbicidate. Lucrarea se execută cu grapa cu colţi reglabili
(înainte sau după răsărirea porumbului pentru distrugerea buruienilor încolţite şi în
curs de răsărire), cu sapa rotativă (SR-4,5) (după răsărirea porumbului pentru
12
distrugerea buruienilor în curs de răsărire) şi prin praşile manuale sau mecanice.
Prima lucrare de prăşit se efectuează la o săptămână de la răsăritul plantelor, iar
următoarele la intervale de timp determinate de apariţia buruienilor (10-12 zile la
praşila a doua şi 15-17 zile la praşila a treia).
Praşilele mecanice se execută la adâncimi diferite, în funcţie de stadiul de
dezvoltare a porumbului: prima praşilă trebuie efectuată la 10-12 cm adâncime, iar
următoarele la 5-7 cm adâncime.
Combaterea buruienilor din lanurile de porumb pe cale chimică are cea mai mare
eficacitate.
Cele mai bune rezultate se realizeaza prin aplicarea erbicidelor preemergent si
postemergent : Diizocab, Guardian Gardoprim Gold, Icedin, Titus, Mistral.
Combinarea erbicidării cu aplicarea praşilelor mecanice si respectarea verigilor
tehnologice asigură o combatere integrată a buruienilor.
Fertilizarea:
- gunoi de grajd 20-40 tone administrat sub arătură o data la 4
ani;
- fosfor 40-80 kg sa /ha sub arătură;
- potasiu 40-60 kg sa/ha sub arătură
- azot 80-150 kg sa/ha aplicat fazial
Recoltarea
Maturitatea porumbului se realizează în timp de aproape două luni de la apariţia
stigmatelor, cu parcurgerea următoarelor faze:
• coacerea în lapte, când boabele au umiditatea de peste 50% şi acumularea
substanţelor organice este finalizată;
• coacerea în lapte-ceară, când boabele au în jur de 40-45%, apă;
• coacerea în ceară, cu umiditatea boabelor de 35-40%, iar acestea devin
sticloase;
• coacerea deplină, când boabele sunt tari, iar conţinutul în apă este sub 30%.
Când recoltarea se face cu combina echipată cu dispozitivul de recoltare sub
formă de boabe, cele mai mici pierderi se înregistrează la umiditatea de 20-24%. La
umiditate mai mică unele boabe se pierd de pe ştiuleţi înainte de a intra în aparatul de
treierat al combinei.
Recoltarea mecanizată a porumbului se realizează sub formă de ştiuleţi
depănuşaţi sau nedepănuşaţi.
Potenţialul de producţie al hibrizilor cultivaţi în ţara noastră, în funcţie de
perioada lor de vegetaţie, de condiţiile de vegetaţie şi de tehnologia aplicată, oscilează
între 3000-5000 kg / ha boabe, la neirigat.
Randamentul în boabe, în funcţie de hibrid, este între 75-82%.
Procesul tehnologic de obţinere a porumbului pentru siloz
Porumbul pentru siloz are cerinţe scăzute faţă de planta premergătoare, fiind
cultivat după aceleaşi culturi ca şi în cazul porumbului pentru boabe.
În cultură succesivă se seamănă după premergătoare care părăsesc devreme
13
terenul: cerealele de toamnă, borceagurile de toamnă, rapiţa furajeră de toamnă,
cartoful timpuriu.
La rândul său, porumbul pentru siloz este o bună premergătoare pentru culturile
de primăvară, iar în cazul unor hibrizi timpurii chiar şi pentru grâul de toamnă.
Fertilizarea
Realizarea unor producţii mari de biomasă furajeră la porumbul pentru siloz este
condiţionată de folosirea unor doze relativ ridicate de îngrăşăminte. Astfel, pentru
realizarea unei tone de porumb siloz se consumă, în medie , în jur de 3,5 kg N, 1,5 kg
P, 3 kg K, 1,2 kg Ca. Aceasta face ca porumbul pentru siloz să fie considerat un mare
consumator de elemente nutritive, mai ales de azot şi potasiu.
În funcţie de hibridul folosit şi condiţiile pedoclimatice dozele de îngrăşăminte
chimice recomandate sunt de : N80-100 P60, iar potasiul de K70-100, pe solurile podzolice
amenajate.
Deoarece la porumbul pentru siloz se seamănă, de obicei, hibrizi cu perioadă mai
lungă de vegetaţie, valorificarea gunoiului de grajd devine foarte eficientă. În acest
sens se aplică 20-40 t / ha, o dată cu arătura adâncă, prin încorporare sub brazdă sau la
planta premergătoare.
Lucrările solului
Pregătirea solului şi a patului germinativ sunt identice ca şi în cazul porumbului
boabe pentru furaj.
În cultură principală, porumbul pentru siloz se seamănă când în sol, la adâncimea
de semănat, temperatura este de 8-100C. Aceasta coincide cu perioada 1-20 aprilie
pentru zona de câmpie şi 15-30 aprilie pentru celelalte zone.
Distanţa între rânduri este de 70-80 cm, iar adâncimea de semănat de 5-6 cm pe
solurile grele şi 6-8 cm pe solurile cu textură uşoară.
Densitatea plantelor este mai mare cu 20-25% faţă de porumbul pentru boabe.
Desimea de semănat este de 60-70 mii plante / ha, în condiţii de neirigare.
Norma de semănat variază între 25-30 kg / ha, în funcţie de indicii de calitate ai
seminţelor, densitate şi hibridul folosit.
Pentru prevenirea atacului agenţilor patogeni se efectuează tratamente la
sămânţă, înainte de semănat, cu aceleaşi substanţe ca în cazul porumbului pentru
boabe.
În cultură principală se folosesc hibrizi tardivi şi semitardivi, cu creştere
viguroasă şi potenţial mare de producţie, iar în cultură dublă şi regiunile colinare,
hibrizii timpurii şi mijlocii.
Lucrările de întreţinere
9
Combaterea buruienilor reprezintă principala lucrare de îngrijire a porumbului.

Aceasta se realizează prin 2-3 praşile mecanice cu CPU-4,2, la intervale de cca. 2
săptămâni.
Distrugerea buruienilor pe cale chimică se efectuează prin aplicarea următoarelor
tipuri de erbicide:
Pentru combaterea buruienilor se aplică preemergent si postemergent
următoarele tipuri de erbicide . Dual 500 , Eradicane , Diizocab 8 CE , Guardian,
Icedin, Titus, Mistral.
14
Combaterea bolilor şi dăunătorilor se face prin evitarea monoculturii (mai mulţi
ani la rând), eliminarea şi distrugerea prin ardere a plantelor bolnave, cultivarea de
hibrizi rezistenţi. 5
Irigarea este o măsură tehnologică importantă, deoarece aduce sporuri de

producţie de 30-40%. Pentru porumbul pentru siloz se aplică 2-4 udări cu o normă
-5
de udare de 500-600 m / ha apă. Din punct de vedere calendaristic, perioadele critice

pentru aprovizionarea cu apă sunt : 20-30 iunie şi 20-30 august.
Recoltarea şi conservarea
Momentul optim de recoltare este când boabele se găsesc în faza de lapte - ceară
şi umiditatea plantelor este de 75%.
Prin întârzierea recoltării plantele îşi pierd suculenţa, scade umiditatea, plantele
se tasează mai greu şi în locul fermentaţiei lactice din masa însilozată se produc
fermentaţii nedorite care depreciază calitatea silozului.
Recoltarea porumbului pentru siloz se execută mecanizat, cu vindrovere, care
taie, toacă şi încarcă furajul în mijloacele de transport.
Umplerea silozului se face concomitent cu tasarea puternică, pentru crearea
condiţiilor optime apariţiei fermentaţiei lactice. Silozul se acoperă cu folii de material
plastic pentru protejarea împotriva apei din precipitaţii. Durata perioadei de efectuare
a lucrărilor de însilozare trebuie să fie cât mai scurtă (cel mult 5-7 zile)
Producţii potenţiale
În cultură principală, se pot realiza producţii de 60-120 t /ha.
Procesul tehnologic de obţinere al culturii de borceag
Borceagul de primăvară este un amestec furajer constituit din mazăre furajeră

de primăvară sau măzăriche şi ovăz.
Borceagul de primăvară poate să urmeze în rotaţie şi după culturi care permit
o bună pregătire a solului până la mijlocul toamnei, cum sunt: hibrizii de porumb
semitimpurii şi semitardivi,cereale păioase.
Aplicarea îngrăşămintelor
Fosforul se administrează sub arătură, 70-80 kg P2O5/ha.
Potasiul. Pe solurile acide care sunt deficitare în potasiu mobil se administrează anual
60-70 kg K2O/ha.
Azotul. Borceagul de primăvară se fertilizează cu 50-60 kg N/ha
Lucrările solului
Pentru borceagul de primăvară ,arătura de vară sau de toamnă se execută imediat
după eliberarea terenului de planta premergătoare; când stratul arabil este lipsit de apă,
arătura se amână până după căderea unor precipitaţii care să umecteze acest strat.
Arătura se execută la adâncimea de 18-20 cm cu plugul în agregat cu grapa stelată. La
desprimăvărare pregătirea patului germinativ se face cu combinatorul.
Epoca de semănat. Borceagul de primăvară se seamănă în prima urgenţă. În zonele
colinare, calendaristic, epoca de semănat în anii normali se înscrie între 15 şi 30 martie,
15
întârzierea semănatului conduce la scăderea semnificativă a producţiei.
Densitatea de semănat. Pentru borceagul de primăvară, amestecul furajer va fi alcătuit
din 100-120 kg/ha mazăre furajeră de primăvară sau măzăriche 80-100 kg/ha şi 90-
100 kg/ha ovăz; proba la semănătoare se face cu cantitatea rezultată prin însumarea
celor două componente ale amestecului. Se seamănă cu semănătorile de cereale, în
rânduri la 12,5 cm, la adâncimea de 3,0-3,5 cm.
Lucrările de întreţinere a culturii
9
Combaterea buruienilor, a bolilor si dăunătorilor se realizeza prin respectarea tuturor

verigilor tehnologice .
Recoltarea
Recoltarea borceagului făcându-se în dinamică pentru furajare la iesle,
intervalul optim de exploatare este cuprins între înălţimea plantelor de 50-55 cm şi
până când plantele de ovăz au înspicat în proporţie de 60-70 %. Furajul se poate
conserva şi prin însilozare, când recoltarea se face la începutul înspicatului ovăzului;
masa cosită rămâne în brazde 2-3 zile, după care se toacă mărunt şi se însilozează.
Masa cosită rămâne în brazde în jur de 2-3 zile după care fânul se balotează
când umiditatea nu depăşeşte 17 %.
Procesul tehnologic de obţinere a lucernei

Caracteristici:
> calitate excepţională a nutreţului conţinut bogat în proteine, vitamine, săruri
minerale ( 1 tona masa verde asigura 190-210 U.N iar finul 470-480 U.N;
> productivitate mare ( 3- 4 coase in anii normali si 5-6 coase cond. irigare )
> îmbogăţeşte solul în azot;
> bogată în vitamine, săruri minerale, proteine
> plantă meliferă
> este un nutreţ ieftin, se seamănă o data la 4-5 ani, necesită puţine lucrări de
îngrijire;
> este denumita regina plantelor furajere
Dezavantaje:
> produce timpanisme la animale în cazul în care este consumata în stare verde
iar animalele nu sunt obişnuite
> necesită un cost ridicat la înfiinţare datorită costului la sămânţă.
5 5
Mod de folosire, nutreţ verde, fin, păsune, făină granule, siloz Soiuri: Gloria,
Triumf, Adonis, Selena, Topaz, Sigma, Magnat, Aurora, Satelit. Rotaţia: după
premergătoare care lasă terenul curat de buruieni. Cele mai bune sunt: cerealele de
toamnă , hibrizi de porumb, cartof, sfecla.
Monocultura produce fenomenul de oboseală a solului.
Post cultura obligatoriu prăsitoare.
Fertilizare:
Ingrasaminte cu fosfor - se administreaza in doza de 90-110 kg fosfor /ha s.a.
Ingrasaminte cu azot - se administreaza in doza de 40-60 kg. azot/ha s.a Gunoi de
grajd -20-40 to sub aratura bine fermentat - inainte de infiintarea culturii.
Lucrarile solului: este pretentioasa fata de modul în care este pregătit terenul
16
datorită semniţelor mici şi a puterii mici de străpungere.
> Arătura adâncă vara sau toamna când se poate încorpora gunoiul de
grajd şi fosforul.
> Pregătirea patului germinativ se execută cu combinatorul, la adâncimea
de semănat, realizat în preajma semănatului.
Săminţa şi semănatul:
Puritate - fara cuscuta si seminte de trifoi ; germinatie corespunzatoare, cu certificat
de calitate
Epoca de semanat - cind temperatura solului la adincimea de incorporare este de 1-
4gr. C ( a doua jumatate a lunii martie inceputul lunii aprilie), sau sfirsitul verii.
Cantitatea de saminta - 18 - 20 kg./ha cu care se realizeaza 750-1000 seminte
germinabile/m.p.
Se poate semana si cu planta protectoare Distanta intre rinduri - 12,5 cm.
Adincimea de semanat - 2-3 cm pe solurile grele si 4-5 cm pe solurile usoare.
Lucrari de îngrijire: Daca solul este uscat si afinat se tavalugeste imediat.
Combaterea buruienilor:
> metode preventive ( calitatea semintei - fara buruieni si cuscuta )
> agrotehnice ( asolament corespunzator, lucrari ale solului )
> chimice ( preemergent- Diizocab 7-8 l/ha, Eradicane 5-6l/ha ,
postemergent- Galant super 1,5 l/ha, Lasso 2-2,5l/ha, Pivot 0,5-0,7
l/ha )
Recoltarea:
Epoca de recoltare influienteaza : productia, calitatea recoltei cit si
longevitatea.
Se recomanda recoltatul in intervalul cuprins intre sfirsitul fazei de imbobocire si
mijlocul fazei de inflorire, cind se realizeaza raportul cel mai favorabil intre calitate si
cantitate.
17
In anul I se recoltează in faza de inflorire pentru a favoriza lignificarea si prelungi
longevitatea.
Inaltimea de cosit 5-8 cm de la suprafata solului. Ultima coasa 8-10 cm
pentru a proteja mugurii de la baza tulpinii in timpul iernii.
La recoltat si transport se vor evita trecerile repetate pe aceleasi rinduri pentru a nu
distruge mugurii bazali ai plantei.
Pentru producerea de saminta se lasa lucerna din anul II si III coasa I cind
75% din pastai au capatat culoarea bruna.
Pasunatul nu este cel mai recomandat intrucit plantele sunt calcate si poate
produce meteorizatii la animale.
Conservarea Uscarea:
> pe sol
> prepeleci in verile umede Ploaia, roua, expunerea
indelungata la soare reduc continutul in substante nutritive.
Tehnologia traditionala recomanda :
> dupa 8-10 ore de la recoltare brazdele se intorc
> cind umiditatea scade la 28-30% plantele se grupeaza in capite mici
150-200 kg
> cind se dispune de sure bine aerisite a doua zi se cara finul
> in lipsa surelor capitele ramin inca 1-2 zile in cimp dupa care se cladesc
in sire sau capite mai mai.
Depozitarea sub forma de baloti în sire Conservarea prin
insilozare in amestec cu tarite, melasa, porumb siloz.
Conditiile unui siloz de calitate:
> lucerna tocata - umiditate 55-65%
> tasare corespunzatoare
> crearea conditiilor de anaerobioza - fermentatie lactica
Procesul tehnologic de obţinere a orzoaicei furajere
Ca plante premergătoare pentru orzoaica furajera: culturile furajere anuale,
leguminoasele anuale şi porumbul. Este contraindicată monocultura.
Lucrările solului
Arătura se execută vara sau toamna, la adâncimi de 22-25 cm pe solurile grele
şi 20-22 cm pe solurile uşoare, cu plugurile în agregat cu grapa stelată.
Lucrările de pregătire a patului germinativ se efectuează cu grapa cu discuri sau
cu combinatorul, înaintea semănatului.
Fertilizarea
Perioada mai scurtă de vegetaţie şi sistemul radicular mai slab dezvoltat al orzoaicei,
face ca aplicarea directă a gunoiului de grajd să nu fie eficientă. De
18
aceea orzoaica valorifică mai bine efectul remanent al gunoiului, aplicat culturii
premergătoare.
Îngrăşămintele chimice sunt bine valorificate de orzoaică, aplicarea lor se face în
funcţie de gradul de fertilitate al solului .
Dozele de îngrăşăminte chimice aplicate la cultura orzoaicei de primăvară.

Fertilitatea Doza aplicată, kg/ha s.a.
solului N P2O5 K2O
Slabă 100-120 80-100 70-90
Mijlocie 80-100 60-80 50-70
Bună 50-70 40-50 -
Îngrăşămintele cu P şi K se aplică o dată cu arătura de bază, iar cele cu azot,

înainte de semănat.
• indicii de calitate ai seminţelor: puritatea minimă de 98%, germinaţia minimă
de 90%;
• densitatea: 500-550 boabe germinabile/m ;
• distanţa dintre rânduri: 12,5cm;
• adâncimea de semănat: 3-5 cm;
• norma de semănat: 180-220 kg/ha;
• epoca de semănat: în prima urgenţă, pe parcursul lunii martie.
Lucrări de întreţinere
Combaterea integrata a buruienilor se realizeaza prin evitarea monoculturii,
respectarea rotatiei,respectarea adancimii a epocii de semanat si aplicarea de erbicide.
Combaterea dăunătorilor se face cu tratamente la sămânţă.5
Recoltarea
Lucrările de recoltare se efectuează mecanizat, fără pierderi.
Orzoaica pentru boabe se recoltează în faza de coacere deplină, când umiditatea
bobului este sub 14%.
În condiţii optime de tehnologie, soiurile create în ţara noastră permit obţinerea
unor producţii de 4-6 t/ha.
19
FUNDAMENTAREA COSTURILOR DE PRODUCŢIE SI A PRETURILOR DE VALORIFICARE TOTAL CULTURURI ANUL III
Grâu Orzoaica Porumb Porumb

furaj furaj furaj siloz Borceag Lucerna TOTAL
Producţia principala kg /ha Producţia secundara kg /ha ANUL I - 2008
INDICATORI U.M Valoare lei
A. VALOAREA PRODUCTIEI lei/ha 15.750,00 8.750,00 14.000,00 37.500,00 30.000,00
20.000,00 126.000,00
PRODUCTIA TOTALA kg 22.500,00 17.500,00 20.000,00 250.000,00 200.000,00 75.000,00 0,00
CHELTUIELI TOTALE (I+II+III) lei/ha
9.325,05 6.711,90 8.217,40 17.037,20 12.242,40 61.092,75
7.558,80
Din care pentru producţia principala lei/ha 9.325,05 6.711,90 8.217,40 17.037,20 7.558,80 12.242,40 61.092,75
I. CHELTUIELI MATERIALE (1+2+3+4) lei/ha 8.552,50 6.171,50 7.095,50 15.756,20 6.744,40 10.068,00 54.388,10
I.Cheltuieli cu materii prime si materiale din care: lei/ha
4.410,50 2.565,50 3.676,00 8.402,00 2.550,00 5.085,00 26.689,00
- Sămânţa si material saditor lei/ha 1.175,00 990,00 1.050,00 3.150,00 2.220,00 0,00 8.585,00
- Ingrasaminte chimice lei/ha 2.220,00 1.260,00 2.001,00 4.002,00 0,00 3.600,00 13.083,00
- Pesticide lei/ha 875,00 175,00 625,00 1.250,00 2.925,00
0,00 0,00
- Alte materiale lei/ha 140,50 140,50 330,00 1.485,00 2.096,00
0,00 0,00
2. Cheltuieli cu lucrarile mecanizate lei/ha 3.701,00 3.349,50 3.052,00 6.514,00 3.939,40 4.474,50 25.030,40
3. Cheltuieli cu irigatii lei/ha
0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
4. Cheltuieli de aprovizionare (10% din 1.) lei/ha 441,00 256,50 367,50 840,20 255,00 508,50 2.668,70
II. CHELTUIELI CU FORTA DE MUNCA lei/ha 162,50 101,25 584,50 166,50 320,00 1.372,50 2.707,25
III ALTE CHELTUIELI din care: lei/ha 610,05 439,15 537,40 1.114,50 494,40 801,90 3.997,40
- Cheltuieli generale 4 % din I + II lei/ha 348,60 250,95 307,20 636,90 282,50 458,70 2.284,85
- Asigurari 3% din I + II lei/ha 261,45 188,20 230,40 477,60 211,90 343,20 1.712,75
Profit total lei 6.424,95 2.038,1 5.782,6 20.462,8 12.441,2 17.757,6 64.907,3
20
Griu Orzoaica Porumb Porumb

Producţia principala kg /ha furaj furaj furaj siloz Borceag Lucerna TOTAL
Producţia secundara kg /ha ANUL II - 2009
A. VALOAREA PRODUCTIEI lei/ha 15.750,00 8.750,00 14.000,00 37.500,00 20.000,00 30.000,00 126.000,00
CHELTUIELI TOTALE (I+II+III) lei/ha 9.325,05 6.711,90 8.217,40 17.037,20 7.558,80 12.242,40 61.092,75
I.Cheltuieli cu materii prime si materiale din care:
lei/ha 4.410,50 2.565,50 3.676,00 8.402,00 2.550,00 5.085,00 26.689,00
- Pesticide lei/ha 875,00 175,00 625,00 1.250,00 0,00 0,00 2.925,00

- Alte materiale lei/ha 140,50 140,50 0,00 0,00 330,00 1.485,00 2.096,00
3. Cheltuieli cu irigatii lei/ha 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
Profit total lei 6.424,95 2.038,10 5.782,60 20.462,80 12.441,20 17.757,60 64.907,30
21

Producţia principala kg / ha Producţia secundara kg / ha ANUL III - 2010
9.325,05 6.711,90 8.217,40 17.037,20 12.242,40 61.092,75
7.558,80
lei/ha
I.Cheltuieli cu materii prime si materiale din care: 4.410,50 2.565,50 3.676,00 8.402,00 2.550,00 5.085,00 26.689,00
- Pesticide lei/ha 875,00 175,00 625,00 1.250,00 0,00 0,00 2.925,00
0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
Profit total lei 6.424,95 2.038,10 5.782,60 20.462,80 12.441,20 17.757,60 64.907,30
22
Producţia principala kg / ha Producţia secundara kg / ha ANUL IV - 2011
A. VALOAREA PRODUCTIEI lei/ha 0,00 8.750,00 28.000,00 37.500,00 20.000,00 30.000,00 124.250,00
PRODUCTIA TOTALA kg 0,00 17.500,00 40.000,00 250.000,00 200.000,00 75.000,00 0,00
0,00 6.711,90 16.434,80 17.037,20 12.242,40 59.985,10
7.558,80
Din care pentru producţia principala lei/ha 0,00 6.711,90 16.434,80 17.037,20 7.558,80 12.242,40 59.985,10
I. CHELTUIELI MATERIALE (1+2+3+4) lei/ha 0,00 6.171,50 14.191,00 15.756,20 6.744,40 10.068,00 52.931,10
0,00 2.565,50 7.352,00 8.402,00 2.550,00 5.085,00 25.954,50
- Sămânţa si material saditor lei/ha 0,00 990,00 2.100,00 3.150,00 2.220,00 0,00 8.460,00
- Ingrasaminte chimice lei/ha 0,00 1.260,00 4.002,00 4.002,00 0,00 3.600,00 12.864,00
- Pesticide lei/ha 0,00 175,00 1.250,00 1.250,00 0,00 0,00 2.675,00
2. Cheltuieli cu lucrarile mecanizate lei/ha 0,00 3.349,50 6.104,00 6.514,00 3.939,40 4.474,50 24.381,40
0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
II. CHELTUIELI CU FORTA DE MUNCA lei/ha 0,00 101,25 1.169,00 166,50 320,00 1.372,50 3.129,25
III ALTE CHELTUIELI din care: lei/ha 0,00 439,15 1.074,80 1.114,50 494,40 801,90 3.924,75
Profit total lei 0,0 2.038,10 11.565,20 20.462,80 12.441,20 17.757,60 64.264,90
23
Producţia principala kg / ha Producţia secundara kg / ha ANUL V - 2012
9.325,05 6.711,90 8.217,40 17.037,20 12.242,40 61.092,75
7.558,80
4.410,50 2.565,50 3.676,00 8.402,00 2.550,00 5.085,00 26.689,00
- Pesticide lei/ha 875,00 175,00 625,00 1.250,00 0,00 0,00 2.925,00
0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
Profit total lei 6.424,95 2.038,10 5.782,60 20.462,80 12.441,20 17.757,60 64.907,30
24
FUNDAMENTAREA COSTULUI DE PRODUCŢIE SI A PREŢULUI DE VALORIFICARE LA CULTURA BORCEAG
Producţia principala 20.000 kg / ha Producţia 10,00 10,00 10,00 10,00 10,00

secundara kg / ha anul 1 anul 2 anul 3 anul 4 anul 5
INDICATORI U.M VALOARE Valoare lei

A. VALOAREA PRODUCTIEI lei/ha 2.000,00 20.000,00 20.000,00 20.000,00 20.000,00 20.000,00
PRODUCTIA TOTALA kg 20.000,00 200.000,00 200.000,00 200.000,00 200.000,00 200.000,00
CHELTUIELI TOTALE (I+II+III) lei/ha 755,88 7.558,80 7.558,80 7.558,80 7.558,80 7.558,80
Din care pentru producţia principala lei/ha 755,88 7.558,80 7.558,80 7.558,80 7.558,80 7.558,80
I. CHELTUIELI MATERIALE (1+2+3+4) lei/ha 674,44 6.744,40 6.744,40 6.744,40 6.744,40 6.744,40
lei/ha
I.Cheltuieli cu materii prime si materiale din care: 255,00 2.550,00 2.550,00 2.550,00 2.550,00 2.550,00
- Sămânţa si material saditor lei/ha 222,00 2.220,00 2.220,00 2.220,00 2.220,00 2.220,00
- Ingrasaminte chimice lei/ha 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
- Pesticide lei/ha 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
- Alte materiale lei/ha 33,00 330,00 330,00 330,00 330,00 330,00
2. Cheltuieli cu lucrarile mecanizate lei/ha 393,94 3.939,40 3.939,40 3.939,40 3.939,40 3.939,40
3. Cheltuieli cu irigatii lei/ha 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
4. Cheltuieli de aprovizionare (10% din 1.) lei/ha 25,50 255,00 255,00 255,00 255,00 255,00
II. CHELTUIELI CU FORTA DE MUNCA lei/ha 32,00 320,00 320,00 320,00 320,00 320,00
III ALTE CHELTUIELI din care: lei/ha 49,44 494,40 494,40 494,40 494,40 494,40
- Cheltuieli generale 4 % din I + II lei/ha 28,25 282,50 282,50 282,50 282,50 282,50
- Asigurari 3% din I + II lei/ha 21,19 211,90 211,90 211,90 211,90 211,90
Cost de productie lei/kg 0,03 0,03 0,03 0,03 0,03 0,03
Pret de valorificare lei/kg 0,10 0,10 0,10 0,10 0,10 0,10
Profit pe hectar lei /ha 1.244,12 1.244,12 1.244,12 1.244,12 1.244,12 1.244,12
Profit total lei 0,00 12.441,20 12.441,20 12.441,20 12.441,20 12.441,20
25
FUNDAMENTAREA COSTULUI DE PRODUCŢIE SI A PREŢULUI DE VALORIFICARE LA CULTURA GRIU FURAJ
secundara 0 kg / ha anul 1 anul 2 anul 3 anul 4 anul 5

A. VALOAREA PRODUCTIEI lei/ha 3.150,00 15.750,00 15.750,00 15.750,00 0,00 15.750,00
PRODUCTIA TOTALA kg 4.500,00 22.500,00 22.500,00 22.500,00 0,00 22.500,00
CHELTUIELI TOTALE (I+II+III ) lei/ha 1.865,01 9.325,05 9.325,05 9.325,05 0,00 9.325,05
Din care pentru producţia principala lei/ha 1.865,00 9.325,00 9.325,00 9.325,00 0,00 9.325,00
I. CHELTUIELI MATERIALE (1+2+3+4) lei/ha 1.710,50 8.552,50 8.552,50 8.552,50 0,00 8.552,50
882,10 4.410,50 4.410,50 4.410,50 0,00 4.410,50
- Samânta si material saditor lei/ha 235,00 1.175,00 1.175,00 1.175,00 0,00 1.175,00
- Ingrasaminte chimice lei/ha 444,00 2.220,00 2.220,00 2.220,00 0,00 2.220,00
- Pesticide lei/ha 175,00 875,00 875,00 875,00 0,00 875,00
2. Cheltuieli cu lucrarile mecanizate lei/ha 740,20 3.701,00 3.701,00 3.701,00 0,00 3.701,00
3. Cheltuieli cu irigatii lei/ha 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
Profit pe hectar lei /ha 1.284,99 1.284,99 1.284,99 1.284,99 0,00 1.284,99
Profit total lei 6.424,95 6.424,95 6.424,95 0,00 6.424,95
26
FUNDAMENTAREA COSTULUI DE PRODUCŢIE SI A PREŢULUI DE VALORIFICARE LA CULTURA LUCERNA FIN

CHELTUIELI TOTALE (I+II+III) lei/ha 816,16 12.242,40 12.242,40 12.242,40 12.242,40 12.242,40
Din care pentru producţia principala lei/ha 816,16 12.242,40 12.242,40 12.242,40 12.242,40 12.242,40
I. CHELTUIELI MATERIALE (1+2+3+4) lei/ha 671,20 10.068,00 10.068,00 10.068,00 10.068,00 10.068,00
339,00 5.085,00 5.085,00 5.085,00 5.085,00 5.085,00
- Sămânţa si material saditor lei/ha 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
- Ingrasaminte chimice lei/ha 240,00 3.600,00 3.600,00 3.600,00 3.600,00 3.600,00
- Pesticide lei/ha 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
- Alte materiale lei/ha 99,00 1.485,00 1.485,00 1.485,00 1.485,00 1.485,00
II. CHELTUIELI CU FORTA DE MUNCA lei/ha 91,50 1.372,50 1.372,50 1.372,50 1.372,50 1.372,50
Profit total lei 0,00 17.757,60 17.757,60 17.757,60 17.757,60 17.757,60
27
FUNDAMENTAREA COSTULUI DE PRODUCŢIE SI A PREŢULUI DE VALORIFICARE LA CULTURA ORZOAICA FURAJ

A. VALOAREA PRODUCTIEI lei/ha 1.750,00 8.750,00 8750,00 8.750,00 8750,00 8750,00
PRODUCTIA TOTALA kg 3.500,00 17.500,00 17500,00 17.500,00 17500,00 17500,00
CHELTUIELI TOTALE (I+II+III) lei/ha 1.342,38 6.711,90 6711,90 6.711,90 6711,90 6711,90
Din care pentru producţia principala lei/ha 1.342,38 6.711,90 6711,90 6.711,90 6711,90 6711,90
I. CHELTUIELI MATERIALE (1+2+3+4) lei/ha 1.234,30 6.171,50 6171,50 6.171,50 6171,50 6171,50
513,10 2.565,50 2565,50 2.565,50 2565,50 2565,50
- Sămânţa si material saditor lei/ha 198,00 990,00 990,00 990,00 990,00 990,00
- Ingrasaminte chimice lei/ha 252,00 1.260,00 1260,00 1.260,00 1260,00 1260,00
- Pesticide lei/ha 35,00 175,00 175,00 175,00 175,00 175,00
2. Cheltuieli cu lucrarile mecanizate lei/ha 669,90 3.349,50 3349,50 3.349,50 3349,50 3349,50
Profit pe hectar lei /ha 407,62 407,62 407,62 407,62 407,62 407,62
Profit total lei 0,00 2.038,10 2.038,10 2.038,10 2.038,10 2.038,10
28
FUNDAMENTAREA COSTULUI DE PRODUCŢIE SI A PREŢULUI DE VALORIFICARE LA CULTURA PORUMB PENTRU FURAJ
secundara 8.000 kg / ha anul 1 anul 2 anul 3 anul 4 anul 5

CHELTUIELI TOTALE (I+II+III) lei/ha 1.643,48 8.217,40 8.217,40 8.217,40 16.434,80 8.217,40
Din care pentru producţia principala lei/ha 1.643,48 8.217,40 8.217,40 8.217,40 16.434,80 8.217,40
I. CHELTUIELI MATERIALE (1+2+3+4) lei/ha 1.419,10 7.095,50 7.095,50 7.095,50 14.191,00 7.095,50
735,20 3.676,00 3.676,00 3.676,00 7.352,00 3.676,00
- Pesticide lei/ha 125,00 625,00 625,00 625,00 1.250,00 625,00
II. CHELTUIELI CU FORTA DE MUNCA lei/ha 116,90 584,50 584,50 584,50 1.169,00 584,50
III ALTE CHELTUIELI din care: lei/ha 107,48 537,40 537,40 537,40 1.074,80 537,40
Profit total lei 0,00 5.782,60 5.782,60 5.782,60 11.565,20 5.782,60
29
FUNDAMENTAREA COSTULUI DE PRODUCŢIE SI A PREŢULUI DE VALORIFICARE LA CULTURA PORUMB SILOZ

CHELTUIELI TOTALE (I+II+III) lei/ha 1.703,72 17.037,20 17.037,20 17.037,20 17.037,20 17.037,20
Din care pentru producţia principala lei/ha 1.703,72 17.037,20 17.037,20 17.037,20 17.037,20 17.037,20
I. CHELTUIELI MATERIALE (1+2+3+4) lei/ha 1.575,62 15.756,20 15.756,20 15.756,20 15.756,20 15.756,20
840,20 8.402,00 8.402,00 8.402,00 8.402,00 8.402,00
- Pesticide lei/ha 125,00 1.250,00 1.250,00 1.250,00 1.250,00 1.250,00
III ALTE CHELTUIELI din care: lei/ha 111,45 1.114,50 1.114,50 1.114,50 1.114,50 1.114,50
Profit total lei 0,00 20.462,80 20.462,80 20.462,80 20.462,80 20.462,80
30
FUNDAMENTAREA COSTURILOR DE PRODUCŢIE SI A PRETURILOR DE VALORIFICARE TOTAL CULTURI
Producţia principala kg / ha 50,00 ha 50,00 ha 50,00 ha 50,00 ha 50,00 ha
anul 1 anul 2 anul 3 anul 4 anul 5

Producţia secundara kg / ha TOTAL
A. VALOAREA PRODUCTIEI lei/ha 126.000,00 126.000,00 126.000,00 124.250,00 126.000,00

PRODUCTIA TOTALA kg 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
CHELTUIELI TOTALE (I+II+III) lei/ha 61.092,75 61.092,75 61.092,75 59.985,10 61.092,75
Din care pentru producţia principala lei/ha 61.092,75 61.092,75 61.092,75 59.985,10 61.092,75
I. CHELTUIELI MATERIALE (1+2+3+4) lei/ha 54.388,10 54.388,10 54.388,10 52.931,10 54.388,10
I.Cheltuieli cu materii prime si materiale din care: lei/ha 26.689,00 26.689,00 26.689,00 25.954,50 26.689,00
- Sămânţa si material saditor lei/ha 8.585,00 8.585,00 8.585,00 8.460,00 8.585,00
- Ingrasaminte chimice lei/ha 13.083,00 13.083,00 13.083,00 12.864,00 13.083,00
- Pesticide lei/ha 2.925,00 2.925,00 2.925,00 2.675,00 2.925,00
- Alte materiale lei/ha
2.096,00 2.096,00 2.096,00 1.955,50 2.096,00
2. Cheltuieli cu lucrarile mecanizate lei/ha 25.030,40 25.030,40 25.030,40 24.381,40 25.030,40
3. Cheltuieli cu irigatii lei/ha 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
4. Cheltuieli de aprovizionare (10% din 1.) lei/ha 2.668,70 2.668,70 2.668,70 2.595,20 2.668,70
II. CHELTUIELI CU FORTA DE MUNCA lei/ha 2.707,25 2.707,25 2.707,25 3.129,25 2.707,25
III ALTE CHELTUIELI din care: lei/ha 3.997,40 3.997,40 3.997,40 3.924,75 3.997,40
- Cheltuieli generale 4 % din I + II lei/ha 2.284,85 2.284,85 2.284,85 2.243,45 2.284,85
- Asigurari 3% din I + II lei/ha 1.712,75 1.712,75 1.712,75 1.681,70 1.712,75
Profit total lei 64.907,30 64.907,30 64.907,30 64.265 64.907,30
BORCEAG DE PRIMAVARA MASA VERDE + FIN neirigat
31
CHELTUIELITEHNOLOGICELACULTURA:
Zona: Deal TEHNOLOGIE CADRU
Potential: Mediu Productia Principala 20000 KG/HA
Recolta 2008 Productia Secundara
Nr Denumirea lucrării UM LUCRĂRI
LUCRĂRI MECANIZATE MATERII SI MATERIALE
agrotehnice - lei-
crt.
Luna calendaristica
MANUALE
Total cheltuieli
Volumul lucrării
1 Preţ
Total cheltuieli -
Cantitatea
unitar
cheltuieli
Ore mecaniz
retributie lei
materialului
Tarif lei/UM
totală
Total
Denumirea
-lei-
Tarif - lei-
motorină
Consum
agricolă
Maşina
Tractor
ZO nr.
Total
-litri-
lei-
PP4-30
1 Arat la 25 cm + grapat ha 1 U650 2,21 21,525 127,1 127,1 127,1
X +GS1,1
2 Total productie neterminata 2,21 21,525 127,1 127,1
GD 3,2
3 Discuit + grapat ha 1 U650 0,763 5,88 43,9 43,9 43,9
+2GCR 1
MARTIE
4 Pregatit pat germinativ ha 1 U650 CPGC4 0,493 4,2 28,9 28,9 28,9
5 Transport saminta t/km 0,16 U650 2RM2 0,039 0,341 1,5 0,24 ovaz kg 60 1,2 72 72,24
Semanat + deservit semanatoarea
6 ha 1 U650 SUP29 1,05 4,725 61,2 61,2 0,2 25 5 mazare kg 100 1,5 150 216,2
7 Recoltat masa verde ha 0,5 U650 CP 1,8 0,888 3 13,1 6,55 6,55
8 Transport masa verde t 10 U650 2RM2 0,039 0,341 1,5 15,0 15,0
MAI - IUNIE
9 Cosit fin de borceag ha 0,5 U650 CP1,8 0,888 3 13,1 6,55 6,55
10 Balotat fin borceag t 2,5 U650 PPF 1,643 1,5 40,3 100,75 sfoara kg 2 16,5 33 133,75
11 t 5 0,5 30 15 15,0
Incarcat descarcat baloti borceag
12 Transport baloti t/km 2,5 U650 2RM2 0,735 0,543 1,5 3,75 3,75
13 Cladit in sira baloti t 2,5 0,4 30 12 12,0
14 TOTAL AN PLAN 6,538 23,53 266,84 1,1 32 255 553,84
TOTAL GENERAL (TOTAL AN
15 8,748 45,055 393,94 1,1 32 255 680,94
PLAN+PROD NET)
32
C H E L T U I E L I TEHNOLOGICE L A C U L T U R A : GRÂU FURAJ - neirigat suprafaţa 1 hectar
Potential: Mediu Producţia Principala 4500
Recolta 2008 Producţia Secundara 2000

LUCRĂRI MECANIZATE LUCRĂRI MANUALE MATERII SI MATERIALE
Volumul lucrării
c UM
Total cheltuieli - lei-
Total cheltuieli - lei-

Total retribuţii - lei-
O
Preţ unitar -lei-

LUNA
N
*Tarif lei/UM
Denumirea
Total cheltuieli
Cantitatea
Tarif - lei-
materialului
Denumirea lucrării
mecaniz.
motorină
Consum
Nr crt. UM
agricolă
Maşina
Tractor
totală
agrotehnice - lei-
-litri-
Ore
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19
1 Încărcat îngrăşăminte chimice t 0,300 0,02 25 0,5 0,5

2 Transport îngr. chimice la 5 km t/km 1,500 U650 2RM2 0,062 0,341 1,5 2,3 2,3
SEPTEMBRIE
3 Alimentat MA 3,5 + jalonat t 0,300 0,1 25 2,5 2,5
4 Fertilizat cu îngrăşăminte chimice ha 1,000 U650 MA3.5 0,300 1,260 14 14,0 Fosfor kg sa 48 3 144 158,0
5 Arat la 25 cm + grăpat în sol mediu ha 1,000 U650 PP4-30+GS1.2 2,210 21,525 127,1 127,1 127,1
6 Discuit + grăpat ha 1,000 U650 GD3.2+2GCR1.7 0,763 5,880 43,9 43,9 43,9
7 Discuit + grăpat ha 1,000 U650 GD3.2+2GCR1.7 0,763 5,880 43,9 43,9 43,9
8 Pregătit pat germinativ ha 1,000 U650 CPGC4 0,493 4,200 28,9 28,9 28,9
OCTOMBRIE
9 Incarcat si descărcat saminta t 0,500 0,06 25 1,5 1,5

10 Transport saci sămânţă la 5 km t/km 1,250 U650 2RM2 0,039 0,341 1,5 1,9 1,9
11 Semănat grâu ha 1,000 U650 SUP29 1,050 4,725 61,2 61,2 Grâu s-ţă cert kg 250 0,94 235 296,2
12 Deservit semănătoarea ha 1,000 0,1 25 2,5 2,5
13 TOTAL PRODUCŢIE NETERMINATA 5,680 44,152 323,1 0,3 7,0 379,0 709,1
APRILIE FEBRUARIE
14 Incarcat ingrasaminte chimice t 0,350 0,02 25 0,5 0,5

15 T ransport ingr chimice la 5 Km t/km 1,750 U650 2RM2 0,062 0,341 1,5 2,6 2,6
16 Alimentat MA 3,5 + jalonat t 0,350 0,1 25 2,5 2,5
17 Fertilizat cu îngrăşăminte chimice ha 1,000 U650 MA-3,5 0,300 1,260 14 14,0 Azot kg sa 100 3 300 314,0
18 T ransport apa pt erbicidat t 0,300 U650 RCU-8 0,070 0,819 1,5 0,5 0,5
19 Pregătit sol pt erbicidat + jalonat mii l 0,300 0,08 25 2 2,0
20 Erbicidat ha 1,000 U650 MET-1200 0,308 0,900 15,1 15,1 Icedin l 1 40 40 55,1
21 T ransport apa pt trat fitosanitare t 0,300 U650 RCU-8 0,070 0,819 1,5 0,5 Bravo 500 l 1,5 60 90 90,5
Pregătit solutie + jalonat
IUNIE
22 mii l 0,300 0,08 25 2 Onefon l 1,5 30 45 47,0

23 T ratam fitosanitare ha 1,000 U650 MET-1200 0,308 0,900 15,1 15,1 15,1
24 Recoltat ha 1,000 terti 240 240,0 240,0
IULIE
25 Transport recolta la 5 km t/km 22,500 U650 2RM2 0,062 0,341 1,5 33,8 33,8
26 Balotat paie t 2,000 U650 PPF 0,646 3,360 40,3 80,6 Sfoară kg 1,7 16,5 28,1 108,7
27 Deservit presa de balotat t 2,000 0,12 25 3 3,0
28 Încărcat baloţi t 2,000 0,2 25 5 5,0
AUGUST
29 Transport baloti la 5 km t/km 10,000 U650 2RM2 0,062 0,341 1,5 15,0 15,0
30 Descărcat baloţi t 2,000 0,12 25 3 3,0
31 Stivuit baloţi t 2,000 0,3 25 7,5 7,5
32 TOTAL AN PLAN 1,888 9,081 417,1 1,020 25,5 503,1 945,8
33 TOTAL GENERAL 7,568 53,233 740,2 1,320 32,5 1654,9
882,1
33
C H E L T U I E L I T E H N O L O G I C E L A C U L T U R A : LUCERNA neirigat anul II - fin suprafaţa 1 hectar
TEHNOLOGIE CADRU
Zona: Deal Producţia Principala 5000 fin kg/ha
Potenţial: Mediu Producţia Secundara
Recolta 2008
Nr crt. Denumirea lucrării UM LUCRĂRI
agrotehnice - mii lei-

LUCRĂRI MECANIZATE MANUALE MATERII SI MATERIALE
Volumul lucrării
Total cheltuieli
cheltuieli -
cheltuieli -
retribuţii -
Cantitatea
Luna
motorină
mecaniz.
Consum
agricolă
materialului
Tractor
Maşina
lei/UM
ZO nr.
Total
Total
Total
Denumirea
totală
mii lei-
mii lei-
mii lei-
-litri-
Tarif
Tarif
Preţ
-lei-
Ore
UM
unitar lei-
1 Incarcat descarcat ingr. Chimice t 0,2 0,04 25 1 1,0
MARTIE
2 Transport ingrasaminte chimice la 1 km t/km 0,2 U650 2RM2 0,049 0,543 1,5 0,3 0,3
3 Fertilizat + alimentat ha 1 U650 MA3,5 0,286 1,7 14 14,0 0,1 25 2,5 azot+fosfor kg 80 3 240 256,5
4 Cosit I ha 1 U650 CP1,8 0,888 3 13,1 13,1 13,1
5 Intors cu grebla oblica ha 1 U650 GO2,7 1,632 2,5 11,9 11,9 11,9
6 Balotat lucerna < t 2 U650 PPF 1,643 1,5 40,3 80,6 sfoara kg 2 16,5 33 113,6
7 Incarcat descarcat baloti m t 4 0,8 25 20 20,0
8 Transport baloti t/km 2 U650 2RM2 0,735 0,543 1,5 3,0 3,0
9 Cladit baloti in sira t 2 0,4 25 10 10,0
10 Cosit II ha 1 U650 CP1,8 0,88 3 13,1 13,1 13,1
IULIE
12 Balotat lucerna t 2 U650 PPF 1,643 1,5 40,3 80,6 sfoara kg 2 16,5 33 113,6
13 Incarcat descarcat baloti t 6 U650 0,8 25 20 20,0
15 Cladit baloti in sira t 3 0,4 30
12 12,0
16 Cosit III ha 1 U650 CP1,8 0,88 3 13,1 13,1 13,1
AUGUST
18 Balotat lucerna t 1 U650 PPF 1,643 1,5 40,3 40,3 sfoara kg 2 16,5 33 73,3
19 Incarcat descarcat baloti t 2 U650 0,8 25 20 20,0
21 Cladit baloti in sira t 1 0,2 30 6 6,0
22 TOTAL AN PLAN 15,013 24,872 298,3 3,54 91,5 339 728,8
23 TOTAL GENERAL (TOT AN PLAN+PROD NET) 15,013 24,872 298,3 3,54
91,5 339 728,8
34
C H E L T U I E L I TEHNOLOGICE L A C U L T U R A : ORZOAICA FURAJ - neirigat suprafaţa 1 ha

Potential: Mediu Producţia principala 3500 kg/ha
Recolta 2008 Producţia secundara 1000 kg/ha
LUCRĂRI
LUCRĂRI MECANIZATE MANUALE MATERII SI MATERIALE
Volumul lucrării
Total cheltuieli -
Total cheltuieli -
Tarif
Total retribuţii -
Preţ unitar -lei-

Total
-lei-
materialului
LUNA
Cantitatea
Denumirea
Nr cheltuieli
mecaniz.
Consum
agricolă
motorină
Denumirea lucrării
Tractor
Maşina
UM
mii lei-
mii lei-
mii lei-
lei/UM
ZO nr.
totală
*Tarif
ort.
-litri-
agrotehnice -
Ore
UM
mii lei-
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19
Arat 25 cm X ha U650 PP4-3X30 2,105 23,000 127,1 127,1 127,1
1 1,000
2 Discuit + grapat ha 1,000 U650 GD 3,2 0,842 7,000 43,9 43,9 43,9
3 Incarcat descarcat ingrasaminte chimice to 0,300 0,02 25 0,50 0,50
4 Transport ingrasaminte chimice to/km 0,750 U650 RM2 0,123 0,543 1,5 1,13 azot kg/sa 42 3 127,13
126
APRILIE
5 Fertilizat + deservit ha 1,000 U650 MA 3,5 0,560 1,700 14,0 14,0 0,04 25 1,0 fosfor kg/sa 42 3 126 141,0
GD 3,2 +
6 Discuit + grapat ha 1,0 U650 0,727 6,000 43,9 43,9 43,9
2GCR 1,7
7 Incarcat descarcat saminta to 0,400 0,02 25 0,50 0,50
8 Transport saminta to/km 0,900 U650 RM2 0,123 0,543 1,5 1,5 1,5
9 Semanat + deservit ha 1,000 U650 SUP 29 1,000 4,500 61,2 61,2 0,1 25 2,5 Saminta kg 180 1,1 198,0 261,7
MAI
10 Transport apa pt. erbicidat to 0,300 U650 RCU 8 0,067 1,300 1,5 1,5 1,5
11 Erbicidat + preparat solutie ha 1,000 U650 MET 1200 0,421 1,200 15,1 15,1 0,03 25 0,75 Icedin litri 1 35,0 35,0 50,85
12 Recoltat orzoaica to 3,500 comb 1,430 10,710 81,9 286,6 286,6

13 Transport boabe to/km 17,500 U650 2RM2 0,442 1,951 1,5 26,2 26,2
IULIE
14 Balotat to 1,000 U650 PPF 0,615 1,500 40,3 40,3 Sfoara kg 1,7 16,5 28,1 68,4
15 Incarcat descarcat baloti to 2,000 0,4 25 10,0 10,0
16 Transport baloti to/km 5,000 U650 2RM2 0,442 1,951 1,5 7,5 7,5
17 Stivuit baloti to 1,000 0,2 25 5,0 5,0
TOTAL 8,897 669,9 20,25 513,1 1203,3
35
C H E L T U I E L I T E H N O L O G I C E L A C U L T U R A : LUCERNA neirigat anul II - fin suprafaţa 1 hectar
36
C H E L T U I E L I T E H N O L O G I C E L A C U L T U R A : PORUMB BOABE FURAJ neirigat recoltat mecanizat 1 HA
Potential: Mediu Productia Principala 4000Kg
Recolta 2008 Productia Secundara 8000kg
Nr crt. Denumirea lucrării UM
LUCRĂRI MECANIZATE LUCRĂRI MANUALE MATERII SI MATERIALE
agrotehnice - lei-
Total cheltuieli
Denumire
materialul
c
Total retribuţii -
Volumul
lucrării
Luna
Cantitate a
mecaniz.
motorină
Consum
O
Tarif lei-
Maşina
Tractor
agricolă
lei/UM
cheltu
cheltu
unitar
totală
Total
Total
Tarif
-litri-
Preţ
N
Ore
UM
lei-
ieli
ieli
ui
a
OCTOMBRIE
2 T ransport îngr. chimice la 5 km t/km 1,5 U650 2RM2 0,061 0,273 1,5 2,3 2,3
3 Alimentat MA 3,5 cu ingr chimice+jalonat t 0,3 0,105 25 2,6 2,6
4 Fertilizat cu îngrăşăminte chimice ha 1 U650 MA3.5 0,243 1,024 17,3 17,3 Fosfor kg sa 60 3 180 197,3
5 Arat la 25 cm + grapat ha 1 U650 PP4-30+GS1.2 3 29,4 127,1 127,1 127,1
6 TOTAL PRODUCTIE NETERMINATA 3,304 146,6 0,125 3,1 180 329,7
7 Discuit + grăpat ha 1 U650 GD3.2+2GCR1.7 0,763 5,88 47,9 47,9 47,9
9 T ransport apă pentru erbicidat t 0,3 U650 RCU8 0,07 0,409 14,6 4,4 4,4
10 Pregatit solutie mii l 0,3 0,04 25 1 1,0
APRILIE
11 Erbicidat+jalonat ha 1 U650 MET1200 0,323 0,945 15,1 15,1 0,052 25 1,3 Guardian l 2,5 50 125 141,4
Incarcat descarcat ingr. Chimice to 25 0,5 0,5

12 0,2 0,02
13 Pregătit pat germinativ ha 1 U650 CPGC4 0,47 4 31,5 31,5 31,5
14 T ransport samanta+ingr. la 5 km t/km 0,5 U650 2RM2 0,061 0,273 1,5 0,8 azot+fosfor kg sa 40 3 120 120,8
15 Semanat+ jalonat+fertilizat ha 1 U650 SPC8+F 0,7 3,8 42 42,0 0,1 25 2,5 Sămânţă kg 20 10,5 210 254,5
16 Deservit semanatoarea 0,1 25 2,5 2,5
17 Prăşit mecanic I ha 1 U650 CPU8 0,336 2,31 27,7 27,7 27,7

MAI
Prăşit manual I ha 4 25
18 1 100 100,0
19 Încărcat + descarcat îngrăşăminte chimice t 0,2 0,2 25 5 5,0
20 T ransport îngr. chimice la 5 km t/km 0,5 U650 2RM2 0,061 0,273 1,5 0,8 0,8
IUNIE
22 Prăşit mecanic II +fertilizat ha 1 U650 CPU8+4F 0,444 2,835 26,7 26,7 0,04 25 1 Azot kg sa 33,4 3 100,2 127,9
23 Prasit mecanic III ha 1 U650 CPU8 0,421 2,2 25 25,0 25,0
24 Recoltat mecanic I— t 4 Comb. Echip.porumb 1,7 14,5 35 140,0 140,0

O
25 T ransport producţia la 5 km o t/km 20 U650 2RM2 0,061 0,543 2,7 54,0 54,0
26 TOTAL AN PLAN 6,173 463,8 4,552 113,8 555,2 1132,8
27 TOTAL GENERAL 9,477 610,4 4,675 116,9 735,2 1462,5

Potential: Mediu Productia Principala 25.000
37
Recolta 2008 Productia Secundara
Nr crt. Denumirea lucrării UM LUCRĂRI MECANIZATE LUCRĂRI MANUALE MATERII SI MATERIALE
agrotehnice - lei-
Volumul lucrării
Total cheltuieli
c 1
Total cheltuieli -
Total cheltuieli -
Total retribuţii -
materialului
Cantitatea
unitar - lei-
Denumirea
Tarif le/UM
Luna
mecaniz.
motorină
Consum
agricolă
Maşina
Tractor
BUGET TOTAL PE FERMA MIXTA O
totală
Tarif
-litri-
Preţ
Ore
-lei-
lei-
lei-
lei-
N
OCTOMBRIE
3 Alimentat MA 3,5 cu ingr chimice+jalonat t 0,3 0,105 25 2,6 2,6
4 Fertilizat cu îngrăşăminte chimice ha 1 U650 MA3.5 0,243 1,024 17,3 17,3 Fosfor kg sa 60 3 180 197,3
5 Arat la 25 cm + grapat ha 1 U650 PP4-30+GS1.2 3 29,4 127,1 127,1 127,1
6 TOTAL PRODUCTIE NETERMINATA 3,304 30,697 146,6 0,125 3,1 180 329,8

9 Transport apă pentru erbicidat APRILIE t 0,3 U650 RCU8 0,07 0,409 14,6 4,4 4,4
10 Pregatit solutie mii l 0,3 0,04 25 0,75 0,75
11 Erbicidat+jalonat ha 1 U650 MET1200 0,323 0,945 15,1 15,1 0,052 25 1,3 Guardian l 2,5 50 125 141,4
12 Incarcat descarcat ingr. Chimice to 0,2 0,02 25 0,5 0,5
13 Pregătit pat germinativ ha 1 U650 CPGC4 0,47 4 31,5 31,5 31,5

14 Transport samanta+ingr. la 5 km t/km 0,5 U650 2RM2 0,061 0,273 1,5 0,8 azot+fosfor kg sa 40 3 120 120,8
15 Semanat+ jalonat+fertilizat ha 1 U650 SPC8+F 0,7 3,8 42 42,0 0,1 25 2,5 Sămânţă kg 30 10,5 315 359,5
16 Deservit semanatoarea 0,1 25 2,5 2,5
17 Prăşit mecanic I > ha 1 U650 CPU8 0,336 2,31 27,7 27,7 27,7
18 Încărcat + descarcat îngrăşăminte chimice t 0,2 0,2 25 5 5,0
IUNIE
20 Prăşit mecanic II +fertilizat ha 1 U650 CPU8+4F 0,444 2,835 26,7 26,7 0,04 25 1 Azot kg sa 33,4 3 100,2 127,9
21 Prasit mecanic III ha 1 U650 CPU8 0,421 2,2 25 25,0 25,0
22 Recoltat porumb siloz t 25 U650 CSU 1,867 1,2 6,2 155,0 155,0
SEPT
23 Transport producţia la 1 km t/km 25 U650 2RM2 0,061 0,273 1,5 37,5 37,5
24 Nivelat si tasat in siloz t 25 U650 1,878 0,4 1,7 42,5 42,5
25 TOTAL AN PLAN 8,218 30,678 504,7 0,552 13,55 660,2 1178,4
26 TOTAL GENERAL 11,522 61,375 651,4 0,675 16,65 840,2 1508,20
38
C H E L T U I E L I T E H N O L O G I C E L A C U L T U R A : PORUMB SILOZ neirigat recoltat mecanizat 1 HA
50 Ha CULTURI DE CIMP SI CREŞTEREA TINERETULUI TAURIN LA INGRASAT 50 CAPETE
50,00 ha + 50 50,00 ha + 50 50,00 ha + 50 50,00 ha + 50 50,00 ha + 50

capete bovine capete bovine capete bovine capete bovine capete bovine
TOTAL
Venituri din exploatare total din care: lei

259.250,00
261.000,00 261.000,00 261.000,00 261.000,00
- vegetal lei
124.250,00
126.000,00 126.000,00 126.000,00 126.000,00
- zootehnie lei 135.000,00 135.000,00 135.000,00 135.000,00 135.000,00
Cheltuieli de exploatare total din care: lei 112.006,95 112.006,95 112.006,95 110.899,30 112.006,95
- vegetal lei 61.092,75 61.092,75 61.092,75 59.985,10 61.092,75
- zootehnie lei
50.914,20 50.914,20 50.914,20 50.914,20 50.914,20
REZULTATUL BRUT DIN EXPLOATARE - PROFIT
148.993,05 148.993,05 148.993,05 148.350,70 148.993,05
39
CAPITOLUL II
FERMA ZOOTEHNICA -ÎNGRĂŞAREA

TINERETULUI TAURIN
Infiinţarea de ferme specializate pentru creşterea şi îngrăşarea tineretului
taurin este o activitate rentabilă ce contribuie la sporirea veniturilor rezultate din
aceasta acţiune , în cazul în care se urmăreşte să se obţină o cantitate cât mai mare de
carne , într-un timp cât mai scurt , cu calităţi superioare şi la un cost de producţie cât
mai scăzut .
Motivaţia tehnică şi economică ce pledează pentru înfiinţarea de ferme
specializate pentru creşterea şi îngrăşarea tineretului taurin provenit din rase mixte şi
rase de carne este dată de faptul ca acesta se pretează la obţinerea unei cantitaţi mari
de carne în scurt timp .
Procesul de creştere a tineretului taurin este foarte accentuat până la vârsta de
18 luni , după care începe să scadă treptat până la vârsta de 24 luni , de aceea pe scara
foarte largă se practică metoda cunoscută de creştere şi îngrăşare a tineretului taurin
în sistem intensiv .
Sporul de creştere în greutate înregistrat până la vârsta amintită se face , în
mod deosebit , pe seama creşterii musculaturii şi a osaturii corporale ( fig. 1 )
Sporul mediu zilnic în grame
1200 * * * * * * *
1000 * * * * * * *
800 *
600 * varst
400 aîn
200 luni
1 234 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18
Dupa vârsta de 18 luni, în paralel cu dezvoltarea musculaturii , au loc depuneri

progresive de seu , cu un consum dublu de furaje faţă de cele consumate pentru
depunerea unui kg de carne .
Pentru ca dezvoltarea musculaturii să fie maximă , este necesar ca raţiile
furajere să conţină proteina brută necesară .
Astfel , în funcţie de vârstă , necesarul de proteină brută este de 125 g pe
unitate nutritiva atunci când tineretul este la vârstă de 6 - 12 luni , de 110 g la vârsta
de 12 - 18 luni şi 90 - 100 g la vârsta de 18 - 24 luni .
Procesul de creştere este cu atât mai intens cu cât animalele sunt mai tinere ,
la acestea depunerea de carne este incomparabil mai mare decât la animalele adulte,
40
la care dezvoltarea musculaturii este mai redusă , în schimb are loc o depunere de
grăsime .
In cazul în care tineretul este supus îngrasării de la vârsta de 12 luni , perioada
de pregătire dureaza 20 - 25 zile, îngrăsarea propriu - zisa 80 - 90 zile şi cea de
finisare 30 - 35 zile, rezultă deci că sistemul intensiv de creştere şi îngrăsare a
tineretului se face în trei perioade distincte .
Tehnologia de crestere şi îngrăşare intensivă a tineretului taurin , este metoda
care se face în perioade distincte , în care un rol important îl deţine durata acestora şi
măsurile ce se intreprind pentru obţinerea unui spor mare de creştere în greutate .
PERIOADA I - faza de pregătire a animalelor pentru îngrăşare
Se face în două faze distincte, adică faza I , când viţeii neînţărcaţi se aduc de
7 7 5 5 5
timpuriu în ferma şi se continuă alăptarea acestora , şi faza a-II-a , când viţeii sunt
înţărcaţi în fermă sau în gospodărie .
Transportul viţeilor se face cu mijloace auto special amenajate , fără curenţi
de aer şi care să asigure o suprafaţă de 0,8 - 1 m.p./ cap de viţel .
La sosirea în îngrăsatorie, viţeii se lotizează şi li se aplică un tratament
antistres, adică 120 g glucoza la 750 ml apa, în două tainuri, la interval de 12 ore, iar
soluţia se prepară în apă calduţă la temperatura de 38 grade C.
La populare, adăpostul trebuie să fie curat şi dezinfectat şi să asigure o
temperatură de 18 - 20 grade C.
Dacă viţeii sunt luaţi la vârsta de 10 - 14 zile , durata alăptării până la înţărcare
va fi de 40-45 zile , perioada în care viţeii trebuie să realizeze un spor mediu de peste
650 g pe cap şi pe zi .
In această perioada viţeii se obişnuiesc treptat cu consumul furajelor de volum,
fân şi amestec de concentrate . Obişnuirea treptată cu consumul furajelor de volum
contribuie la dezvoltarea tubului digestiv , fază importantă în creşterea viţeilor .
Alăptarea viţeilor se face cu substituienţi de lapte , furajele de volum sunt
administrate la discreţie , iar apa se asigură din adăpători cu nivel constant .
Prepararea substituientului de lapte se face având în vedere ca pentru a obţine
un litru , la 100 g de substituient se adaugă 0,9 l de apă administrându-se la biberon
sau la găleata la temperatura de 38 grade C.
Inţărcarea se face prin obişnuirea treptată a viţeilor să consume furaje de
volum şi cu reducerea substituienţilor de lapte .
Viţeii înţarcaţi se supun unui proces intensiv de creştere pe o durata de 80 - 90
zile , timp în care viţeii înregistrează un spor în greutate de 600 g/zi şi ajung la
sfârşitul perioadei la greutatea vie de cca 130 kg/cap.
In această perioadă viţeii se obişnuiesc treptat să consume la discreţie , alături
de fân , nutreţuri combinate şi siloz , aşa fel încât la şfârşitul perioadei să poata
consuma zilnic 2,8 - 3 kg S.U. / 100 kg greutate vie .
41
PERIOADA a - II - a - faza de creştere şi îngrăsare
Durează aproximativ 350 - 370 zile , timp în care tineretul ajunge la o greutate
medie de cca 550 kg / cap , înregistrând un spor mediu de cca 1200 g pe cap şi zi .
In această perioadă se administrează hrana la discreţie , un amestec de fân
tocat 20 % , suculente 50 % şi nutreţuri combinate 30 % . Completarea necesarului
de hrană se face cu un supliment proteino - vitamino - mineral , introdus în amestecul
recomandat .
PERIOADA a - III - a - faza de finisare
Durata finisării este de 90 zile , timp în care tineretul ajunge la greutatea de

650 kg / cap şi la vârsta de 18 - 19 luni , când perioada de îngrăsare este de fapt cea
mai eficientă .
In această perioadă sporeste consumul de nutreţuri combinate din amestec ,
iar amestecul este format din siloz 40 % , fân 20 % şi concentrate 35 - 40 % cu adaos
de P.V.M.
In reuşita îngrăşării timpurii a animalelor , un rol important îl are hrănirea
corespunzatoare a viţeilor cu furaje în amestec şi administrarea lor la discreţie ,
asigurarea apei proaspete şi a brichetelor pentru lins formate din clorura de sodium (
sare ) şi microelemente .
Flosirea furajului unic , adică în amestec , şi adminstrarea acestuia la discreţie
, deşi pare costisitor , este una din metodele cele mai eficiente pentru obţinerea
sporului potenţial de creştere în greutate .
Pentru obţinerea sporului scontat este necesar să se asigure un front de furajare
dublu , adică 0,75 cm / animal , iar densitatea în boxă să fie corelată cu lungimea
frontului de furajare , aşa încât animalele să poată consuma hrana , fără să deranjeze
pe altele , atunci când au poftă .
Succesul în obţinerea unui spor crescut este echilibrarea amestecului de furaje
, aşa fel încât acesta să fie gustos , să conţină principii nutritivi şi în special să se
respecte raportul energo - proteic .
In sistemul intensiv de creştere şi îngrăsare se practică obligatoriu principiul
tehnologic al populării şi depopulării totale a segmentelor tehnologice
corespunzătoare fazelor de creştere şi îngrăşare descrise .
Dezinfecţia şi vidul tehnologic constituie măsuri de prevenire a îmbolnăvirilor
la animale .
In compartimentele de creştere din faza I şi a-II-a se vor păstra la populare 1 -
2 boxe în care se vor introduce viţei cu diverse afecţiuni pentru a fi supuşi
tratamentelor specifice .
Ingrăsarea tineretului în zona colinară şi montană se face până la greutatea de
400 - 450 kg folosind păsunea şi fâneţele naturale , cu adaos de concentrate până la
30 % din necesarul de unităţi nutritive , asa fel încât atingerea greutăţii să se realizeze
cel târziu la vârsta de 18 luni , timp în care tineretul realizează un spor mediu de
creştere de cca 800 g / cap şi zi .
42
In sistemul de creştere şi îngrăsare intensiv se pot realiza sporuri de 1100 -
1200 g pe cap şi zi , în cazul în care se exploatează corespunzator potenţialul biologic
pentru producţia de carne , existent la rasele Balţata Românească , Bruna , ( rase de
import ) : Limousine , Charolaise , Bleu Blanq Belgique , Aberden Angus precum şi
folosirea eficientă a resurselor de furajare existente în zona .
Rase de bovine recomandate pentru creşterea

tineretului taurin la îngrăsat
RASA BALTATA ROMÂNEASCĂ
9
Taurinele din rasa Balţata românească prezintă caracteristicile morfo-

productive ale rasei Simmental , cu însuşiri îmbunătăţite de rezistenţă şi adaptare la
condiţiile de mediu , mai aspre , de la noi din ţară .
Vacile din rasa Balţata românească se încadrează în tipul morfo-
productiv mixt şi au o constituţie robustă , un temperament docil , linistit , rezistente
, adaptându-se usor la condiţiile de mediu şi de exploatare .
Producţia de carne - rasa Balţata românească are aptitudini deosebite ,
obţinându-se o carne de calitate foarte buna ; animalele bine îngrăşate ajung la un
randament la tăiere de 54 - 58 % .
Programul de ameliorare privind producţia de carne are în vedere
creşterea greutăţii corporale medii la 600 - 650 kg .
43
Dimensiunile corporale ale acestei rase ne dă certitudinea obţinerii de
sporuri mari de creştere în greutate a tineretului taurin .
Performanţe pentru carne : spor mediu zilnic de creştere în greutate la tineretul
taurin până la 1.300 grame , o bună calitate a carcasei şi o carne de calitate excelentă
.
RASA BRUNĂ
Taurinele de rasa Brună se caracterizează , din punct de vedere morfo -

productiv , printr-un tip mixt . Este o rasă cu o conformaţie armonioasă , bine
echilibrată . Sunt animale adânci , potrivit de lungi , vioaie , cu o constituţie relativ
robustă .
Rasa Brună are o buna capacitate de valorificare a furajelor, reactionând
favorabil la condiţiile optime de furajare şi îngrijire .
Producţia de carne - taurinele din rasa Brună au însuşiri bune pentru producţia
de carne . La vârsta de 12 luni , tăuraşii din această rasă ajung la 360 kg , iar la 16 -
17 luni la 475 kg , realizând un spor mediu de creştere în greutate de 990 grame / zi
furajată , respectiv 850 grame / zi furajată .
La animalele bine îngrăsate şi finisate, randamentul la taiere este de 54 - 55
% , obtinându-se o carne cu calitaţi gustative şi nutritive apreciate de consumatori .
Pentru 1 kg spor de creştere în greutate , un animal consumă în medie 6,2 U.N.
In perspectivă , se prevede ca taurinele din această rasă , să aibă o pondere de 26 %
din totalul taurinelor din România .
BLUE BLANCH BELGIQUE
Caractere morfoproductive :
> tip morfologic de carne

> culoare albă cu nuanţe de bleu
> musculatura hiper - dezvoltată
> adaptabilitate la orice formă de sol , rusticitate
> precocitate pentru un format grosolan
> aptitudinea pentru producerea de,,carne tânără”
> temperament docil
> usurinta la fătare
9
> consuma puţin şi transformă eficient

> greutate la fătare 45 kg
> consumul specific ( 7-13 luni) 5,5 UNC
> greutatea la sacrificare (16 luni) 650 kg
> componentele carcasei : oase 13,7 %, muschi , 78,1%,grăsime şi tesut
conjunctiv 7,1 %
> randamentul la sacrificare 77 %
CHAROLAISE
Caractere morfoproductive
> tip morfologic de carne

> culoare alb - murdar
> dezvoltare hipermetrică :talie la vaci 135 cm.
> masivitate 155 %
> aptitudini remarcabile de adaptabilitate
> vitalitate , rusticitate
> valorifica bine hrana
45
> randament peste 60 %
> ponderea cărnii în carcasă peste 80 %
> carnea are însuşiri fizice şi organoleptice excelente
> greutatea la 6 luni 215 kg
> spor mediu zilnic 1276 gr.
> consum specific 8,6 UNC
> greutatea la sacrificare (18 luni) 676 kg
> greutatea carcasei 382 kg
> randamentul la sacrificare 67,3 %
LIMOUSINE
Caractere morfoproductive
> rasă specializată pentru producţia de carne

> culoare acaju intens fără pete de alta culoare
> conformaţie osoasă supla
> structura musculară bine dezvoltată
> un raport excelent muschi / os
> fătări usoare
> fertilitate ridicată
> greutate la fătare 40 - 45 kg
> spor mediu zilnic 1284 gr.
> consumul specific 8,2 UNC
> greutatea la sacrificare ( 18 luni) 654 kg
> greutatea carcasei 386 kg
> randamentul la sacrificare 69,3 %
FURAJAREA
Hrănirea taurinelor este o problemă complexă influenţată de

particularităţile exploatării lor . Fiecare etapă, perioadă prezintă anumite caracteristici
legate direct de furajare .
Pentru tineretul taurin destinat îngrăşării , sistemul de hrănire trebuie să
urmarească valorificarea maximă a capacităţii de creştere a organismului în primul an
46
de viaţă , utilizându-se furaje care să stimuleze sporul de creştere în greutate .
Tineretul taurin supus îngrăşării primeşte cantităţi mari de furaje , la discreţie
în prima perioadă , iar în ultima perioadă de îngrăşare , rămâne ca hrana la discreţie
doar furajul concentrat , în defavoarea fânului de lucernă şi a silozului .
Necesarul zilnic de nutrienţi , în corelaţie cu sporul programat

Greutatea cori porala Spor
Kg S.U. Kg 1.000 g ( U.N./zi ) 1.200 g ( U.N./zi
141 - 180 3,84 6,3 - 7,3 ' 7,1 - 8,3
181 - 220 4,80 6,6 - 7,6 7,4 - 8,6
221 - 260 5,76 6,7 - 7,9 7,7 - 8,9
261 - 300 7,28 7,2 - 8,2 8,0 - 9,2
301 - 350 8,45 7,5 - 8,5 8,3 - 9,5
351 - 400 10,00 7,8 - 8,8 8,6 - 9,8
401 - 450 11,00 8,1 - 9,1 8,9 - 10,1
451 - 500 12,35 8,4 - 8,6 9,2 - 10,4
Este necesar ca în funcţie de greutatea corporală să se asigure o cantitate de

furaje pentru realizarea unui spor în creştere de 1.000 - 1.200 g pe cap şi pe zi .
Consumul specific pe kg spor realizat zilnic poate ajunge de la 2,0 U.N. la
vârsta de 1 - 2 luni , la 6 - 7 U.N. la vârsta de 20 - 24 de luni când îngrăsarea nu mai
devine rentabilă .
Reţete de nutreţuri combinate pentru tineret taurin la îngrăşat Perioada

I de îngrăşare
Specificare Sistem semiintensiv Sistem intensiv
Reteta 30 - 3 Reteta 30 - 4
V1 V2 V1 V2
Porumb 42,0 58,0 - 38,0
Orz - - 79,0 -
Ovăz 5,0 - - -
Grâu - - - 25,0
Tărâţe de grâu - 12,0 - -
47
Făină de lucemă 12,0 12,0 5,0 10,0
Srot fl. Soarelui 16,0 14,0 12,0 7,0
Srot soia 16,0 - - 3,0
Drojdie furajeră 3,0 - - -
Zahăr 3,0 - - -
Carbonat de calciu 1,0 1,0 1,0 1,0
Făină de oase 0,5 - - -
Supliment mineral - 1,0 1,0 1,0
Zoofort T1 1,0 - - -
Zoofort T2 1,0 1,0 1,0 1,0
Sare 0,5 1,0 1,0 1,0
Total 100 100 100 100
Condiţii de calitate
9
Substanţă uscata ( kg ) 0,88 0,88 0,88 0,88

Unitaţi nutritive ( Kg ) 1,03 1,02 1,00 10,2
Proteină brută ( Kg ) 205 140 140 140
Proteină digestibilă (g/kg) 175 115 115 115
Reţete de nutreţuri combinate pentru tineret taurin la îngrăşat

Perioada a II a de îngrăşare
Specificare Sistem semiintensiv Sistem intensiv
Reteta 30 - 5 Reteta 30 - 6
V1 V2 V1 V2
Orz 30,0 30,0 24,0 32,0
Porumb 34,0 30,0 30,0 40,0
Grâu 15,0 20,0 30,0 14,0
Lucerna deshidratată 5,0 4,0 - -
Srot fl. Soarelui 12,0 12,0 12,0 10,0
Supliment mineral 1,0 1,0 1,0 1,0
Carbonat de calciu 1,0 1,0 1,0 1,0
Zoofort T 2 1,0 1,0 1,0 1,0
Sare 1,0 1,0 1,0 1,0
Total 100 100 100 100
48
Condiţii de calitate
Substanţă uscată (kg) 0,88 0,88 0,88 0,88
Unităţi nutritive (kg ) 1,07 1,02 1,01 1,00
Proteină brută (g/kg) 135 135 130 130
Proteină digest.(g/kg) 110 110 110 110
Tipuri de concentrate P.V.M . recomandate pentru tineretul taurin
Specificare T 1- 40 , viţei până la T 2-35 tineret taurin de peste
150 Kg greutate vie 150 kg greutate vie
Suport Srot de floarea soarelui Srot de floarea soarelui
Substituient de lapte
Vitamine A, D3 , E , K3 , B1 , B2 , acid A , D3
pantotenic , B6 , biotină ,acid
folic,B12
Macrosăruri Fosfat dicalcic , carbonat de calciu Fosfat dicalcic , carbonat de
, sare de bucătărie calciu , sare de bucătărie
Microsăruri Fier , zinc , mangan , cupru , cobalt Fier , zinc ,mangan , cupru ,
, iod , selenium cobalt , iod , seleniu
Antioxidant Da Da
Specificare Viţei până la 150 Tineret taurin peste 150 kg greutate vie
kg greutate vie T 1
- 40 T 2 - 20(vara ) T 2 - 35(iarna )
Unitaţi nutritive 0,760 kg 0,640 kg 0,750 kg
Proteină brută 32,50 % 27 % 32 %
Calciu 3% 4% 3,60 %
Fosfor 1,40 % 2,70 % 0,40 %
Sare de bucătărie 1,50 % 5% 2%
Modul de administrare în hrană

T 1 - 40 ( pentru viţei de până la 150 kg greutate vie )
> direct : minimum 0,4 kg / cap / zi , presărat pe furajul de
bază
> în amestec : concentrate P.V.M. = 40 %
cereale macinate = 60 %
T 2 - 20 ( pentru tineret taurin de peste 150 kg greutate vie )

> direct : minimum 0,40 kg / cap / zi , presărat pe furajul de baza
> în amestec : concentrate P.V.M. = 20 %
cereale măcinate = 80 %
T 2 - 35 ( pentru tineret de peste 150 kg greutate vie )
> direct : minimum 0,5 kg /cap /zi , presărat pe furajul de baza
> în amestec : concentrate P.V.M.= 35 %
cereale măcinate = 65 %
Variante de amestec de cereale măcinate, în funcţie de resursele din fermă
' 5
49
Sortimentul Viţei sub 150 kg Tineret de peste 150 kg
V1 V2 V1 V2 V3
Porumb 40 45 50 60 65
Orz 35 30 40 35 35
Grâu 25 25 10 5 -
Total 100 100 100 100 100
Raţii furajere
Raţiile furajere se întocmesc pe categorii şi perioade de creştere , astfel încât
să asigure necesarul de substanţă uscată , unităţi nutritive şi proteină .
Furajele introduse în raţiile furajere sunt cele obţinute în ferma vegetală prin
care se asigură necesarul de concentrate , fibroase , grosiere şi suculente , urmând a
se cumpăra doar P.V.M.-urile .
Amestecul de cereale, grosierele, fibroasele şi suculentele constituie furajele
de baza care pot intra în raţiile care se administrează taurinelor la îngrăşat pe categorii
de vârsta şi greutăţi :
Varianta 1
Sortiment de furaje , Kg Greutatea animalelor , kg
/ cap 251-300 301 -350 351 - 400 401-450
Fân de lucerna 3,0 4,0 4,0 4,0
Fân de borceag 3,0 4,0 4,0 5,0
Grosiere 5,0 5,0 5,0 5,0
Amestec cereale 2,0 2,0 2,0 2,0
Raţie furajeră - tineret taurin - greutatea 251 - 300 kg

Specificare Cantit. S.U (kg) U.N. PBD (g) Ca(g) P(g)
k
g
Fân de lucernă 3,0 2,73 1,68 336 40,2 6,0
Fân de borceag 3,0 2,58 1,47 252 19,2 5,7
Grosiere 5,0 4,17 1,92 65 13,75 5,75
Amestec cereale 2,0 1,40 1,86 138 2,53 6,26
Total 10,88 6,93 791 75,68 23,71
Raport UN / SU = 0,64 Raport SU / UN = 1,5 : 1
Raportul energo - proteic = 1 : 114
S.U. = substanţa uscată U.N.
= unitati nutritive
5
PBD = proteină brută digestibilă

Ca = calciu P = fosfor
50
Specificare Cantit. S.U (kg) U.N. PBD (g) Ca (g) P(g)
kg
Fân de lucernă 4,0 3,64 2,24 448 53,6 8,0
Fân de borceag 4,0 3,44 1,96 336 25,6 7,6
Grosiere 5,0 4,17 1,92 65 13,75 5,77
Amestec cereale 2,0 1,40 1,86 138 2,53 6,26
Total 12,65 7,98 987 95,48 27,63
Raport UN / SU = 0,63 Raport

SU / UN = 1,6 : 1 Raport energo
- proteic = 1 : 123

Specificare Cantit. ( S.U.(kg) U.N. PBD(g) Ca (g) P(g)
kg )
Fân de lucernă 4,0 3,64 2,24 448 53,6 8,0
Fân de borceag 4,0 3,44 1,96 336 25,6 7,6
Grosiere 5,0 4,17 1,92 65 13,75 5,77
Amestec cereale 2,0 1,40 1,86 138 2,53 6,26
Total 12,65 7,98 987 95,48 27,63
Raport UN / SU = 0,63 Raport

SU / UN = 1,6 : 1 Raport energo
- proteic = 1 : 123
51
Raţie furajeră - tineret taurin - greutate 401 - 450 kg
Specificare Cantit. ( S.U U.N PBD (g) Ca(g) P(g)
kg ) ( kg )
Fân de lucernă 4,0 3,64 2,24 448 53,6 8,0
Fân de borceag 5,0 4,30 2,45 420 32 9,5
Grosiere 5,0 4,17 1,92 65 13,75 5,75
Amestec cereale 2,0 1,40 1,85 138 2,52 23,71
Total 13,51 8,46 1071 101,87 46,96
Raport UN / SU = 0,63 Raport SU / UN = 1,6 ; 1 Raport

energo - proteic = 1 : 127
Varianta 2
/ cap 251-300 301-350 351-400 401-450
Porumb siloz 18-20 20-25 22-25 25-30
Fân de lucernă 1,5 2,0 2,0 3,0
Specificare Cantit. ( S.U (kg) U.N. PBD (g) Ca(g) P(g)
kg )
Porumb siloz 20,0 5,10 4,4 220 24,0 10
Fân de lucernă 1,5 1,36 0,84 168 20,1 3,0
Fân de borceag 2,0 1,72 0,98 168 12,8 3,8
Amestec cereale 2,5 1,75 2,33 172,5 3,16 7,83
Total 9,93 8,55 728,5 60,06 24,63
Raport UN / SU = 0,86 Raport SU / UN = 1,2 : 1 Raport

energo - proteic = 1 : 0,85

Specificare Cantit.(l S.U.(kg) U.N. PBD(g) Ca(g) P(g)
Porumb siloz 25,0 6,37 5,5 275 30 12,5
Fân de lucernă 2,0 1,82 1,12 224 26,8 4,0
52
Fân de borceag 2,0 1,72 0,98 168 12,8 3,8
Amestec cereale 2,5 9,94 2,50 620 6,30 24,63
Total 19,85 10,10 1287 75,9 44,93

energo - proteic = 1 : 127

Specificare Cantit. S.U (kg) U.N. PBD(g) Ca(g) P(g)
Porumb siloz 25,0 6,37 5,5 275 30,0 12,5
Fân de lucernă 2,0 1,82 1,12 224 26,8 4,0
Fân de borceag 3,0 2,58 1,47 252 19,2 5,7
Amestec cereale 2,0 1,40 1,86 138 2,53 6,26
Total 12,17 9,95 889 78,53 28,46


Specificare Cantit. S.U (kg) U.N. PBD (g) Ca (g ) P(g)
Porumb siloz 30,0 7,65 6,60 330 36,0 15,0
Fân de lucernă 3,0 2,73 1,68 336 40,2 6,0
Fân de borceag 3,0 2,58 1,47 252 19,2 5,7
Amestec cereale 2,0 1,40 1,86 138 2,53 6,26
Total 14,36 11,61 1056 97,93 32,96
Raport UN / SU = 0,80 Raport SU / UN = 1,2 : 1 Raport energo - proteic = 1
: 0,91
Varianta 3
/ cap 251-300 301-350 351-400 401-450
Porumb siloz 15-18 20-25 22-26 25-30
Fân de lucernă 2,0 2,0 2,0 2,0
Grosiere 3,0 4,0 5,0 6,0
53
Specificare Cantit. ( S.U. U.N. PBD Ca (g) P(g)
kg ) (kg ) (g)
Porumb siloz 18,0 4,59 3,96 198 21,6 9,0
Fân de lucernă 2,0 1,82 1,12 224 26,8 4,0
Fân de borceag 2,0 1,72 0,98 168 12,8 3,8
Grosiere 3,0 2,53 1,11 28,98 7,59 2,79
Amestec cereale 3,0 2,07 2,79 207 3,78 9,39
Total 12,73 9,96 825,98 72,57 28,98

Raport energo - proteic = 1 : 0,83
Raţie furajeră tineret taurin - greutate 301 - 350 kg

Specificare Cantit. S.U U.N. PBD Ca (g) P (g)
( kg ) (g)
Porumb siloz 25,0 6,37 5,5 275 30,0 12,5
Fân de lucernă 2,0 1,82 1,12 224 26,8 4,0
Fân de borceag 2,0 1,72 0,98 168 12,8 3,8
Grosiere 4,0 3,38 1,48 38,64 10,12 3,72
Amestec cereale 3,0 2,07 2,79 207 3,78 9,39
Total 15,36 11,87 912,64 83,5 33,41

Raport energo - proteic = 1 : 0,77
Raţie furajeră tineret taurin - greutate 351 - 400 kg

Specificare Cantit. S.U. U.N. PBD Ca (g ) P (g)
( kg ) ( kg ) (g)
Porumb siloz 26,0 6,63 5,72 286 31,2 13,0
Fân de lucernă 2,0 1,82 1,12 224 26,8 4,0
Fân de borceag 2,0 1,72 0,98 168 12,8 3,8
Grosiere 5,0 4,23 1,85 48,3 12.65 4,65
Amestec cereale 2,0 1,38 1,86 138 2,52 6,26
Total 15,78 11,53 864,3 85,97 31,71
54

Specificare Cantit. S.U. U.N.. PBD Ca (g ) P(g)
( kg ) ( kg ) (g)
Porumb siloz 30,0 7,65 6,6 330 36,0 15,0
Fân de lucernă 2,0 1,82 1,12 224 26,8 4,0
Fân de borceag 2,0 1,72 0,98 168 12,8 3,8
Grosiere 6,0 5,01 2,28 78 16,5 6,90
Amestec cereale 2,0 1,40 1,86 138 2,53 6,26
Total 17,60 12,84 938 94,63 35,96

In asigurarea necesarului de furaje se pot efectua modificări prin substituiri
şi reevaluari ale raţiilor zilnice în funcţie de sortimentele de furaje existente .
Necesarul de furaje pentru ferma de tineret taurin la îngrăşat cu un efectiv de
50 capete este redat în tabelul urmator :
Necesar total
Specificare U.M. Cantitatea Suprafata ne Psaducţia / ha
5
(ha)
Porumb siloz t 250,0 10,0 25.000
Porumb boabe t 20,0 5,0 4.000
Fân de lucerna t 50,0 10,0 5.000
Fân de borceag t 35,0 5,0 7.000
Grâu t 22,5 5,0 4.500
Orz t 17,5 5,0 3.500
Borceag m.v. t 150,0 5,0 30.000
Lucernă m.v. t 150,0 5,0 30.000
Suprafaţa cultivată = 50 ha
Grosiere = coceni de porumb , paie de grâu şi orz ;

Concentrate = amestec de porumb , orz şi grâu
Perioada de creştere şi îngrăşare este de 12 luni , viţeii se achiziţionează la
greutatea medie de 100 kg , livrarea se face la un an de zile la o greutate medie de
peste 450 kg .
Până la greutatea de 250 kg , furajarea se face la discreţie , după care
administrarea furajelor se va face pe structuri de greutate conform raţiilor stabilite .
Cantitatea necesară de furaje pentru perioada de iarnă :
Fibroase = 76,0 to
55
Suculente = 250 , to
Grosiere = 45,0 to
Amestec cereale = 25,0 to
Cantitatea necesara de furaje pentru perioada de vara :
Masă verde = 300 , to
Amestec cereale = 20,0 to
Paie = 20,0 to
Calculul necesarului de furaje s-a făcut pe baza raţiilor furajere bine
echilibrate , calculaţia s-a făcut pentru fiecare categorie în parte , iar din însumarea
acestora a rezultat necesarul anual de furaje .
Raţiile şi necesarul total de furaje poate fi adaptat la zonele de creştere şi
posibilităţile reale ale crescătorilor , fermierul având posibilitatea de a substitui un
furaj cu altul cultivat în zona respectivă , având aceeaşi valoare nutritivă.
PLAN DE CULTURA
Cultura Supr. Prod . AN 1 AN 2 AN 3 AN 4 AN 5
cult. medie
( ha) Kg/ha Cantit. Cantit. Cantit. Cantit . Cantit .
totală ( totală ( kg totală ( totală ( totală (
kg ) ) kg ) kg ) kg )
Porumb 5,0 4000 20.000 20.000 20.000 20.000 20.000
Orz 5,0 3500 17.500 17.500 17.500 17.500 17.500
Grâu 5,0 4500 22.500 22.500 22.500 22.500 22.500
Borceag m 5,0 30.000 150.000 150.000 150.000 150.000 150.000
Borceag fâi 5,0 7000 35.000 35.000 35.000 35.000 35.000
Lucerna m. 5,0 30.000 150.000 150.000 150.000 150.000 150.000
Lucerna fâr 10,0 5000 50.000 50.000 50.000 50.000 50.000
Porumb sile 1 0,0 25.000 250.000 250.000 250.000 250.000 250.000
In funcţie de necesarul de furaje , s-a elaborat planul de cultură , folosind

asolamentele şi respectând rotaţia culturilor .
In scopul asigurării întregului necesar de furaje pentru ferma de tineret taurin
la îngrăşat , de care este nevoie de-a lungul unui an întreg , trebuie să se întocmească
balanţa furajeră .
Echilibrarea balanţei furajere trebuie sa fie facută pe baza posibilitaţilor reale
, existente în fermă , reducând la maximum cumpărarea de nutreţuri de orice fel de la
alţi producători , care măresc preţurile de producţie .
Balanţa furajeră se întocmeşte luând în calcul resursele de care dispune
ferma .
Balanţa poate fi excedentară la unul sau mai multe sortimente atunci când ,
parţial sau total , se asigură toate sortimentele necesare , sau poate fi deficitara atunci
, când , din resurse proprii , necesarul de furaje poate fi parţial acoperit .
Ferma de creşterea şi îngrăşarea tineretului taurin are autonomie furajeră ,
56
având în exploatare 50 ha teren arabil , din care 15 ha suprafata furajeră (lucernă)
BALANŢA FURAJERĂ
9
Specificare Necesar ( to ) Asigurat ( to )

Fibroase 76,0 85,0
Grosiere 65,0 65,0
Suculente 250,0 250,0
Concentrate 45,0 60,0
Masă verde 300,0 300,0
Alimentarea cu apă
In fermele de creştere şi îngrăşare a tineretului taurin , apa trebuie să fie la

discreţie . Alimentarea cu apă este la fel de importantă ca şi furajarea , înfluentând
direct procesul de creştere cu implicaţii directe asupra sporului în greutate şi a calităţii
carcasei .
Necesarul de apă este influenţat de factori dependenţi de animal, cum
ar fi : categoria de vârstă , masa corporală , starea fiziologică ( sanatate, metabolism
) , scopul exploatării ( carne ) , precum şi de factorii externi: structura şi compoziţia
raţiei , modul de administrare ( la discreţie sau în tainuri), calitatea apei , sistemele de
adăpare , de evacuare a dejecţiilor, microclimatul adăpostului etc.
Pentru proiectarea unei instalaţii de alimentare cu apă trebuie să se cunoască
consumul mediu, zilnic şi orar , precum şi cel maxim.
Cantitatea de apă consumată diferă în funcţie de anotimp, precum şi de la o
ora la alta a zilei .
Durata adăpării se consideră de 9 minute pentru animalele adulte , 7 minute
pentru tineret şi 5 minute pentru viţei . Frontul de adăpare variază de la 35 la 75 de
cm , după vârsta şi masa corporala .
Necesarul de apă
Cantitatea de apă necesară în 24 de ore
Specificare ( l / cap )
Tineret taurin - până la 6 luni 30
Tineret taurin - 6 - 12 luni 35
Tineret taurin peste 12 luni 50
Standardele în vigoare impun calitatea pe care trebuie să o îndeplinească apa
de băut . Aceasta trebuie să fie limpede, fără miros şi gust, să nu conţină corpuri
străine , bacterii , să nu aibă duritate mare , iar temperatura să fie cuprinsa între 7 şi
15 grade C. In timpul exploatării unei instalaţii trebuie să se urmarească presiunea .
Debitele de apă reduse conduc la scăderea performanţelor şi la creşterea competiţiei
într-o colectivitate , iar debitele mari , măresc risipa .
Lipsa apei îngreunează digestia , reduce sporul de creştere în greutate şi
generează tulburari grave care periclitează sănătatea animalelor .
57
Adăpătorile pentru tineret taurin la îngrăşat cu întreţinere liberă sunt cu nivel
constant legate la un rezervor, prevazut cu flotor , care asigură apei nivelul constant ,
apa circulă pe principiul vaselor comunicante .
Pentru tineretul taurin crescut în stabulaţie liberă se amplasează adăpători în
locuri usor accesibile ( în zona de odihnă la stabulatia pe grătare a tineretului mascul
la îngrăşat ) .
Jgheaburile pentru adăpare se amplaseaza pe o treaptă de beton înaltă de 25
cm . înălţime care obligă animalele , în timpul adăpării , să stea cu trenul anterior pe
treapta , limitând astfel risipa .
De asemenea , aceste trepte îndepărtează animalele de jgheab , în timpul
staţionării , evitând murdărirea accidentală a apei, în timp ce defecă .
Cerinţe privind amplasarea şi organizarea fermei de creşterea

tineretului taurin la îngrăşat
Amplasarea fermei
Realizarea construcţiilor aferente unei ferme de creşterea tineretului taurin la

îngrăşat impune respectarea unor condiţii privind alegerea terenului cum ar fi :
S suprafaţa să fie suficient de mare pentru a putea amplasa adăpostul , padocul si
construcţiile anexe necesare ;
S panta terenului să fie cuprinsă între 2,5 - 3 % pentru a permite scurgerea
apelor
S terenul să nu fie inundabil , să se evite terenurile din apropierea bălţilor sau a
mlaştinilor ;
S apa freatică trebuie situată la o adancime minima de 1,5 - 2,0 m , pentru a nu

influenta creşterea umiditatii în adăpost ;
S asigurarea sursei de apă şi electricitate ;
S amplasarea să se faca în locuri care permite racordarea la reţeaua electrică
S terenul să fie liber de orice infecţie sau infestaţie .
5 5
Amplasarea greşita a fermei atrage după sine producerea unor efecte nedorite
legate de :
■ confortul populaţiei ( mirosuri , zgomote ) ;
■ producerea unor incendii ;
■ răspandirea unor boli , influentând starea de sănătate a animalelor şi
desfăşurarea în condiţii mai putin bune a procesului de producţie .
Obţinerea unor rezultate scontate în proiectarea adăposturilor destinate
tineretului taurin este condiţionată de cunoaşterea procesului tehnologic adoptat de
creşcatorii de animale , proces care impune existenţa în ferma a unor tipuri de utilaje
şi instalaţii .
Adăpostul trebuie să asigure condiţiile necesare unor funcţionalităţi impuse
58
de operaţiile de creştere şi exploatare a tineretului taurin , într-o ambianţă salubră ,
luând în considerare alături de volumele mari de furaje şi dejecţii , care se
manipulează zilnic şi elementele biometrice de cazare a animalelor , elemente care
stau la baza dimensionării spaţiilor de odihnă , furajare şi circulaţie .
Dimensiunile corporale ale animalelor trebuie respectate , pentru a se asigura
confortul acestora , atât în poziţie de odihnă precum şi în mişcare .
In procesul de proiectare se adoptă valori medii care să corespundă pentru
rasele de taurine crescute şi exploatate în ţara noastră .
Amplasarea adăposturilor de animale se face ţinând seama de :

1. condiţiile sanitar - veterinare
5
■ terenul ales trebuie să fie salubru, cu structura uniformă şi permeabilă,

neinundabil, iar nivelul solului să se situeze cu cel putin 0,5 m deasupra
nivelului maxim posibil al apelor freatice;
■ zona în care se stabilesc obiectivele zootehnice trebuie să fie lipsită de
factori nocivi şi să ofere posibilităţi corespunzatoare de evacuare a
apelor uzate .
2. zonele de protecţie sanitar veterinare , se vor respecta următoarele distanţe
orientative ( conform Ordinului 536/ 1997 pentru aprobarea Normelor de
igienă şi a recomandărilor privind mediul de viaţă al populaţiei ) :
a) faţa de drumurile comunale publice :
• 18 m până la drumurile comunale;
• 20 m până la şoselele judeţene ;
• 22 m până la soselele naţionale , internaţionale şi liniile de cale
ferată ;
b) faţă de locuinţe :
• ferme de taurine - 100 - 500 m , funcţie de dimensiunea fermei ;
7 5 7
c) între diferite unităţi şi sectoare zootehnice :

• 200 - 500 m - între fermele zootehnice cu specii de animale
diferite;
• 100 - 200 m - între unităţile cu animale de blană si celelalte
5
unitaţi zootehnice ;
d) în interiorul fermelor zootehnice :
• 6 m între adăposturile cu parter, tară padocuri;
• 10 m între adăposturile cu parter şi etaj ;
• 10 m între pavilionul sanitar veterinar sau staţionarul veterinar (împrejmuire
şi cu poartă de acces) şi celelalte sectoare din incintă .
Orientarea adăposturilor
Adăposturile de taurine trebuie orientate ca amplasare în raport de condiţiile
locale de climă şi posibilităţile naturale de protecţie oferite de relief sau existenţa unor
perdele sau păduri .
59
La orientarea adăposturilor se urmăreşte :
S asigurarea factorilor de microclimat în adăpost ;
S iluminarea naturală a adăposturilor ;
S evitarea efectelor vânturilor dominante în timpul iernii.
Orientarea adăposturilor trebuie să se faca în raport de vânturile dominante şi
de punctele cardinale .
Adăposturile închise se vor dispune cu axa longitudinală pe direcţia principală
a vânturilor dominante , pentru a se expune vântului o suprafaţă cât mai mică din
adăpost .
Faţă de punctele cardinale orientarea adăposturilor trebuie să se facă astfel ca
în interiorul acestora să se realizeze o iluminare maximă .
Adăposturile cu ferestre pe ambele laturi lungi să fie orientate cu axa
longitudinală pe directia N - S .
Adăposturile cu ferestre pe o singura parte sau cu o latură deschisă , să fie
orientate cu această latura spre sud .
Adăposturile cu o latura deschisă se orientează cu această latură pe directia
opusă vântului dominant .
Pentru localitaţile în care vânturile dominante au o altă direcţie decât cea
5 5
nordică , este necesară o conciliere între cele două cerinţe de orientare (după vântul
dominant şi punctele cardinale) .
Pentru astfel de situaţii şi pentru adaptarea la condiţiile impuse de teren ( panta
) se admit devieri de la direcţiile indicate cu 25 - 45 grade .
In acest scop în zonele în care vântul dominant este Crivăţul (Moldova,
Muntenia , Dobrogea , sud - estul Olteniei ) adăposturile se vor orienta cu axul
longitudinal pe direcţia NNE - SSV .
Când configuraţia terenului nu permite o altă asezare , adăposturile în formă
dreptunghiulară se vor orienta cu axul longitudinal pe directia N - S iar pentru a
micsora pierderile de caldură se va evita dispunerea ferestrelor pe peretele dinspre
nord .
60
Indicatori biometrici şi elemente de cazare a tineretului taurin
Masa corporal Vârsta ( Lungimea a Lungimea Inaltimea Latimea 5 5
luni ) trunchiului animalului greban (cm) cazare (cm

(cm)
40 - 55 1 70 - 75 100 - 110 70 - 75 -
90 - 100 3 95 120 - 130 95 52 - 60
190 - 200 6 120 - 125 130 - 150 100 - 110 70
350 - 380 12 130 - 135 150 - 185 110 - 125 70 - 80
440 - 450 18 150 - 155 180 - 205 120 - 130 80 - 90
550 - 600 24 175 - 180 195 - 240 130 - 155 110 - 120
Se cunoaşte faptul că dimensiunile medii corporale , condiţionează marimea

spaţiilor pe care acestea le ocupă în adăposturi , atât în poziţie culcată , în timpul
odihnei cât şi în timpul în care acestea se deplasează .
Aceste suprafeţe , ocupate realmente de animale , nu sunt spaţiile reale , care
alături de cele necesare desfaşurării procesului tehnologic , impun dimensiunile în
plan ale unei construcţii , acestea sunt considerate doar spaţii fizice
Fiecare animal reclamă un spaţiu de siguranţă , care să-l delimiteze , sub

aspect social , de colectivitatea din care face parte .
Pe lângă spaţiul fizic , atât în timpul staţionării , a furajării , cât şi în timpul
adăpării , animalele au nevoie de acest spaţiu minim de toleranţă , considerat spaţiu
social , care să le ofere o stare de confort .
Structuri semicilindrice pentru taurine

Varianta constructivă cu dimensiuni de 26,46 x 12,10 = 320,2 m.p. , poate fi
utilizată pentru taurinele din rasele de carne , fie pentru vacile mame , fie pentru
tineretul supus îngrăşării .
Detalii constructive
Pereţii structurii pot fi din lemn sau prelată , în funcţie de amplasarea
adăpostului . Atunci când adăpostul este amplasat perpendicular pe vânturile
dominante , pereţii laterali , cu laţimea minima de 1,20 m , trebuie sa fie amovibili ,

adică trebuie să fie confecţionaţi din prelată care să poată fi rulată , coborâtă sau
ridicată.
Pe durata verii , îndepărtarea pereţilor laterali şi a capetelor transformă
adapostul în sopron şi favorizează trecerea curenţilor de aer fapt care asigură
confortul animalelor . De regulă , adapostul se amplasează în direcţia nord - sud şi
dacă este poziţionat în axul vânturilor dominante , nu mai sunt necesari pereţii
amovibili , acestia putând fi confecţionaţi din scândură , cărămidă sau beton .
61
Pentru a asigura un microclimat acceptabil , pe durata iernii , capătul nordic
al structurii se închide aproape în totalitate .
Sarpanta este din ţeavă zincată şi are forma unor ferme semicirculare
consolidate prin intermediul unor travee şi contravânturi .
Invelitoarea este din prelata de culoare deschisă , translucidă şi peliculizată
cu un strat rezistent la radiaţii ultraviolete ; prelata tensionată cu ajutorul unor
vinciuri, reflectă radiaţiile solare şi previne supraîncălzirea interiorului .
Zone funcţionale ale adăpostului

Din punct de vedere funcţional , adăpostul este compartimentat în mai multe
zone .
Zona de odihnă are o laţime de 7,60 m , o panta transversală de 2 % şi este
acoperită cu asternut permanent.
Pentru asigurarea unor condiţii bune de formare , exploatare şi menţinere a
proprietăţilor asternutului se recomandă împrospătarea zilnică a paielor .
Practic , compostarea asternutului şi producerea căldurii rezultă prin
fermentarea amestecului de paie , dejecţii şi urină care se realizează în condiţii
optime dacă în fiecare zi se administrează o cantitate de paie care reprezinta 3 % din
masa vie existentă în adăpost .
Evacuarea asternutului permanent se face o data la 4 - 6 luni .
Zona de circulaţie şi acces la furaje şi apă este confecţionată din beton raiat ,
pentru a nu permite alunecarea animalelor .
In plan longitudinal , zona are o panta de 1,5 % ; în plan transversal, primii 2
m aflaţi lânga iesle au o panta de 2 % , iar restul , până la zona de odihnă , este plană
.
Ieslea este amplasată pe o latură a adapostului şi pentru a preveni colectarea
apelor pluviale , este acoperită cu o copertină sub care se poate rula prelata , cu rol
de perete .
Administrarea furajelor se poate face manual , semimecanizat sau mecanizat
cu remorcă tehnologică .
Adăpătorile sunt dispuse la limita dintre zona de circulaţie şi zona de odihnă
. In cazul acestui tip de structură , în fapt un adapost rece, adăpătorile au pereţi
termoizolanţi şi dispozitive de protejare la îngheţ .
Protecţia împotriva îngheţului se face fie prin încălzire electrică , fie prin
captarea caldurii din sol , situaţie în care adăpătorile sunt plasate deasupra unei gropi
cu 2 - 3 m adâncime şi 50 - 70 cm diametru .
Adăpătorile trebuie să asigure un spatiu de adăpat la fiecare 25 viţei , 20
tăuraşi la îngrăsat sau la 18 vaci .
Aleea de furajare este amplasătă în afara adăpostului , pe latura în care este
dispusă ieslea .
Aleea este confecţionată din beton carosabil .
5
In plan longitudinal , aleea are o panta de 1,5 % ; în plan transversal , aleea

are de asemenea o panta de 1,5 % , cu partea mai ridicată spre iesle .
62
Elementele prezentate sunt edificatoare pentru a consulta un proiectant .
Planse adapost
63
(Ш0*
ON
-
P*
.
NC
T
Elemente funcţionale în proiectarea adăpostului
In faza de proiectare a unor adăposturi destinate creşterii tineretului taurin la
îngrăşat se ţine seama de interacţiunea unor factori care influenţeaza condiţiile de
confort, în aşa fel încât animalele să-şi manifeste întreg potenţialul productiv pentru
ca exploatarea lor să devină rentabilă .
Din punct de vedere tehnic , gradul de mecanizare a proceselor de muncă
influenţează modul de proiectare a construcţiilor şi a instalaţiilor aferente , cu efect
benefic asupra nivelului de producţie .
Pe de altă parte, gradul de mecanizare permite îmbunătăţirea condiţiilor de
muncă ale ingrijitorilor, contribuind la creşterea rentabilităţii.
Se urmareşte, în primul rând, funcţionalitatea adăpostului care trebuie să
satisfacă procesele de producţie şi să asigure condiţiile de bunăstare a animalelor .
Pentru stabilirea caracteristicilor primare ale unei ferme se pleacă de la:
❖ numărul de animale ;
❖ sistemul de exploatare ;
❖ orientarea producţiei ;
❖ durata ciclului productiv pe faze ,
❖ disponibilitatea resurselor vegetale ;
❖ tipul de furajare ;
❖ sistemul de adăpare ;
❖ organizarea interioara şi dotarile aferente .
Dimensiunile fermei , în general şi ale adăposturilor în special, (pereţi ,

acoperiş , pardoseli ) , modul de compartimentare interioară , se aleg în asa fel încât
să asigure desfaşurarea proceselor de producţie în condiţii optime şi să ofere
animalelor o ambianţă sănătoasa , respectând normele legale în vigoare .
Pe lângă respectarea normelor privitoare la tehnologia adoptată se ţine seama
şi de comportamentul animalelor , de necesitatea de a putea efectua controlul sanitar
- veterinar , de mărimea loturilor , asigurându-le un spaţiu corespunzator pentru
odihnă şi mişcare .
Elemente dimensionale pentru creşterea tineretului taurin la îngrăşat

Specificare Categoria c e vârsta şi masa corporală
0,5-3 luni 3-12 luni 12- 15 luni 15-18 luni
40-90 kg 90-330 kg 330-430 kg 430-530 kg
Stabulatie liberă în boxe colective
5
Colectivităţi recomandate 6-8 12 - 20 12 - 20 12 - 20

Suprafaţa de cazare ( m.p.) :
- pe grătare 1,20 1,90 2,20 2,70
- pe aşternut permanent 1,50 2,50 3,00 3,50
65
Front de furajare : ( cm / cap ) 30 18 - 20 30 30
( cm / cap ) 45 70
60 60
Nr. animale la o adăpatoare 6 - 12 ( doua adapatori / boxa )
Lăţimea ieslelor ( m ) 60 80 80 80
5
înălţimea bordurii ieslelor 30 40 - 50 40 - 50 40 - 50
animal ( cm )
înălţimea grilajelor 1,40 1,40
1,10 1,20
compartimentare ( cm )
Grătare peste canale ( cm ) :
- plin 5-6 8 - 12 12 - 15 12 - 15
- gol 2,5 - 3 3,5 4 4,5
Stabulaţie legată
Lungimea standurilor ( m ) - cu Masa finala , kg
pardoseala plină 1 ,30 1,60
- cu pardoseală partial pe grătare 1,10 1,40
Lăţimea standurilor ( m ) 0,90 1,10
Lăţimea minimă a ieslelor ( m ) 0,60 0,80
înălţimea maximă a bordurii iesleloi
5
0,30 0,30
animale ( m )
Adăposturile de îngrăşare au ca unitate funcţională compartimentul .

Separarea compartimentelor între ele se realizează prin camere tampon. Fiecare
compartiment este împărtit în boxe , acestea formând şiruri care beneficiază de aceeaşi
alee de furajare. Mancarea şi apa sunt la discreţie. Doar ieslele largi oferă posibilitatea
furajarii la discreţie, într-un loc de furajare mănâncă mai multe animale, prin rotaţie .
Aceasta permite reducerea frontului de furajare , în cazul stabulaţiei libere la 18
- 30 cm / cap .
Evacuarea dejecţiilor se realizează mecanic , sau hidraulic , în canale
longitudinale colectate în depozite tampon , amplasate în afara adăposturilor .
In fiecare compartiment , pentru animalele care cer o îngrijire deosebită , se
prevăd boxe de izolare cu capacitatea de 4 - 6 capete / boxă , pentru recondiţionarea
acestora .
La îngrăsătoriile care adăpostesc efective mari exista posibilitatea ca un
compartiment , sau un adapost , să fie folosit ca izolator .
Referitor la creşterea taurinelor într-o agricultura ecologică , normativele prevăd
întreţinerea liberă , cu acces la padocuri însorite , respectând suprafeţe interioare de
odihnă , de minimum 1 m.p./100 kg , pe o pardoseală fermă , cu aşternut permanent ,
fiind interzisă legarea pe o perioadă lungă de timp .
Parametrii tehnici ai adăpostului , cum ar fi : suprafaţă , densitatea ,
elementele de închidere ( izolate sau neizolate ) , volumul de aer pe cap de animal ,
trebuie bine aleşi , deoarece sunt factori care contribuie la calitatea ambientală .
66
Parametrii de microclimat pentru adăposturile de taurine
Temperatura Umiditate CO2 Gaze Viteza Volum de aer
Categoria grade C a relativa % nocive aerului m.c./h
% ppm m/s stati ventilat
min max opt. opt. max NH3 H2S min max c I P V
Tineret < 250 kg 12 24 12-20 60 75 0,30-0,35 20 7..10 0,2-0,3 1,0 14-16 60 120 250
Tineret > 250 kg 6 24 10-15 60 75 0,30-0,35 20 7..10 2,0-0,3 1,0 25 60 120 250
Parametrii de microclimat pot fi dirijaţi , după nevoie , prin dotarea cu

echipamente şi instalaţii adecvate , încât mediul interior să satisfacă cerintele
biologice ale animalelor , în scopul unor avantaje economice , având în vedere faptul
că microclimatul este influentat de factori externi şi interni .
FACTORII DE MEDIU
Temperatura , umiditatea , curenţii de aer
Temperatura aerului din adăposturi este principalul factor de microclimat . Ea

acţionează direct asupra consumului de furaje , deoarece la o temperatura optimă ( de
confort ) toată cantitatea de nutreturi serveşte pentru întreţinere şi creştere , nu se mai
consuma energie pentru combaterea frigului sau a temperaturilor ridicate .
Temperatura acţionează în strânsă legătură cu umiditatea şi viteza de mişcare
a aerului .
Taurinele sunt sensibile la temperaturi scazute numai dacă acestea sunt
asociate cu o umiditate ridicată , în prezenţa unor curenţi de aer , a caror viteză de
circulaţie este peste limita admisă .
Viteza mare a curentilor de aer obligă , în special animalele tinere , să lupte
contra frigului , cu consecinţe negative asupra sănătăţii ,( scade rezistenţa
organismului la agenţii patogeni ) . Cu cât umiditatea este mai mare , frigul este mai
patrunzător , mai greu de suportat .
Confortul poate fi ameliorat prin creşterea vitezei aerului la nivelul animalelor
.
Scăderea temperaturii , sub limita inferioară a zonei de confort , solicită
intervenţia mecanismelor de termoreglare chimică . Se remarcă un consum
suplimentar de furaje pentru menţinerea homeostaziei şi a nivelului de producţie .
Astfel , animalul recurge la consumul rezervelor interne , fapt care conduce
la o slăbire generălă a organismului şi la o diminuare a sporului în greutate , depind
foarte mult de temperatura şi viteza de circulaţie a aerului .
Vaporii de apă provin din evaporarea fiziologică şi din cea tehnologică ( furaje
, dejecţii etc. ). La temperaturi scăzute , sub limita inferioară a confortului termic ,
umiditatea relativă mai mare de 80 % , amplifică procentul de cedare a căldurii .
Acumularea vaporilor de apă intr-un adapost conduce la apariţia fenomenului de
condens .
Curenţii de aer din adapost au efect favorabil asupra microclimatului, în
67
anumite limite de variaţie a temperaturilor interioare şi a umidităţii relative , când pot
mari zona de neutralitate termică .
Curenţii de aer cu viteze mari , asociaţi cu o umiditate ridicată , la temperaturi
scăzute , duc la o creştere a pierderilor de căldură şi la o scădere a rezistenţei
organismului faţă de agenţii patogeni .
Vitezele mari ale curenţilor de aer sunt benefice doar în sezonul cald, într-un
mediu cu umiditate în exces , conducând la ameliorarea confortului .
Curenţii de aer înfluenţează mecanismul de termoreglare , prin mărirea radiaţiei
căldurii corporale , facilitând evaporarea . Pe timp răcoros , îngreunează respiraţia , iar
pe timp călduros , vântul răcoreşte şi purifică aerul prin îndepărtarea noxelor .
Lumina
Climatul interior depinde de modul de pătrundere al luminii , de cantitatea
acesteia , dictate de mărimea şi amplasarea ferestrelor .
Asigurarea distribuţiei uniforme a luminii , pe toată suprafaţa interioară , se
realizează prin amplasarea ferestrelor la o înalţime de 1,40 - 1,60 m , dimensionate
corespunzator normelor în vigoare .
Indicii de iluminare , sau raportul de vitrare ( ne arată suprafaţa pardoselii ce
poate fi luminătă de 1,0 m.p. de fereastră ) .
Indici de iluminare
Specificare Indici de iluminare
Tineret taurin la îngrăşat
- perioada I 1/10 ..... 1/14

- perioada a II a 1/20 ...... 1/25
- perioada a III a 1/15
Luminozitatea interioară este influenţată de calitatea geamurilor , de gradul lor

de curaţenie , de natura şi culoarea suprafeţelor interioare ale elementelor de închidere
.
Ventilaţia
Pentru a menţine o ambianţă sănătoasă , noxele trebuie evacuate din adăpost
printr-o ventilaţie adecvată , evitând astfel multe probleme legate de sănătatea
animalelor .
Schimbul de aer trebuie să fie permanent , independent de condiţiile climatice .
Pentru a realiza o ventilaţie eficientă trebuie respectate valorile minime ale
golurilor de admisie a aerului proaspăt şi de evacuare a aerului viciat , goluri amplasate
uniform pe toată lungimea adăpostului .
Repartiţia golurilor de intrare a aerului proaspăt , se face pe laturile lungi ale
pereţilor , mai rar în frontoane .
înălţimea de la pardoseală, la care se amplasează acestea este de 1,0 .„.2,0 m ,
pentru a nu pătrunde aerul rece direct pe animale , pentru a putea antrena în drumul lui
gazele nocive produse de acestea , sau cele degajate din dejecţii , pentru ca acestea să
68
nu stagneze în zona de odihnă .
Numărul de animale pentru care un cos poate să asigure

împrospătarea aerului
Dimensiunile interioare ale unui cos cu sec
Specificare pătrată ( m )
0,60 0,70 0,80 0,90 1,00
Tineret taurin cu greutate 40 4 6 8 10 12
24 30 36
12 18
Tineret taurin cu greutate kg
Tineret taurin cu greutatea > 18 25 32 40 50
50 kg
Valori ale suprafeţelor de admişie şi evacuare a aerului

Adăposturi
închise cu acoperiş î semideschise , cu ac
ape intr-o singură apă
Suprafete ( m.p. ) de :
Specificare evacuare admisie evacuare admisie
Tineret taurin cu greutate 400 Kg 0,08 0,16 0,08 0,08
Tineret taurin cu greutate > 150 k 0,04 0,08 0,08 0,08
Tineret taurin cu greutate > 50 kg 0,02 0,04 0,02 0,02
Golurile de evacuare a aerului viciat sunt amplasate de regulă în acoperiş sau

sub streaşină . Deschiderile pot sa fie libere sau protejate cu dispozitive capabile să
reducă viteza vântului .
In adăposturile semideschise curenţii de aer sunt frecvenţi , de aceea câteva
amenajări pot permite micşorarea vitezei acestora .
Se impune verificarea calităţii mediului interior prin măsurători referitoare la
diferenţa de temperatură între interior şi exterior , cantitatea de amoniac , viteza şi
circulaţia aerului , toate acestea efectuându-se în prezenţa animalelor .
Influenţa elementelor de închidere asupra ambianţei
Cunoaşterea comportării unei construcţii , din punct de vedere termic, înseamnă

cunoaşterea funcţiunilor de protecţie termică şi influenţa lor asupra climatului interior .
Există cateva reguli pe care trebuie să le respectam în alegerea elementelor de
închidere :
> suprafeţele interioare trebuie să fie acumulatoare de căldură ;
> izolaţia termică trebuie dispusă pe faţa exterioară , astfel contribuie la păstrarea
căldurii acumulate în stratul interior ;
> stratul exterior din structură trebuie să apere incinta de mediul exterior ( radiaţii
69
solare , precipiţatii , vânt ) ;
> un strat de aer ventilat , închis între două elemente de structură , este capabil să
reducă transmiterea căldurii spre stratul exterior.
Evacuarea şi depozitarea gunoiului
Colectarea , evacuarea şi depozitarea gunoiului din adăposturi , face parte

integrantă din tehnologia de creştere şi exploatare a animalelor .
Menţinerea unui climat optim , cu efecte benefice asupra sănătăţii şi implicit a
producţiilor scontate , se poate realiza numai în condiţiile eliminării ritmice şi
depozitării corespunzatoare a dejecţiilor , pentru că acestea să fie valorificate într- un
scop utilitar .
Pe lângă curaţirea adăposturilor , se urmăreşte protecţia mediului ambient ,
obţinerea unui gunoi de calitate , printr-o depozitare şi conservare corectă pentru a putea
fi valorificat în agricultură , reducerea la minimum a timpilor de manipulare şi transport
, precum şi realizarea unui preţ de cost minim .
Cantităţi medii de dejecţii pe cap de animal , în fermele de creştere şi

exploatare a tineretului taurin la îngrăşat
Specificare Evacuare mecanica Evacuare hidraulică, fluide , Depozit
diluţie consistent
Fecale Urină Gunoi Mare Mica Pentru 100 zile
consistent 5-8%S.U. 10-18%
S.U.
Kg / zi L / zi m.c.
Viţei 0 - 3 luni 0,6 3,0 0,8 6,2 4,0 0,1
Tineret 3-12 luni 9,0 4,5 10,5 21,0 13,5 1,3
Tineret 1-2 ani 20,0 10,0 24,0 48,0 31,0 3,0
Din adăposturi , gunoiul se evacuează : manual , mecanic , hidraulic sau
pneumatic , în funcţie de utilajul pe care-l avem la dispoziţie , soluţia de cazare , cu sau
fără aşternut ( soluţie care înfluenţează consistenţa gunoiului şi modul de depozitare a
acestuia ) .
Gospodărirea dejecţiilor consistente , păioase , este caracteristica stabulaţiei
legate şi libere a taurinelor întreţinute pe aşternut .
Platformele pentru depozitare dimensionate pentru păstrarea gunoiului circa
100 - 150 de zile , sau dimensionate pentru a fi golite o dată pe an , au forma pătrată ,
dreptunghiulară sau circulară.
Suprafaţa unei platforme se calculează luând în considerare urmatoarele
elemente :
■ numarul de animale din ferma ;
■ cantitatea zilnica de gunoi de la un animal ;
■ înalţimea de depozitare
■ greutatea volumetrică a gunoiului , kg/m.c. ( 700 ... 800 kg/m.c.)
■ numărul de zile cât se păstrează gunoiul pe platformă .
Dimensionarea platformei se face în funcţie de numărul de animale de la care
70
se depozitează zilnic gunoiul , în aşa fel încât să se acopere zilnic toata suprafaţa celulei
, asezând gunoiul în straturi uniforme de 10 .20 cm grosime .
Pereţii de compartimentare a celulelor , la nevoie , se pot deplasa în lungul
platformei , dacă se schimbă numărul de animale .
Se recomandă suprafaţa de depozitare a gunoiului pentru o vită mare, în funcţie
de grosimea stratului depozitat astfel :
■ 0,45 ... 0,50 m.p. pentru un strat gros de 10 cm ;
■ 0,37 ... 0,40 m.p. pentru un strat gros de 15 cm ;
■ 0,25 m.p. pentru un strat gros de 20 cm .
Dacă gunoiul urmează să fie transportat de pe platformă în câmp o singura dată
pe an , este necesar 3 - 4 m.p. / cap de tineret taurin .
Amenajarea spaţiilor
Amplasarea aleilor , transversal sau longitudinal adăposturilor , precum şi

alegerea dimensiunilor , se realizează în aşa fel încât acestea să permită :
❖ desfăşurarea proceselor tehnologice , fără intersectarea fluxurilor .
❖ accesul animalelor la furajare , adăpare , padocuri ,
❖ distribuirea comoda a furajelor ,
❖ limitarea timpului de mişcare şi transport ,
❖ evitarea accidentelor ,
❖ întreţinerea comodă , cu eforturi şi cheltuieli minime .
Tineretul taurin se poate întreţine în adăposturi închise pe toată durata anului ,
în adăposturi semiînchise sau în adăposturi închise în perioada de iarnă şi în padoc în
perioada caldă a anului .
Indiferent de sistemul de întreţinere , prin amenajările interioare din adăposturi
, urmărim :
❖ plasarea animalelor în condiţii care sa le permită punerea în valoare a
performanţelor ;
❖ reducerea pe cât posibil , a proceselor de muncă ;
❖ protejarea mediului înconjurător ;
❖ realizarea unor suprafeţe construite cât mai reduse .
Mijloace de obţinere a cărnii ecologice

Selecţia şi provenienţa animalelor - carnea ecologică trebuie să provină de la
animalele din rasele tradiţionale şi cunoscute , selecţionate în acest scop , născute ,
crescute şi exploatate în sistem ecologic .
Asigurarea calităţii unei cărni ecologice începe prin selecţia raselor tradiţionale
, care se produc de generaţii în exploatăţiile ecologice .
Selecţia vizează obţinerea unor animale robuste , sănătoase şi performante - în
condiţii naturale de exploatare .
Creşterea animalelor în fermele ecologice se realizează în regim extensiv , cu
71
acces obligatoriu la păsune , întreţinere în sistem nelegat .
Mărimea fermei depinde de resursele furajere , dar nu se poate admite o
încărcătura mai mare de 2 U.V.M / ha .
Intreţinerea animalelor în sistem ,, legat “ este fundamental înterzisă în fermele
ecologice , dar în anumite cazuri şi pe un termen stabilit se poate obţine derogări , durata
acestei perioade se va stabili cu specialistul care efectuează inspecţia .
Sistemul de întreţinere din această perioadă trebuie orientat treptat în direcţia
care corespunde pe deplin cerinţelor de creştere ecologică a animalelor .
Intreţinerea în aer liber , formarea grupurilor conform necesităţilor de
comportament , realizarea accesului permanent la păsune vara şi scoaterea în padocuri

în timpul iernii sunt cerinţe fundamentale .
Adăpostirea şi confortul animalelor - principiul de bază în creşterea tineretului
taurin în sistem ecologic constă în apropierea animalelor de mediu natural , aplicarea
de metode şi tehnici , care respectă etologia normală a animalelor
Adăposturile trebuie să corespundă cerintelor fiziologice , igienice şi de
producţie .
Se vor respecta normele de suprafaţă ( 1,5 0 5 m.p./cap la tineret 0 - 6 luni , 10
m.p. / cap la tineret peste 6 luni şi un volum de 25 m.c. / cap iar animalele trebuie să
aibă acces la padoc ; se preferă intreţinerea nelegată iar priponitul la păsune este interzis
.
Pardoseala să fie întreagă , cu aşternut bogat , se admite şi grătar , pe zone
limitate , de depunere a dejecţiilor .
Suprafaţa mare de păsune este hotărâtoare pentru producţia de carne.
Aceasta fiind proporţionălă cu efectivul de animale , asigură necesarul de teren
obligatoriu , şi furajarea de bază .
Conversia fermei la tehnologia ecologică , se realizează în 2 ani pentru pajişti
şi culturi furajere , 12 luni pentru bovinele de carne , 6 luni pentru vacile de lapte .
Sortimentele de carne utilizate au provinienţa următoare: carne de vaca- de la
femele în vârstă de peste 3 ani şi care au realizat cel puţin un produs ; carnea de viţel -
de la animale hrănite în special cu lapte; carnea de tip baby-beef de la tăuraşi şi vitele
în vârstă de 12 - 18 luni.
Pentru atestarea provenientei se ţine evidenţe separate a fiecarui animal,
înregistrându-se informaţii zilnice, inclusiv tratamentele aplicate de la naştere , la
sacrificare. Producătorii garantează că nu numai creşterea animalelor, dar şi exploataţia
în ansamblu este condusă ecologic.
1. întreţinerea.
9
Principiul de bază al întreţinerii animalelor este acela de a respecta riguros

cerinţele speciei, asigurându-se o bună sănătate şi o carne naturală de prima calitate
şi sigură. Animalele trebuie tinute în grup fără să aibă restricţii de întreţinere inutile
comportamentelor specifice (confort, hrănire, contacte, linişte). Intreţinerea liberă a
animalelor face parte integrantă din condiţiile de exploatare şi trebuie să se ţină
72
seama de cerinţele foarte diferite ale speciilor de animale.
De asemenea , omul trebuie să se comporte blând cu animalele, să le imprime mare
încredere.
Animalele trebuie să beneficieze de mişcari în libertate , aşternut, aer şi lumină
corespunzatoare, în armonie cu natura, asigurându-le condiţii de exploatare optime.
2. Hrănirea.
Aceasta trebuie să se realizeze din nutreturi naturale produse în fermă (fân,
iarbă, paie, siloz, cereale, morcov, subproduse lactate), preparate prin metode fizice şi
biologice.
Raţia trebuie să fie echilibrată în nutrienţi, în special în proteine , săruri minerale şi
vitamine.
De asemenea, animalele trebuie să aibă la dispoziţie apă proaspătă şi curată.
Sunt interzise a se folosi în hrana animalelor urmatoarele: stimulatori de creştere sau
substanţe chimice vizând sporirea performantelor de carne (hormoni, antibiotice);
nutreţuri pe baza de proteină animală (făinurile în special de carne); organismele
modificate genetic; utilizarea medicamentelor fără prescripţie veterinară.
3. Transportul.
Fermierul trebuie să aibă o atitudine responsabilă faţă de animalele destinate
valorificării pentru carne.
Astfel, din punct de vedere etic nu numai întreţinerea, ci şi transportul animalelor
angajează fiecare persoană care obţine profit la o datorie morală consecventă.
In scopul evitării la animale a suferinţelor inutile în timpul transportului, trebuie să se
respecte legislaţia privind protecţia animalelor, incubând responsabilităţi clare pentru
persoanele angajate în acest scop.
Acestea trebuie să manifeste un comportament corect, blând şi prudent, deoarece
transportul constituie pentru animale un stress psihic şi fizic şi ca urmare trebuie să li
se asigure confortul necesar la îmbarcarea în mijlocul de transport, pe timpul
transportului şi la descărcare.
In general, durata transportului se cere sa nu depaseasca 3 ore.
4. Procesarea (prelucrarea).
Asigurarea securităţii produselor din carne este o prioritate absolută şi ca urmare
în fiecare fază a prelucrării trebuie să se respecte riguros criteriile de calitate în
interesul consumatorului de carne şi de produse derivate. Fiecare verigă din filiera
cărnii (abatorizare, procesare, distribuire, comercealizare) trebuie să respecte sistemul
HACCP (analiza riscurilor şi punctelor critice de igienă).
La aceste verigi şi în special la procesare trebuie să existe un proces de supraveghere
care să definească cu precizie operaţiile cu riscuri, jalonând procedeele de producţie
şi maniera în care trebuie controlate punctele critice.
In economia ecologică nu se practică pe loc procesarea cărnii.
Orientându-se dupa reglementarile UE şi tăierile au loc în locuri destinate
pentru acest scop, pe locul de producţie are loc numai prelucrarea animalului.
E posibilă valorificarea tineretului la îngrăşat la diferite instituţii , spitale,
sanatorii, etc. obţinerea unor specialităţi de carne poate să fie principala sursă de venit
73
a fermei.
Pe fiecare produs trebuie să apară etichetarea corespunzătoare, cerută de
legislaţie.
Carnea ecologica reprezintă cca 2 % din piaţa cărnii , în viitorul apropiat se
estimează ca ea va avea o pondere de 10 % şi , ulterior , de 20 %.
Măsuri sanitar - veterinare de prevenire şi combatere a bolilor la

tineretul taurin la îngrăşat
Fermele cu tineret taurin la îngrăşat vor fi organizate astfel încât să permită
aplicarea unor măsuri sanitare veterinare de profilaxie generală şi specifică combaterii
bolilor şi acordarea asistenţei veterinare necesare , astfel :
> ferma să aiba împrejmuire cu gard protector ;
> filtru sanitar în care se afla camera de igienizare a personalului ;
> punct de tăiere de necesitate cu spaţii frigorifice ( facultative ) ;
> limitarea circulaţiei persoanelor şi vehiculelor străine ;
> control periodic medical al personalului de deservire ;
> introducerea în efectiv numai a animalelor din unităti indemne de boli
5
infecto- contagioase ( TBC , leptospiroza , leucoza etc. ) şi parazitare cu

respectarea perioadei de carantină de minim 60 de zile .
> dezinfectia adăpostului se face obligatoriu de două ori pe an şi ori de câte ori
este nevoie ;
> staţionarul sanitar - veterinar să se dezinfecteze lunar sau ori de câte ori este
5
nevoie ;
> deratizările generale se fac de două ori pe an , primavara şi toamna ;
> dezinfectia se execută prin pulverizarea insecticidelor de către personal
autorizat , pe toate suprafetele adăpostului ori de cate ori este nevoie .
Masuri de profilaxie specifică

Vaccinarea contra antraxului şi a cărbunelui enfizematos la efectivele din zone
cu antecedente epizootologice .
Vaccinarea de necesitate contra leptospirozei .
Vaccinarea contra vibriozei entero - pulmonare şi genitale .
Vaccinarea contra broncho - pneumoniei enzootice ( de necesitate ) .
CALCULUL ECONOMIC FERMĂ ZOOTEHNICĂ

Efectiv mediu = 50 cap .
74
Curs leu / euro = 3,3320
I . CHELTUIELI
1. Cheltuieli cu furajele / total an = 61.092,75 lei / 18.335,15 Euro
2. Cheltuieli cu energia electrică :

consum energie adăpat = 2 kw x 365 x 0,45 lei / kw = 328,50 lei /98,58 E C
revine pe animal = 6,57 lei / 1,97 E
consum energie moara de măcinat = 4 kw x 365 x 0,45 = 657 lei / 197,17 E C
consum energie iluminat = 6 kw x 365 x 0,45 = 985,5 lei / 295,76 E
C revine pe animal = 19,71 lei / 5,91 E
Consum total de energie pe fermă şi pe an = 1971 lei / 591,51 E C

3. Consum combustibil
Consum motorină = 6 litri /zi x 365 x 3,28 = 7183,2 lei /2155,82 E S
revine pe animal = 143,66 lei / 43,11 E Consum ulei = 100 litri x
4,5 = 450 lei / 135,05 E S revine pe animal = 9 lei / 2,70 E
Total consum energie + combustibil = 9604,2 lei / 2882,38 E
4. Cheltuieli forţă de muncă:

S 2 îngrijitori x 440 lei x12 luni = 10.560 lei
5. Cheltuieli - achiziţie viţei -:

S 100 viţei x 300 lei / cap = 30.000 lei / 9003,60 E
6. Cheltuieli sanitar - veterinare

S 50 cap . x 15 lei /cap / an = 750 lei / 225 E
TOTAL CHELTUIELI = 112.007 lei / 33.615.54 E
II . VENITURI
1. Evaluarea producţiei de carne S 50 cap . x 450 kg / cap x 6,0 lei
/kg = 135.000 lei / 40.516,20 E
75
TOTAL CHELTUIELI ( C ) = 112.007 lei TOTAL
VENITURI ( V ) = 135.000 lei REZULTATUL
FINANCIAR R = V - C R = 135.000 - 111.257 =
22.993 lei .
76
BUGET TOTAL PE FERMA MIXTĂ
50 Ha CULTURI DE CÂMP ŞI CREŞTEREA TINERETULUI TAURIN LA ÎNGRĂŞAT 50 CAPETE
50,00 ha + 50,00 ha + 50,00 ha +

50,00 ha + 50,00 ha +
50 capete bovine 50 capete bovine 50 capete bovine 50 capete bovine 50 capete bovine
TOTAL
Venituri din exploatare total din care: lei 261.000,00 261.000,00 261.000,00 259.250,00 261.000,00
- vegetal lei 126.000,00 126.000,00 126.000,00 124.250,00 126.000,00

- zootehnie lei 135.000,00 135.000,00 135.000,00 135.000,00 135.000,00
Cheltuieli de exploatare total din care: lei 112.006,95 112.006,95 112.006,95 110.899,30 112.006,95
- vegetal lei 61.092,75 61.092,75 61.092,75 59.985,10 61.092,75

- zootehnie lei 50.914,20 50.914,20 50.914,20 50.914,20 50.914,20
REZULTATUL BRUT DIN EXPLOATARE -
PROFIT 148.993,05 148.993,05 148.993,05 148.350,70 148.993,05
Nota : Calculele în prezentul buget sunt cele comparabile anului I de producţie, preţurile utilizate şi inflaţia fiind considerată liniara
77
BIBLIOGRAFIE:
1. Marcela Sărbu, Construcţii agricole - Cluj Napoca , 2005
2. Gheorghe Stefănescu - Hrănirea animalelor de fermă - Editura Ceres - Bucureşti ,1996
3. Agenţia Naţionala de Consultanta Agricola - Ghid tehnic pentru crescatori si fermieri -
Editura Corvin , Deva , 2000
4. Iuliu Moga, Mihail Corneliu Mateiaş-Cultura plantelor furajere- Bucureşti, 2000;

5. Ion Scurtu - Economia şi tehnologia culturilor agricole- Editura Independenţa Economică,
2001;
6. Gheorghe Ştefănescu ,Stelian Dinescu - Îndrumătorul crescătorului de animale - SC AGRIS
- Redacţia revistelor agricole- Bucureşti, 1996;
7. Stelian Dinescu - Hrănirea animalelor în ferme mici şi mijlocii -Editura Ceres, Bucureşti,
2001;
8. Vasile N. Taftă - Creşterea taurinelor în fermele mici şi mijlocii - - Editura Ceres, Bucureşti,
2003;
9. A. Şerban, I. Ştef, T. Pleşca, I. Cucu - Construcţii zootehnice — Editura Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti, 1981.
10. Regulament (CE) nr. 1782/2003;
11. Revista Euroferma , 2007;
12. Revista Fema, 2006;
13. Revista AgriPlus, nr. 5 , 2006;
14. Stelian Dinescu, Nicolae Badea - Creşterea animalelor de fermă — Agris- Redacţia
revistelor agricole - Bucureşti, 2003;
15. Ioan Stancu, Valer Teuşdea, Ştefan Nicolae - Apărarea sănătăţii animalelor şi protecţia
mediului în gospodăriile populaţiei - Editura CORAL SANIVET, Bucureşti, 2001;
16. Banca Mondială - Instrucţiuni pentru hrănirea taurinelor, Bucureşti, 2005;
17. Agenţia Naţională de Consultanţă Agricolă - Mecanizarea lucrărilor în fermele zootehnice
- Bucureşti, 2006
78

Proiect Model Taurine

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Proiect Model Taurine

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

FERMA MIXTA - 50 ha culturi de câmp şi

creşterea tineretului taurin la îngrăşat

In prezent, în condiţiile noi create de reformele ce au loc pentru trecerea la

DESCRIEREA ACTIVITĂŢILOR ŞI A TEHNOLOGIILOR

Ferma vegetala deţine o suprafaţă de 50 ha cu o structura conform planului de

prin praşile mecanice, manuale, erbicidare postemergenţă, tratamente

Suprafaţa de teren este împărţită în sole compacte , asigurând condiţii optime

Direcţiile principale urmărite la întocmirea tehnologiilor au fost

Calculaţia costurilor de producţie şi estimarea veniturilor s-a facut astfel:

Sola Schema asol amentului - 50,0 ha.

Procesul tehnologic de obţinere a grîului

Procesul tehnologic de obţinere a porumbului boabe pentru furaj

Densitatea plantelor la cultura porumbului pentru boabe

Cantitatea de sămânţă necesară asigurării densităţii optime oscilează între 1520

Combaterea buruienilor constituie lucrarea de îngrijire cea mai importantă, mai

Combaterea buruienilor reprezintă principala lucrare de îngrijire a porumbului.

Irigarea este o măsură tehnologică importantă, deoarece aduce sporuri de

de udare de 500-600 m / ha apă. Din punct de vedere calendaristic, perioadele critice

Procesul tehnologic de obţinere al culturii de borceag

Borceagul de primăvară este un amestec furajer constituit din mazăre furajeră

Combaterea buruienilor, a bolilor si dăunătorilor se realizeza prin respectarea tuturor

Procesul tehnologic de obţinere a lucernei

Procesul tehnologic de obţinere a orzoaicei furajere

Dozele de îngrăşăminte chimice aplicate la cultura orzoaicei de primăvară.

Îngrăşămintele cu P şi K se aplică o dată cu arătura de bază, iar cele cu azot,

Grâu Orzoaica Porumb Porumb

Griu Orzoaica Porumb Porumb

- Pesticide lei/ha 875,00 175,00 625,00 1.250,00 0,00 0,00 2.925,00

Griu Orzoaica Porumb Porumb

Producţia principala 20.000 kg / ha Producţia 10,00 10,00 10,00 10,00 10,00

INDICATORI U.M VALOARE Valoare lei

INDICATORI U.M VALOARE Valoare lei

INDICATORI U.M VALOARE Valoare lei

INDICATORI U.M VALOARE Valoare lei

INDICATORI U.M VALOARE Valoare lei

INDICATORI U.M VALOARE Valoare lei

anul 1 anul 2 anul 3 anul 4 anul 5

INDICATORI U.M Valoare lei

A. VALOAREA PRODUCTIEI lei/ha 126.000,00 126.000,00 126.000,00 124.250,00 126.000,00

Potential: Mediu Producţia Principala 4500

Recolta 2008 Producţia Secundara 2000

Total cheltuieli - lei-

Total cheltuieli - lei-

Preţ unitar -lei-

1 Încărcat îngrăşăminte chimice t 0,300 0,02 25 0,5 0,5

9 Incarcat si descărcat saminta t 0,500 0,06 25 1,5 1,5

14 Incarcat ingrasaminte chimice t 0,350 0,02 25 0,5 0,5

22 mii l 0,300 0,08 25 2 Onefon l 1,5 30 45 47,0

agrotehnice - mii lei-

Zona: Deal TEHNOLOGIE CADRU

Preţ unitar -lei-

12 Recoltat orzoaica to 3,500 comb 1,430 10,710 81,9 286,6 286,6

TOTAL 8,897 669,9 20,25 513,1 1203,3

3 Alimentat MA 3,5 cu ingr chimice+jalonat t 0,3 0,105 25 2,6 2,6

5 Arat la 25 cm + grapat ha 1 U650 PP4-30+GS1.2 3 29,4 127,1 127,1 127,1

6 TOTAL PRODUCTIE NETERMINATA 3,304 146,6 0,125 3,1 180 329,7

7 Discuit + grăpat ha 1 U650 GD3.2+2GCR1.7 0,763 5,88 47,9 47,9 47,9

8 Discuit + grăpat ha 1 U650 GD3.2+2GCR1.7 0,763 5,88 47,9 47,9 47,9

Incarcat descarcat ingr. Chimice to 25 0,5 0,5

16 Deservit semanatoarea 0,1 25 2,5 2,5

17 Prăşit mecanic I ha 1 U650 CPU8 0,336 2,31 27,7 27,7 27,7

23 Prasit mecanic III ha 1 U650 CPU8 0,421 2,2 25 25,0 25,0

24 Recoltat mecanic I— t 4 Comb. Echip.porumb 1,7 14,5 35 140,0 140,0

26 TOTAL AN PLAN 6,173 463,8 4,552 113,8 555,2 1132,8