40 de Dimineti Cu Isus

© 2015 - Editura Viaţă şi Sănătate.
Toate drepturile rezervate.
Traducere: Emanuel Arcaş

Redactare: Loredana Sîrbu
Corectură: Loredana Sîrbu
Coordonator proiect: Romică Sîrbu
Textele biblice sunt preluate din traducerea Cornilescu, ediţia Casa Bibliei,
Bucureşti, 2012.
La citatele din cărţile lui Ellen G. White, numărul paginii este cel din ediţia în
limba spaniolă.
Cărţile Editurii Viaţă şi Sănătate pot fi achiziţionate

prin reţeaua sa naţională de librării
www.viatasisanatate.ro/librarii
Pentru comenzi prin poştă sau agenţi de vânzare:

Editura Viaţă şi Sănătate
Telefon: 021 323 00 20, 0740 10 10 34
Fax: 021 323 00 40
E-mail: comenzi@viatasisanatate.ro
Site: www.viatasisanatate.ro
Descrierea CIP este disponibilă la Biblioteca Naţională a României.
ISBN 978-973-101-939-0
4fJrminefi @SUS
Sti mate frate/stimată soră,
Se ivesc zorii u nei noi zile pentru Biserica l u i H ristos! Cu toţii su ntem chemaţi să ne
bucură m de fiecare răsărit de soa re, deoa rece noua zi ad uce cu sine forţe noi şi reîn noieşte
făgădui nţele l u i Dum nezeu.
" Noaptea aproape a trecut, se apropie ziua. Să ne dezbrăcăm dar de faptele Întunericului
şi să ne Îmbrăcăm cu armele luminii " (Rom a n i 1 3 : 1 2). Este noa pte În viaţa ta ? D u m n ezeu
vrea să tră ieşti În l u m i n ă !
Situaţia spirituală pentru m u lţi d i ntre noi este asemănătoa re cu s ituaţia ucen ici lor
celor m a i a p ropiaţi de Isus, deoa rece, În ceasul cel mai g reu din viaţa Lui",a venit la ucen ici,
i-a găsit dorm i n d şi a zis l u i Petru: «Ce, un ceas n-aţi putut să vegheaţi cu Mine?»" ( Matei
26:40).
D u m nezeu va face acest m i racol d e a tra n sforma viaţa ta Într- u n răsă rit de soare.
S i n g u r u l l u cru pe ca re trebuie să ÎI faci este să Îţi iei un a ngaja ment şi să te străduieşti să
veg hezi cu Isus Într-un moment special, la o oră specială.
Acest g h i d te va aj uta În această privi nţă. Te Încu rajez să perseverezi. Roagă-te să poţi
experi menta revă rsa rea D u h u l u i Sfâ nt În viaţa ta şi te asig u r că, la fina l u l acestei perioade,
viaţa ta n u va m a i fi aceea ş i !
Trebuie s ă ş t i i c ă D u h u l Sfânt n u ne este d a t c a s ă avem sentimente plăcute, ci ne este
dat ca să fie resta u rată puterea m ă rturisirii În noi . Acesta a fost m otivul revărsă rii Du h u l u i
Sfâ nt Î n Zi u a Cincizeci m i i .
Mă rog pentru tine.
Să Începem cele 40 de d i m i neţi cu Isus!
Cu afecţ i u n e creştină, te Îm brăţişez!
/�-(;-.-r-----
!f:!(.<!(·
/
/ ( . I
.
/) Llt!î:
..:-
-',.' --_
\.;:.;J:::.-.- ,
Pastor Abel Sanchez A.
Directorul Depa rta mentu l u i Grupe Mici
U n i u nea Mexica nă Centra lă
(j 4fkminefi @SUS
Ziua O I ntrod ucere
Ziua 1 Mântuit pentru o zi
Ziua 2 O reţetă spirituală - 1
Ziua 3 O reţetă spirituală - 2
Ziua 4 C u m să Înţeleg l i m baj u l l u i H ristos
Ziua 5 Ce Însea m nă să med itezi la Cuvâ nt - 1
Ziua 6 Ce Însea m n ă să med itezi la Cuvâ nt - 2
Ziua 7 Med itaţia şi creşterea spirituală
Ziua 8 Practicarea med itaţiei - 1
Ziua 9 Practicarea med itaţiei - 2
Ziua 1 0 Eşti o persoa nă de succes!
Ziua 1 1 C u m să h ră neşti natura l u i H ristos
Ziua 12 Cum să-L g ăseşti pe H ristos - 1
Ziua 1 3 C u m să-L găseşti pe H ristos - 2
Ziua 1 4 Creşterea În H ristos
Ziua 1 5 Sa lvat c a s ă fi i sfâ nt
Ziua 1 6 O experienţă m a i Îna ltă
Ziua 1 7 Darurile d e b u năvoie
Ziua 1 8 Zeci m ea şi spiritual itatea
Ziua 1 9 Consacra rea
Ziua 20 Privi l eg i u l d e a vorbi cu D u m nezeu - 1
Ziua 2 1 Privilegiul d e a vorbi cu D u m nezeu - 2
Ziua 22 Când poporul l u i D u m nezeu se roagă
Ziua 23 Puterea m ijlocirii
Ziua 24 Făgă d u i nţe despre rugăci u n e
Ziua 25 C u m să devii un m ij l ocitor putern ic
Ziua 26 Creşterea spirituală
Ziua 27 M i ntea şi să nătatea spi rituală - 1
Ziua 28 M i ntea şi să nătatea spiritua l ă - 2
Ziua 29 I nfl uenţele spiritu a l e şi m i ntea - 1
Ziua 30 I nfl uenţele spi ritu a l e şi m i ntea - 2
Ziua 3 1 Cum să a i pace ş i sănătate menta lă
Ziua 32 Bucuria În Dom n u l
Ziua 33 Ca n a l e de l u m i n ă şi bi necuvântări
Ziua 34 O chemare i n d ivid u a l ă
Ziua 35 Cernerea
Ziua 36 Cauze l e cernerii
Ziua 37 Pre l u n g i rea cernerii
Ziua 38 Lecţi i l e cernerii
Ziua 39 Vocea consacrării
Ziua 40 Sfâ rşitu l conflictu l u i d i ntre H ristos şi Sata n a
Ziua 4 1 Reu n i u nea
Zi
Ştiai ca...
O Introducere
... a i fost creat c a s ă relaţionezi cu Dum neze u ?

. . . a i fost creat c a s ă u m b l i zilnic cu Dum neze u ?
. . . a i fost creat c a s ă com u n ici cu D u m neze u ?
. . . a i fost creat c a s ă a i o m i nte sfâ ntă?
... a i fost creat ca să îndep l i neşti o m i s i u ne?
... a i fost creat ca să fi i u n învi ngător în H ristos?
Acest sem i n a r de creştere spi rituală, cu tit l u l ,,40 de d i m i n eţi cu Isus'; sugerează un
plan eficient pentru o legătură mai strâ nsă cu D u m nezeu.
Pe parcu rsu l acestei perioade, fi vei vedea pe D u m n ezeu acţionâ nd în viaţa ta ş i În

viaţa celor ca re ne înconjoară, timp de 40 de zile plus o zi de fi n a l .
U m blarea zi l n ică cu D u m n ezeu ne v a perm ite s ă tră i m u n creşti n i s m rea l şi autentic.

A pri m i zi l n ic ungerea D u h u l u i Sfânt a d u ce cu sine toată viaţa şi p uterea l u i H ristos, ca re ne
face în toate situaţi i l e mai m u lt d ecât învingători.
U m b larea zi l n ică cu Dum nezeu ne menţi ne u n iţi cu Cerul şi, În fel u l acesta, pri m i m o
i nfl u enţă tra nsformatoa re şi d i rectă de la Dom n u l Isus.
Prin i ntermed i u l acestui seminar de îm bogăţi re spirituală, dori m să-ţi întă reşti sau
să-ţi dezvolţi, pe parcurs u l u rmătoa relor 4 1 de zile, o dori nţă p rofu ndă d e a u m bla zi l n i c cu
Dum nezeu, pâ nă când vei fi u n it cu El ia momentu l revenirii Dom n u l u i I sus.
Dorim să te poţi bucura de toate bi necuvâ ntările şi să ati n g i toate visu rile tale s p i ri
tuale pe ca re Încă nu le-a i atins.
U m bl a rea ziln ică cu D u m n ezeu ne va perm ite să tră i m u n creşti n i s m rea l ş i a utentic.
La fi n a l u l perioadei, îţi vom acorda un certificat ca o a m i ntire plăcută a acestor 40

de zile cu Isus. D u m nezeu să te bi necuvâ nteze! Ne vom ruga pentru tine d i n m oment u l în
ca re începi până la fi n a l u l celor 40 de d i m i neţi. Porneşte!
" Iubind pe Domnul, Dumnezeul tău, ascultând de glasul Lui şi lipindu-te de EI, căci
de aceasta atârnă viaţa ta " (Deuteronomul 30:20).
Ai fost creat ca sa relationezi cu Dumnezeu!

Zinu.j Mântuit pentru o zi
Punând În practică mesajul de astăzi, vei reuşi să ajungi victorios la sfârşitul celor 41 de zile.
Dumnezeu să te binecuvânteze În fiecare zi din această călătorie! Aşa că roagă-te

şi Începe!
D u m nezeu mă mântuieşte În fieca re zi la prima oră a d i m i n eţii ca să pot fi sfâ nt pe tot
pa rcurs u l acelei zile. Dacă nu primesc În fieca re zi puterea Cuvâ nt u l u i, nu reu şesc să trăiesc
ca u n cop i l a l lui D u m n ezeu, căci " tuturor celor ce L-au primit, adică celor ce cred În Numele
Lui, le-a dat dreptul să se facă copii ai lui Dumnezeu " (Ioa n 1 : 1 2). Dacă zilnic nu primesc mai
Întâ i puterea l u i D u m n ezeu În viaţa mea, voi fi controlat de propri i l e i m pu ls u ri fi reşti.
Acesta va fi obiectiv u l centra l pe ca re îl vor u rmări pe pa rcu rsu l celor 40 de d i m i neţi:
căutarea lui Dum nezeu În primele ore ale zilei, ca să fi i sfâ nt În toate aspectele cotidiene
ale vieţi i creşti ne.
Mântuire pentru o zi: Ce ne Învaţă Biblia cu privire la acest aspect? În ce fel a r trebui
să-mi afecteze priorităţile z i l n ice fa ptu l că mântu i rea este pentru o zi? De u n d e vine prin
cipi u l că s u nt mântuit Într-o u n itate de t i m p n u m ită zi?
La Început, D u m nezeu a i ntervenit ca să p u nă toate lucrurile În ord i ne: " La Început,
Dumnezeu a făcut cerurile şi pământul " (Geneza 1 : 1 ) . Tot la fe l, EI vrea să i ntervină la Înce
putu l fiecă rei zile ca să pună ord i n e În viaţa noastră, d u pă voia Sa.
Ha ideţi să studiem m otivele pentru ca re trebuie să-L căută m pe Dum nezeu În prime
le ore a l e fi ecărei d i m i neţi.
1. Este o poruncă de la Domnul Isus
EI a poruncit: " Căutaţi mai Întâi Împărăţia lui Dumnezeu şi neprihănirea Lui, şi toate
aceste lucruri vi se vor da pe deasupra " (Matei 6:33). Cred i ncios u l trebuie să se trezească În
fieca re d i m i n eaţă tâ nj i n d d u pă Isus ca d u pă aer. Trebuie să se trezească cu foame şi sete
d u pă Cuvâ ntul l u i D u m nezeu. Tot aşa cum corp u l si mte nevoia de h ra n ă Înainte de a Înce
pe orice activitate.
Câ nd te trezeşti d i m i n eaţa, ca re este cea mai mare dori nţă a sufl etu l u i tă u ? Dacă pri
ma dori nţă a i n i m i i ta le n u este să merg i Înai ntea lui D u m n ezeu ca să te rog i şi să stud iezi
Sfintele Scripturi, ceva nu este În reg ulă În viaţa ta .
Isus poru nceşte ca D u m neze u să ocupe p r i m u l loc . De aceea, când te ridici d i n pat,
Îna i nte să te speli, Înai nte să te sch i m b i de hai ne sau să faci orice altceva, oricât de neîn
sem nat, mergi mai Întâ i Înai ntea prezenţei l u i D u m nezeu, pentru ca sufl etul tă u să pri
mească putere pentru a fi sfâ nt pe parcursul acelei zile. Fă ră această putere, acea zi va fi un
eşec din toate p u nctele de vedere.
De ce este necesa r ca D u m n ezeu să ocupe pri m u l loc? Câ nd te trezeşti d i m i n eaţa şi
faci ceva, oricât de s i m p l u a r fi, inima te va trăda. I n ima noastră fi rească n u-şi doreşte decât
ca Dum nezeu să fi e pe loc u l al doi lea. Câ nd procedezi aşa, i n i m a te Înşa lă. Deuteronom u l
1 1 : 1 6 s p u n e c ă trebuie s ă avem g rijă c a i n i m a noastră să n u ne Înşele. I n i m a este perversă
şi coru ptă şi trebuie să o păzim cu m u ltă g rijă, pentru că d i n ea izvorăşte zilnic viaţa. Când
mă trezesc d i m i neaţa, nu trebuie să i nventez scuze sau să fac a lte pla n u ri. D umnezeu tre
buie să ocupe pri m u l loc.
2. DUIllIH'Zeli a r(' u n program zilnie penlI·u viata mea

" Când eram doar un plod fără chip, ochii Tăi mă vedeau şi În cartea Ta erau scrise toate
zilele care-mi erau rânduite, mai Înainte de a ft fost vreuna din ele. " (Psalm i i 1 39:1 6)
"
Ce Însea m n ă "pla n ificarea ? Di ntre m u ltele defi n iţii ale pla n ificări i, o vom lua În con
sidera re pe aceasta : Plan ifica rea Însea m n ă a spune sau a scrie, În prea l a b i l, ceea ce se do
reşte a se face Într-o perioadă d e timp determ i nată.
Din psa l m u l pe care l-am citit, reiese clar ideea că D u m neze u a re u n plan zilnic pentru
fiecare persoană ca re doreşte să trăiască În sfi nţenie.
Câ nd m ă ridic din pat d i m i neaţa, prima mea g rij ă trebuie să fie a ceasta : Care e p ro
g ra m u l l u i D u m n ezeu pentru viaţa mea astăzi? U nde se găseşte scris acest prog ra m ? Pia
nul zilnic a lui D u m nezeu este scris În ca rtea Sa, Biblia. Pe pag i n ile ei este descrisă toată
voia Sa, pentru ca ziua ta să fie binecuvâ ntată şi să poţi trăi ca un sfâ nt.
Ce trebuie să fac ca să descopăr prog ra m u l zi l n i c pe ca re ÎI a re D u m n ezeu pe ntru
m i ne? Când mă trezesc d i m i n ea ţa, Înai nte să fac o rice activitate, t rebu i e să-m i i a u Biblia şi,
În dependenţă tota l ă de Isus şi fără nicio idee preconcepută, să-I cer D u h u l u i Sfâ nt să-mi
con d ucă m i ntea, ca să Înţeleg clar voia lui D u m n ezeu expri mată În Sfi ntele Scripturi.
Lasă- L pe D u m n ezeu să-ţi vorbească ş i răspunde prin rugăciune pe măs u ră ce voia
Sa Îţi este descoperită. Să ne i m a g i n ăm că D u h u l Sfânt te-a con d u s la Psa l m u l 1 1 9 şi d i n
tr-odată experi mentezi ceva d iferit citind versetu l 1 05 . Ce tre b u i e să fac i ? Vorbeşte c u EI
prin i ntermed i u l rugăci u n i i şi spune-I că ÎI i u beşti, g lorifică-1 n u mele, m u l ţumeşte-I pentru
cuvântul ca re va fi un g h i d pentru tine În ziua aceea. S p u ne-I c ă fără l u m i na ca re-ţi stă la
dispoziţie ai cădea În m u lte prăpăstii, dar că ÎI la uzi pentru că În z i u a acea vei avea o vizi u ne
clară asu pra d ru m u l u i de u rmat. Conti n u ă lectu ra şi, În t i m p ce D u m nezeu Îţi vorbeşte prin
Bibl ie, vorbeşte-I prin rugăci une. În fel u l acesta, Duhul Sfânt Îţi d ă putere să poţi trăi În
sfi nţenie pe pa rcu rs u l acelei zile.
Sata na a re ş i e l u n p l a n zi l n ic pentru viaţa fi ecărei persoa ne. În Matei 6:34 citim c ă " îi
este de aj u n s zilei n ecazul ei':
Obiectivu l pla n u l u i l u i Dum nezeu este să n eutra l izeze zi l n i c strate g i i l e pe care le a re
i n a m i c u l pentru viaţa ta. Vrei să-L cauţi pe D u m n ezeu la prima oră a fiecărei z i l e şi să t ră
ieşti sau vrei să fi i zilnic sclavul l u i Sata n a ?
Lipsa u nei relaţii zi l n ice cu D u m nezeu ne afectează d i scernământu l În toate aspecte
le vieţii şi În special În ce priveşte a d m i n i stra rea creştină a vieţi i .
3. Omul laun lric trebuie re înnoit zilnie

Biblia ne d ă o Învăţătură clară şi d i rectă cu privire la aceasta : mântuirea d e sub pu
"
terea păcat u l u i este pentru o zi. Teoria " odată mâ ntu it, pentru totdea u n a mântuit nu este
bibl ică. Persoa nele m ântu ite de vina păcat u l u i (prin accepta rea l u i H ristos ca Mâ ntuitor)
ca re sunt pe d ru m u l veşniciei sau a l e l i berării de prezenţa păcat u l u i (câ n d Isus va reve n i şi
ne va tra n sforma) t reb u i e să aibă În m i nte fa ptu l că mântuirea d e sub p uterea păcat u l u i
este zi l n ică şi trebuie Îm p l i n ită z i l n i c c u tea m ă şi cutre m u r.
4'!3rrminefi @SUS
Să ascu ltăm ce zice B i b l i a :
2 Corinteni 4: 1 6 - " O m u l n ostru d i n ău ntru s e Înnoieşte d i n zi În zi:'
1 Corinteni 1 5 :3 1 - "în fieca re zi, eu sunt În primej d ie de moa rte:'
"
2 Corinteni 7 : 1 - " Să ne d ucem sfi nţirea până la capăt, În frica de D u m nezeu.
Roma n i 1 2:2 - ______________________
Evrei 3 : 1 3 , 1 5 - _____________________
2 Corinteni 6:2 -
Iosua 3 -
4. Bucuria şi des îatarea inimii mele

Ieremia 1 5 : 1 6 ( NTR) menţionează : " Când am găsit cuvin tele Tale, le-am mâncat. Cu
vintele Tale au fost bucuria şi desfătarea inimii mele, căci Numele Tău este chemat peste mine,
Doamne, Dumnezeul oştirilor! "
Trei a specte a l e acest u i verset merită atenţia noastră:
"
• " Câ nd am găsit cuvintele Ta le : Ce sugerează verbul " a g ăsi"? Ca să g ăsesc, e nevoie să ca ut;
de aceea, când mă trezesc d i m i n eaţa, nu voi a ştepta să mă caute Cuvâ ntul, ci ÎI voi căuta
eu. Trebuie să-L caut pe Dum nezeu la primele ore ale zilei, iar căutarea nu trebuie să fie
superficială, ci din toată i n i ma. Ierem ia descrie astfel acest gen de căuta re: " Mă veţi căuta şi
Mă veţi găsi, dacă Mă veţi căuta cu toată inima " (Ieremia 29: 1 3) . Sufletul meu a re nevoie de
Mâ ntu itor În fieca re d i m i neaţă; fă ră EI, sufletul rămâne gol, tulburat şi dezorientat.
"
• " Le-a m mâ ncat : Nu este suficient să spui: " Cuvântul este i mportant, e bun, e d ivin şi mân
tuieşte:' Este nevoie să mănânci Cuvâ ntul, să aşezi a l i mentul divin În i n i m ă. Doa r aşa vor
pătru nde n utrienţi i În fuxul sa n g u i n al puterii ca re vine de la Dum nezeu d i rect În viaţa mea.
"
• " Cuvintele Ta l e au fost bucuria şi desfăta rea i n i m i i mele : Cine decide să profite de pri
mele ore a l e d i m i neţi i pentru a-L căuta pe D u m n ezeu va avea pace şi bucurie pe tot
parcurs u l zilei.
Coneluzie
U m b l a rea cu D u m n ezeu şi a p rofu nda rea relaţiei noa stre cu EI influenţează viaţa şi
longevitatea . În Deutero n o m u l 3 0:20, citim: " Iubind pe Domnul, Dumnezeul tău, ascultând
de glasul Lui şi lipindu-te de EI, căci de aceasta atârnă viaţa ta şi lungimea zilelor tale... "
U m b l a rea cu D u m n ezeu zi de zi ne va perm ite să t răi m u n creşt i n i s m a utentic. Pri m i

rea ziln ică a ungerii D u h u l u i Sfâ n t ad uce cu s i n e toată viaţa şi puterea l u i H ristos, ca re ne
face În toate circumstanţele m a i m u lt decât Învi ngăto ri.
U m b l a rea cu D u m n ezeu z i l n ică n e menţine u n iţi cu Ceru l şi pri m i m astfel o influenţă
tra nsformatoa re d i rect de la Dom n u l Isus H ristos.
Te xt adiţional
Pe parcursul călătoriei noastre, Încea rcă să notezi prog ra m u l zilnic pe ca re ÎI a re D u m n ezeu
pentru ti ne. Poţi să scrii ce aşteaptă D u m nezeu de la tine, poţi nota n u mele persoa nelor
pentru ca re te rog i şi poţi conse m n a m esaj u l lui D u m n ezeu pentru tine pentru ziua de azi.
Vei avea posibil itatea să faci a sta zilnic şi vei Înţelege cât de i m porta nt este să simţi şi să
scri i progra m u l lui D u m n ezeu pentru ziua ta.
4fkmine/i @sus I I
Planul lui Dumnezeu p entru viaţa mea astazi

Mesaj u l primit de la Dum nezeu pentru ziua de azi este:
Ce aştea ptă D u m nezeu d e la m i ne: _________________
Planul lui Dumnezeu pentru viaţa mea astăzi ...
D i m i neaţă : ________________________ _
După-a m iază: ________________________
Diseară: Să merg la culca re devreme,
Persoane pentru care mă rog: Notiţe
1. _____________
2.
3. _____________
4. _______________________
5. _____________
6. ________________________
7. _____________
8. _______________________
9. _____________
1 0. _____________________
ziua2 o reţeta spirituala ( 1 )
Cite şte Ioan 3

Ce este m a i uşor: să devii creşti n sau să rămâi creşt i n ? Când am pus această Întreba re,
am descoperit că oamenii, atât ti neri, cât şi În vâ rstă, cred că e m a i g reu să rămâi creştin.
Poate că s-a u convertit În u rma u n e i ca m pa n i i de eva n g h e l iza re sau a unei tabere relig ioa
se; poate că au fost ati nşi d e vre u n imn sau vreo pred ică, dar, după ceva t i m p, senti mentu l
a pierit şi s-a u Întors de u n d e au plecat. Poate că a u descoperit g reşea la de a-şi croi propria
nepri h ăn i re sa u propria cred i n ţă şi a u ren u n ţat. De ce se Întâ m p l ă asta ? E posibil să n u fi
Înţeles c u m să trăiască viaţa creşt i n ă? Care este baza vieţi i creşti ne?
Fie că eşti adolescent sa u o persoa n ă cu peri albi, te Îm potmoleşti şi t u În aceleaşi
Întrebări. Cum poate creşti n i sm u l să d evină i m porta nt În viaţa ta? C u m poţi să-L cu noşti
pe Isus perso n a l ? Vrea u să-ţi povestesc experienţa mea.
Trista mea realitate

După ce am petrecut trei a n i de s l uj i re ca pastor, am i ntrat Într-un m a re i m pas. Pâ n ă
a t u n c i reu şisem să proc u r pred ici ţi n ute de la a l ţi pred icatori, incl usiv de la tatăl şi d e la
u n c h i u l meu. Reuşisem să pred ic despre eve n i mentele finale ş i despre doctri nele bisericii,
d a r, Într-o zi, mi-am dat seama că acele d iscursuri n u reflecta u ce credea m eu şi nici nu
Îm părtăşeau experienţa mea cu H ristos. S i m u l a m şi Îmi conti n u a m rutina vieţi i fără să şti u
cu adevărat ce Însea m n ă creşti n i s m u l . Ca pastor, avea m obl igaţi a să fi u o autoritate În
domen i u l acesta!
Într-o zi, a m Încercat să pred ic despre Isus şi m-a m trezit prins În ca pca n ă: vorbea m
despre cineva pe ca re nu-L cunoştea m perso n a l . Când am Înţeles că esenţa Eva ng hel iei
era Isus şi că EI nu Se afla pe pri m u l loc În viaţa mea, l ucru rile a u Început să pară foa rte
descu rajatoa re. C rede- m ă, nu există n i m ic mai frustra n t decât să fi i pastor al Eva ngheliei
şi să nu-L cu noşti pe Isus! În t i m p ce lăuntrul meu se zbuci u m a În m i ne, a m recunoscut cu
d u rere că, dacă nu reuşea m să-L cunosc pe Isus H ristos printr-o experienţă perso n a l ă, era
m a i bine să-mi caut altă ocu paţie.
Cercetarea de sine
Aşa că a m decis să fac tot posibi l u l şi să d escopăr răspunsurile la această problemă a
creşti nism u l u i . La o Întâ l n i re pastora l ă, În timp ce pastorii Îşi i nsta l a u cortu rile, am chemat
deopa rte câţiva prieteni, u n u l câte u n u l, şi le-am pus Întrebări despre cred i n ţă şi religie şi
despre c u m putea u acestea să devi n ă rea le În viaţa mea. Fiind u-le coleg, m i-era ruşine să
recu n osc că aveam Întrebări personale cu privire la aceste l ucruri, aşa că a m avut o a bor
d a re la persoa na a treia:
- Să presupu nem că În biserica mea e cineva ca re n u ştie c u m să fie mântu it. Ce
trebuie să îi spu n ?
- Spu ne-i că trebuie să obţi n ă o viaţă n o u ă de sus.
I �l
- B i n e, d a r cum poate el să facă asta?

- Spune-i că trebuie să Întindă mâna ş i să-L pri n d ă pe D u m neze u de m â n ă.
- Cum poate să fa că asta ?
- Trebuie să cadă pe Piatră şi să fie sfărâ mat.
- Ce Însea m n ă asta ?
- Însea m n ă că trebuie să privească la Miel.
D i n neferici re, m-a m Întors acasă mai descu rajat ca n iciodată. Şi eu apelasem la câte
va d i ntre aceste răspunsuri sta n d a rd când sfătuiam şi pred ica m , dar pentru căuta rea mea
d u pă răs p u n s u ri concrete, ele nu avea u nicio va loa re. Am deve n it cu d u rere conştient de
fa ptu l că cea mai mare pa rte a term inologiei şi a a rgou l u i nostru reli g i os nu Însemna pro
ba b i l n i m ic pentru m u lte persoane.
Termenii aceştia e ra u ca din a ltă lume şi n u era u pe Înţelesu l celor nein iţiaţi. Era m
decis să părăsesc pastoraţia, d a r cineva m i-a spus: "Încă nu ai term inat căuta rea, pentru că
nu ai căutat În cărţi :'
Ci tind şi subliniind
A trebuit să recu nosc fa ptu l că citea m Biblia şi m ă ruga m doar când trebuia să o fac.
Am reuşit să o stud iez d i n nou cu scopu l de a g ăsi răspunsuri, căutâ nd m etode concrete de
a transforma expres i i le inta n g i b i l e În ceva mai semnificativ.
Am cum părat toate cărţi l e ca re vorbeau despre cred i nţă, Isus şi victorie a s u pra p ăca
t u l u i . În acel ti m p, nu e ra u prea m u lte, d a r am g ăsit o ca rte, Calea către Hristos, care p ărea
suficient de mică să o pot citi d i n scoa rţă În scoarţă fără un efort prea m a re. O citisem mai
demult pentru u n curs şi m i s-a părut prea puţi n i nteresantă. De data a sta, a m reuşit să o
citesc pe toată, s u b li n i i n d tot ce mi se cerea să fac. Am l uat-o de Început şi i m a g i naţi-vă că
am s u b l i n iat-o a p roape pe toată. Am descoperit şi de u nde veneau toate acele expresi i de
neînţeles: d i n această ca rte. Câ n d am term i nat-o, era m atât de su părat, că Îmi venea să o
arunc În foc. Expresiile su bli n iate conti n u a u să fie i reale şi de n eati ns.
Trei lucruri
Câ nd am făcut o pa uză ca să med itez la acele expresii, am descoperit că ceva c i u dat
a avut loc În interiorul meu. Nu m i-am putut expl ica, d a r, deşi nu găsisem ce căutam, eram
m a i decis să conti n u i căuta rea. Am reuşit să o m a i citesc o dată; subl i n i i nd de d ata acesta
cu două l i n i i lucrurile concrete pe ca re le putea m face. Spre m a rea mea surprindere, am
s u bli niat doar trei lucruri: studiul Bibliei, rugăciunea şi mărturia. Nu erau l ucruri plăcute
pentru m i ne. Prefera m să citesc ca rtea de telefoa ne d ecât B i b l i a ! Totu ş i am crezut că se
merita să fac o Încerca re.
Am obţinut aşadar acea m ică reţetă mag ică pentru succes: Se citeşte Biblia zilnic şi se
face puţi n ă rugăciu ne, cât să fie m u lţu mit D u m n ezeu. După aceea, se dă acest amestec la
cu ptor t i m p de o jum ătate de oră ş i e gata desertul victoriei. Ei bine, desertul victoriei nu
a ieşit bine din cu ptor!
Am vrut să aflu unde a n u m e a m g reşit. Într-o zi, a m dat peste istoria l u i N icod im.
Într-o noa pte, N icod i m s-a d u s la Isus ca să stea de vorbă cu EI. EI l-a zis cam a ş a : "Doa m ne,
Tu eşti u n Învăţător mare şi aş vrea să d iscut cu Ti ne despre unele concepte teologice im-
4(kminefi @SUS
d i scute şi să a n a l izeze,
porta nte:' Ai căzut şi tu într-o ca pca nă de gen u l acesta ? EI voia să
s i m p l u : pentru a fi m â ntu it, trebuie să-L cunoşti
d a r Isus i-a spus un l ucru cât se poate de
pe Dumnezeu.
Am a p l icat din nou formula " studiu biblic + rugăci une'; n u m a i că d e data aceasta am
început să cercetez Scripturile cu scopul de a mă fa m i l i a riza cu Dum nezeu, d e a-L cunoaşte
pe Isus prin i ntermed i u l stud i u l u i vieţii Sale şi al învăţăturilor Sale d i n eva n g h e l i i . Aceasta
a făcut d iferenţa ! Am descoperit că nu putea m obţi ne nepri h ă n i rea prin efortu rile proprii.
Ea era u n d a r ca re venea sponta n ca rezu ltat a l cu noaşterii l u i Dum nezeu, a l cunoaşterii şi
a l fa m i l i a rizării cu Dom n u l Isus.
De atunci îna i nte, am căutat şi a lte metode ca să-mi conti n u i experienţa creştină,
a lte metode prin ca re să-L pot cu noaşte pe Isus, dar n u a m găsit n iciodată a ltceva . Toate
celela lte fa pte bune sunt rezu ltatu l acestui t i m p zilnic petrecut doa r cu Isus. Nu pot de
u n u l s i n g u r să am nici măcar credi nţă, pentru că ea este un d a r de la Dum nezeu. De aceea,
fu nda mentul vieţii creştine este să-L cunoşti pe Isus şi să a i o relaţie personală cu EI.
Isus descrie a stfel nevoia unei relaţii zi l n ice cu EI: " Eu sunt Pâinea vieţii. Cine vine la
Mine nu va flămânzi niciodată şi cine crede În Mine nu va Înseta niciodată... Dacă nu mâncaţi
trupul Fiului omului şi dacă nu beţi sângele Lui, n-aveţi viaţa În voi Înşivă " (Ioan 6:35,53).
Textu l acesta pare g reu de înţeles, n u-i aşa? Gândeşte-te ce pă rere şi-a r face ca n i ba l i i
d i n insulele Mă rii S u d u l u i despre creştinism dacă acesta a r fi singurul lor contact cu e l . Isus
vorbeşte a ici despre viaţa spi ritua l ă : " Cuvi ntele Mele sunt duh ş i viaţă:' Dacă vei conti nua
să câ ntă reşti declaraţi i l e Sale d i n acest capitol, vei descoperi că vorbea despre relaţia per
sonală. Descria viaţa de com u n i u n e zi l n ică, în ca re noi petrecem timp cu EI şi EI cu noi.
Trebuie să aj ungem la o relaţie atât de personală, încât propria noastră voinţă să fie
a bsorbită de voi nţa Lui. H ristos ne-a spus că p utem fi creşti n i vii doar dacă-L căutăm zi l n ic.
N i me n i n u e u n creştin viu decât dacă are o experienţă ziln ică împreună cu Dum nezeu.
Din pu nct de vedere spiritual, ce Însea m n ă să mănâ nci ca rnea şi să bei sângele lui
H ristos? Însea m n ă să a i o experienţă personală cu Isus, avâ nd la bază u n contact zil nic cu
EI. A accepta Cuvâ ntul, pâ i nea cerească, este acelaşi l ucru cu a-L accepta pe H ristos Însuşi.
Câ nd Cuvâ ntul lui Dum nezeu este pri m it În i n i m ă, su ntem părtaşi la carnea şi la sângele
Fi u l u i lui D u m nezeu.
Aşa cum sâ ngele este format În corp prin i ntermed i u l a l imentu l u i digerat, tot aşa
H ristos este format În i nteriorul nostru prin a bsorbirea Cuvântu l u i l u i Dumnezeu, ca re este
carnea şi sângele F i u l u i l u i D u m n ezeu; şi, prin i ntermed i u l sup unerii faţă de acel Cuvâ nt,
devi i pă rtaş al naturii d ivine. După cum tru pul a re nevoie zilnic de h rană, tot aşa cuvâ ntul
lui Dumnezeu trebuie să fi e hrana ziln ică pentru îm p l i n i rea nevoilor spi ritua l e. În aceasta
stă viaţa corp u l u i ...
Din cauza deg radării şi a pierderi l o r, corp u l trebuie să fie înnoit cu sânge, acesta fi i nd
a l i m entat d i n h ra n a ziln ică. Tot aşa, avem nevoie să ne h ră n i m În mod consta nt d i n Cuvâ nt,
a că rui cunoaştere este viaţa veşnică. Acest Cuvânt trebu i e să fie hrana şi băutura noastră.
Doar În el îşi va găsi sufletu l h ra n a şi vita l itatea. De aceea, Îm i menţin experienţa creştină
petrecâ nd zilnic u n timp singur ca să mă fa m i l i a rizez cu Dumnezeu. Tră iesc prin credi nţa În
H ristos şi ră mân În EI prin Cuvântul Său şi prin rugăciune.
4§rrminefi @SUS
Planul lui Dumnezeu pentru viaţa mea astazi
Mesaj u l primit de la D u m nezeu pentru ziua de azi este:
Ce aştea ptă D u m n ezeu de la m i ne: _________________
D i m i n ea ţă : _________________________
D u pă-am iază : ________________________
Diseară: Să merg la culcare devreme, _________________
1. _____________
2. ______________________
3. ______________
4. ______________________
5. _____________
6. _______ ._______________
7. _____________
8. ______________________
_
9. _____________
1 0. _____________________
ziua3 o reţeta spirituala (2)
Rpuşpsc sa cunosc o ppl'soana...

1 . Conversâ nd cu ea.
2. Ascultâ n d ce a re să-mi spună.
3. Mergând, lucrâ n d sau făcând l u cruri Îm preună.
D u m nezeu ne-a dat aceste căi de a i ntra Într-o relaţie person a l ă cu EI. Mă voi fa m i l ia
riza cu E I d o a r Învăţâ nd cine este E I (rugăci unea) şi ascu ltând c e a re E I să- m i spună (stu d i u l
Cuvântu l u i); atunci, v o m face lucruri Împre u n ă (mărturia creşt i n ă).
Deşi esenţa vieţii creştine este relaţia cu Isus zi de zi, În mod frecve nt noi n u cre
dem că aceasta a r fi ceva uşor. Sata na Încea rcă să ne determ i n e să ne constru i m propria
nepri h ăn i re şi cred i nţă şi, după ce ne folosim timpul ca să l u ptăm Îm potriva lui, să n u ne
m a i rămână t i m p ca să n e fa m i l i a rizăm cu Isus. Ştim că avem nevoie de toată a r m u ra lui
D u m nezeu ca să fi m victorioşi ( Efeseni 6: 1 1 - 1 7). totuşi n u rea l izăm că a folosi a r m u ra Sa
Însea m n ă să ne Îmbrăcăm cu H ri stos Isus (Rom a n i 1 3 : 1 4).
De aceea, ne conti nuăm experienţa şi viaţa de cred i nţă ştiind ce Însea m n ă să Îngen u n
c h e m z i l n i c Înai ntea Cuvântu l u i deschis a l l u i Dum nezeu. N u există n i c i o a l t ă modal itate de
a-L cunoaşte pe Dumnezeu decât pri ntr-o viaţă de com u n i u ne personală.
N u a m de ce să- m i cer scuze pentru fa ptu l că scri u despre acest subiect. Absenţa u nei
vieţi de com u n i u n e semn ificativă În viaţa m u ltor creşt i n i decla raţi este foa rte vizi b i l ă. Am
cunoscut pastori ca re s-a u descu rajat pentru că membrii bisericilor lor s-a u confru ntat cu
probleme rea le şi, câ n d au venit să-i cea ră aj utor, a u recu noscut că n u dedicau deloc t i m p
pentru stud i u l eva n g h e l i i l o r şi n i c i o pa rte d i n z i , Întâ l n i ri i cu Isus.
I n d iferent cine eşti, a stăzi Întreba rea mea pentru tine este: Ştii ce Însea m n ă să dedici
zilnic t i m p med itaţiei personale cu Dum neze u ?
Este posi b i l c a o persoa nă lega l istă să cread ă că petrece t i m p cu Isus şi s e fa m i l ia rizea
ză cu EI. când În rea litate caută informaţii pentru dezbateri, d iscuţii sa u a rg u mente. Poate
că petrec o oră contemplând g reşel i l e şi deficienţele În convi ngerile şi comporta mentul
a ltor persoane, dar aceasta n u Însea m n ă o viaţă de devoţiu ne, pentru că accentul n u cade
pe D u m n ezeu.
Ce Însea m n ă o viaţă de devoţiune? Este u n timp special În ca re ca ut să m ă fa m i l i a ri
zez cu D u m n ezeu . Nu a m g ăsit n iciodată o metodă m a i bună de fa m i l i a riza re precum de
dicarea u nei ore z i l n ice con templării vieţii şi Învăţăturilor lui H ristos, aşa cum se regăsesc
În eva n g h e l i i .
" O'; poate că obiectează cineva",dar c e facem cu restul Bibliei? Cum rămâne cu doc
trinele bisericii?"
Asc u ltă, prietene! În Biblie există doar două fel u ri de informaţi i : u n a este pentru i n
strui re, cea la ltă este pentru inspiraţie. D a c ă îl căutăm pe D u m n ezeu, E I n e va g h ida spre
părţi le i n structive a l e Bibl iei, d a r acestea n u Înlocu iesc pasajele ca re ne aj ută să-L cu noaş
tem pe Isus ca prieten personal.
l n timp zilnic. singur cu Dum npz('u
Ti m p u l petrecut doar cu E I Însea m n ă ceva mai m u lt decât u n text citit cu mâna pe
cla nţă, În t i m p ce ieşim d i n ca să. Însea m n ă citi rea Cuvâ n tu l u i Său avâ n d În vedere com u
nica rea. C itesc despre Întâ l n i rea Lui cu persoa ne ca re n u era u d iferite d e m i n e şi de t i ne.
Atu nci, m ă rog cu privire la ce am citit, transpunându-mă În relatare. S u n t leprosul ca re a
fost vindecat; sunt orb u l ca re şi-a căpătat vederea . Şi, pe m ăs u ră ce personalizez ce citesc,
Învăţ să- L cu nosc.
Servici ile d ivine d i n biserică ş i altarele fa m i l ia le sunt m i n u nate; a m bele pot fi sem
nificative. Ele vor fi o binecuvâ ntare doar dacă fiecare d i ntre noi a re o legătură person a lă
cu D u m n ezeu. I a r EI preferă să căutăm puterea Lui d is-de-d i m i neaţă, ca să putem petrece
tot restu l zilei În prezenţa Sa, În loc să-I cerem ierta re la sfâ rşitul zilei pentru că L-a m
ignorat.
U n i i au de obiectat la această reţetă pentru că n u li se pa re convenabilă. E i zic:
- Da r eu com unic cu D u m n ezeu pe tot parc u rsul zilei. Mă rog şi la servici u . Răm â n În
contact cu D u m n ezeu toată ziua!
- Da, d a r p u i deopa rte u n moment a l zilei ca să com u n ici cu EI În mod special şi per
sonal?
- N u , n u simt nevoia!
Da, cred că e m i n u nat să păstrăm legătura cu Dumnezeu pe tot parc u rsul zilei. De fapt,
"
acesta este scopul timpu l u i dedicat Lu i. Scopul nu este să-Uncol ţim ti m p de o oră pe o a lee
singuratică, ci să creăm legătura ca re ne va menţine În a rmonie cu EI pe tot pa rcursul zilei.
Totuşi a m descoperit că, În general, afi rmaţia " eu păstrez legătura cu EI pe tot pa rcursul zi lei,
"
dar n u a m u n timp special ded icat Lu i trădează o experienţă su perfici a l ă, pentru că Isus a
spus că nu poţi să ai viaţă spi ritua l ă dacă n u-ţi iei un timp specia l ca să te h răneşti spiritual.
Ar fi ridicol să-i spui medicu l u i : " N u am nevoie să m ănânc. N u am n evoie de trei m ese
pe zi pentru că a m descoperit că pot să mă h rănesc cu o singură masă pe tot parcursul zilei:'
Acest l ucru n u a re n iciun sens În l u mea fizică, deoa rece h ra n a şi o d i h na, care se d es
făşoară conti n u u În corp u l u m a n , sunt rezultatul fa pt u l u i că avem ore speciale dedicate
meselo r. Este la fel de a bsurd să spui În viaţa creştină: " Eu nu a m nevo i e să petrec t i m p cu
EI. Pur şi simplu, păstrez legăt u ra cu EI pe tot pa rcursul zilei:'
De fa pt, vrea u să susţi n pu nctul de vedere că, În ce priveşte viaţa de cred i nţă profu n
d ă, nu poţi păstra În mod rea l legăt u ra cu D u m n ezeu pe tot p a rcurs u l u nei zile dacă nu
dedici un timp special Întâ lnirii cu EI.
"
B i ne, d a r spune cineva: " N u a m suficient t i m p pentru asta! Prietene, ascu ltă: Dacă n u
a i t i m p s ă t e rog i ş i să-L c a u ţ i pe Dumnezeu, a t u n c i Însea m n ă că n u ai t i m p s ă t răieşti, pen
tru că D u m nezeu n u te poate Învăţa n i m ic dacă n u petreci timp doar tu ş i cu EI. Îţi gara n tez
că, dacă petreci zilnic u n t i m p cu EI, vei fi m u lt m a i eficient În tot ce vei fa ce.
N iciodată nu voi u ita experienţa prin ca re am descoperit acest a devăr. Am Început
să Înţeleg i m porta nţa t i m pului personal petrecut zilnic cu D u m nezeu. E ram u n u l d i ntre
responsa b i l i i cu i nspecţia corturilor tinerilor d i ntr-o ta bără. Am rea l izat o serie de prog ra
me pe tot parcursul zilei, iar odată cu sosirea nopţii, am avut o reu n i u ne c u ech ipa de
responsa b i l i . La această reu n i u n e, a m d i scutat despre p l a n u ri l e ş i provocările pentru ziua
următoa re. Câ n d a m term i n at, se făcuse deja ora 1 1 noa ptea . Pentru că avea m u nele Înda
toriri Îna i nte de Începerea Întâ l n irilor matinale, m i-am dat sea m a că tre b u ia să m ă trezesc
la 4:30 d i m i neaţa pentru t i m p u l personal cu D u m nezeu.
IH
Aşa că l-a m cerut l u i D u m nezeu să mă trezească la ora 4:30 dacă voia să petrec
un timp cu EI. Am ren u nţat la ceasu l deşteptător şi m-am pus la so m n . Câ nd m-am trezit,
m-am u itat la ceas: era 4:30! Bineînţeles că psih iatrii ar zice că mi-a m prog ra mat m i ntea ca
să mă pot trezi, d a r mă ca m Îndoiesc că a fost aşa. Dacă studiezi viaţa l u i Isus, vei descoperi
că D u m n ezeu îl trezea În fieca re d i m i n eaţă cu scopul de a-L pregăti pentru o nouă zi (Isaia
50:4) .
Am descoperit că, dacă trebuie să folosesc o pa rte d i n som n u l meu ca să petrec u n
t i m p d o a r eu cu Dum nezeu, E I Îmi v a d a d o u ă ore de putere pentru fieca re o r ă pierd ută d e
od i h nă . I s a i a 40:28-3 1 s p u n e c ă Dumnezeu d ă putere cel u i obosit.
Reţeta spirituală pentru petrecerea t i m p u l u i Împreu nă cu D u m nezeu, la Începutul
fiecărei zile, poate să pară mistică şi i rea l ă. M u lţi d i ntre noi ne-am Închis atât de m u l t În noi
Înşine, tot m ăsurând creşti n i s m u l d u pă comportament (după forma exterioară a restricţi i
"
lor şi perm i s i u n i l o r - ..fă a sta şi n u fă a sta ) că n i se pa re g reu să facem o sch i mbare.
De m u lte ori, porn i m la d r u m cu toată cred inţa şi dependenţa de Isus, d a r, d u pă o
vreme, ne i m a g i n ăm că p utem să trăi m o viaţă virtuoasă fă ră EI. Atu nci punem accent pe
fa ptele exterioa re. N.u e nicio Îndoială cu privire la asta. Atu nci câ nd o persoa n ă, preocupa
tă de acest gen de fa pte, Încearcă să-şi sch i m be comporta mentul legat de relaţia de comu
n i u ne, ea aştea ptă să se Întâm pl e ceva i mediat ca rezu ltat a l t i m p u l u i petrecut singur cu
H ristos. Câ nd victoria i n sta nta nee n u există, Întrerupe com u n i u nea pentru o săptăm â n ă şi
d u pă aceea Încea rcă din nou. Aceasta este supra n u m ită " rel igia i ntermitentă'; " o zi da, o zi
"
nu': Atunci vine la m i ne ş i Îm i zice: " Reţeta ta spiritua l ă n u fu ncţionează!
Bineînţeles că n u ! Poţi avea o rel igie ca pabilă să te tra n sforme Într- u n om nefericit,
dar incapa b i l ă să te salveze. Luca 9:23 n e spune că, pentru a fi vie şi sem nificativă, experi
enţa personală cu H ristos trebu i e să fie ziln ică.
D u m nezeu vrea să relaţionăm cu EI şi să practicăm ce e corect ca rezu ltat a l fa ptu l u i
c ă avem În n o i puterea L u i . Astfel, toate expresi i l e inta n g i b i l e ca re s e folosesc Î n a descrie
experienţa creştină devi n pa lpabile şi rea le prin i ntermed i u l vieţii noastre de devoţi une
zi l n ică şi personală cu H ristos.
E pos i b i l ca u n i i să considere că punerea u n u i t i m p deopa rte pentru Întâ l n i rea per
son a l ă cu Dum n ezeu este o datorie pentru a putea intra În cer. Dar, dacă o persoa n ă m ă
nâncă şi bea, nu Însea m n ă totuşi că este şi sănătoasă! Însă nu există nicio a ltă metodă prin
ca re să-L putem cunoaşte person a l pe D u m nezeu decât prin această experienţă zi l n ică.
Aş dori să te Încu rajez ca, i n dependent de ceea ce simţi, mâine d i m i neaţă să Începi
această experienţă de c u n oaştere a lui H ristos. Dacă vei lua Biblia şi vei citi despre viaţa şi
ca racterul Său, Înţelegâ n d nevoia prezenţei Sale În viaţa ta, şi dacă vei conti n u a să-L cauţi
orice se va Întâmpla, te vei sch i m ba prog resiv şi vei Începe să tâ njeşti după acele momente
de l i n işte doar tu cu Dum nezeu. Am văzut asta Întâ m p l â n d u-se În viaţa mea şi În viaţa a ltor
persoane.
Dacă vei căuta zilnic să menţii com u n i u nea cu H ristos, permiţâ n d u - I să locuiască şi să
lucreze În tine, vei d escoperi următoa rea rea l itate:
" Nimeni nu este În aparenţă mai neajutorat, dar În fapt invincibil, ca sufletul care
Îşi simte nimicnicia şi se bizuie total pe meritele Mân tuitorului. Prin rugăciune, prin
studierea Cuvântului Său, prin credinţa În prezenţa Sa constantă, cea mai slabă fi
inţă omenească poate trăi În continuare cu Hristos cel viu, iar EI o va ţine cu o mână
care nu-i va da drumul niciodată " (Divina vindecare, pp. 1 36, 1 37).
0 reţetă spirituală'; părţi le 1 şi 2, a u fost preluate d i n capitol u l 5 al cărţii How to
,,
Make Christianity Real, scrisă de pastorul Morris Venden. Pe parc u rsul căl ătoriei, încearcă să
notezi prog ra m u l z i l n i c al l u i Dum nezeu pentru viaţa ta. Poţi nota ce aşteaptă EI de la t i ne,
poţi n ota n u mele persoa nelor pentru ca re te rog i şi poţi nota m esaj u l S ău pentru ziua de
azi. Vei avea pos i b i l itatea să faci a sta zi l n i c ş i vei înţelege cât de i m porta nt este să trăieşti şi
să notezi progra m u l lui D u m nezeu pentru ziua ta.
Ai fost creat să. relaţionezi cu Dumnezeu !

Reu,esc s ă cunosc o persoană ...
7. Conversând cu ea.
2. Ascultând ce are să-mi spună.
3. Umblând, lucrând sau făcând lucruri Împreună.
" Aceia care se Îmbracă cu toată armura lui Dumnezeu şi care consacră zilnic un
timp pentru meditaţie, rugăciune şi studierea Scripturilor vor fi legaţi de cer şi vor
avea o influenţă mântuitoare şi transformatoare asupra celor din jurul lor. Vor
avea gânduri mari, aspiraţii nobile, o Înţelegere clară a adevărului şi datoriei faţă
de Dumnezeu. Vor avea o dorinţă arzătoare după curăţie, lumină şi iubire, pentru
toate virtuţile de origine cerească " (Mărturii, voI. 5, p. 1 05).
Planul lu i Dumnezeu pentru viaţa mea astazi

Mesaj u l pri m it de la D u m nezeu pentru ziua de azi este:
Ce aştea ptă Dum n ezeu de la m i ne: __________________
D i m i neaţă: ____________________________
După-am iază: _________________________
Diseară: Să merg la culcare devreme,

1. ________. _______________
2. ______________
3. ____________ _
4. ________________________
5. ________________________
6. _________________________
7. _________________________
Cum sa înţelegi
limbajul lui Hristos
Conversaţia cu D u m n ezeu trebuie să fie prima noastră activitate pe ca re să o rea l iză m

În primele o re a l e fi ecă rei zile. Poru nca Dom n u l u i pentru toţi cei ca re doresc să ia În serios
procesu l matu riză rii spi ritu a l e este aceasta : " Consacră-te l u i D u m n ezeu În fieca re d i m i nea
ţă; aceasta să fie prima activitate a ta. Roagă-te astfel: «0, Doa m ne, primeşte-mă să fiu cu
totul a l Tă u ! Aşez toate p l a n u rile mele la picioarele Ta le. Fol oseşte-mă a stăzi În servici u l
Tă u . R ă m â i cu m i n e şi tot c e fac eu s ă fie făcut prin p uterea Ta:' Acea stă l ucra re trebuie
"
Îndep l i n ită ziln ic. În fieca re d i m i neaţă, consacră-te l u i Dum nezeu pentru ziua aceea (Calea
către Hristos, pp. 69, 70).
"
" De ce nu Înţelegeţi vorbirea Mea? Pentru că nu puteţi asculta Cuvântul Meu (Ioan 8:43) .
" Luaţi seama la ce auziţi! Cu ce măsură veţi măsura, vi s e va măsura ş i vi s e va da ş i mai
mult! " (Marcu 4:24) . Citeşte Deuteronomul 30:20, Iosua 22:5.
Dumnezeu a re u n prog ra m pentru fieca re zi din viaţa mea . La Începutul zilei, a m nevoie
să cunosc, d i n Cuvâ ntu l Său, voia Sa pentru viaţa mea. Cum să descopă r voia Sa pentru fieca
re zi? Să exa minăm câteva metode prin intermed i u l că rora putem să descoperim planul Său
pentru fiecare zi: rugăciu n ea, citi rea Cuvântu lui, a uzire şi ascultare şi ascultare şi Îm plinire.
Rugaciunea
Prin i ntermed i u l rugăci u n i i, conversă m cu Dumnezeu, i a r prin stud i u l B i bliei, răspun
dem sau reacţionăm la ceea ce E I ne vorbeşte. Rugăciu nea ş i stud i u l Cuvântu l u i s u nt două
elemente i nsepa ra bile. Când m ă trezesc, cea m a i m a re dori nţă a suflet u l u i meu este să
merg În prezenţa Sa şi să aflu, d i n Biblie şi Spiritul Profetic, ca re este progra m u l zilei.
La această Întâ l n i re, fieca re cred i ncios este l i ber să vorbească ce doreşte cu D u m ne
zeu. Fieca re avem nevoi d iferite şi trebuie să le aşeză m Înai ntea Tată l u i nestingheriţi şi cu
u n sentiment profu nd d e nevoie. Printre a ltele, sugerăm să fie incl use u rmătoa rele ele
mente: m u lţu m i re, punerea la dispoziţia Sa, m ijlocire pentru fa m i l i e şi pentru cinci prieteni
necred i ncioşi. Cere ca Duhul Sfânt să te Îndru me, prin i ntermed i u l Bibliei şi a l Spi ritu l u i
Profetic, către prog ra m u l l u i D u m nezeu pentru tine azi.
Citirea Cu vântului lui Dumnezeu

Med i i l e de com u n icare ne oferă periodice şi ştiri cu informaţi ile zilei, iar ca să fim la
zi cu ce se Întâ mplă În j u r, trebuie să ne oprim ca să citim sau să ascultă m . În acelaşi fel.
D u m nezeu ne oferă Cuvâ ntul Său, ca re prezintă progra m u l zilnic pentru fieca re fiu a l Să u .
În el se găseşte Îndrumarea Tată l u i pentru neutral izarea prog ra m u l u i l u i Sata na d i n viaţa
cred i ncios u l u i În acea zi.
Înţelegerea voi nţei lui Dum nezeu la Începutu l fiecărei zile este vita lă pentru a avea
p a rte de victorie atât În viaţa spi rituală, cât şi În cea materială. N ivel u l de i nformare şi
a ngaj a ment faţă de acest plan zilnic va d eterm i n a ca pacitatea de d i scernământ Între bine
şi ră u pe toate p l a n u rile. Vorb ind despre acea stă nevoie, H ristos a afi rmat: " Vă rătă ciţi,
"
pentru că nu cunoaşteţi n ici Scri ptu rile, nici puterea l u i Dum nezeu ( Matei 22 :29). Li psa
unei relaţi i ziln ice cu D u m n ezeu, la primele ore a l e zilei, ne afectează d i scernământul În
toate aspectele vieţi i.
Avem nevoie să citi m textu l ori de câte ori e nevoie. Trebuie să căută m să Înţelegem co
rect ce vrea Dumnezeu să ne zică; În defi n itiv, a ici se găseşte ha rta succesu l u i pentru acea zi.
O m u l fi resc n u Înţelege l u crurile D u h u l u i . De aceea, să fim atenţi să nu ne amăgim.
Isus i-a Întrebat pe ucenici: " Aveţi ochi şi n u vedeţi? Aveţi u rec h i şi nu a u ziţi?" (Marcu 8 : 1 8).
I nvitaţia p li n ă de i u b i re pe ca re EI o oferă fiecărui fiu a l Său, la Începutul fi ecărei zile,
"
este aceasta : " Cel care a re u rechi să ascu lte ce zice bisericilor D u h u l (Apoca l i psa 2:7).
Auzire şi ascultare
Cu atâtea voci În j u r, cui să acordăm m a i m u ltă atenţie? Decizia prioritiză rii voci l o r ne
aparţine. S u ntem l i beri să a legem cui să dăm mai m u ltă atenţie, dar nu suntem liberi să
a legem consecinţele deciziei noastre.
N i m ic În l u mea aceasta nu ar trebui să pri m ească m a i m u ltă atenţie decât Cuvâ ntul
lui D u m n ezeu. În pri m u l rând, avem nevoie să ascu ltă m vocea lui Du m n ezeu, pentru că ea
este cea m a i i m porta ntă d i ntre toate voci le. Merită subl i n iat fa ptul că n u este suficient să
a uzi (o succes i u n e de su nete) . Trebuie să şi ascultăm (să fim atenţi la ce a uzi m ) .
I n momentul acesta, roagă-te lui Dumnezeu şi spune-I :
,,Tată, vrea u să a u d vocea Ta clar şi fă ră bruiaje şi să-m i spu i ce vrei de la m i n e În a cest
moment. Vrea u să Te g lorific astăzi, pentru că de aceea m-a i creat. «Vorbeşte, Doa m ne,
căci robu l tă u ascu ltă.» Acum voi citi d i n Cuvântul Tă u şi vrea u să Te ascult cu toată atenţia
suflet u l u i meu:'
" Ferice de omul care mă ascultă, care veghează zilnic la porţile mele şi păzeşte pragul uşii
mele! " (Proverbele 8:34) .
Amos a profetizat: ,, « lată, vin zile», zice Domnul Dumnezeu, « când voi trimite foamete
În ţară, dar nu foamete de pâine, nici sete de apă, ci foame şi sete după auzirea cuvintelor
Domnului» " (Amos 8: 1 1 ) .
Doa r pâi nea spi rituală d i n Cuvâ ntu l l u i Dumnezeu poate satisface nevoile esenţiale ale
sufletu l u i . Efectu l pâ inii fizice trece repede, dar pâi nea spi ritua lă rămâne pentru totdea u na.
Ca re este cea mai m a re dori nţă a i n i m i i ta le la Începutul fi ecărei zile? Dacă răs p u n
s u l tău este " să m erg Îna i ntea l u i D u m n ezeu şi să descopăr pla n u l Să u pentru viaţa m ea';
atunci conti nuă aşa şi a p rofu ndează această dori nţă. Dacă acest senti ment nu este prezent
În viaţa ta, opreşte-te de Îndată şi a n a l izează-ţi p riorităţi le.
Odată am ascu ltat un frate spunând aşa: " Crizele vin şi trec, ca să se poată vedea cine
ce este:' Cât adevă r este În afirmaţia aceasta! Dacă u n o m n u -ş i formează obice i u l d e a -L
căuta pe D u m n ezeu la primele o re a l e d i m i neţii pe timp de pace, ÎI va că uta el cu adevă rat
pe timp de criză? Persoana ca re, la trezi re, ÎI ca ută m a i Întâi pe D u m n ezeu va fi mai b i ne
pregătită să facă faţă crizelor cotidiene şi va fi m a i fericită.
" Ferice de cine citeşte şi de cei ce ascultă cuvintele acestei prorocii şi păzesc lucrurile
scrise Îfl ea, căci vremea este aproape! " (Apoca l i psa 1 :3).
4E3rmine/i @SUS
Auzire şi Împlinir'('
Când deschidem Biblia, ne aflăm În faţa Cuvântu l u i viu al Tri n ităţii şi, cum n u-L putem
sepa ra pe D u m n ezeu d e Cuvâ ntul Său, este şi EI prezent privi ndu-te şi dorind cu a rdoare
să-L cauţi.
În acest moment solem n şi sfâ nt, trebuie să fi m atenţi la u rmătoarele lucruri:
1 ) Credinţa: Aceasta este Întâ l n i rea ta cu Dumnezeu, cu Isus şi cu Duhul Sfâ nt. Si mte
Îmbrăţişa rea Tată l u i, prietenia l u i Isus şi preocupa rea D u h u l u i Sfâ nt. ca să-ţi găseşti h rana
necesa ră pentru ziua aceasta. Ca ută să vizual izezi acest tablou ş i crede În ceea ce vezi şi În
ceea ce asculţi cu atenţie.
Când su ntem dispuşi să-L căutăm pe Dumnezeu mai Întâ i de toate, la Începutu l fi
ecărei zile, su ntem binecuvâ ntaţi şi tra nsformaţi, deoa rece ÎI găsim şi-L contemplăm pe
Însuşi Dom n u l Isus. Chiar EI spune: " Eu iubesc pe cei ce mă iubesc, şi cei ce mă caută cu tot
dinadinsul mă găsesc " (Proverbele 8 : 1 7) . " Mă veţi căuta şi Mă veţi găsi, dacă Mă veţi căuta cu
toată inima " (Ieremia 29:1 3 ) .
2) Auzirea: Ca ută s ă asculţi cu atenţie extremă fieca re cuvânt ca re vine de la Tatăl, de
la Fiul şi de la Duhul Sfâ nt. Există viaţă În fiecare cuvânt ad resat d e D u m n ezeu i n i m i i ta le.
3) Dialogul cu Dumnezeu: N u asculta doar, ci şi vorbeşte prin rugăci u ne. La fiecare me
saj sau cuvânt Înţeles, reacţionează, repetă, menţine u n dia log, mu lţumeşte, laudă şi vibrează
odată cu fiecare cuvânt pus de Dumnezeu În in ima ta. Angajează-te să iei În considera re cu
seriozitate ceea ce a uzi. Nu u ita: studi u l Bibl iei şi rugăciu nea trebuie să meargă Îm preună!
4) Implineşte: Porunca bibl ică este clară şi d i rectă: " Fiţi Împlinitori ai Cuvântului, nu
numai ascultători, Înşelându-vă singuri! Căci, dacă ascultă cineva Cuvântul şi nu-I Împlineşte
cu fapta, seamănă cu un om care Îşi priveşte faţa firească Într-o oglindă şi, după ce s-a privit,
pleacă şi uită Îndată cum era " (Iacov 1 :22-24).
Z i l n i c trebu i e să-mi propun să-L onorez şi să-L laud pe Dum nezeu din toată i n i m a
m e a . Dacă n u fac asta, i n i m a mea n u v a l u a În serios p l a n u l l u i Dum nezeu pentru acea z i .
Con duzie
Contempora n i i lui H ristos n u au Înţeles ce le spu nea pentru că era u incapa b i l i să au
dă. Dar ce putem spune despre generaţia noastră ?
Ca să Înţelegem l ucru rile spi ritua le, nu avem a ltă sol uţie decât aceea de a fi oameni
spi ritua l i . Ca re este prima activitate a unei persoa ne spirituale? Să meargă Înai ntea lui Dum
nezeu imediat cum se trezeşte şi să găsească În Biblie şi În Spiritul Profetic planul Său pentru
acea zi. După aceea, să ră mână În prezenţa Sa pentru restul activităţilor din ziua respectivă.
Ori u nde se găseşte u n om ca re crede În planul divin pentru acea zi, se află şi un Înch ină
tor a l D u m neze u l u i cel u i viu. În prezent, În m u lte situaţii, putem să ne ocupăm de activită
ţile noastre şi concom itent să ascu ltă m Cuvâ ntu l lui D u m nezeu. Putem util iza, de exe m p l u,
CD-uri cu materia l e biblice, ca re pot fi ascu ltate În maşină şi/sa u la locu l de m u ncă (câ nd
situaţia o perm ite), mesaje bibl ice ca re le poţi Înregistra chiar tu şi dispozitivele MP3, ca re
pot Înmagazina o cantitate foa rte m a re de i nformaţi i, m uzică de ca l itate etc. La t i m p şi ne
la timp, u m ple-te de Cuvânt şi m ă rturiseşte-L oricând pe Mântu itorul plin de i u b i re.
O a ltă observaţie pe ca re m i-ar plăcea să o fac este ca, Începâ nd de azi, să Încercă m să
acordăm Cuvâ ntu l u i o atenţie maximă atunci când este citit de a ltci neva . Când a uzi i m n u l
naţional, n u i e i o atitudine de respect? N u a r trebui s ă p rocedăm la fel şi În legătu ră cu Biblia?
Rellll i lUI ea
Ai l uat legăt u ra deja cu cele şa pte persoa ne pe ca re le vei include În proiectu l tă u de
m ijlocire ce va d u ra 40 de d i m i neţi? Nu m a i pierde timpul, Du h u l Sfânt va l ucra, iar tu vei fi
i nstru mentul fo losit de EI ca să aj ungă la i n i m a celor dragi.
N u u ita: Cea mai m a re provoca re a noastră este să crede m şi să acţionăm În acord cu
princi p i i l e bibl ice Într-o l u me În tota l itate sec u l a rizată . De aceea, cu cât petreci mai m u lt
timp ascultând Cuvântu l, cu atât mai m u lt vei creşte spi ritu a l .
Ai fost creat ca sa relaţionezi cu Dumnezeu!

Activitatea d e azi este să exersezi patru modal ităţi de a păstra Cuvânt u l l u i Du m ne
zeu În i n ima ta: memora rea, lauda, scrierea şi m ă rturia.
Aplicaţie:
1. Dacă la u n moment dat ai ră mâne fără Bibl ie, a i şti să reda i d i n memorie versetele
ca re explică motivele credi nţei tale? Îţi este uşor să spui textul pentru desch iderea
Sabatu l u i ?
2. Îţi propun să-ţi alegi chiar acum u n psa l m sau u n a lt pasaj d i n B i b l ie, să-I pui
pe m uzică şi să 1-1 dedici lui Dumnezeu . Ai p utea p roceda a şa, de exemp l u , cu
Psa l m u l 1 00.
3. După ce cânţi psa l m u l , scrie-I pe o bucată de h â rtie. Notează ideile care nu le-ai
luat În considerare când l -a i citit şi l-a i cântat.
4. Astăzi, când sta i de vorbă cu cineva, povesteşte-i l ucrurile pe ca re l e -a i Învăţat
şi m esajele pe ca re le-a i primit din Cuvâ ntul l u i Dumnezeu pe parc u rsul acestei
perioade şi În special a stăzi.

Ce aştea ptă Dum nezeu d e la m i ne: _________________
D i m i neaţă: _________________________
Du pă-a m i ază : ________________________

1. _
____________________ _
2. _
_______
_
_____________
3. ______________
4. ________________
5. _____________
6. ______________
7. _____________
Ce Înseamnă să meditezi
la Cuvânt? (1)
Citeşte Ioan 6:47-5 1 .

Astăzi v o m Învăţa c e Însea mnă să medităm la Cuvântu l l u i D u m n ezeu şi cum p utem
med ita la el. Med itaţia este u n a d i ntre cele mai importa nte instru mente de cunoaştere a
l u i D u m n ezeu . Ea trebuie combi nată cu a lte metode care facil itează creşterea spirituală a
cred i nciosu l u i , c u m a r fi : ascultarea, cititul, stu d i u l, memora rea, scrierea, cânta rea şi d iscu
ţia despre Cuvântul lui D u m nezeu.
Să Începem, aşadar, să studiem În profu nzime semn ificaţia med itaţiei la Cuvântul l u i
Dum neze u . Când med ită m, pri m i m adevă r u l Î n adâncul fi i nţei noa stre. A ş a c ă med itaţia
este conversaţia cu D u m nezeu, şi ascultarea voci i Sale trebuie să fie prima noastră activi
tate la primele ore ale fi ecărei d i m ineţi.
Dum nezeu a re u n plan pentru fiecare zi din viaţa mea. La Începutul zilei, a m nevoie să
afl u personal care este voia Sa. Rugăciu nea şi studiul Cuvântu l u i sunt două elemente i nsepa
rabile şi, când mă trezesc, cea mai mare dorinţă a i n i m i i mele trebuie să fie aceea de a merge
Înai ntea Sa. Hristos a spus: "Vă rătăciţi, pentru că nu cunoaşteţi nici Scripturile, nici puterea
"
l u i Dum nezeu (Matei 22:29). Lipsa unei relaţii zilnice cu EI, la primele ore a l e d i m i neţii, ne
afectează discernământul În toate aspectele vieţi i. N i mic pe l u mea aceasta n u a r trebui să
primească mai m u ltă atenţie decât Cuvântu l l u i Dum nezeu. Avem nevoie să ascu ltă m vo
cea Sa, pentru că ea este cea m a i im porta ntă voce dintre toate. ,,«Iată, vin zile», zice Dom n u l
Dum nezeu, «câ nd voi tri m ite foamete Î n ţa ră, n u foamete de pâ i ne, n i c i sete de a pă, ci foa me
"
şi sete d u pă auzirea cuvi ntelor Dom n u l u i» (Amos 8:1 1 ). Când deschidem Biblia, ne aşeză m
Înai ntea Cuvântu l u i viu a l Tri nităţii şi, d i n moment ce n u-L putem separa pe Dum nezeu de
Cuvântul Său, este şi EI prezent acolo, privi ndu-te şi dorind cu a rdoare să-L cauţi.
Z i l n i c trebuie să-m i propun să-L onorez şi să-L laud pe D u m nezeu din toată i n i m a
m e a . Dacă n u fac asta, i n i m a m e a n u v a l u a În serios p l a n u l Său pentru acea z i .
" Aceia care se Îmbracă c u toată armura lui Dumnezeu ş i care consacră zilnic un
Cum să strâ ng Cuvâ ntul În i n i m ă ? Multe l ucruri vei strâ nge azi În i n i m a ta, dar pri m u l
trebuie s ă fie p l a n u l l u i D u m nezeu scris În Ca rtea S a Sfâ ntă - Ma n u a l u l nostru Divi n .
"
" N-am părăsit poruncile buzelor Lui; mi-am plecat voia la cuvintele gurii Lui (Iov 2 3 : 1 2).
"
" Strâng Cuvântul Tău În inima mea, ca să nu păcătuiesc Împotriva Ta! (Psa l m i i 1 1 9: 1 1 ).
" Preaiubiţilor, aceasta este a doua epistolă pe care v-o scriu. În amândouă, caut să vă tre-
zesc mintea sănătoasă prin Înştiinţări ca să vă fac să vă aduceţi aminte de lucrurile vestite mai
"j�minefi @SUS
dinainte de sfinţii proroci şi de porunca Domnului şi Mântuitorului nostru, dată prin apostolii
voştri " (2 Petru 3 : 1 -2).
" Cuvântul lui Hristos să locuiască din belşug În voi În toată Înţelepciunea. Învăţaţi-vă şi
sfătuiţi-vă unii pe alţii cu psalmi, cu cântări de laudă şi cu cântări duhovniceşti, cântând lui
Dumnezeu cu mulţumire În inima voastră " (Coloseni 3 : 1 6).
"
" Să scrie pentru el, Într-o carte, o copie a acestei legi... (Deuterono m u I 1 7 : 1 8).
" Voi veţi primi o putere, când Se va pogorÎ Duhul Sfânt peste voi, şi-Mi veţi fi martori În
Ierusalim, În toată ludeea, În Samaria şi până la marginile pământului " ( Fa ptele 1 :8).
Activitatea d e astăzi constă În exersa rea a patru m etode care te vor aj uta să păstrezi
Cuvântul l u i D u m n ezeu În i n i m a ta: memorarea, cânta rea, tra n scrierea şi mărtu ria.
't(,Olorarea
" Dar Mângâietorul, adică Duhul Sfânt, pe care-L va trimite Tatăl În Numele Meu, vă va
Învăţa toate lucrurile şi vă va aduce aminte de tot ce v-am spus Eu " (Ioan 1 4:26).
Acea stă decla raţie a lui H ristos ne tra nsm ite fa ptu l că astăzi avem obl igaţia şi datoria
de a ne u m ple cu Cuvântul lui Dum nezeu. Poru nca sacră este: " Căutaţi pe Domnul câtă
"
vreme se poate găsi; chemaţi-L câtă vreme este aproape (Isaia 55:6). H ristos a poru ncit:
" Cercetaţi Scriptu rile pentru că socotiţi că În ele aveţi viaţa veşn ică, dar tocma i ele mărtu ri
"
sesc despre Mi ne (Ioan 5:39). De asemenea, a mai spus şi În rugăciunea Sa de m ij locire: " Şi
viaţa veşn ică este aceasta: să Te cu noască pe Ti ne, s i n g u r u l D u m nezeu adevă rat, şi pe Isus
"
H ristos, pe ca re L-a i tri m i s Tu (Ioan 1 7:3).
Cugetă: Dacă d i ntr- u n a n u m it motiv ţi-a r fi l uat Cuvânt u l d i n m â i n i, ai putea s u p ra
vieţ u i din pu nct d e vedere spiritual cu ceea ce a i memorat În m i ntea ta ? Du h u l Sfâ n t ne
ad uce a m i nte ce a uzim, citim sau memorăm. De aceea, provoca rea z i l n ică a fi ecăru i cre
d i ncios este să se p rezi nte Înai ntea lui D u m nezeu la primele ore ale d i m i n eţii şi să-şi u m ple
m i ntea cu Cuvâ ntu l Său, meditând la e l pe tot parcurs u l zilei, pentru p ropria i nspiraţie şi
pentru a da mărt u rie a ltora despre cred i nţa l u i .
"
Solomon scria: " F i u le, n u u ita Învăţăturile m e l e şi păstrează În i n i m a t a sfaturile mele!
( Proverbele 3 : 1 ) . Însuşi D u m nezeu a spus: " Adu-ţi a m i nte de ziua de odihnă, ca s-o sfin
"
ţeşti ( Exod u l 20:8).
O metodă bună d e memora re a B i b l iei este să Îm pleti m stud i u l c u rugăciunea. Să
exe m p l ifică m : " Mi-a i făcut cunoscute că ile vieţii şi mă vei u m p l e de bucurie c u sta rea Ta
"
de faţă (Fa ptele 2:28). P u ne-te În locu l l u i Petru şi repetă În rugăci u n e acest verset. D u pă
aceea, Iasă-ţi sentimentele să vorbească şi spu ne-I l u i D u m n ezeu cât de recu noscător Îi
eşti pentru această binec uvânta re.
În fel u l acesta, memoria ta va fi capabilă să În reg istreze versetele Într-o man ieră
natura l ă . Când Dum nezeu Îţi vorbeşte prin Biblie şi tu Îi vorbeşti prin rugăci u n e În
momentul com u n i u n ii, memorezi cu uşurinţă textul bibl ic.
Stu d i u l Cuvântu l u i l u i D u m nezeu Însoţit de med itaţie te va aj uta să memorezi m u lte
versete, chiar şi atunci câ nd nu i ntenţionezi să o faci. Aşa cum vom vedea m â i n e, câ n d ne
gândim la un verse!, cuvânt cu cuvânt, Iăsându-L pe D u h u l Sfâ nt să-Şi apl ice mesaj u l În
viaţa noastră, textul va ră mâne i m primat n u doa r În i n i m a noa stră, ci şi În mintea noastră.
Cântarea
Altă metodă prin ca re putem stu d i a Cuvântul este să cântăm textele. Mulţi psa l m i
sunt de fa pt i m n u ri . L a u n e l e servicii d i v i n e d i n m u lte biserici, s e obişnu ieşte să s e câ nte
2(j 4�mine(i @ms
texte bibl ice. Cine n u-şi a m i nteşte de 1 Ioan 4:8, Psa l m u l 23 şi a lte texte ca re, câ ntate, sunt
atât de vii În m i ntea noastră? Cuvi ntele cele m a i corespunzătoa re pentru laudă s u nt cuvin
tel e rostite de Însuşi D u m nezeu. Câ nd cântă m, memorăm Cuvântul.
Cere-I D u h u l u i Sfânt să te înveţe să creezi melod i i pentru versetele şi psa l m i i tă i pre
feraţi. Câ ntă acele porţi u n i din Biblie în momentele tale de com u n i u n e personală şi, cu si
g u ra nţă, acesta va fi un exerciţiu spiritual exce lent pentru Întărirea s uflet u l u i tă u îm potriva
atacurilor i n a m icu l u i .
Meditează acum l a sfaturile l u i David şi ale a posto l u l u i Pave l : " Cântaţi Dom n u l u i, voi,
"
cei i u biţi de EI, mă riţi prin laudele voastre N u mele Lui cel Sfâ nt! ( Psa l m i i 3 0:4) . " Cântaţi-1 o
"
cânta re nouă! Faceţi să răsune coardele şi g lasurile voastre! ( Psa l m i i 33:3). "Vorbiţi Între voi
cu psa l m i, cu cântări de laudă şi cu cântări d u h ovniceşti şi câ ntaţi şi ad uceţi d i n toată i n i m a
"
laudă Dom n u l u i ( Efese n i 5 : 1 9). C e pă rere a i d a c ă a i p regăti o melodie pentru psa l m u l s a u
textul tă u favorit şi a i prezenta-o Î n z i u a revederi i ?
Transcrierea
Copierea textu l u i biblic este o a ltă m etodă practică d e memora re a textu l u i sacru.
Pentru momentele ta l e de med itaţie, foloseşte u n ca iet sau calcu latorul şi încea rcă să no
tezi textele ca re ţi-au i m p resionat i n i m a . Câ n d scriem, înţelegem m a i bine deta l i i le textu
l u i şi, în fel u l acesta, d escoperi m şi a p l ică m la viaţa noastră l ucrurile pe ca re n u l e perce
pem la prima citire.
Pred icatorii vor putea crea m u lte pred ici prin i ntermed i u l acestui exerciţiu. Cele m a i
bune pred ici s u nt acelea ca re a t i n g m a i întâ i i n i m a p redicatoru l u i, astfel v o r fi prezentate
cu m u lt mai m u ltă putere şi convi ngere. D u m nezeu a i nclus pri ntre instrucţ i u n i l e date prin
Moise vi itori lor reg i a i Israe l u l u i şi u rmătoa rele: " Câ nd se va a şeza pe sca u n u l de domnie
a l împărăţiei l u i, să scrie pentru el, într-o ca rte, o copie a acestei legi pe ca re s-o ia de la
preoţii din nea m u l leviţi lor. Va trebui s-o a i bă cu el şi s-o citească în toate zilele vieţii l u i ,
ca s ă înveţe să se tea m ă de Dom n u l, D u m n ezeu l l u i, să păzească ş i s ă împlinească toate
"
cuvi ntele d i n l egea aceasta şi toate poru ncile acestea (Deuterono m u I 1 7: 1 8- 1 9).
Prin citire, tra nscriere şi cântare, vom înregistra Cuvântul viu a l lui D u m n ezeu În i n i m a
noastră z i de zi şi, în fel u l acesta, Îi v o m fi cred i ncioşi În toate.
Marturia
o a ltă metodă de a în reg istra Cuvântul l u i Dumnezeu în i n i m ă este să vorbi m cu a lte
persoa ne despre E I. " Ce fru moase s u nt pe m u nţi picioarele cel u i ce aduce veşti b u ne, ca re
vesteşte pacea, picioarele cel u i ce ad uce veşti bune, care vesteşte mâ ntu i rea, picioarele
"
cel u i ce zice Sion u l u i : « D u m neze u l tău împă răţeşte!» (Isaia 52:7). P l i nătatea binecuvântă rii
este pentru cine vorbeşte şi pentru cine a ude. Este bine să vorbim despre bi necuvâ ntă ri
le lui D u m nezeu şi despre mesajele Sale! Ma lea h i ne a m i nteşte că acea conversaţie este
înregistrată În că rţi le cereşti: " Atu nci, şi cei ce se tem de Dom n u l au vorbit adesea u n u l cu
altul; Dom n u l a luat a m i nte la l ucru l acesta şi a ascu ltat şi o ca rte de aducere-a m i nte a fost
scrisă înai ntea Lui pentru cei ce se tem de Dom n u l şi cinstesc N u mele Lui" (Malea h i 3 : 1 6).
Inima noastră se simte întă rită şi clăd ită când vorbi m unii cu alţii despre Cuvânt! Aceas
ta s-a Întâ mplat cu ucenicii ca re mergea u pe drumul spre Emaus când au vorbit cu Isus: " N u
ne a rdea i n i m a î n n o i când ne vorbea p e d r u m şi ne deschidea Scriptu rile?" (Luca 24:32).
4�mineti @5US
Obice i u l de a vorbi despre Cuvâ ntul l u i D u m nezeu este regăsit şi În ca rtea Deutero
nom u l : " Ascu ltă, Israele! Dom n u l, Dum neze u l nostru, este s i n g u r u l Domn. Să iubeşti pe
Do m n u l, D u m n ezeu l tău, cu toată i n i m a ta, cu tot sufletul tă u şi cu toată puterea ta . Şi
poru ncile acestea, pe ca re ţi le d a u a stăzi, să le a i În i n i m a ta . Să le Întipă reşti În m i ntea co
piilor tă i şi să vorbeşti de ele când vei fi acasă, când vei pleca În călătorie, câ nd te vei c u lca
şi când te vei scula. Să l e legi ca un semn de ad ucere-a mi nte la mâini şi să-ţi fie ca n işte
"
fru nta re Între ochi. Să le scrii pe uşorii casei ta le şi pe porţile ta l e (Deute ronom u I 6:4-9).
Cu cât med ităm m a i mult la Cuvâ nt. cu atât avem mai m u lt conţi n ut pentru conver
saţiile şi m ă rtu riile noastre.
Aplicaţie
1. Dacă la u n moment dat a i ră mâne fă ră Bibl ie, a i şti să repeţi d i n m emorie ver
setel e ca re expl ică m otivele cred i nţei ta le? Îţi este uşor să spui textul pentru
desch iderea Sa batu l u i ?
2. A ş vrea să-ţi sugerez ca, Î n acest moment, să-ţi a l e g i u n psa l m sa u u n alt pasaj
d i n B i b l ie. Ai vrea să com p u i propria melodie şi să o dedici l u i D u m neze u ? Ai
p utea să faci a sta, de exem plu, cu Psa l m u l 1 00.
3. D u pă ce cânţi psa l m u l, tra n scrie-I pe o bucată de hâ rtie. Notează p u n ctele care
nu le-ai l uat În considera re când l-ai citit ca să-I câ nţi.
4. Câ nd vei vorbi astăzi cu cineva, povesteşte-i lucrurile pe care le-ai Învăţat şi
mesajele pe ca re le-a i primit din Cuvâ ntul l u i D u m n ezeu, pe parc u rs u l acestei
perioade şi În specia l astăzi.
Text adiţional
Pe parcurs u l călătoriei, Încea rcă să scrii p l a n u l zi l n i c a l l u i Dum nezeu pentru viaţa ta .
Poţi nota ceea ce aşteaptă D u m n ezeu de la tine, poţi nota n u m e l e persoa nelor pentru care
te rog i şi poţi trece mesaj u l ca re l-ai pri mit astăzi de la D u m nezeu . Vei avea pos i b i l itatea să
faci l ucru l acesta zilnic şi vei Înţelege cât de im porta nt este să si mţi şi să notezi plan u l l u i
Dum nezeu pentru viaţa ta .
Planul lui Dumnezeu pen tru viaţa mea astazi

Mesaj u l pri m it de la D u m n ezeu pentru ziua de azi este:
Ce aştea ptă D u m n ezeu d e la m i ne: _________________
Planul lui Dum nezeu pentru viaţa mea astăzi ...
D i m i neaţă: _________________________
Du pă-a m iază:
Persoane pentru care mă rog: 4. _____________
1. ______________________
5. _______________________
2. ______________________
6. _______________________
3. _____________ 7. _____________
ziua6 Ce Înseamna sa meditez
la Cuvânt? (2)
Citeşte Ioan 6:47-5 1 .

"
Astăzi v o m Învăţa despre sensu l cuvântu l u i " med itaţie şi despre cum să medităm la
Cuvântul l u i D u m nezeu. Med itaţia este una d i ntre cele m a i i m porta nte i nstru mente care
ne aj ută să-L c u n oaştem pe D u m nezeu şi care trebuie să fie com b i n ată cu a lte metode
ca re facil itează creşterea spi rituală a cred i nciosu l u i , cum ar fi: ascu lta rea, cititul, stu d i u l,
memora rea, tra nscrierea, cânta rea şi vorbi rea despre Cuvântul l u i D u m n ezeu.
Să Începem, aşadar, să stud iem În profu nzime sem n ificaţia med itaţiei la Cuvântul l u i
Dum nezeu. Când med ită m, pri m i m adevă r u l Î n adâncul fi i nţei noastre. Aşa c ă med itaţia
Însea m n ă :
1 . Să strâ ng Cuvântul l u i D u m n ezeu În i nterioru l meu. " N-am părăsit poru ncile b uze
"
lor Lui; m i-am plecat voia la cuvi ntele guri i Lui (Iov 2 3 : 1 2).
2. Să meditez la cuvi ntele textu l u i biblic cu i n i ma deschisă la Îndrumarea Du h u l u i
Sfâ nt, c a EI s ă m ă ghideze către tot adevărul d e ca re a re nevoie sufletul meu.
3 . Să-I permit Du h u l u i Sfânt să compare creşti nul ca re s u nt acum cu creşt i n u l ca re ar
trebui să fi u În l u m i n a Cuvântu l u i Său .
4. Să mă p u n În loc u l personaj u l u i biblic şi să spun: " Doa m n e, lucrează În viaţa m ea la
fel ca În viaţa l u i :' Însea mnă să mă aşez În acea poziţie În ca re E I să mă poată folosi
şi să-m i sch i m be viaţa.
5. Să a s i m i lez Pâ inea vieţi i, pentru a avea o viaţă nouă pe tot parc u rs u l zilei .
Sa ('xcrsam meditaţia
" Câ nd am găsit cuvi ntele Ta le, le-am mâncat. Cuvi ntele Ta le au fost bucuria şi desfă
"
ta rea i n i m i i mele, căci N u mele Tă u este chemat peste m i ne, Doa m n e, D u m n ez�u l oşti rilor!
( Ieremia 1 5 : 1 6, NTR).
Putem să medităm la acest verset, luând În considera re u rmătoa rele as pecte:
"
1. " Când a m găsit cuvintele Ta le :
"
Ce Îmi sugerează cuvântu l " a m găsit ?
I deea de a căuta: C u m ar trebui să fie această căutare? " Mă veţi căuta şi Mă veţi
"
găsi, dacă Mă veţi căuta cu toată i n i m a (Ieremia 29: 1 3). Psa l m i i 42: 1 menţionea
ză că s ufletul meu a re nevoie de D u m nezeu ca să trăiască, i a r psa l m istul face re
ferire a această căuta re În fel u l următor: " C u m doreşte un cerb izvoa rele de a pă,
"
aşa Te doreşte sufl et u l meu pe Tine, Dum nezeu le! Câ nd te trezeşti d i m i neaţa,
ca re este dori nţa cea mai m a re a s ufletu l u i tă u ? Te trezeşti respirâ n d puterea l u i
D u m nezeu şi a Cuvâ n t u l u i Său?
"
2. " Le-am mâncat:' Aici, cuvântul " a mânca a r putea fi i nterpretat ca degusta re şi
m esteca re a a l i mentu l u i , până ce n utrienţii i ntră În fl u x u l sa n g u i n a l suflet u l u i .
G raţie acestui proces, trăiesc pe tot parcu rsu l z i l e i . Trebuie s ă sta u În prezenţa
l u i D u m n ezeu până când simt că s u nt h rănit spi ritu a l . Nu pot să merg Înai ntea
Tată l u i doa r ca să " iau o g u sta re':
/�minefi @SUS
3. "Cuvi ntele Ta le a u fost b u c u r i a şi desfăta rea i n i m i i mele': A ş a se si mte o persoa
nă ca re Îi acordă prio ritate l u i Dum nezeu, la Începutul fiecă rei zile. Rezu ltatele
acestui gen de relaţie sunt puterea şi fericirea. Observi cum poţi tra nsforma tex
tul În ceva m u lt mai viu şi m a i atractiv? Conti n u ă să med itezi şi noi adevăru ri Îţi
vor fi descoperite!
Procesu l med itaţiei la Cuvâ ntu l lui Dum nezeu este asemă nător cu mâncatul sau h ră
n i rea. D u pă cum am nevoie să i ntrod uc a l i mente În corpu l meu ca să primesc n utrienţ i i d i n
ele, tot la fel a m nevoie să primesc În profu nzimea fi i nţei m e l e Cuvântul viu a l l u i D u m ne
zeu. Fă ră h ră n i rea prin com u n i u nea ziln ică, te vei si mţi slă bit şi gol, tot aşa cum orga n i s m u l
ca re n u primeşte a l i mente s e si mte fă ră p utere ş i fă ră dispoziţie de reacţie.
Acum meditează la cuvintele profetu l u i Ezechiel: "Tu Însă, fiul o m u l ui, ascu ltă ce-ţi
spun! Nu fi Îndărătn ic ca această casă de Îndărătnici! Deschide-ţi g u ra ş i mănâ ncă ce-ţi voi
"
da! [ ... ) L-a m mâ ncat şi În g u ra mea a fost d u lce ca mierea (Ezechiel 2:8; 3:3).
Mai m ulta viaţa

În Ioan 6:63, Isus face următoa rea afi rmaţie: " D u h u l este acela ca re dă viaţă, ca rnea
"
nu foloseşte la n i m ic; cuvintele pe ca re vi le-a m spus Eu sunt d u h şi viaţă.
Cu cât i ntru m a i m u lt În contact cu Cuvântul, cu atât prim esc mai m u ltă viaţă. Literele
conţin ute de B i b l i e sunt simbol u ri ale cuvintelor spuse de D u m neze u . Cu cât bea u mai
m u lt din această fâ ntâ nă, cu atât creşte capacitatea m ea de a primi. Cuvintele Lui sunt
vii, sunt "d u h şi viaţă': Când L-a ispitit pe Isus În pustie, Sata n a l-a spus: " Dacă eşti Fi u l l u i
"
D u m nezeu, poru nceşte c a pietrele acestea s ă s e facă pâ i n i (Matei 4:3). Domn u l i - a ră spuns
folosind text u l d i n Vec h i u l Testa ment: .. Isus i-a zis: «Este scris: 'Om u l n u trăieşte n u m a i cu
"
pâ ine, ci cu orice cuvânt care iese d i n g u ra l u i D u m n ezeu'» (Matei 4:4) .
Cuvi ntele l u i D u m nezeu conţi n viaţă. Fă ră h ră n i rea ziln ică cu ele, nu a m putere să
trăiesc, căci datorită Lui s u nt şi eu pă rtaş la viaţă şi la p romisi u n i l e l u i H ri stos. Interpreta rea
acea sta este confirmată de Petru: " Prin care EI ne-a dat făgăd u i nţele L u i nespus de m a ri şi
de scum pe, ca prin ele să vă faceţi părta ş i firii d u m nezeieşti, d u pă ce aţi fugit d e stricăciu
"
nea ca re este În lume prin pofte (2 Petru 1 :4) .
Mai multa înţelegere

Adevă rul În sine nu conţi ne doar viaţă; conţine şi Înţelegere, şi cla rifica re. Psa l m istu l
"
spune: " Descoperi rea cuvi ntelor Ta le dă l u m i nă, dă pricepere celor fă ră răutate (Psa l m i i
1 1 9: 1 30).
Cu cât ne h rănim mai mult din Cuvânt şi cu cât primim mai mult adevăr, cu atât pri mim
"
mai m ultă clarifica re. Isus spune: "Voi sunteţi lumina lumii (Matei 5 : 1 4). Şi cu cât permitem mai
mult Cuvântului l u i Dum nezeu să pătrundă În inima noastră, cu atât mai m u lt vom străluci.
Supunere totala faţa de eonducerea lui Dumnezeu

Adevă rata med itaţie i m p l ică o tota lă supu nere a m i nţii faţă de D u h u l Sfâ nt. Med itaţia
Însea mnă primirea vieţii lui H ristos prin i ntermed i u l Cuvântu l u i . Adevă rul spi ritual primit
prin i ntermed i u l relată rii bibl ice n u ati nge, de la si ne, viaţa noa stră Într-u n mod profu nd.
Ca să putem avea pa rte de tra nsformarea dorită, este nevoie să primim adevă r u l În
adâncul i n i m i i . Doar D u h u l Sfânt este capa b i l să Înfăptu iască a ceastă l u c rare, oferind u-ne
astfel revelaţia deplină a adevă ru l u i . Trebuie să ne prezentăm Înaintea lui D u m n ezeu con
vinşi de fa ptu l că depindem În tota l itate de EI, ca să pri m i m hrana spirituală z i l n ică.
:JO 4§cmineti @SUS
Pavel cla rifica foa rte bine acest l u cru În 1 Cori nteni 2:9- 1 2: " Lucruri pe ca re och i u l n u
le-a văzut, u rechea n u l e - a a uzit şi la inima o m u l u i n u s-a u su it, aşa s u nt l ucrurile p e ca re
le-a pregătit D u m nezeu pentru cei ce-L i u besc.» Nouă Însă, Dum nezeu ni le-a descoperit
prin D u h u l Său. Căci D u h u l cercetează totul, chiar şi lucrurile adânci ale l u i Dumnezeu. În
adevă r, cine d i ntre oa meni cunoaşte lucrurile o m u l u i, În afa ră de d u h u l o m u l u i, ca re este
În el? Tot aşa, n i m e n i nu cunoaşte l ucrurile l u i D u m n ezeu, afa ră de Du h u l l u i Dumnezeu . Şi
noi n-am primit d u h u l l u mii, ci D u h u l care vine de la Dum nezeu, ca să putem cunoaşte
l ucrurile pe ca re ni l e-a dat Dum nezeu prin h a r u l Său:'
Prin i ntermed i u l D u h u l u i Sfâ nt, primim bi necuvânta rea cunoaşterii l u i Dum nezeu.
Pentru a Înţelege lucrurile spi rituale, n u a r trebui să ne Încredem În p uterea noastră de
Înţelegere şi nici În ca pacitatea noastră i ntelectuală.
Exemplul lui Solomon

Atitudi nea lui Solomon, de la Începutul domniei sa le, este u n exe m p l u d e u rmat În ce
priveşte atitu d i nea adecvată Îna i ntea lui Dum nezeu. La scurt timp d u pă u rca rea pe tron u l
"
Israel u l u i, Dum nezeu i S-a a rătat Î n v i s şi i-a spus: " Cere c e vrei să-ţi d a u ! I a r răspunsul l a
această m i n u nată i nvitaţie divină a fost: " Acu m , Doa m ne, D u m neze u l meu, Tu a i p u s pe
rob u l Tă u să Îm părăţească În locu l tată l u i meu, David, şi eu nu s u nt decât un tâ năr, nu sunt
Încercat . . . Dă d a r rob u l u i Tă u o inimă pricepută ca să judece pe poporul Tă u, să deose
bească binele d e ră u ! Căci cine a r putea să j u d ece pe poporul Tă u, pe poporu l acesta aşa
"
de mare la n u m ă r? ( 1 Împăraţi 3 :7,9).
Reacţia naturală a l u i Solomon a fost de supu nere faţă de revelaţia divină. Versetu l
3 spune astfel: " Solomon i u bea p e Dom n u l şi s e ţinea de obiceiurile tată l u i său, David:'
Aceea şi condiţie ne este cerută şi nouă astăzi, pentru a pri m i zilnic revelaţia divină despre
p l a n u l zilnic a l l u i D u m n ezeu pentru viaţa noastră.
Pe lângă s u p u nere, Solomon avea şi a lte ca l ităţi care merită scoase În evidenţă:
1. E ra ca u n cop i l - depindea În tota l itate de Tată l ceresc. " Eu n u s u nt decât u n tâ
nă r'; i-a spus Solomon l u i Dum nezeu. Dum nezeu Îi bi necuvâ ntează şi li Se des
coperă celor cu un spi rit smerit. De aceea e nevoie să avem smerenia şi depen
denţa u n u i copil. În cazu l lui Solomon, sentimentul de dependenţc'i, Încrederea
şi since ritatea au făcut ca D u m nezeu să fie persoana cea m a i i m portantă d i n
viaţa l u i . Într-o zi, I s u s a chemat la E I u n copil, l - a aşezat Î n m ijlocul ucen icilor şi
le-a spus: " Adevărat vă spun că, dacă n u vă veţi Întoa rce la D u m nezeu şi n u vă
veţi face ca n i şte copilaşi, cu n i c i u n chip nu veţi i ntra În Împă răţia ceru rilor. De
aceea, oricine se va smeri ca acest copilaş va fi cel mai m a re În Împărăţia ceru
"
rilor (Matei 1 8:3,4). Cine este smerit recu noaşte că a re nevoie de i ntervenţia
Du h u l u i Sfânt pentru a Înţelege descoperirile lui D u m n ezeu.
2. Era rege - avea o responsa b i l itate. În ciuda fa pt u l u i că se simţea ca u n copil,
Solomon a recu noscut poziţia În ca re a fost aşezat de D u m nezeu: "Tu a i pus pe
rob u l Tă u să Îm pă răţească :' La fel trebuie să facem şi noi. Când ne a propiem de
D u m n ezeu ca să ni Se descopere şi să ne a rate adevărurile Sa l e, trebuie să recu
noaştem că, prin haru l Său, ne face fi i a i Săi, Împre u nă-moşten itori cu H ristos şi
cu cei l a lţi copi i a i Săi. Noi i nteracţionăm cu EI, ne bucură m de com u n i u nea cu
EI; Lu i îi face plăcere să ne vorbească, să ne dea Învăţătu ră, să ne mângâ ie, să ne
sfătu iască şi să ne zidească, deoa rece acum su ntem u n a cu EI. Îi face p lăcere să
l i Se a rate cel o r ca re I se supun.
Isus a afi rmat: "Cine a re poru ncile Mele şi le păzeşte, acela Mă i u beşte şi cine Mă iu
"
beşte va fi i u bit de Tată l Meu. Eu ÎI voi iubi şi Mă voi a răta l u i (Ioan 1 4:2 1 ) .
Coneluzie
Med itaţia reprezi ntă activitatea de a gândi, a reflecta şi a a n a l iza textul d i n Scri ptură
şi d i n Spi ritu l Profetic cu o atitud i n e de deplină dependenţă de Du h u l Sfâ nt, cu scopul
de a descoperi semn ificaţia adevărurilor conţin ute În I nspiraţie. Atu nci, prin a ccepta re şi
supu nere faţă de acel mesaj, îl a s i m i l ă m În fi i nţa noastră.
Dacă atunci când med ită m avem o atitud i n e smerită, de Încredere ş i ascultare, a s i m i
larea acel u i adevă r ne va oferi viaţă şi cla rifica re.
A med ita Însea mnă a pri m i adevărul În adâncul fi i nţei noastre, a ne h ră n i cu Hristos,
"
Pâ i nea vieţi i, Cuvântul vieţi i. Termen u l "a med ita provine di ntr-un c u vânt latin d i n care
derivă cuvântul medicalus, ca re Însea mnă " med i c i nă, remedi u': După c u m şti m, un m edi
cament este benefic dacă este l uat aşa cum este prescris.
Apl icaţie
1. Ce Înţelegi prin med itaţie? Scrie aici răspu n s u l tă u.
2. Ce atitu d i n i fu ndamenta le s u nt necesa re pentru ca Duhul Sfâ nt să n e descopere
adevă rurile d i n Sfintele Scripturi?
3. Există vreun aspect a l vieţi i ta le ca re Încă n u se a fl ă s u b contro l u l D u h u l u i Sfâ nt?
Ai fost creat ca sa relationezi cu Dumnezeu

" Eu sunt Pâinea vie care s-a pogorât din cer. Dacă mănâncă cineva din pâinea
aceasta, va trăi În veac."
Isus
Meditaţia reprezintă un instrument importa nt de cu noaştere a lui Dumnezeu. Câ n d te

trezeşti dimi neaţa, care este cea mai mare dori nţă a sufletului tă u ? Fără h rana provenită din
comuniunea zi lnică, te si mţi slab şi gol, tot aşa cum corpul ca re n u primeşte alimente se simte
fără putere şi fără nicio dispoziţie de a reacţiona. Cuvintele lui Dum nezeu a u viaţă. Fără h rana
ziln ică, n u voi avea putere să trăiesc, deoarece, datorită ei devin părtaş la viaţa şi la promisiunile
lui Hristos. Adevărata med itaţie impl ică o supunere totală a minţii faţă de Duhul Sfânt.
Trebuie să ne prezentă m Înai ntea l u i Dum nezeu convinşi de fa ptu l că doar prin depen
denţa tota lă de EI putem pri m i h rana spirituală zil nică. Prin i ntermed i u l Du h u l u i Sfânt, pri
mim binecuvântarea cunoaşterii lui Dum nezeu. Pentru a Înţelege lucru rile spiritua le, nu tre
buie să ne Încredem În puterea noastră de Înţelegere sau În capacitatea noastră i ntelectuală.
M a i eşti c u m i ne? Da? Ai pa rc u rs materia l u l ziln ic? Fel icită ri! Conti nuă aşa. Vei p rimi
u n frumos certificat la fin a l!
;-J 2 4�minefi @SUS
Planul lu i Dumnezeu pentru viata mea astazi
Dimineaţă : _________________________
D u pă-a m i ază: ________________________
1. _____________
2. _______________________
3. _____________
4. _______________________
5. _____________
6. _______________________
7. _____________
8. _______________________
9. _____________
1 0. _____________________
Zi ua 7 Meditaţia şi creşterea spirilua]a
" Ci nelegiuirile voastre p u n u n zid d e despărţire Între voi ş i Dumnezeul vostru; păcatele
voastre vă ascund Faţa Lui şi-L Împiedică să vă asculte! " (Isaia 59:2)
"
" Ci Îşi găseşte plăcerea În Legea Domnului şi zi şi noapte cugetă la Legea L ui!
(Psa l m i i 1 :2)
"
" Domnul să-ţi fie desfătarea şi EI Îţi va da tot ce-ţi doreşte inima. (Psa l m i i 3 7 :4)
Matu ritatea spi ritua l ă este un proces ca re d u rează ceva t i m p, iar meditaţia bibl ică
este un i n strument i n d ispensa bil pentru i nterioriza rea adevăru l u i .
Astăzi vom cunoaşte con d iţiile de bază pentru c a meditaţia s ă d u că l a creştere s p i ri
tuală, conducâ n d u -te înai ntea l u i Dum nezeu pe tot parcursul zilei.
Pri ma eon d i ti e: Sa te d esparţi de paeat

B i b l i a spune în 1 Ioan 3 :4 că păcatul este fă rădelege, ad ică încălca rea leg i i . Dacă stu
diezi mai profu nd cuvântul "fă rădelege'; vei înţelege că o persoană aflată în păcat este
într-o poziţie contra ră l u i D u m n ezeu. Apropierea de păcat şi i u b i rea păcat u l u i vor interveni
în relaţia intimă şi profu ndă cu Tată l. Păcatul ne va împied ica să avem o înţelegere c l a ră
despre relaţia pe ca re D u m nezeu o vrea să o a i bă cu noi pe parc u rsul zilei.
Îndrumarea d ivină este clară: " N u i u b iţi l u m ea, n ici l ucru r i l e d i n l u me! Dacă iubeşte
cineva l u m ea, d ragostea Tată l u i nu este în EI . Căci tot ce este în l u m e - pofta fi rii pământeşti,
pofta och ilor şi l ă u d ă roşia vieţi i - nu este de la Tată l, ci d i n l u me. Şi l u mea şi pofta ei t rec,
"
dar cine face voia l u i D u m n ezeu ră mâne în veac (1 Ioan 2 : 1 5-1 7).
Cred inciosul ca re ÎI ca ută pe Dum nezeu ziln ic, la primele o re ale d i m i neţi i, prin i nter
med i u l med itaţiei la Cuvâ nt, va aj unge să u rască în mod fi resc l u mea şi atracţii le ei.
Ce înţelegem prin " lume" ?

Când se vorbeşte despre l u me, n u se face referire la g lobul pă mântesc, ci la fa p
tele oa menilor precu m imoral itatea, beţia, violenţa, a roga nţa, mândria sau va n itatea . Es
te i m porta nt să înţelegem că l u pta cred i nciosu l u i nu este împotriva l u crurilor d i n l u m ea
aceasta : casă, maşi nă, tehnologie, loc de m u ncă, studii, cerceta re, şti i nţă etc. " Căci noi
n-avem de l u ptat îm potriva că rnii şi sâ ngelui, ci îm potriva căpete n i i lor, îm potriva dom n i
ilor, îm potriva stă pâ n itori lor întunericu l u i acestui veac, îm potriva d u h u ri lor răutăţii c a re
"
sunt în locurile cereşti ( Efesen i 6 : 1 2).
D i n versetul acesta, înţelegem că l u pta fiecărui fi u al l u i D u m nezeu se dă împotriva
spi ritu l u i l u m i i acesteia, ca re con stă d i n fi rea pămâ ntească păcătoasă şi n e renăscută. S p i ri
tul acesta, ind iferent că se man ifestă în biserică sau în afa ra ei, trebuie respins d e cei ca re-L
i u besc pe Dumnezeu.
"
Prin urmare, term e n u l "l u me se poate referi la orice l ucru care i nterferează în relaţia
noastră constantă cu D u m nezeu.
A doua eond it i e: Sa , ii eu b ueuri(' În pr('z('nta l u i l ) u Ill U ('ZP U
Ven i rea În prezenţa l u i D u m nezeu este o condiţie fu nda mentală pentru ca meditaţia
să prod ucă o creştere spirituală pe tot pa rcursul zilei. Întâ l n i rea cu EI trebuie să fie cea mai
aşteptată şi mai fa scina ntă activitate a zilei. Fieca re Închi nător trebu i e să fie cuprins de
senti mentul profu n d de m u lţ u m i re faţă de EI pentru tot ce este şi face. Aceasta ne va da o
mare m u lţ u m i re şi bucurie Înai ntea Sa.
Aposto l u l Petru îl cita pe David când vorbea despre această experienţă: " M i-ai făcut
"
cu noscute că i l e vieţii şi mă vei u m p le de bucurie cu sta rea Ta de faţă ( Fa ptele 2:28).
Psa l m istul afirmă că med itaţia este u n moment de bucurie şi desfăta re. În toate scri
eri le sa le găsim d ovezi clare şi incontesta bile despre bucuria şi desfăta rea extraord i n a ră
pe ca re i le aduce Cuvântul l u i Dum nezeu. În Psa l m u l 1 1 9 găsim m a i m u lte m a n ifestă ri de
bucu rie. Citeşte psa l m u l acesta, punând u-te În locul lui David, ş i cu sig u ra nţă vei avea m a i
m u lte m otive să tră ieşti aceleaşi senti mente ca el. Citeşte cu rugăc i u n e şi med itaţie.
Observă următoarele pasaje din Psalmul 1 1 9 pe care le-am selectat pentru tine:
" Mă desfăt În poruncile Tale, căci le iubesc" (v. 47).

Jnvăţăturile Tale Sunt desfătarea mea şi sfătuitorii mei " (v. 24).
" Mai mult preţuieşte pentru mine legea gurii Tale decât o mie de lucruri din aur şi din
argint " (v. 72).
"
" Ce dulci sunt cuvintele Tale pentru cerul gurii mele! Mai dulci decât mierea În gura mea!
(v. 1 03 ) .
" Cuvântul Tău este c u totul Încercat ş i robul Tău ÎI iubeşte (v. 1 40).
"
"
" Mă bucur de Cuvântul Tău ca cel ce găseşte o mare pradă (v. 1 62).
Observi cât de d iferite sunt acum stud i u l şi med itaţia din Cuvântul lui Dum nezeu
dacă pui În practică aceste condiţii? De ce nu ţi se mai pare o activitate monotonă şi obo
sitoa re? Din mai m u lte m otive principale:
1. Desfătarea În Domnul: Biblia este Cuvântu l l u i D u m nezeu. De vreme ce n u pu

tem sepa ra o persoa nă de vocea sa u de vorbi rea sa, dacă ne desfătăm În Cuvâ nt,
ne desfătă m şi În Dom n u l, Autorul acestui Cuvâ nt. Aceasta era experienţa l u i
David ş i , cu sig u ra nţă, v a fi şi a noastră. EI a dezvoltat acest senti ment p r i n i nter
med i u l relaţiei zi l n ice cu D u m nezeu. În fel u l acesta, demonstra că el ÎI i u bea. Se
bucura şi Îşi găsea plăcerea În Dom n u l. D u m n ezeu era viaţa sa.
2. Desfătarea În voia lui Dumnezeu: Cine se d esfată În Dum nezeu şi În Cuvâ ntul
Său va căuta să afle voia Sa, ca să se bucure Îm p l i n i nd-o. Biblia menţionează
clar ce trebuie să facem ca să-L bucurăm pe Dum nezeu. " Şi, orice vom cere vom
"
căpăta de la EI, fi i ndcă păzim poru ncile Lui ş i facem ce este plăcut Înai ntea Lui
( 1 Ioa n 3 :22).
Aceasta era atitudi nea lui David. E I a spus u rmătoarele: "Vrea u să fac voia Ta, D u m n e
"
zeu l e, şi Legea Ta este În fu n d u l i n i m i i mele ( Psa l m i i 40:8).
Atitudi nea mea, ca fiu de Dumnezeu, este să caut să cunosc voia Tată l u i meu la În
ceputul fiecă rei zile. E mai bine să afl u ce vrea EI de la m i ne la Începutu l fiecă rei zile decât
ca, la fi n a l u l zilei, să-I cer ierta re pentru g reşe l i l e făcute. Trebuie să fim conştienţi de fa ptul
că această căuta re n u trebuie să vină din obligaţie, ci din satisfacţia pe ca re o avem atu nci
când cunoaştem p l a n u rile Tată l u i pentru acea zi. Ieremia 29:1 1 spune: ,,«Căci Eu ştiu gân
d u rile pe ca re le a m cu privire la voi», zice Dom n u l, «gâ n d u ri de pace ş i n u de n e noroci re,
"
ca să vă d a u un vi itor şi o nădejde.»
Când descopă r personal voia Tată l u i În Cuvâ ntul Să u şi o primesc În i n i ma m ea, D u h u l
Sfâ nt Îm i oferă bucurie şi putere c a s ă ascult. Am convi ngerea c ă voia l u i Du m n ezeu este
cel mai i m porta nt şi mai b u n l ucru În viaţa mea. Mă preda u În tota l itate Lui şi voi nţei Sa le.
Această p redare este o condiţie de bază pentru cu noaşterea voi nţei Sale. Chemarea l u i
Pavel este u rmătoa rea : ,,vă Înde m n dar, fraţi lor, pentru Înd u ra rea l u i D u m nezeu, să aduceţi
trupurile voastre ca o jertfă vie, sfâ ntă, plăcută l u i D u m n ezeu; aceasta va fi din pa rtea voas
tră o s l ujbă d u hovnicească . Să n u vă potriviţi c h i p u l u i vea c u l u i acestuia, ci să vă prefa ceţi
prin Înnoirea m i nţii voastre ca să p uteţi deosebi bine voia l u i D u m n ezeu cea b u n ă , plăcută
"
şi desăvârşită (Roma n i 1 2: 1 ,2).
3. Desfătarea În Cuvâ ntul Său: În această Întâ l n i re d e com u n i une, D u m n ezeu

Îmi vorbeşte prin i ntermed i u l Cuvâ n t u l u i şi eu vorbesc cu E I prin i ntermed i u l
rugăci u n i i . Astfel, p l i n de bucu rie, mă v o i desfăta În E I şi În v o i a Sa. C l i pele pe
trecute cu EI vor fi foa rte plăcute. Întâ l n i rea cu Dom n u l la Începutul fi ecă rei zi le,
ascultarea vocii Sale şi contemplarea chi pu l u i Său Îm i vor spori desfătarea tot
mai m u lt. În fel u l acesta, med itaţia devine o p ractică i n d ispensabilă În procesul
matu riză rii noastre spi rituale, pentru că prin ea relaţionăm cu D u m n ezeu, avem
com u n i u ne cu E I şi E I cu noi.
Ai fost creat ca să. relaţionezi cu Dumnezeu

Med itaţia bibl ică este un i n strument ind ispensa bil pentru i nteriorizarea a d evăru l u i .
Nu u ita: Dum nezeu vrea s ă ocupe primul loc Î n viaţa ta.
Opreşte-te şi cugetă : Există vre u n aspect din viaţa mea În care spiritul l u m i i are Întâ
ietate? L-a m căutat pe D u m nezeu mai Întâ i de toate În fiecare d i m i neaţă ? Sau poate am
făcut a lte l ucruri Înai nte de a-L căuta?
avea o influenţă mân tuitoare şi transformatoare asupra celor din jurul lor. Vor
toate virtuţile de origine cerească " (Mărturii, voI. 5, p. 1 05) .
Conti n u ă să te rog i pentru cei şa pte prieteni pe ca re ţi i-a i n d icat D u h u l Sfâ nt. În t i m p
c e tu m ij loceşti, E I va l uc ra .
4'!crrminefi @SUS
Plan ul lui Dumnezeu pentru viata mea astaz i
Ce aştea ptă D u m nezeu de la m i ne: __________________
Planul l u i Dumnezeu pentru viaţa mea astăzi ...
D i m i n eaţă: _________________________
D u pă-am iază: ________________________
1. _____________
2. _______________________
3. _____________
4. ______________________
5. _____________
6. _______________________
7. _____________
8. _______________________
9. ____________
_
1 0. _____________________
Z i ua 8 Practicarea meditaţiei ( 1 )
Ieri a m Învăţat că med itaţia este ind ispensa bilă În proces u l nostru de matu riza re spi
rituală, pentru că este m ijlocul prin ca re i nterioriză m adevă rul. Astăzi şi mâine vom disc uta
despre aspectele practice ale med itaţiei bibl ice.
Citeşte cu foarte multă atenţie următoarele texte: " Când s-au apropiat de satul la
care mergeau, EI S-a făcut că vrea să meargă mai departe. Dar ei au stăruit de EI
şi au zis: «Rămâi cu noi, căci este spre seară şi ziua aproape a trecut. » Şi a intrat să
rămână cu ei. Pe când şedea la masă cu ei, a luat pâinea şi, după ce a rostit bine
cuvântarea, a frânt-o şi le-a dat-o. Atunci li s-au deschis ochii şi L-au cunoscut, dar
EI S-a făcut nevăzut dinaintea lor. [...] Apoi, le-a zis: «Iată ce vă spuneam când Încă
eram cu voi, că trebuie să se Împlinească tot ce este scris despre Mine În Legea lui
Moise, În Proroci şi În Psalmi.» A tunci le-a deschis min tea ca să Înţeleagă Scripturi
le " (Luca 24:28-3 1 , 44-45 ) .
Citeşte d i n nou pasaj u l biblic de m a i s u s . Gândeşte-te l a deta l i i l e p e c a re nu le-ai
"
putut Înţelege la prima citire. Reuşeşti să găseşti ceva ca re " să-ţi ati ngă vre u n aspect al
vieţii ta le?
Acu m , vorbeşte cu Dum n ezeu În rugăci u ne despre ce a i rema rcat În text şi despre
lecţi ile practice pe care a i reuşit să le extra g i pentru viaţa ta astăzi.
Pentru a-ţi ven i În aj utor, vom a n a l iza câteva lecţii ce pot fi extrase din a cest pasaj
b i b l ic şi pe ca re trebuie să le Învăţăm câ nd medităm la Cuvântul l u i D u m neze u .
1. Meditaţia în prezenţa Domnului

"
Să n e g â n d i m la preciza rea aceasta: " Pe c â n d şedea la masă cu e i . . . N u u ita: Când
desch id Biblia, mă aşez În prezenţa Dom n u l u i, deoa rece Cuvâ ntul n u poate fi separat de
Cel ca re ÎI rosteşte. Câ nd te Îndrepţi spre locu l tă u de com u n i u ne, la primele ore ale d i m i ne
ţii, şi Dom n u l merge Împreună cu tine şi Se aşază lângă tine sa u În faţa ta ca să d i scute cu
tine şi să te ascu lte. Aceasta este prima ceri nţă pentru o practica re prod u ctivă a m editaţiei.
Acesta este un moment solemn, În care fi i nţa creată şi D u m neze u l Creator şi Sa lvator
se află În com u n i u ne. Atu nci, D u h u l Sfâ nt d i rijează şi orientează m i ntea cred i nciosu l u i ca
să poată cunoa şte voia l u i Dum nezeu pentru ziua aceea, prin rugăci u n e ş i stu d i u .
O r i d e câte o r i v o m fi dispuşi s ă petrecem t i m p c u E I , şi E I v a fi d ispus să petreacă
timp cu noi. De aceea, med itaţia trebuie Începută cu o atitud i n e de aşteptare În Dom n u l,
când ne deschidem i n i m a şi m i ntea faţă de D u h u l Sfânt ca re ne va Înd ruma spre EI şi spre
Cuvânt.
Acesta este momentul meu de Întâ l n i re cu Dumnezeu şi n i m ic n u ar trebu i să tu l b u re
acest moment sacru. Sufletul meu a re nevoie zi l n ic de EI ca să pri mească viaţă . Am nevoie
să sta u la u m bra Tatăl u i . Solomon a scris u rmătoarele: " Cu aşa drag stau la umbra lui şi rodul
lui este dulce pentru cerul gurii mele " (Câ nta rea câ ntă rilor 2:3) .
Lângă Tată l p utem d iscuta, p utem citi unele texte, p utem câ nta u n imn de laudă sau
pur şi s i m p l u putem sta În prezenţa Lu i În l i n işte.
4�mineti cflsus
Doar a ici, în t i m p u l com u n i u n i i cu D u m n ezeu, pot fi sfă râmate forţele ră u l u i d i n viaţa
mea. Nu există un alt l oc. " N u există decât o s i n g u ră putere capa b i l ă să sfărâme stă pâ n i rea
ră u l u i în i n i m a oa men i lor, iar aceasta este p uterea l u i D u m n ezeu În Isus H ristos. N u ma i
prin sângele Cel u i răstignit s e poate face cu răţi rea de păcat. N u m a i harul Său ne poate face
"
În sta re să Înfruntă m şi să d o m i n ă m Încl inaţiile firii noastre căzute (Evanghelizare, p. 437).
Este i m portant să reţinem că, pentru a med ita la Cuvâ ntul lui D u m n ezeu, n u există
o formulă va labilă pentru toţi. Ceea ce contează este dispoziţia de a cunoaşte voia Tată
l u i . D u h u l Sfâ nt ne va pune fiecă ruia la dispoziţie modal itatea ideală de a-L cu noaşte pe
D u m n ezeu. Astăzi oferim doa r câteva sugestii. Dacă acestea îţi facil itează com u n i u nea,
foloseşte-le; dacă nu, cere-I D u h u l u i Sfânt să Îţi a rate o m etodă potrivită pentru tine.
2. Auzirea vocii Domnului

Deja a m Învăţat fa ptul că a med ita Însea m n ă a ascu lta vocea l u i D u m n ezeu prin inter
med i u l Cuvâ n tu l u i şi a vorbi cu EI prin i ntermed i u l rugăci u n i i . Pentru a a uzi clar vocea Lui,
este i n d ispensa b i l să se ţină cont de u rmătoa rele:
Este d o m n i a lui H ristos o rea l itate În viaţa mea? O Întreba re-cheie a r fi aceasta : Exi stă
În viaţa mea vre u n domeniu ca re nu se află s u b contro l u l D u h u l u i Sfâ nt? O i n i m ă Împă rţită
mă va Împied ica să am o Înţelegere profu ndă a Cuvâ n tu l u i l u i Dumnezeu.
Păcatu l nemărtu risit mă Împied ică să recunosc În tota l itate vocea Dom n u l u i .
N u mă voi simţi co nforta b i l În prezenţa l u i I s u s dacă n utresc păcate În viaţa mea.
Neascu lta rea făţişă şi conştientă de învăţătu r i l e Bibliei va i nfl uenţa În mod d i rect ca litatea
relaţiei mele cu Dum nezeu.
În Psa l m i i 66: 1 8, David spune u rmătoarele: " Dacă aş fi cugetat lucruri nelegiuite În
inima mea, nu m-ar fi ascultat Domnul. " Dar, pentru că i n i m a l u i era d rea ptă îna i ntea Lui,
În u rmătoru l verset afirmă: " Dar Dumnezeu m-a ascultat, a luat aminte la glasul rugăciunii
mele. "
8. PrimiI·ea hranei lui Hristos

În Bibl ie, Isus S-a prezentat ca fi ind Pâ i n ea şi Cel ca re oferă Pâinea. Cu ocazia În m u lţirii
pâ i n i lor, EI a dat pâi nea ca să fie împărţită, i a r În pasaj u l despre ucenicii pe drumul spre
"
Ema us, se spune că EI S-a aşezat la masă cu ei şi " a luat pâinea . Ori de câte ori mergem la
Biblie ca să-L cunoaştem pe D u m nezeu, descoperim că ÎI avem alături d e noi pe Acela ca re
oferă pâinea. Prin i ntermed i u l D u h u l u i Sfâ nt, EI ne va face cunoscută toată voia Tată l u i .
C â n d decidem să pri m i m această pâ i ne, de p referat la primele o r e a l e d i m i neţii, v o m f i Î n
tota l itate săturaţi. Experienţa ucenicilor d i n E m a u s confirmă fa ptul c ă , atunci c â n d stă m
la masa Dom n u l ui, vom fi h ră n iţi d i n abundenţă cu Cuvântul Său. Lui Îi face plăcere să ne
dea hrană. În text u l pe ca re l-a m citit, observă m că, pe când şedea la masă cu ei, EI a luat
pâi nea, a binecuvâ ntat-o, a frâ nt-o şi le-a dat-o.
Acelaşi l ucru se va întâ m p l a şi cu noi pe parcursul acestei perioade şi În fieca re zi a
vieţii noastre. Vom ven i în prezenţa Dom n u l u i , căutâ nd cu sm erenie să cunoaştem voia Sa,
iar Dumnezeu Se va descoperi fi ecă rui fi u al Său.
Oa re n u aşa s-a întâ mplat cu ucenicii d i n Emaus? B i b l ia spune: " A tunci li s-au deschis
ochii şi L-au cunoscut." Cunoaştem textul ca re spune că privind su ntem schim baţi şi credem
-4%minefi @SUS
că, atunci când ven i m În prezenţa l u i D u m nezeu la primele o re ale d i m i neţi i, primim nu
doa r descoperi rea adevă r u l ui, ci şi descoperi rea l u i H ristos Însuşi.
Deşi Isus S-a făcut nevăzut d i n a i ntea ucen icilor, u n l ucru se arată foarte clar În text:
fericirea, bucuria şi splendoarea prezenţei Lui au ră mas cu ei. Şi, cu i n i m a În flăcări, au fugit
să le dea de ştire ucenicilor care era u În Ierusa l i m .
Dacă med ită m În prezenţa Dom n u l u i la Începutu l fiecărei zile, rezultatele s e văd clar
În viaţa noastră: tră i m cu bucurie În prezenţa Sa, s u ntem ma rtori şi mesageri a i lui Hristos
şi Îm p l i n i m pla n u l pe ca re ÎI are pentru viaţa noa stră În ziua aceea.
Înai nte să Încheiem, să ne g â n d i m la a lte trei perle ale Ceru l u i destinate nouă:
a) Exod u l 3 3 : 1 5 - " Dacă n u merg i Tu Însuţi cu noi, n u n e lăsa să p l ecă m de aici:'
b) " Nimeni nu este În aparenţă mai neajutorat, dar În fap t invincibil, ca sufletul care
Îşi simte nimicnicia şi se bizuie total pe meritele Mântuitorului. Prin rugăciune, prin
studierea Cuvântului Său, prin credinţa În prezenţa Sa constantă, cea mai slabă ft
care nu-i va da drumul niciodată " (Divina vindecare, pp. 1 36, 1 3 7 ) .
c) ,,să-şi i a timp să facă din scumpul Mântuitor un Tovarăş d e z i c u zi şi u n Prieten

apropiat. Să-şi ia timp să studieze Cuvântul Său " (Căminul adven tist, p. 95).
Cum te si mţi din p u n ct de vedere spi ritua l ? S i mţi c u m creşti ? Dacă d ecizi să-L ca uţi În
conti n u a re pe D u m nezeu ziln ic, vei fi m u lt mai fericit În H ristos.
Ai fost creat ca sa ["elaţionezi cu Dumnezeu

Azi şi m âi n e n e vom ocupa d e aspectele practice a l e med itaţiei b i b l ice.
Când te Îndrepţi spre locu l tă u de com u n i u n e, la primele o re ale zilei, Dom n u l Însuşi
m erge Împreu nă cu tine şi Se a şază lângă tine sau În faţa ta ca să discute cu tine şi s ă te
ascu lte. D u h u l Sfâ n t conduce şi Îndrumă m i ntea credi nciosu l u i ca, prin i ntermed i u l rugă
c i u n i i şi a l stud i u l u i , să poată să cunoască voia lui Dum nezeu pentru acea zi. Ce contează
cu adevă rat este dispoziţia de a cunoaşte voia Tată l u i . D u h u l Sfâ nt îi va oferi fiecăruia mo
d a l itatea ideală d e a-L cunoaşte pe D u m nezeu. N eascu lta rea făţişă şi conştientă de Învă
ţăturile Bibliei va i nfl uenţa În mod d i rect ca l itatea relaţiei mele cu D u m neze u . Câ nd vin
În prezenţa Dom n u l u i , căutând cu smerenie să cu nosc voia Sa, voi pri m i Înţelegere. Prin
i ntermed i u l com u n i u n i i, Dum nezeu se descoperă fiecă rui fi u al Său.
40 4fjkmine/i @SUS
Planu l lui Dumnezeu pentru viata mea astaz i
Mesaj u l p ri m it de la D u m nezeu pentru ziua de azi este:
Ce a şteaptă D u m n ezeu d e la m i ne: _________________
D i m i neaţă: _________________________
D u pă-a m iază : ________________________
Persoane pentru care mă rog : Notiţe
1. _____________
2. ______________________
3. _____________
4. ______________________
5. _____________
6. _______________________
7. _____________
8. _______________________
9. _____________
1 0. _____________________
Practicarea meditaţiei (2)
Să începem cu următorul sfat:
" În studiul zilnic, metoda verset cu verset este adesea de cel mai mare ajutor. Elevul să ia
un verset şi să-şi concentreze mintea În Încercarea de a afla gândul pe care l-a pus Dumnezeu
acolo pen tru el şi apoi să mediteze asupra lui până când şi-I Însuşeşte. Un pasaj studiat În felul
acesta, până când semnificaţia lui devine limpede, are o valoare mai mare decât perinda rea
prin mai multe capitole fără a avea În vedere vreun scop bine definit şi fără a dobândi cunoş
tinţe clare. [. . .J Din cauza valurilor enorme de material care iese neÎncetat de sub tipar, tinerii
şi cei În vârstă Îşi formează obiceiul de a citi În grabă şi În mod superficial, iar mintea Îşi pierde
puterea de a gândi viguros şi coerent " (Educaţie, pp. 1 89- 1 90).
Să exersă m alegând u n capitol şi citi ndu-I în întreg ime ca să-i putem des l u ş i conţi n u
tul. D u p ă aceea, v o m a l e g e d o u ă sau trei versete şi v o m med ita asu pra l o r.
Să a legem 2 Cronici 20. Citeşte tot capito l u l ca să înţelegi d espre ce este vorba în el.
Dacă vrei să faci o exa m i n a re mai profu ndă, începe să citeşti d e la ca p itolul 1 7. Observă
fa ptu l că Iosafat s-a pregătit pentru război pe t i m p de pace, o rg a n izâ n d o armată, resta
urând preoţimea, punând judecători ca re să judece d u pă voia l u i D u m n ezeu . Într-un cu
vâ nt, şi-a construit o bază în timp de prosperitate; iar când criza a bătut la uşă, a gestio n at
l ucrurile d u pă viziu nea Dom n u l u i .
Nu u ita:
Crizele vin şi pleacă pentru a a răta cine ce este. Acu m să a l egem trei versete ca să
medităm asu pra lor. Versetele 6, 9 şi 1 2. " Şi a zis: «Doamne, Dumnezeul părinţilor noştri, nu
eşti Tu Dumnezeu În ceruri şi nu stăpâneşti Tu peste toate Împărăţiile neamurilor? Oare n-ai Tu
În mână tăria şi puterea, aşa că nimeni nu Ţi se poate Împotrivi?" (2 Cronici 20:6).
Ca re este provoca rea ? Trebuie să învăţă m să l u a m un verse!, să ne concentrăm asu p ra
l u i , ad ică să medităm cu scopul de a descoperi g â n d u l pus de D u m nezeu acol o, şi d u pă
aceea să medită m la el până ce devi ne mesaj u l divin pentru noi.
Pentru încep ut, o m etodă b u nă este să-i a d resăm textu l u i câteva întrebă ri. Să între
băm deci 2 Cronici 20:6: " C i ne este Dom n u l ceru rilor şi al pă m â ntu l u i ? Cine este m a rele
Stăpân itor u n iversa l ? În mâna Cui stă toată puterea şi forţa ? Dacă EI acţionează, cine I s-ar
putea îm potrivi ?" Concentrează-ţi toate senti mentele şi energ i a ca să d escoperi voia lui
D u m nezeu. Şterge toate i m pres i i l e ca re vin de la tine, de la alte persoa n e sa u din orica re
a ltă pa rte şi supu ne-le tota l îndrumării D u h u l u i Sfâ nt, ca să înţelegi d i n 2 Cronici 20:6 pia
nul Său pentru viaţa ta astăzi.
N u uita:
,,0 adevărată cunoaştere a Bibliei nu poate fi dobândită decât cu ajutorul aceluiaşi Duh
prin care a fost dat Cuvântul " (Educaţie, p. 1 89).
D u m nezeu îmi vorbeşte prin i ntermed i u l Bibl iei, iar eu îi vorbesc Lui prin rugăci u n e,
reacţionând la cuvi ntele Sa le. Să conti n u ă m meditaţia, că utând să a uzim g lasul Domn u l u i
î n Cuvântul Său.
4�mineti @SUS
Acu m procedează la fel cu versetele 9 şi 1 2. Versetul 9: " Dacă va veni peste noi vreo
nenorocire, sabia, judecata, ciuma sau foametea, ne vom Înfăţişa Înaintea casei acesteia şi
Înaintea Ta, căci Numele Tău este În casa aceasta; vom striga către Tine din mijlocul strâmto
rării noastre şi Tu ne vei asculta şi ne vei mântui! "
Să i nteracţionăm cu versetul. Ce fel de întrebă ri trebu i e să punem ca să aflăm ce vrea
Dom n u l să ne spună? Pe cine trebuie să strig când s u nt în strâ mtora re? Mă va a uzi D u m ne
zeu ? Ce asigura re a m că mă va e l i bera ? Ad resează şi a lte întrebări, repetâ nd procesu l de la
versetu l 6. Dă-I voie lui D u m n ezeu să-ţi răspundă. Încea rcă să asculţi vocea Sa.
Verset u l 1 2: ,,0, D u m neze u l nostru, nu-i vei judeca Tu pe ei? Căci noi s u ntem fă ră pu
tere înai ntea acestei mari m u lţ i m i care înaintează îm potriva noastră şi n u şti m ce să facem,
"
dar och i i noştri s u nt înd reptaţi spre Ti ne!
Acu m form u l ează s i n g u r întrebă rile şi începe să i nteracţionezi cu versetu l. Ascu ltă
răspunsul pe ca re ţi-I dă D u m n ezeu.
Ai observat că stu d i u l B i b l iei a fost m u lt m a i personal, m a i atractiv ş i m a i puternic?
Ai văzut că este uşor să a uzi clar vocea lui D u m nezeu descoperi nd u-ţi voia Sa? Pune în
practică aceste principii ziln ic.
" Aceia care se Îmbracă cu toată armura lui Dumnezeu şi care consacră zi/nic un
timp pentru meditaţie, rugăciune şi studierea Scripturi/or vor fi legaţi de cer şi vor
toate virtuţile de origine cerească " (Mărturii, voI. 5, p. 1 05 ) .
A i fost creat sa relaţionezi cu Dumnezeu

Astăzi a m a p l icat efectiv ce a m învăţat despre med itaţie în u ltimele zile. Lecţiile aces
tea vor fi o bi necuvânta re pentru viaţa ta.
Crizele vin şi pleacă pentru a se vedea cine ce este. ,,0 adevărată cunoaştere a Bibliei
nu poate fi dobândită decât cu ajutorul aceluiaşi Duh prin care a fost dat Cuvântul" (Educa
ţie, p. 1 89). Perm ite-I l u i D u m nezeu să-ţi ofere răsp u n s u ri le. Caută să ascu lţi vocea Sa. Se
a p ropie reu n i u nea!
La finalul a cestei călătorii, va avea loc reu n i u nea cu toţi partici panţii şi îţi vei primi
certificat u l !
Planul lui Dumn ezeu pentru viata mea astazi
Ce a ştea ptă D u m n ezeu de la m i ne: _________________
D i m i neaţă: _________________________
Du pă-a m i ază : ________________________
Diseară: Să merg la cu lca re devreme, _________________
1. _____________
2.
3. _____________
4. _____________________
5. _____________
6. _______________________
7. _____________
8. _______________________
9. _____________
1 0. _____________________
Ziun.jo �Eşti un om de succes!
În genera l, persoanele ca re a u succes În dome n i i l e lor de activitate s u nt a bordate c u
o Întrebare: Care este secretul succesu l u i tă u ?
Dacă a i b a n i şi bunuri Însea mnă c ă eşti u n om de succes sau este vorba doa r de u n
succes de moment? Fără o com u n i u n e zi l n ică cu D u m nezeu, o rice succes v a fi o s i m p l ă
i l uzie.
Astăzi vom descoperi cauza principală a adevă ratu l u i succes În viaţă . Vom vedea că
u n i i au Învi ns d i n punct de vedere spi ritual şi că L-a u slăvit pe D u m nezeu prin viaţa lor.
Vom Învăţa d i n m ă rturia pe ca re ne-au lăsat-o.
Med itaţia la Cuvântul l u i Dum nezeu este un i n strument ind ispensa b i l pentru creşte
rea spirituală zi l n ică a creşti n u l u i . Prin stud ierea vieţi i câtorva tita n i spi ritu a l i, ne dorim ca
D u h u l Sfânt să te Încu rajeze să fii un Învi ngător spiritual ca re să ca ute victoria prin Dum ne
zeu În fieca re zi a existenţei sale.
Dav i d
Acesta este pri m u l personaj d i n ga leria Învingătorilor spi ritu a l i . Cu privire la e l , Biblia
spune: " Am găsit pe David, fiul lui Iese, om după inima Mea, care va Împlini toate voile Mele"
(Faptele 1 3 :22).
Ca re este secretul pentru a atinge u n n ivel atât de Înalt de spi ritu a l itate? Însuşi David
l-a dezvă l u it: " Cât de mult iubesc Legea Ta! Toată ziua mă gândesc la ea " (Psa l m i i 1 1 9:97).
Începerea şi Încheierea zilei cu med itaţia În prezenţa Dom n u l u i - acesta a fost marele
secret a l l u i David şi trebuie să fie şi a l tă u.
În majoritatea psa l m i lo r săi, David şi-a expri mat clar pasiu nea pentru m ed itaţia la
"
Cuvântul lui Dum nezeu. Când face referire la " Lege , el vorbeşte despre grupul de cinci
că rţi a l e Bibliei ca re poa rtă d e n u m i rea de Pentateu h ş i ca re a u fost scri�e de Moise.
I m a g i n ează-ţi cum a r fi dacă David a r fi contem pora n cu noi şi dacă a r avea la dispoziţie
atâtea Biblii, Într-o diversitate d e formate şi trad uceri! Cum ar fi dacă a r avea la dispoziţie
atâtea cărţi despre Cuvântul lui D u m n ezeu! Cu sigura nţă că ar spune că su ntem privi l eg iaţi
să beneficiem d e atâta h ra n ă spirituală .
Creşti n u l trebuie să stud i eze şi să ca ute să crească d i n punct de vedere i ntelectual,
dar În primul râ nd trebuie să ca ute creşterea spi ritual ă. Câ n d med ităm la Cuvâ nt, m i ntea
noastră i ntră În contact cu m i ntea D u m nezeu l u i i nfi n it. Biblia devi ne astfel cea mai m a re
putere ca re ne i nfl u enţează dezvolta rea natu rii spi rituale.
Avâ nd o viaţă de com u n i u n e şi de căuta re, David şi-a deschis i n i m a Înaintea l u i Dum
nezeu şi a aj u n s la u n n ivel foa rte Înalt de spi ritual itate. Biblia ÎI descrie ca fi i nd un bă rbat
de succes În tot ce a Întreprins. E I era " omul care a fost Înălţat sus de tot� " unsul Dumnezeului
lui Iacov'; " cântăreţul plăcut al lui Israel': "A căpătat milă Înaintea lui Dumnezeu şi a cerut să
ridice o locuinţă pentru Dumnezeul lui Iacov." A fost un " om după inima Mea, care va Împlini
toate voile Mele': " David, robul Tău " (2 Samuel 23 : 1 ; Fa ptele 7:46; 1 3 :22; 4:25). EI a Învi ns ca
păstor, soldat, rege şi com pozitor de i m n u ri. A tră it p ractic ce a scris În Psa l m u l 1 despre
o m u l ca re ia În serios com u n i u nea cu Dom n u l, med itâ nd la Cuvâ ntu l Lui: " Tot ce Începe
duce la bun sfârşit " (v. 3).
De fa pt, tocmai aceasta Îş i propune sem i n a r u l n ostru de Îmbogăţire spi ritua l ă ! Da,
vrem să-ţi formezi obicei u l de a-L căuta pe D u m nezeu zi l n ic, mai Întâ i d e orice. Mai avem
31 de zile până la fi n a l u l acestei călători i . Vrei să Începem d u pă aceea o a ltă că lătorie de 41
de zile În ca re să citim pri m i i 4 1 de psa l m i şi să medităm la câte unul În fieca re zi?
N u u ita
D u m nezeu a re pentru viaţa ta un plan ziln ic, scris În Cartea sfâ ntă. Merg i În prezenţa
Sa imediat ce te trezeşti . Cea m a i mare dori nţă a suflet u l u i tă u când te trezeşti trebuie să
fie să cunoşti acest plan. Ca şi David, vei vedea că D u h u l Sfânt l ucrează În mod miracu los
În viaţa ta În fi eca re zi.
" În Cuvântul lui Dumnezeu se află energia creatoare care a chemat lumile la viaţă. Acest
Cuvânt oferă putere, naşte viaţă. Fiecare poruncă este o promisiune; acceptată de voinţă, pri
mită În suflet, ea aduce cu sine viaţa Celui Infinit. Transformă firea omului şi re-creează sufletul
după chipul lui Dumnezeu " (Educaţie, p. 1 26).
Iosua
Iosua a fost un alt l ider ca re a Învăţat să caute putere şi cu raj prin i ntermed i u l medita
ţiei z i l n ice la Cuvâ nt. A primit m i s i u nea d e a cond uce poporul I s rael Într-un moment d ificil
şi a fost succesorul u n u ia d i ntre cei mai mari l ideri a i l u m i i .
Î n faţa s a stătea u u riaşi şi cetăţi cu zid uri solide pentru a fi cucerite; momentul
bătă l iei se a propia. Totu l treb uia plan ificat cu atenţie, strateg ie, Înţelepciune, cu noaştere
şi d iscernămâ nt. Omeneşte vorbind, m i s i u n e pă rea i m posibilă.
Iosua ştia că fă ră D u m nezeu n u putea merge niciu nde. EI L-a căutat pentru că ştia că
doar EI p utea conduce la victorie. Biblia spune că Dom n u l a ven i t la el şi i-a spus: " În tăreş
te-te numai şi Îmbărbătează-te, lucrând cu credincioşie după toată legea pe care ţi-a dat-o
robul Meu Moise; nu te abate de la ea nici la dreapta, nici la stânga, ca să izbuteşti În tot ce
vei face. Cartea aceasta a Legii să nu se depărteze de gura ta; cugetă asupra ei zi şi noapte,
căutând să faci tot ce este scris În ea, căci atunci vei izbândi În toate lucrările tale şi atunci vei
lucra cu Înţelepciune " (Iosua 1 :7,8). Med itează zi şi noa pte la Cuvânt: a ceasta a fost voi nţa
divină pentru Iosua.
Iosua a ascultat de D u m n ezeu şi a avut succes În conducerea poporu l u i Israel spre
ţara pro m isă. D u m nezeu vrea să te Îndrume şi pe tine la fieca re pas pe care ÎI faci În viaţă.
În ca rtea Alone With God: A Manual of Biblical Meditation, Ca m pbel l M cAl pine ami nteşte
experienţele m u ltor persoane ca re au Învăţat să depă şească situaţi i l e - l i m ită d u pă ce a u
Început s ă mediteze la Cuvântul l u i D u m n ezeu z i l n ic. În c e l e c e u rmează, vom prezenta un
rezu mat a trei d i ntre acele relată rile sale.
�ă.I1uria lui George M O l ler

La Începutul a n ilor 1 830, George M u ller privea cu g roază la l i psa de cre d i nţă a con
"
tempora n ilor lui şi a vrut să le a rate, cum a r zice el, " o dovadă palpa bilă că D u m n ezeu,
Tată l nostru, este acelaşi D u m n ezeu cred incios d i ntotdea una, dornic să demonstreze că
EI este Dum neze u l cel viu, cred i ncios faţă de toţi cei ca re cred În EI şi trăiesc În acord cu
princi piile d ivine.
I a r Dom n u l i-a oferit ocazia pe ca re şi-a dorit-o, inspirându-I să constru iască n i şte
orfeli nate În Bristol (An g l i a ) . M Li I Ier a cerut de la Dom n u l tot ce avea nevoie. Nu a aşteptat
n i m ic de la n i m e n i a ltci n eva decât de la EI. Mod u l În care a fondat şi a susţi nut o rfeli natele,
precum şi viaţa, activitatea şi s l uj i rea l u i constitu ie În prezent s u rse de inspiraţie şi binecu
"
vâ nta re pentru mii de persoa ne. Într-un mesaj cu tit l u l : " Soul Food (Hra n ă pentru suflet), a
lăsat o m ă rturie despre va loa rea meditaţiei pentru i n i m a sa. I ată ce spune el:
" D u m nezeu S-a m i lostivit să mă Înveţe u n adevă r de a l e că rui beneficii mă bucur de
paisprezece ani. Am Înţeles foa rte clar că prima grijă pe ca re trebuie să o a m În fieca re zi
este să-mi bucur suflet u l În Dom n u l . Astfel, prima mea preocupare nu era să văd câte l u
c r u r i trebuia să fac În l ucra rea Dom n u l u i, ci c e treb u i a să fac c a să-m i zidesc sufletul Î n
Dom n u l şi cum s ă - m i h rănesc suflet u l . Putea m s ă stu d i ez adevă rul d i n Cuvântu l l u i Dum
nezeu ca să-I prezi nt celor pierd uţi, să-i aj ut pe cei cred i ncioşi, să-i mângâi pe cei Înd u re
raţi şi să Învăţ să mă com port coresp u nzător ca fi u d e D u m nezeu. Totuşi, dacă n u m-aş
fi bucurat În EI, dacă nu m-aş fi Întărit spiritual În fiecare zi, n u aş fi făcut n i c i u n lucru cu
atitudi nea corectă .
Înai nte, nici n u mă trezea m bine d i m i neaţa şi aveam obicei u l să mă dedic rugăci u n i i,
d a r am Înţeles apoi că activitatea cea mai importa ntă e ra să mă dedic lecturii şi med itaţiei la
Cuvânt. În fel u l acesta, mă simţeam mângâ iat, inspirat şi i n stru it. D u m nezeu mă Îndem na
şi mă corecta, şi astfel, prin Cuvâ ntul Său, aveam o com u n i u n e rea lă cu Dom n u l . Aşa că
m-am apucat În fieca re d i m i n eaţă să meditez la Noul Testa ment. Făceam o rugăci u n e
scu rtă, cerâ nd b i n ecuvâ nta rea l u i D u m nezeu pentru C uvânt, şi d u pă aceea mă a p u c a m s ă
med itez la EI, a n a l izâ nd În deta l i u fiecare verset, căutâ n d s ă i a u d i n el o binecuvâ nta re, n u
pentru benefi c i u l s l uj i r i i mele publ ice, n u pentru predica re, ci pentru h ră n i rea suflet u l u i
m e u . I nva ria bil, s e Întâ m pla acelaşi l ucru În fieca re z i . După câteva m i n ute, mă si mţea m
Îndemnat să mărtu risesc vre u n păcat sau să m ijlocesc, să m u lţumesc sa u să cer vreo
binecuvânta re. Ceea ce se Întâ mpla era că mă s i mţea m Îndemnat să mă rog . D u pă câteva
momente d e rugăciu ne, Îmi a m i ntea m cele citite şi le tra nsformam Într-o cerere pentru
m i ne personal sau pentru cei la lţi şi Întotdea u n a păstra m În m i nte că obiectivu l principal al
med itaţiei era căuta rea h ranei spirituale pentru suflet u l meu.
Astfel, d iferenţa Între practica actua lă şi cea a nterioa ră este u rmătoa rea : Înai nte În
cepea m să mă rog i mediat ce mă trezeam şi u n eori ră mâneam În rugăc i u n e până la ora
micu l u i dej u n . Oricum, Întotdea u n a Începea m rugâ n d u-mă, mai puţin În zilele câ nd Îmi
si mţea m sufl et u l m a i a rid; În caz u l acela, citea m u n text din Sfi ntele Scripturi. Şi ce se În
tâ mpla? De m u lte ori petrecea m cincisprezece min ute, o j u m ătate de oră şi chiar o oră
În genunchi, fă ră să simt, În vre u n fel, că a m primit pace, Învăţătură sau că a m sufletul
zdrobit. În u nele situaţii ră mâneam până la o j u mătate de oră cu m i ntea goală şi doar d u pă
aceea Începeam să mă rog cu adevărat.
Acu m , pur şi s i m p l u nu mai a m această problemă, pentru că sunt În co m u n i u n e rea lă
cu D u m n ezeu şi d iscut cu EI despre mesajele prim ite din scu m p u l Lui Cuvânt. De m u lte ori
mă Îng rozesc de fa ptul că n u a m fost conştient m a i din timp d e lucrul acesta :'
George M Li l l e r a Învăţat că med itaţia bibl ică este o practică de devoţiu ne ca re revo
l uţionează viaţa noastră.
o easnief!
" Frecventa m cu reg u l a ritate biserica mea şi mă i m p l icam În toate activităţile, d a r mă
si mţea m goală pe d i n ă u ntru, pentru că ştiam că n u mă bucuram de o co m u n i u n e persona
lă cu D u m nezeu. Odată, din p u ră coi ncidenţă (sau, cel puţin, aşa gândeam la acea vreme),
eu şi soţ u l meu a m ascu ltat Învăţăturile despre med itaţie ale u n u i pastor. În timp ce el
prezenta stu d i u l, a m Înţeles că aceea era soluţia căută rii mele pentru a-L c u n oaşte mai
bine pe Dum nezeu. Pastorul ne-a Învăţat câteva metode practice de med itaţie, iar În săp
tă mâna aceea a m făcut u n leg ă m â nt cu Dum nezeu ca să med itez zi l n i c la Cuvâ ntul Său.
Astăzi, d u pă câţiva ani de căuta re şi stu d i u, n u ştiu să exprim În cuvi nte ceea ce este În
i n ima mea şi În viaţa mea pentru fa ptul că am ascu ltat şi menţi n ut disciplina momentelor
ziln ice de m ed itaţie la Cuvâ nt, permiţându-I D u h u l u i Sfâ nt să Îmi descopere Însăşi i n ima
lui Dum nezeu. S u nt zile În ca re simt toată m ă reţia şi ta n d reţea L u i şi sunt alte zile câ n d pri
mesc promisi u n i de bi necuvâ ntări personale şi fa m i l ia le. Pâ nă şi mustra rea Sa este blâ ndă
şi plăcută, pentru că ştiu că mă i u beşte şi vrea să a i bă com u n i u ne cu m i ne. Cu mare În cre
dere, s u n t dispusă zilnic să sper În Dom n u l ca să Îmi descopere mai m u lt despre EI, prin
Cuvâ nt u l Său, şi să-L laud. În u nele situaţii simt că sunt pe punctul de a exploda, pentru că
pl inătatea p rezenţei Sale este imensă.
În j u r de cincisprezece a n i a m tră it opri mată de tot fel u l de temeri - toate absu rde
şi nefo ndate -, d a r foa rte rea le la momentu l acela. Astăzi simt că i n i m a mea este plină de
m u lţ u m i re şi laudă pentru D u m nezeu, pentru acel D u m nezeu care m ă cunoaşte Într-o
"
man ieră atât de personală şi care a re g rijă de toate nevoile fi i nţei mele!
Un om de afaeeri
"Luna aceasta se Împli nesc trei a n i de când med itez la Cuvântul l u i D u m neze u . Am
avut dori nţa aceasta de a vă vorbi despre câteva bi necuvâ ntări prim ite ca rezu ltat al me
d itaţiei. D u pă o l u nă de studi u, a m observat că n u m a i am n evoie să iau med icamentul
pentru u lcer, nici analgezicele cu ca re era m obişn u it. Şase luni m a i tâ rziu, am fost nevo it să
fac faţă unei situaţii serioase În afaceri. Dar, În loc să mă Îng rijorez, a m p redat totul În mâi
nile Dom n u l u i şi m-am Întărit În Cuvâ ntu l Său. N u am pierdut n icio noa pte de somn ş i nici
n u am n utrit g â n d u ri negative. Slavă lui Dum nezeu! EI m-a eli berat de temeri ş i Îngrij o rări!
Prin i ntermed i u l stud i u l u i Cuvântu l u i lui Dum nezeu a m reuşit să mă bucur de o mai
mare d i sci p l i nă . M i-am mod ificat În tota l itate obicei u rile de somn, m u ncă ş i a l i mentaţie.
Astăzi mă trezesc la ora 6 şi med itez până la 7. Înai nte de micul dej u n , a lerg 5 kilometri şi
j u mătate.
Cu câteva săptă m â n i În u rmă, În timp ce a lergam, mi-a m dat seama că D u mnezeu
m i-a resta u rat tinereţea . Compa rativ cu u ltim i i 25 de a n i, astăzi mă simt m u lt m a i bine fizic
şi spiritual.
Pe lângă aceasta, a m Învăţat să meditez pe tot parcurs u l zilei. Seara, când mă duc
la culcare, meditez la un versete sau două până adorm; sunt u ltimele l ucruri la ca re mă
gândesc. După aceea, dorm adâ nc. Câ nd mă trezesc, pri m u l meu gând este la Cuvâ ntul
lui Dum nezeu.
"
Îi m u lţumesc pentru lecţia pe ca re a m prim it-o cu privire la meditaţie!
l�mineti @SUS
B i n ('('u\illt tu I'pa la Î n d p m â n a lU pa
În fieca re zi, D u m nezeu a re pentru tine o bi necuvâ nta re În Cuvânt. Trebuie doar să
o cauţi.
)zvoarele de bucurie şi pace cerească, odată eliberate În suflet de cuvintele
Inspiraţiei, vor deveni un torent puternic de influenţă, iar persoana respectivă va
deveni o binecuvân tare pen tru toţi cei din jurul lui " (Educaţie, p. 1 92).
Profită de această perioadă ca să-ţi formezi obice i u l de a merge În prezenţa lui Dum
nezeu la primele ore a l e fiecărei zi le. La fi n a l u l celor 40 de zile vei vedea o sch i m bare mare
În viaţa ta. D u h u l Sfâ nt tra n sfo rmă zi l n ic fă rădelegea În neprihă n i re, şi, În urma acestui
proces de conte m p l a re z i l n ică, te asemeni tot mai mult cu H ristos.
Citeşte cu atenţie u rmătoa rea declaraţie:
" Pe măsură ce elevul care studiază Biblia ÎI priveşte pe Mântuitorul, În suflet se
trezeşte puterea tainică a credinţei, a adoraţiei şi a iubirii. Privirea este fixată asupra
lui Hristos, iar cel care priveşte se aseamănă din ce În ce mai mult cu Acela pe care
ÎI adoră " (Educaţie, p. 792).
Ca să ai pace şi bucurie, păstrează următorul mesaj În inima ta:

"Aceia care se Îmbracă cu toată armura lui Dumnezeu şi care consacră zilnic un
Vezi ce uşor este? Este de aj u n s să se creeze obicei u l şi, cu uşu ri nţă, Începem să u m
blăm cu D u m n ezeu zi l n ic, fă ră efort. Dacă v e i conti n u a să u m b l i cu D u m n ezeu ziln ic, la
sfâ rşitul acestei perioade vom avea reu n i u nea şi vei pri m i certificatul de a bsolvire!
Ai fost ereat ea sa relationezi (' u Dumnezeu

Med itaţia la Cuvâ n t u l l u i D u m n ezeu este un i n strument i n d ispensa b i l pentru creşte
rea spiritua l ă ziln ică a creşti n u l u i .
I m a g i n ează-ţi cum a r fi dacă David a r fi contemporan cu n o i şi dacă a r avea la d is
poziţie atâtea Biblii, Într-o divers itate de formate şi traduceri! Cum ar fi dacă ar avea la
dispoziţie atâtea cărţi despre Cuvâ nt u l l u i D u m nezeu! Cu sig u ra nţă că ar spune că su ntem
privilegiaţi să beneficiem de atâta hrană spi ritual ă. D u m nezeu a re pentru viaţa ta u n plan
zi l n ic, scris În Ca rtea sfâ ntă. Cea m a i m a re dori nţă a suflet u l u i tău câ nd te trezeşti trebuie
să fie să cunoşti acest p l a n . Ca şi David, vei vedea că D u h u l Sfâ nt l ucrează În mod m i raculos
În viaţa ta În fieca re zi. " Cartea aceasta a Legii să nu se depărteze de gura ta; cugetă asupra ei
zi şi noapte, căutând să faci tot ce este scris În ea, căci atunci vei izbândi În toate lucrările tale
şi atunci vei lucra cu Înţelepciune " (Iosua 1 :7,8). Med itează zi şi noa pte la Cuvâ nt: aceasta a
fost voinţa divină pentru Iosua. Tot aşa vrea D u m n ezeu să te g h ideze şi pe tine la fiecare
pas pe care-I faci În viaţă . " D u m nezeu S-a m i l ostivit să mă Înveţe u n adevăr de a l e cărui
beneficii mă bucur de paisprezece ani. Am Înţeles foa rte clar că prima g rijă pe ca re trebuie
să o a m În fiecare zi este să-mi bucur sufletul În Dom n u l :'
Plan u l lui D u m n ezeu pen tr u viata mea astaz i
Mesaj u l primit de la Dumnezeu pentru ziua de azi este:
D i m i n eaţă: ________________________
Du pă-a m i ază: _______________________
Diseară: Să merg la culca re devreme, ________________
1. ___________________
2. _____________
3. ______________________
4. _____________
5. _______________________
6. _______________________
7. __________ ____________
8. ______________________
9. ______________________
1 0. _____________________
Zi u a --1--1 Cum sa hraneşti
natura lui Hristos
La Încheierea primei secţi u n i a cursu l u i, ÎI i nvităm pe pastorul Alej a n d ro B u l ion să fie

pu rtătorul mesaj u l u i pe ca re D u m n ezeu ÎI a re astăzi pentru viaţa ta. EI va face u n rezumat
a tot ceea ce a fost preze ntat până acum. Dumnezeu să te bi necuvâ nteze!
I mediat d u pă botezu l Său, H ristos a fost dus de Du h u l Sfânt În pustie. În acele locuri
singu ratice, E I a făcut o afi rmaţie ca re va ră mâne pentru totdea u n a secretu l vieţi i putern ice
şi fericite: " Omul nu trăieşte numai cu pâine, ci cu orice cuvânt care iese din gura lui Dum
nezeu." Poate că Îţi s p u i : " Pastore, ştiu deja, vrei să vorbeşti despre stu d i u l Bibl iei. Ştiu că
"
trebuie să o stu d iez, Însă nu simt dori nţa, nu găsesc plăcere În a o citi!
În pri m u l râ nd, prietene, nu privi citi rea B i b l iei ca pe o datorie. P riveşte-o ca pe
o scrisoa re de d ragoste. Ce face u n tâ năr când primeşte o scrisoa re de la i u bita l u i ? Se
gândeşte: " Ah, ce enervant! N u a m chef să citesc scrisoa rea a sta, s u nt obosit! ° să arunc o
"
privire doar aşa, d i n obl igaţie! ? N u , bineînţeles că n u . Din contră, o a ştea ptă cu spera nţă, o
deschide neră bdător şi o citeşte pe nerăs ufl ate. Şi, d u pă aceea, o aru ncă? N u ! O păstrează
În buzunar! D u pă două m i n ute, o citeşte d i n nou, a poi o pune i a răşi În buzu n a r. După nici
cinci m i n ute, o citeşte din nou cu aceeaşi nerăbdare ca prima dată. O dată, Încă o dată, de
mii de ori, pâ n ă când n u m a i a re nevoie să o citească, pentru că o ştie pe de rost, cu pu nct
şi virg u l ă . Însă c h i a r şi aşa, conti n u ă să o citească.
Ca re este secret u l ? De ce atâta dori nţă Înflăcă rată de a citi scrisoarea? De ce n u se sa
tură de citit? Cuvâ ntu l-cheie este D RAGOSTEA. Tâ nărul i u beşte persoa na ca re a scris acea
scrisoa re. Biblia, d ra g u l meu frate, nu este un cod de norme şi i nterdicţi i . Nu este un com
pend i u de istorie a u n u i popor Îndărătnic. Nu este un vol u m de măsu rători, n u m e şi culori.
N u este o ca rte despre animale ciudate şi s i m bo l u ri profetice. Biblia este cea m a i fru moa
să scri soa re d e d ragoste scrisă vreodată ! Este povestea unei i u b iri nebune şi neînţelese.
Este povestea u nei i u bi r i ce nu se satu ră să a ştepte. Este o declaraţie de d ragoste scrisă cu
cernea la roşie a sângel u i M i e l u l u i . Începâ nd din Geneza şi până la Apoca l i psa, există un fir
roşu ce traversează fieca re pagină: sângele M i e l u l u i , ca re te cheamă de la Calvar: " Fiu l e, te
"
i u besc, tu eşti cel mai fru mos l ucru pe ca re îl a m !
În Biblie poţi Întâ l ni, de asemenea, istoria vieţii m u ltor oa meni ca tine. Oameni ca re
au trecut prin ispite şi Încercă ri. Oameni ca re u neori au a l u necat şi au căzut. Bă rbaţi şi
femei ca re a u l u ptat Îm potriva sentimentelor, com plexelor şi pati m i lor lor, dar ca re au
Învi ns prin sângele M i e l u l u i . Prin i ntermed i u l acestor Întâ mplă ri, D u m n ezeu Îţi spune:
"
" F i u le, tu vei reuşi, n u te descu raja, p riveşte Înai nte şi conti n u ă !
Însă, ca În toate l ucruri le, şi În viaţa creştină m a rele d u ş m a n este forma l i s m u l . Citirea
meca nică a B i b l iei nu a re va loare n utritivă pentru noua fi re. Citirea ei trebu i e să fie u n
moment de tovă răşie şi d i a l og cu Autorul e i . Citeşte u n verset şi med itează la e l . Încea rcă
să apl ici mesaj u l ace l u i verset la viaţa ta. Întrea bă-te: " Ce vrea să-m i spună acest verset?"
După aceea răs p u nzi. S p u ne-I l u i D u m nezeu ce gândeşti. Vorbeşte-I despre cum este viaţa
"
ta În legătură cu mesaj u l pe ca re tocmai l-ai citit. Nu te g ră b i . Încea rcă să " savu rezi fiecare
,) 1
m i n ut a l dialog u l u i cu Isus. N u privi acea sta ca pe o datorie sau o povară g rea pe care
trebu i e să o porţi, ci priveşte-o ca pe Întâ l n i re cu făgăd u i nţele m i n u nate ale l u i D u m n ezeu
pentru tine.
O a ltă idee i nteresa ntă pentru a Învăţa să-ţi placă stud i u l Bibliei este aceea de a citi
Sfâ nta Script u ră la persoa na Întâ i s i n g u l a r. De fieca re dată câ n d Întâ l n eşti cuvântul " noi"
sau verb u l la persoa na a treia p l u ra l, Înlocu ieşte-I cu persoa na Întâi s i n g u lar. Aşază viaţa ta
În pag i n i l e Bibliei. Imaginează-ţi că D u m nezeu vorbeşte pentru tine personal şi nu pentru
omen i re În genera l . De exem plu, versetu l d i n Roma n i 8:3 1 s p u n e aşa: " Deci, ce vom zice, noi
În faţa acestor lucruri? Dacă Dumnezeu este pentru noi, cine va fi Împotriva noastră?" Tu poţi
citi aşa: " Deci, ce voi zice În faţa acestor l ucruri? Dacă Tu, i u b ite Tată, eşti cu m i ne, ci n e va
fi Îm potriva mea ?" Atu n c i Îi poţi spune l u i D u m n ezeu ce lucru ri sa u c i n e crezi că este Îm
potriva ta, poţi vorbi despre temeri le ta le, Îndoiel i l e ta le, incertitud i n i l e ta le ş i poţi Încheia
spunându-I că, În ciuda tuturor acestor l ucruri, crezi că, dacă E I este c u tine, n i mic nu va
putea să te Înspă imâ nte.
Cu aceste idei În m i nte, doresc să-ţi Împă rtăşesc câteva s ugestii p ractice prezen tate
de pastorul Tercio Sa rli În cad rul u n u i sem i n a r de med itaţie zi l n ică, rugăci u n e şi stu d i u a l
Cuvântu l u i l u i D u m neze u :
1. Alege o oră: După cum a i o a n u m ită oră pentru m a să În fiecare zi, a l ege o oră
pentru a fi s i n g u r cu D u m n ezeu, pentru a med ita, a te ruga şi a studia B i b l ia.
Ştiai că În fieca re zi de 24 de o re a i la d ispoziţie 96 de interva l e a câte 1 5 m i n ute?
Ce-a r fi să rezervi două sa u trei i nterva le pentru com u n i u nea ziln ică cu D u m ne
zeu ?
2. Alege un loc: Locul rezervat pentru t i m p u l de com u n iune trebuie să fie l i n i ştit
şi retras pentru a n u -ţi fi d istrasă atenţia. Poate să fi e În sufragerie, În dorm itor,
În b i rou sau În m ijlocul natu rii, sub un copac, pe m a l u l u n u i râu, aşa cum făcea
d eseori Isus. I m porta nt este ca locul să fie acelaşi, de preferi nţă În fi eca re zi, şi să
te simţi confo rta bil.
3. Caută să te lini�teşti: În această oră, u ită-ţi preocupările ş i petrece primele

m i n ute În l i n i şte deplină, pregăti nd u-ţi astfel i n i m a pentru com u n i u n ea cu
D u m nezeu. Dacă În timpul com u n i u n i i Îţi vine În m i nte ceva i m porta n t În
legăt u ră cu servici u l tău, notează pe o foa ie d e hârtie ş i va Înceta să te dera njeze.
4. Păstrează În minte scopul acestei ore: Te afl i acolo pentru a med ita, a vorbi
cu D u m nezeu, a ascu lta g l a s u l Lui, a te ruga . N u Îngăd u i ca vre u n alt lucru să
te d i stragă de la acest p l a n . Nu folosi acest timp pentru a p regăti lecţia Şcol i i
de Sa bat, pentru a memora ceva pentru prog ra m u l de tineret sa u pentru o rice
altceva . Aceasta este ora ded icată com u n i u n i i cu D u m nezeu, fă ră n i c i u n a l t an
gajament.
5. incepe cu o rugăci une: Vorbeşte cu Dum nezeu În mod natural. I nvită-L să fie
cu tine În acea oră şi cere-I să te binecuvâ nteze În momentele d e meditaţie,
stud i u biblic şi rugăci u n e.
6. Foloseşte Biblia: Alege o porţi une d i n Cuvâ ntu l l u i D u m n ezeu şi citeşte- o În

l i n işte, med itâ nd la fiecare frază şi ca ută să a uzi vocea l u i D u m nezeu prin a cea
lect u ră . D u h u l Sfânt va putea să Îţi descopere adevă ruri m i n u nate pentru v iaţa
'4�minefi @SUS
ta creştină. Dacă preferi, poţi Începe cu eva n g h e l i i le, citi nd un subiect sau u n
capitol În fieca re z i . Vei ră mâne su rprins câte Învăţături preţioase vei descoperi
acolo. Ia cu tine u n caiet pentru a-ţi nota noile descoperiri din Ca rtea Sfâ ntă.
7. Alte cărţi devoţionale: Pe lângă Bibl ie, poţi citi alte că rţi bune pentru medi
taţie, cum a r fi : Calea către Hristos, Viaţa lui Iisus, Parabolele Domnului Hristos,
Predica de pe Mun tele Fericirilor şi m u lte a ltele. I m porta nt n u este să citeşti m u lt,
ci să med itezi asu pra pasaj u l u i citit, ca re, chiar dacă e m ic, este totuşi suficient
ca hrană spirituală; este i m portant să med itezi pe Îndelete asu pra a ceea ce pa r
curg i În lectură.
8. Momente de rugăciune: Acum eşti pregătit să vorbeşti m a i m u lt cu Dum

nezeu ca şi cu u n prieten. Spune-I tot ce vrei. Prezi ntă-1 îng rijoră rile tale. Ellen
Wh ite spune:
" Adu Înaintea lui Dumnezeu nevoile tale, bucuriile, necazurile, grijile şi teme
rile tale. Poverile tale nu-L vor Împovăra şi nici nu-L vor obosi. {...] Inima Sa
iubitoare este mişcată de necazurile noastre şi chiar de strigătul nostru de du
rere. Să aducem inaintea Lui tot ce ne apasă. Nimic nu este prea greu pentru
Cel care ţine lumile şi guvernează Întregul univers. Nimic din ceea ce Într-un
fel oarecare are legătură cu pacea noastră nu este prea neînsemnat pentru ca
EI să-I ia În seamă " (Calea către Hristos, p. 1 00).
Roagă-te atât cât d o reşti şi atât cât te inspiră D u m nezeu să te rog i .
9. Cât timp petrec În comuniune? Nu se poate recomanda u n timp a n u me pen

tru toată l u mea. U n i i Încep cu 1 5 m i n ute z i l n ic şi d u pă aceea cresc ti m p u l pe
măsură ce creşte capacitatea de med itaţie şi com u n i u ne. Bucuria acestei o re
este p rog resivă. Ellen Wh ite spune că ar trebui să petrecem o oră, În fieca re zi,
meditâ nd la viaţa lui Isus şi la Învăţăturile Sale ( Viaţa lui Iisus, p. 63).
Acu m n u ră mâne d ecât să începi şi să perseverezi . N u te descu raja dacă Într-o zi sa u
a lta va apărea vreo piedică. Incepe d i n nou şi ca ută să faci d i n ora ta de com u n i u n e o oră
plăcută . Ca rezu ltat, te vei bucura d i n ce În ce mai m u lt de mântu i re şi vei '3vea plăcere
să le m ă rtu riseşti celorla lţi cred i nţa şi ferici rea ta, pentru că " i n i m a ca re se od i h n eşte cel
"
mai profu nd În H ristos va fi cea mai zeloasă ş i mai activă În a l ucra pentru EI (Calea către
Hristos, p. 7 1 ) .
Ai reuşit să sta i În prezenţa l u i D u m nezeu În fieca re zi pâ nă acu m? DA? M i n u nat! Con
tinuă şi nu şovă i ! Primele zece zile sunt m u lt mai dificile în p rocesu l formării u n u i obicei,
dar n u te culca pe o u reche, d u ş ma n u l ca ută orice fi s u ră ca să poată zd robi acel nou sti l de
viaţă. De aceea, fii atent!
Ai fost creat ca Să. relationezi cu Du m nezeu

Ai luat cu mva legăt u ra cu persoa nele pentru ca re te rog i ?
" Oh, dacă a ş şti unde să-L găsesc, dacă a ş putea să ajung până l a scaunul L u i de
domnie . . " (Iov 23:3)
.
Adevă rul este că D u m nezeu este întotdeauna acolo u n d e su ntem noi şi Încea rcă să
ne atragă la E I cu m u lt m a i înai nte ca noi să dedicăm timp şi energie că utării. Isus a a rătat
că mântuirea n u este rod u l căută rii noastre de Dumnezeu, ci a l mod u l u i cum răspundem
atunci câ nd E I n e caută pe noi. D u m n ezeu ne aştea ptă zilnic În prag u l uşii, că utâ nd cu
privirea ca s i l ueta noastră să apară pe drum. Câ nd ne ză reşte, vine În fug ă În Întâ mpina rea
noa stră şi ne sal ută bucuros şi fericit. EI ia i n iţiativa, ră mânând cu noi, atrăgâ n d u-ne la EI
şi aşteptâ nd pâ nă percepem prezenţa Lu i. Conti n u ă m să-L că ută m pentru că EI ne-a cău
tat mai Întâ i. ÎI iubim pentru că EI ne-a i u bit mai Întâ i, lăsând În u rmă o l u m e d e glorie şi
ven i n d Într-o l u m e de păcat şi g reutăţi. Intotdea u n a ne caută. Este foa rte greu să scăpăm
de EI, d a r noi facem tot ce ne stă În puti nţă, recu rgem la tot fel u l de stratageme ca să-L
lăsăm În urmă.
timp pen tru meditaţie, rugăciune şi studierea Scripturilor vor fi legaţi de cer şi vor
Revezi planul l u i D u m n ezeu pentru astăzi.
Planul lui Dumnezeu pentru viata mea astazi

Mesaj u l primit de la D u m n ezeu pentru ziua de azi este:
Pla nul lui Dumnezeu pentru viaţa mea astăzi ...
D i m i neaţă : ____________________________
Du pă-a m iază: _________________________
Diseară: Să merg la cu lca re devreme,

1. ______________
2. _____. _________
3. _____________
4. ________________________
5. ___________ _
6. ____________
7. _________________________
ZiUv{2 Cum sa-L ga"ieSC pe Hri"tos? (1)
Conţinutul u rm ătoa relor două capitole, " Cum să-L găsesc p e H ristos'; pă rţi le 1 şi 2,
a u fost preluate şi ada ptate d i n capito l u l 3 al cărţii How to Make Christianity Real, scrisă de
pastorul Morris Venden. Cu u m i l i nţă şi spi rit de supunere, vom conti n u a că lătoria noastră.
Ţi-a i i m a gi nat vreodată ce s-a r Întâ m p l a dacă Dum nezeu ar fi pierd ut? În trecut, se
părea că era pierd ut, iar u n i i au crezut că era mort. Dar, dacă EI nu este pierd ut, de ce este
atât de d ificil d e găsit?
Acu m câţiva a n i, a m citit o scrisoa re scrisă de o tâ n ă ră studentă şi n u a m mai putut
u ita niciodată strigătul ei d u pă ajutor:
Mulţi dintre noi, membrii tineri şi fideli ai bisericii, ne aflăm Într-o stare de disperare.
Avem o nevoie enormă, amplă şi profundă care nu este Împlinită. Murim de foame, pentru că
nu suntem hrăniţi.
Vă rog, luaţi-mă În serios, pentru că ştiu ce vorbesc. Zilnic tinerii pleacă din biserică, cu
amărăciune, deziluzionaţi şi fără speranţă, În timp ce alţii nici nu sunt interesaţi de religie,
pen tru că nu văd În ea nimic care să-i ajute.
Nu mai avem nevoie de predici despre cum să le dăm mărturie celorlalţi. De foarte multe
ori ni se spune că trebuie să Împărtăşim Evanghelia, dar, răspunzând acestei provocări, des
coperim că nu avem nimic de spus. Cum putem să-i convingem pe ceilalţi să aştepte revenirea
lui Hristos dacă majoritatea dintre noi nu L-ar putea recunoaşte dacă ar veni astăzi? Avem
nevoie de cineva care să ne vorbească despre Dumnezeu. Ştim totul În legătură cu doctrinele
şi practicile bisericii.
Cunoaştem multe lucruri, dar nu-L cunoaştem pe Hristos. Nu ne-a fost prezen tat nicio
dată şi, dacă Dumnezeu nu face un miracol şi ni Se deKoperă, niciodată nu-L vom cunoaşte.
Vă rog, Învăţaţi-ne cum să-L cunoaştem pe Dumnezeu şi caracterul Său. Suntem nişte
bebeluşi din punct de vedere spiritual! Avem nevoie de Isus! Tânjim să-L cunoaştem. Arătaţi-ne,
prin experienţa dumneavoastră personală, cum putem să comunicăm cu EI. Cea mai mare
nevoie a noastră este să-L cunoaştem pe Dumnezeu. Ne puteţi arăta cum să-L găsim ?
"
Acea stă Întreba re despre " cum să-L găseşti pe H ristos nu se l i m itează doa r la tinerii
de 20 de ani. Persoa ne ca re t i m p de 20 de ani a u fost membri fideli bisericii şi-au recu nos
cut şi ei frustra rea În Încerca rea de a-L găsi. Odată, cineva şi-a descris astfel disperarea:
" Cred că D u m n ezeu n u ştie nici măca r adresa mea:'
Este i nteresant de observat fa ptu l că u nele personaje bibl ice au avut aceeaş i d ifi
cu ltate În Încerca rea lor de a-L găsi pe Dum nezeu. Iov 23:3 a rată strigătul d isperat a l u n u i
sufl et Înfometat: " Oh, dacă a ş şti unde să-L găsesc, dacă a ş putea s ă ajung până la scaunul Lui
de domnie. . . " Amos 8: 1 2 a m i nteşte despre n i şte oa meni ca re vor u m bla istoviţi Încoace şi
Încolo, de la m iază noa pte la răsă rit, În că uta rea cuvâ ntu l u i Dom n u l u i şi ca re nu vor putea
să-I găsească.
N u ţi se pare descu rajant? Su ntem curioşi să şti m dacă este pos i b i l ca Dum nezeu să
fie găsit. Poate o m u l să i n iţieze această căuta re de Dum neze u ?
,j��minefi @SUS
l) u lIlut'zeu Il{' ('au ta . . .
B i b l i a s p u n e c ă u n i i a u succes În această căuta re. Sunt puţi n i . Matei 7: 1 4 descrie două
că i ca re duc la d esti n u l nostru final. În t i m p ce majoritatea d i ntre noi Îşi conti n u ă dru m u l
p e ca lea cea largă, ca re d u ce l a moa rte, u n i i reuşesc s ă gă sească acea ca l e Îngustă, care d u
c e la viaţa veş nică. I s u s s p u n e că, dacă ÎI căutăm, vom avea od i h n ă pentru sufl etele noastre
(Matei 7:7; 1 1 :29), i a r D u m nezeu promite că atunci câ n d ÎI vo m că uta d i n toată i n i m a , îl
vom găsi (Ieremia 29: 1 3), pentru că EI n u este depa rte (Fa ptele 1 7: 1 7) .
Pri n urmare, avem aj utor când ÎI căutăm pe D u m n ezeu . N u trebu i e s ă - I a şteptă m pe
pastor, sau pe pred icator, să ne convi ngă că avem nevoie de D u m nezeu, dar adevă rul este
că EI este Întotd ea u na acolo u n d e su ntem noi, Încercâ nd să ne atragă la EI, cu m u lt t i m p
Îna i nte c a noi s ă dedicăm timp ş i energie că ută r i i .
Îm i a m i ntesc parabolele pe ca re Isus le-a spus despre o a i a p ierdută, m o n e d a pierd ută
"
şi fi u l risipitor (Luca 1 5). Vameş i i şi alţi " păcătoşi se Îngrămădea u În j u r u l Lui, sorbi n d u-I
cuvintele. Pe m a rg i ne, fa riseii şi că rt u rarii, virtuoşi În propriii ochi, a u Început să murm u re
Între ei, s p u n â n d : " Omul acesta primeşte pe păcătoşi şi mănâncă cu ei " (Luca 1 5:2).
Isus a răsp u n s cu o parabolă ca re prezintă u n m a re adevă r: D u m n ezeu n e caută şi
efo rtu rile Lui Întrec tentativele noastre de a-L găsi. Şi aceste trei parabole ne t ra nsmit cu
raj, pentru că descriu m u lt mai m u lt decât acţi u nea unui D u m n ezeu care ÎI ca ută pe o m .
Ne vorbesc despre c e fel d e persoane ca ută EI.
Pierderea ...
În prima parabolă, u n păstor ca re a re o sută de oi În tu rma l u i observă că u n a îi
l i pseşte. Oaia se rătăcise u ndeva În deşert şi, dacă era lăsată s i n g u ră, ar fi rătăcit până a r fi
m u rit. Deşi Îşi dădea sea ma de situaţia În ca re se afla, nu ştia d r u m u l de Întoa rcere acasă.
Păstorul a plecat i mediat În deşert şi a căutat-o pâ nă a găs it-o. C u mu ltă bucu rie, a adus-o
acasă şi şi-a a d u nat priete n i i şi veci n i i spunând: " Bucuraţi-vă Împreună cu mine, căci mi-am
găsit oaia care era pierdută " (Luca 1 5:6).
Isus a a rătat că mântuirea nu este rod u l căutării noa stre d e D u m n ezeu, ci al mod u l u i
În care răspundem atunci când D u m nezeu ne caută p e n o i . Poate că, la fel c a o a i a , şti m că
su ntem pierduţi, d a r nu ştim d r u m u l de Întoa rcere.
Dar D u m n ezeu vine să ne caute. În a doua parabolă spusă de Isus este vorba despre o
femeie ca re avea zece m onede de a rg i nt. Într-o noa pte, şi-a dat seama că Îi l i psea o mone
dă o pierd u se proba bil prin casă. A aprins o ca ndelă şi a căutat prin toată casa, scotocind
_.
printre l ucrurile ei. Căuta rea a conti n uat m u lt, pentru că, deşi era m ică, moneda era foa rte
va loroasă pentru ea.
Observăm că, În loc să fie pierd ută În deşert sau În m u nţi, această m onedă era pierd u
tă În propria casă . Moneda nici nu ştia că este pierd ută. Totuşi stă pâna ei ştia ş i a căutat-o
până a găsit-o. Ca să marcheze momentul, a dat o petrecere. Din nou, Isus a scos În eviden
ţă fa ptu l că va loa rea unui suflet n u este n iciodată su bestimată Înai ntea Ceru l u i .
Apoi, I s u s Şi-a Încheiat mesaj u l cu parabola fi u l u i risipitor, u n fi u n e recu noscător, ca re
s-a pierdut pentru că aşa a a les. A plecat Într-o ţară Îndepă rtată şi a luat cu el atâtea bogăţii
cât a putut duce. Acolo s-a pierd ut, Încercâ nd să u ite de tată l lui şi fug i n d depa rte. D u pă
ceva t i m p, a Început să a i bă ceva succes şi şi-a găsit n i şte prieteni ca re l-a u aj utat să-şi
risi pească toţi ba n i i . Dar a sosit şi ziua În ca re a ră mas lefter. Pa lto n u l, termos u l şi jacheta
s-a u uzat. Că maşa s-a uzat şi ea şi, În fi nal, pe când se afla Într-o coci nă de porci",şi-a venit
"
În fi re şi şi-a a m i ntit d e toată d ragostea tată l u i să u . Puterea d ragostei sa le ÎI chema Înapoi
şi şi-a zis: " Mă voi scula, mă voi duce la tatăl meu .." ( Luca 1 5:1 8).
.
Există ierta re pentru păcatul săvâ rşit cu bună şti i nţă ? Îi ia rtă D u m n ezeu pe cei ca re
ren u nţă la cred i nţă şi a leg să se piardă? Această para bolă ne Învaţă că, deşi şti m d r u m u l
de Întoa rcere, Dum nezeu ne a ştea ptă z i l n i c Î n pra g u l u ş i i , că utâ nd cu privirea c a s i l ueta
noastră să a pa ră pe drum. I a r când ne ză reşte, vine fug i n d În Întâ m p i n a rea noastră şi ne
Îmbrăţişează bucuros şi fericit.
În aceste trei i l u straţii, Isus demonst rează b u nătatea Lui şi a m a b i l itatea Tată l u i . În
d iferitele momente ale vieţii, ne identificăm cu una d i ntre aceste experienţe. Se poate
Întâ m p l a să şti m că su ntem pierduţi, dar să nu şti m d r u m u l spre casă; se poate Întâ m p l a
s ă ne pierdem fă ră să ne d ă m sea ma sa u se poate Întâ m p l a s ă p l a n ifică m s ă ne pierdem,
dar să şti m d ru m u l de Întoa rcere. Isus ne asigură că Dum nezeu caută aceste trei categorii
de oa meni. Toţi sunt va loroşi şi Ceru l se bucură Întotdea u n a câ nd o persoa nă este salvată.
Aceasta este dori nţa lui Dum nezeu. Acesta este p l a n u l Lui de mântu i re. EI nu este o
fi i nţă d i stantă, ca re se joacă de-a v-aţi ascu nselea cu noi câ nd dest i n u l nostru etern atâ rnă
În bala nţă. N u ca ută să ne evite. D i n contră, noi Îi s l uj i m unui Dum nezeu ca re niciodată nu
ne Iasă să rătăcim, fie că ştim că su ntem pierduţi sau nu, fie că şti m d r u m u l de Întoa rcere
sau n u .
I n d iferent de situaţia În ca re ne a fl ă m , Dum nezeu ia i n iţiativa, ră m â n â n d cu noi, atră
gâ nd u-ne la EI şi aşteptâ nd până percepem prezenţa Lu i . Conti nuăm să-L căută m pentru
că E I ne-a căutat mai Întâ i . ÎI i u b i m pentru că EI ne-a i u bit mai Întâ i, lăsând În u rmă o l u m e
de g lorie şi ven i n d Într-o l u m e de păcat şi g reutăţi. Întotd ea u n a ne caută.
" Bine'; spune cineva",dar, dacă H ristos ne caută, de ce este atât de g reu de găsit?"
Problema a fost aceeaşi d i ntotdea una, de la Început, când păcatul a i ntrat În l u mea
noastră. N u-L putem găsi pentru că, În cea m a i mare pa rte, depunem efort şi energie pen
tru a fug i de EI, i a r u neori fug i m d u pă ce ÎI găsim.
Ada m s-a ascuns Între copacii şi a rbuştii d i n Eden, pentru că ştia că D u m nezeu avea
să vină să stea d e vorbă cu el, ca În fieca re zi. După ce s-a răsculat Îm potriva voinţei divi ne,
i-a fost frică să-I stea În faţă. Într-u n fi n a l , a dat peste un tufiş des şi s-a ascuns, sperâ nd ca
Du mnezeu să vină. Da r D u m n ezeu a venit repede d u pă el.
Iacov a fugit de acasă şi de la fa m i l ia lui În deşert. Fratele l u i voia să-I omoare şi s-a
gândit că nu m a i avea m u l t d e trăit. Exten u at, s-a Înti ns pe jos pe m a rg i nea u n u i d ru m
prăfu it, folosind d rept pernă o piatră, şi a Încercat să doarmă. Atunci, a văzut o sca ră m is
terioasă ca re d u cea de la pă m â nt la cer. D u m n ezeu îl urmase până acolo, iar Iacov a fost
i m p resionat când şi-a dat sea m a că EI Încă ÎI i u bea, În ciuda g reşe l i i l u i .
I o n a a fugit şi el de Dum nezeu. Ezitâ nd s ă d ucă mesaj u l la N i n ive, a " evadat': În barcă,
În l a rg u l mării, se gândea că În sfâ rşit a reuşit să sca pe, dar Dumnezeu l-a u rmat până În
pâ ntecul peşte l u i .
Sa u l d i n Ta rs a Încercat s ă - i omoa re pe toţi creşti n i i d i n Ierusa l i m . De acolo, a plecat
spre Damasc cu scopul de a term i n a cu toţi noii creşti n i . Dum nezeu l-a u rmat, gata să-i
ierte trecutul şi dispus să-I aj ute să constru iască o viaţă nouă. L-a urmă rit pe tot parcursul
,") 7
d r u m u l u i spre Damasc, aducând u-i a m i nte rugăciu nea rostită de Ştefa n Înai nte să moară:
"
" Doa m n e, n u le ţine În sea mă păcatul acesta! ( Fa ptele 7:60).
Cai d(' Seapal'(,

Este foa rte g reu să sca pi de D u m nezeu, d a r frecvent facem tot ce ne stă În putere,
recu rgem la tot fel u l de stratageme, ca să-L lăsă m În urmă. În rea l itate, fugim d e un s i n g u r
l u cru: fug i m de supu nere! Încercăm s ă scă păm de momentu l confruntării cu adevă r u l şi
Înţelegem că s u ntem incapa b i l i să a d m i n istrăm viaţa şi lucrurile eterne. Eul şi o rgo l i u l ne
fac propria salvare foa rte dificilă. I n i m a preferă rel igia m â ntu irii prin p ropriile forţe, prin
capacitatea şi resu rsele persona le. Vrem să ne sprij i n i m pe ceva ce putem face sing u r i şi
i nventă m tot fel u l de soluţii ca să scă pă m de s u p u nere.
Frecvent, căutăm să ne ocupăm t i m p u l cu l ucruri d estul d e legiti m e, cum ar fi stud i u l
sa u m u nca, pentru a n u fi nevoiţi s ă ne g â n d i m serios la subiecte precu m t i m p u l, eterni
tatea şi relaţia cu D u m n ezeu. Elevi lor le face plăcere să se plângă că au prea m u lte teme
de făcut şi prea puţin timp la d ispoziţie. Dar, când mă gândesc la a n i i mei d e licea n, Îmi
dau sea ma că a ceea a fost perioada cea m a i l i ps ită de g rij i din viaţa mea, pentru că acum,
sa rci n i l e şi responsa b i l ităţi le se înmu lţesc pe zi ce trece, iar t i m p u l pare să treacă tot mai
repede. C i neva m i-a dat o ca rte cu u n titlu i ntrigant: Cum să trăieşti 24 de ore pe zi. Plă n u iesc
să o citesc Într-o zi. Încă n u a m citit-o, pentru că n u a m timp suficient!
Dacă Încercăm să scă păm prin activităţi pămâ nteşti, vom fi a bsorbiţi d e plăcerile
acestei vieţi. Vom fug i d e noi Înşine şi de D u m n ezeu, fi i n dcă vom avea tot t i m p u l m u lte
l u cru ri de făcut, vom fi într-o conti n u ă alerga re, Într-o perma n entă că uta re a noi şi noi
senzaţi i ca re să ne a l unge tea m a de vi itor. Este o fugă d u pă plăceri. Dezvoltă m un fel de
sindrom al ag itaţiei. Dacă nu găsim suficiente activităţi sau plăceri ca re să ne ţină ocu paţi,
ne t u l b u răm, pentru că ni se pare o tortu ră teri bilă să avem ti m p să ne g â n d i m l a D u m ne
zeu şi la etern itate!
Deşi ne plângem că m u nc i m prea m u lt, ne simţim Într- u n fel m u lţum iţi, pentru că
m u nca Împiedică preda rea e u l u i .
O a l tă c a l e de scă pare este religia fa lsă. Ne Îmbrăcăm cu toată ostentaţia, compo rta
mentu l şi voca b u larul rel igios de ca re dispunem. Deve n i m experţi În s i m u l a re, În actorie,
În a ne preface că su ntem a proa pe de D u m nezeu, când de fa pt n u suntem. Câ n d nu putem
accepta o relaţie de dependenţă personală de EI, căutăm metode de a o evita . N e face plă
cere să petrecem o m a re pa rte a ti m pu l u i discutând, despicâ n d firul În patru ş i anal izâ nd
teme religioase. În general, spec u laţi ile n u au n i cio va loare practică, dar sunt o dovad ă a
gândirii ra pide şi-i Înşea lă pe ceila lţi, făcându-i să creadă că su ntem rel i g ioşi.
Totuşi, deşi noi fug i m de D u m n ezeu În mod deliberat, E I ne urmează p retutindeni,
ră mânând foa rte a p roape de noi, aj utâ ndu-ne când n u ştim ce să facem şi d â n d u-ne sfat
când nici măcar nu îl cerem.
EI ră mâne cu noi, căutând o oport u n itate ca să ne ad ucă la cu noşti nţă că ne iu beşte
şi a re g rijă de noi, chiar dacă noi fug i m .
Mai există o formă m u lt m a i s u b t i l ă de a fug i de D u m nezeu, de care n u s u ntem În
totdea u n a conştienţi sau pe ca re n u su ntem dispuşi s-o recunoaştem. După ce Înţelegem
nevoia noastră d e D u m n ezeu, deşi acceptă m ideea de a ne supune Lui, de a n e preda Lui,
4�minefi @SUS
căutăm totuşi a lte căi de scăpa re. Luă m i n iţiativa că ută rii, imaginâ ndu-ne că su ntem capa
bili să-L găsim prin propri i l e puteri.
Sehimbari de eomportament
M u lţi d i ntre noi În cercă m să facem sch i m bări de com porta ment - ceva ta n g i b i l de
rea l izat. Ne a n a l izăm şi Încercă m să-L că ută m pe D u m n ezeu prin a utorea l iza re, folosind o
a bo rd a re psihologică, fă ră să-L avem pe EI În centrul vieţi i şi fă ră să-L l u ă m pe H ristos ca
model. Încercă m să ren u nţă m la practicile noastre şi obicei urile păcătoase, la g â n d u rile
noastre rele, l a neleg i u i rea n oastră. Dacă avem succes În modifica rea co m portamentu l u i
nostru, dacă reu ş i m s ă ne tra nsformăm î n persoa n e corecte, cu principii mora l e, atunci
credem că L-a m găsit pe D u m n ezeu.
U neori credem că L-a m găsit pe D u m n ezeu câ n d de fa pt n u avem d ecât u n a mestec
de senti mente ca lde şi exa ltare emoţională; este o rel i g i e a emoţi ilor, n efu ndamentată pe
Cuvâ ntul l u i D u m nezeu. Căută m o a n u m ită atmosferă şi încercă m să n e înconj u ră m cu
oa meni buni. Reuşita d e a-L găsi pe D u m nezeu este m ă s u rată d u pă lacri m i l e vă rsate, d u pă
i ntensitatea fioru l u i si mţit pe coloa na vertebrală, d u pă l u m i n i le şi m uzica suavă, ca re ne
aj ută să n e simţim rel i g ioşi. Credem că, dacă reuşim să obţinem a m b ientul corespunzător,
pri m i m o i njecţie spirituală a l că rei efect să se facă si mţit pâ nă la următoa rea redeştepta re
emoţională.
Aşa se întâ m p l ă cu toate m etodele de scă pare d e momentul adevă r u l u i, de momen
tul în ca re înţelegem n evoia p redării noastre l u i D u m n eze u . Încercă m să fug i m răspun
zâ n d a pel u l u i la rugăciu ne, mergând l a biserică sa u conversâ nd cu pastorul. Încercă m să
ne esch ivăm s p u n â n d că niciodată n u vom m a i face a n u m ite fa pte. Facem tot fel u l de
prom i s i u n i şi eforturi, d a r zilele trec ş i b i ro u l nostru n u poa rtă a m p renta g e n u nchilor noş
tri, iar pe coperta B i b l iei, u nde s u nt înfăţişate viaţa ş i ca racterul l u i Isus, se a d u n ă prafu l.
Text aditional
Secret u l de a g â n d i şi a acţiona co nform Bibliei, într-o l u m e materia l i stă şi secu la riza
tă, este să merg i cu D u m nezeu zilnic!
49:rrminefi @SUS :m

D i m i neaţă: ________________________
După-am iază: _______________________
Diseară: Să merg la culcare devreme, ________________
1. _______________
2. ____________
3. ____________________
4. ____________
5. ___________________
6. _____ ________
7. _____________________
8. ______
9. ______________________
1 0. ____________
zi u 4S Cum sa-L gasesc pe Hri tos? (2) ..
" Foa rte b i n e'; ar putea spune cineva",dacă este adevă rat că fug i m de D u m nezeu, ce
putem face În legăt u ră cu asta ? Cum ne predăm Lui?"
În pri m u l râ nd, t rebuie să tânj i m d u pă ceva m a i b u n decât avem În prezent. Această
dori nţă nu poate apărea de la si ne, poate veni doa r de la D u m nezeu, de la F i u l şi de la
D u h u l Sfâ nt. Toate cele trei Persoa ne lucrează Încont i n u u cu scopul de a ne ad uce la
această Înţelegere.
În a l doi lea râ nd, avem nevoie să dobâ n d i m cu noşti nţe despre pla n u l de mântuire.
D u m n ezeu n u ne forţează să-I cunoaştem, ci noi Înşi n e trebuie ne aşeză m În acea atmosferă
În ca re poate avea loc această cunoaştere - acolo u nde este citit, d iscutat sa u prezentat
Cuvâ nt u l Lui. D u m nezeu nu va Încerca să n e bage cu forţa pe gât cunoaşterea pla n u l u i
Său de mântu i re. D e reg ulă, fa naticii v o r s ă o ia Înai ntea D u h u l u i Sfâ nt. E I vorbeşte l i n iştit
şi uşor, cu voce blândă şi delicată, dar ei îi Îm ping de la spate pe ceila lţi, Îndepă rtâ ndu-i
d e D u m neze u . Dar D u m nezeu n u este a g resiv. EI ră mâne de partea n oastră, fă ră să ne
forţeze şi fă ră să n e a ba ndoneze. Când fug i m , ne urmează.
AI treilea pas este să a d m item că am fugit de EI, că am Încercat să scă păm de EI pe
d iferite că i. Dacă n e privim cu atenţie, ne recunoaştem condiţia păcătoa să. D u m nezeu n u
lucrează Î n va n; E I n e aj ută s ă ne Înfru ntă m p e noi Înşi ne, d a r n u cu sco p u l de a ne opri l a
defectele noastre, ci c a s ă ne Înţelegem si ncer i ncapacitatea şi s ă o recunoaştem fă ră scuze
sau pretenţi i .
U lti m u l pas este c e l m a i d i fi c i l d i ntre toate. La nive l u l acesta, Încercă m d i n nou să
fug i m . Trebuie să recunoaştem că nu avem capacitatea de a ne sch i m ba pe noi Înşine.
D u m n ezeu ne urmează pretutindeni, dar n u ne poate aj uta până când n u aj u ngem la por
ţile u n e i mari n evoi. Şi, la fel ca fi u l risipitor, n u vrem să mergem la Isus până când nu am
term i n at toate resu rsele noa stre.
" Domnul nu poate face nimic pentru refacerea omului până când acesto, convins
de propria slăbiciune şi scăpat de Încrederea În sine, nu se predă conducerii Sale.
A tunci, el poate să primească darul pe care Dumnezeu aşteaptă să-I reverse. Nimic
nu este reţinut de la cel care Îşi simte nevoia " ( Viaţa lui Iisus, p. 267).
Cei ca re Încea rcă să-L gă sească pe H ristos fă ră ca m a i Întâ i să fi Înţeles ca re e nevoia
lor cea m a i ma re, fă ră să Înţeleagă că propri i l e lor resu rse n u sunt suficiente, sfâ rşesc Întot
dea u n a În fru st ra re. D u pă cum m u lţi nu simt nevoia să-şi asig u re b u n u ri l e de pe pământ
pâ nă n u le a rd e casa, tot aşa unii n u simt nevoia de H ristos până n u trec prin experienţe
a m a re. Însea m n ă să devii conştient d e nevoia ca re face diferenţa, d a r u n i i nu aj u n g n ici
odată la punctul predării de sine, pu nct ca re reprezi ntă de fa pt dedica rea, s u p u nerea şi
ren u nţarea.
Ai avut vreodată i m presia că D u m n ezeu nu Se interesează de tine? Ai avut senzaţia că
nu Îţi cu noaşte a d resa sau n u m ă r u l de telefo n ? Poate că nu ai aj u n s Încă la pu nctu l acesta
al predării de sine. Poate conti n u i să crezi că poţi face lucrurile s i n g u r.
N u putem să-L găsim pe H ristos până când n u - L căutăm d i n toată i n ima, pâ nă când
n u facem din că utarea Sa o c hesti u n e de viaţă şi de moa rte, ca să spun aşa. Nu-L putem
1 /') @rsus
' i'lzmineti
-t C·
c II (l I
găsi până nu ren u nţăm la noi Înşine şi la toate celela lte resu rse. Câ n d ne d ă m sea m a de
nevoia noastră, singurul l ucru pe ca re ÎI putem face este să recunoa ştem i nca pacitatea
noastră şi să-I cerem l u i D u m n ezeu să preia conducerea.
Cum � ung('m sa Înţ('l('g('1Jl n('yoia noastra?

Există două că i şi majoritatea d i ntre noi, din păcate, urmăm ca l ea cea l a rgă. Conti-
nuăm să fug i m .
" Şocul apare exact În momentul când fiorul vieţii ne e Împărtăşit de-a lungul firului
conducător pe care l-am urmat. E Întotdeauna şocant să Întâlnim viaţa În locul un
de credeam că suntem singuri. « A tenţie!» , strigăm noi, « este viu.» Şi tocmai acesta
este punctul de la care atât de mulţi fac cale-ntoarsă. {.. .} Un Dumnezeu impersonal
- prea bine. Un Dumnezeu subiectiv al frumosului, adevărului şi binelui, În creierele
noastre - şi mai bine. O forţă vitală amorfă năvălind prin noi, o putere vastă la
care ne putem racorda - cel mai bine. Dar Dumnezeu Însuşi, viu, trăgând de celălalt
capăt al frânghiei, apropiindu-Se poate cu o viteză infinită, vânătorul, regele, soţul
- asta e cu totul altceva. Vine o clipă când copiii care s-au jucat de-a hoţii, fac linişte
brusc: nu s-a auzit oare În hol zgomot de paşi reali? Vine o clipă când cei care şi-au
tot făcut de lucru cu religia... se retrag brusc Oare L-am găsit cu adevărat? Nu ne
am gândit niciodată să ajungem la aşa ceva! Mai grav, oare ne-a găsit EI pe noi?"
(C S. Lewis, Miracles, pp. 96-97).
Dacă descoperi că a i fugit de D u m n ezeu, deşi eşti membru În bise rică d e a n i d e zile,
i a r acum Îţi doreşti să-L găseşti, aşază-te acolo u nde D u m nezeu poate să Îşi facă lucra rea.
Asociază-te cu cei i nteresaţi de o viaţă creştină mai profundă şi stud iază Îm p reună c u ei.
Participă la u n serviciu rel igios, ca ută o ocazie În ca re E I să poată lucra Într-un mod special,
În ca re D u h u l Sfâ nt să te poată m işca. Pune-te În genunchi Înai ntea Cuvântu l u i Său şi me
ditează la viaţa lui H ristos.
N u fugi, n u a lerga! Cere-I lui Dumnezeu cu toată puterea ta să-ţi ofere har ca să te
opreşti d i n alergat Cred i nţa şi harul sunt daruri de la D u m n ezeu, iar E I este d ispus să le
ofere cui le cere. Nu poţi să-ţi sch i m b i i n i ma, n u poţi să te naşti d i n nou. Nu poţi să te
converteşti, dar poţi cel puţin să-I permiţi să aj ungă la tine. Nu aştepta să vină vorbito ru l
adecvat. Nu aştepta ca viaţa ta să fie m a i bună. Nu aştepta să treci pri ntr-o l u ngă viaţă de
suferi nţă şi probleme. Aş vrea să te i nvit să-ţi iei Biblia de pe raft, să o şterg i de praf şi să
citeşti zilnic câte un capitol d i n eva ng helii, unde este prezentată viaţa lui H ristos. Când
term ini, ia-o de la ca păt, căutâ n d idei noi, rugând u-te pentru ceea ce a i citit. Dă-I lui D u m
nezeu o oportu nitate. EI aştea ptă mereu să-I d a i o oportun itate.
Dacă ÎI cauţi pe D u m nezeu d i n toată i n i ma, ÎI vei găsi cu adevă rat.
" Nu se Înalţă nicio rugăciune, nici chiar bâlbâită, nu se varsă nicio lacrimă, nici
chiar În secret, nu se simte nicio dorinţă sinceră, oricât de slabă, de a ajunge a-L cu
noaşte pe Dumnezeu, fără ca Duhul Sfânt să vină În Întâmpinare. Chiar Înainte ca
rugăciunea să fie pronunţată sau dorul inimii să fie făcut cunoscut, harul lui Hristos
iese În Întâmpinarea harului care lucrează la sufletul omului " (Palabras de Vida del
Gran Maestro, p. 1 62).
( > -)
"
Îi m u lţu mesc l u i D u m nezeu pentru că mă caută zi de zi. Dar tu? Eu vrea u să-I permit
să mă ia În braţele Sale, să mă găsească, n u doa r la Începutul vieţii mele creştine, ci şi pe
tot parc u rsul vieţi i . Vrei să mă Însoţeşti În căuta rea acelei experienţe vii şi personale cu EI?
.. I u b ite Tată ceresc, m u lţi d i ntre noi a m crezut de ceva vreme că Încercăm să Te găsim,
când În rea l itate fugea m de Ti ne. Îţi m u lţu m i m pentru că ne-ai urmă rit, pentru că n u ne-ai
abandonat. Ne rugă m ca zilnic să ne a propiem tot mai m u lt de Ti ne, să p utem să Te găsim
şi să reuşim să ne od i h n i m sufletul. Îţi m u lţ u m i m pentru că ne oferi milă şi d ragoste din
belşug. În N u mele l u i Isus. A m i n :'
Ai fost ereat sa umbli zilnic eu Dumnez('u

D u m nezeu n u este agresiv. Rămâne lângă noi, fă ră să n e forţeze ş i fă ră să ne a ba ndo
neze. Câ nd fug i m , vine d u pă noi.
Cei ca re Încea rcă să-L găsească pe Hristos fă ră ca m a i Întâ i să fi Înţeles ca re e nevoia
lor cea mai ma re, fă ră să Înţeleagă că propri i l e lor resu rse nu sunt suficiente, sfâ rşesc În
totdea u n a În frustra re. Câ nd ne dăm sea ma de nevoia noastră, s i n g u r u l l ucru pe ca re îl
putem face este să recu n oaştem i nca pacitatea noastră şi să-I cerem lui D u m nezeu să preia
cond ucerea. Dacă descoperi că ai fug it de Dum nezeu, c h i a r dacă eşti membru În biserică
de ani d e zi le, iar acum Îţi doreşti să-L găseşti, aşază-te acolo u nde D u m nezeu poate să-Şi
facă l ucra rea.
/4f/;cmineti @SUS
Ce aştea ptă D u m nezeu de la m i ne: _________________
D i m i neaţă: _________________________
După-a m iază: ________________________
Disea ră : Să merg la culcare devreme, _________________
1. ______________________
2. _____________
3. _______________________
4. _____________
5. _______________________
6. ______________
7. _______________________
8. ______________
9. _______________________
1 0. _______________________
Zi ua 44 Creşterea În Hristos
" Sch i m ba rea i n i m i i , prin ca re devenim copii ai l u i D u m nezeu, este n u m ită În Biblie
na ştere. Ea mai este co m pa rată şi cu Încolţi rea sem inţei b u n e semănată de gospodar.
Tot la fel cei ce s u n t cu adevă rat convertiţi la H ristos s u nt «ca nişte prunci născuţi de
curând» , ca re trebuie să crească «În toate privinţele, ca să ajungem la Cel care este Capul,
Hristos» ( 1 Petru 2:2; Efeseni 4 : 1 5). Asemenea semi nţei b u n e semănată În ţarină, ei trebuie
să crească şi să ad ucă roade. Isaia spune că ei vor fi n u m iţi «terebinţi a i nepri h ă n i rii, u n sad
a l Dom n u l u i , ca să s l ujească spre slava Lu i» (Isaia 6 1 :3). În acest fel se iau i l ustraţii din viaţa
naturală, ca să ne aj ute la o mai bună Înţelegere a adevărurilor ascunse ale vieţi i spirituale.
Toată Înţelepci u nea şi iscusi nţa o m u l u i n u sunt În sta re să dea viaţă nici chiar cel u i
mai mic l ucru d i n natură. N u m a i p r i n viaţa pe care o dă D u m nezeu pot tră i pla ntele şi a n i
ma lele. Tot astfel, n u m a i prin viaţa ce vine de la D u m n ezeu poate l u a fi i nţă viaţa spirituală
În i n i m i l e oa m e n i lor. N u m a i cine este născut «de sus» poate deveni pă rtaş a l vieţii pe ca re
H ristos a venit s-o dea (Ioan 3:3).
Aşa cum este cu viaţa, tot la fel este şi cu creşterea. Dumnezeu este acela ca re preface
mugurul În floa re şi floa rea În fruct. Prin puterea Sa se dezvoltă sămâ nţa, <<Întâi un fir verde,
apoi spic, după aceea grâu deplin În spic» (Ma rcu 4:28). Iar profetu l Osea spu nea poporu l u i
Israel c ă « va Înflori asemenea crinului», « vor da viaţă grâului şi vor Înflori ca via» (Osea 1 4:5,7).
Iar Isus ne Îndeamnă să ne uită m « cu băgare de seamă cum cresc crinii» (Luca 1 2:27). Pla ntele
şi florile n u cresc prin propria lor g rijă, prin efortu rile şi preocuparea lor, ci primind ceea ce a
prevăzut Dumnezeu că este spre creşterea şi viaţa lor. Copi l u l nu poate, prin propria l u i pu
tere şi g rijă, să adauge n i m ic la statu ra lui. Nici tu nu poţi, prin grija şi eforturile tale, să obţii
creşterea spiritua lă. Pla nta şi copi l u l cresc datorită fa ptu l u i că primesc din med i u l Înconj u ră
tor cele necesa re pentru viaţă : aer, l u m i n a soa rel u i şi h rană. Ceea ce aceste daruri ale naturii
sunt pentru animale şi pla nte, este Hristos pentru aceia « core se Încred În EI» . EI este «lumina
pe vecie» , « un soare şi un scut» (Isaia 60: 1 9; Psa l m i i 84: 1 1 ) . EI va fi « ca roua pentru Israel» . EI « va
fi ca o ploaie repede, care udă câmpul» (Osea 1 4:5; Psa l m i i 72:6). EI este Apa vie, « Pâinea lui
Dumnezeu care se pogoară din cer şi dă lumii viaţa» (Ioan 6:33).
În darul fă ră egal a l F i u l u i Său, D u m neze u a Înconj u rat l u mea Întreagă cu o atmosferă
de h a r, tot aşa de rea lă ca şi aerul ca re Înconjoară globul pămâ ntesc. Toţi aceia ca re a leg să
respire această atmosferă dătătoa re d e viaţă vor tră i şi vor creşte pâ nă la statu ra d e bă rbaţi
şi femei În Hristos Isus.
După cum floa rea se Întoa rce d u pă soa re, pentru ca razele lui stră l ucitoa re să poată
aj uta la desăvârşi rea fru m u seţi i şi simetriei ei, tot astfel şi noi să n e Întoa rcem spre Soarele
Nepri h ă n i rii, pentru ca l u m i n a ceru l u i să l u m i n eze asu pra noastră, iar ca racteru l nostru să
se dezvolte asemenea ca racteru l u i Dom n u l u i H ristos.
Isus ne Învaţă acelaşi lucru atunci când ne spune: « Rămâneţi În Mine şi Eu voi rămânea
În voi. După cum mlădiţa nu poate aduce roade de la sine dacă nu rămâne În viţă, tot aşa nici
voi nu puteţi aduce roade, dacă nu rămâneţi În Mine... Căci despărţiţi de Mine, nu puteţi face
nimic» (Ioan 1 5 :4,5). Voi s u nteţi tot aşa de dependenţi de Dom n u l H ristos pentru a tră i o
viaţă sfâ ntă, d u pă cum este m l ă d iţa dependentă de viţă pentru a creşte şi a ad uce roade.
Despărţiţi d e H ristos n u veţi avea viaţă. S i n g u ri nu veţi avea putere să rezistaţi ispitei sau să
-!L
5
; ,. �zminefi
<
.. @rsus
"
'
creşteţi În h a r şi În sfinţenie. Rămânând Însă În EI, veţi p utea Înflori. Trăgând u-vă viaţa d i n
E I , d i n viaţa L u i , n u veţi putea fi n i c i leneşi şi n i c i nerod itori. Veţi fi atu nci asemenea u n u i
p o m sădit l â n g ă a pa u n u i râ u.
M u lţi consideră că trebuie să facă ceva, să a i bă o pa rte În l u c rarea d e mântu i re. Ei s-au
Încrezut În H ristos pentru ierta rea păcate lor, dar acum ca ută ca prin propriile lor eforturi să
tră iască o viaţă nepri h ă n ită. Orice efort de fel u l acesta va da g reş. Dom n u l H ristos spune că
«fă ră M i n e nu puteţi face n i m ic». Creşterea noastră În h a r, bucuria noastră, puterea de a fi
fol ositori: toate acestea depind de u n i rea noastră cu H ristos. Prin com u n i unea noastră cu
H ristos, ră m â n â n d În EI zi d e zi şi cea s d e ceas, n u ma i aşa vom p utea creşte În h a r. EI este
nu n u m a i Autorul, dar şi Desăvâ rşitoru l cred i nţei noastre. H ristos trebu i e să fie Cel di ntâi,
Cel de pe u rmă şi Întotdea u n a . E I trebuie să fie cu noi, nu n u m a i la Începutul şi sfâ rşitu l că ii
noastre, ci la fieca re pas. David spu nea: «Am necurmat pe Domnul Înaintea ochilor mei: când
este El ia dreapta mea, nu mă clatin» (Psa l m i i 1 6:8).
Te Întrebi: «Cum pot ră mâne În H ristos?» În acelaşi fel cum L-a i primit la Început. «Du
pă cum aţi primit pe Hristos Isus, Domnul, aşa să şi umblaţi În EI.» «Şi cel neprihănit va trăi prin
credinţă» (Coloseni 2:6; Evrei 1 0:38). Tu te-a i predat cu totul l u i D u m nezeu ca să fi i cu totul
a l Lui, să-I s l ujeşti şi să-L asculţi şi, În acest scop, a i pri m it pe H ristos ca Mântu itor a l tău
personal. Tu n-a i p utea nici să faci ispă ş i re pentru păcatele tale şi nici să-ţi sch i m bi i n i m a;
dar predând u-te l u i Dum nezeu, crezi că EI, d i n d ragoste pentru Dom n u l H ristos, a făcut
toate acestea pentru tine. Prin cred i nţă, a i aj u n s să fi i a l lui H ristos şi, prin cred i nţă, trebuie
să creşti până la p l i n ătatea măsurii Lui: dând şi primind. Trebuie să dai totul: i n ima, voi n ţa,
s l uj i rea ta, să te dai pe tine Însuţi În ascu lta re deplină de ceri nţele Lui; ş i să pri m eşti tot u l :
pe Dom n u l H ristos, p l i nătatea binecuvâ ntă rilor Sa le, c a E I s ă dom nească În i n i m a ta, să fie
tă ria ta, nepri h ă n i rea ta, aj utorul tău veşnic, ca să-ţi dea puterea să ascu lţi. Consacră-te lui
Dum nezeu În fiecare d i m i n eaţă; fă d i n aceasta prima ta l ucra re! Rugăci u nea ta să fie: «0,
Doa m ne, pri meşte-mă să fi u cu totul a l Tă u. Aşez toate p l a n u r i l e mele la picioa rele Ta le.
Foloseşte-mă astăzi În serviciul Tă u . Rămâi cu m i n e şi Iasă ca tot ceea ce fac să fi e făcut În
puterea Ta .» Aceasta este o l ucra re ce trebu i e săvâ rşită z i l n ic.
Consacră-te În fiecare dimineaţă lui Dumnezeu pentru ziua aceea! Supune-I
toate planurile tale, ca ele să fie aduse la Îndeplinire sau abandonate, după cum va
hotărî EI, În providenţa Sa. in acest fel, zi de zi să-ţi Încredinţezi viaţa În mâinile lui
Dumnezeu şi, astfel viaţa ta va fi din ce În ce mai mult modelată după viaţa lui Hristos.
Viaţa tră ită În H ristos este o viaţă de pace l ă u ntrică . Nu va fi extaz sentimenta l, ci o
Încredere statorn ică p l i n ă de pace. Spera nţa ta n u se află În tine Însuţi; ea este În H ristos.
Slă biciu nea ta se u n eşte cu puterea Lui, neşti i nţa ta cu Înţelepciu nea Lui, nesig u ranţa ta
cu puterea Lui d ă i n u itoa re. Astfel, tu nu trebuie să te bizui pe tine Însuţi, n u trebuie să
Îngăd u i m i nţii să se ocupe de e u l tău, ci să te Încrezi În H ristos. M i ntea ta să se ocupe de
i u b i rea Lui, de fru m u seţea şi desăvârşi rea ca racteru l u i Să u . H ristos În lepădarea Sa de s i n e,
H ristos În u m i l i nţa Sa, H ristos În toată cu răţia şi sfi nţenia Sa, H ristos În nespus de marea Sa
i u b i re: iată ca re trebu ie să fie subiectul contemplării ta le. N u m a i iubind u-L, i m itându-L şi
depinzâ nd În totul de EI vei putea fi tra n sformat d u pă c h i p u l şi a semă n a rea Sa.
Isus spune: «Rămâneţi În Mine.» Aceste cuvi nte ne transmit ideea de odi h n ă , de sta
bil itate, de Încredere. EI ne zice iarăşi: «Veniţi la Mine... şi Eu vă voi da odihnă» (Matei 1 1 :28).
Cuvi ntele psa l m istu l u i exprimă acelaşi gând: «Taci Înaintea Domnului şi nădăjduieşte În EI»
(Psa l m i i 37:7). I a r Isaia ne d ă asigura rea că «În linişte şi odihnă va fi mântuirea voastră» (Isaia
" J [, !
()() 1 ,�mineti 0SUS
/'4
30: 1 5). Această od i h n ă Însă n u se ca pătă prin i nactivitate; căci, În i nvitaţia Mântu itoru l u i,
făg ă d u i nţa od i h nei este legată de chemarea la l ucru, la activitate: «Luaţi jugul Meu asupra
voastră... şi veţi găsi odihnă» (Matei 1 1 :29). I n ima ca re Îşi gă seşte cel m a i m u lt od i h n a În
H ristos va fi cea m a i zeloasă şi cea mai activă În l ucra rea pentru EI.
Când m i ntea se ocu pă de eul propriu, ea se Înstră i nează de H ristos, izvorul puterii şi
a l vieţii. De aceea, efortul conti n u u a l lui Sata na este de a a bate atenţia păcătos u l u i de la
Mântu itoru l, Împiedicând astfel u n itatea şi com u n i u nea s uflet u l u i cu H ristos. Cu plăceri le
păcat u l u i , grij i l e, n ecazurile şi p roblemele Încurcate a l e vieţi i, g reşe l i l e a ltora sau propri i l e
voastre g reşe l i şi nedesăvâ rşiri: cu u nele d i n acestea sau cu toate laola ltă v a căuta el să
a bată m i ntea voastră de la H ristos. Să nu ne lăsăm Înşelaţi de şiretl icurile l u i . Pe m u lţi d i n
tre cei ca re sunt În adevă r conştienţi şi doritori a tră i pentru Dum nezeu el îi face adesea să
se ocupe de propriile lor g reşel i şi slăbici u n i ; despărţi ndu-i a stfel de H ristos, el nădăj d u i eş
te să câştige birui nţa . Să n u facem din eul nostru personal centr u l p reocupărilor noastre,
făcâ ndu-ne temeri şi g rij i cu privire la fa ptu l că vom fi mâ ntuiţi sau n u . Toate acestea ne
Îndepă rtează sufletul d e Izvorul puterii noastre. Încredi nţează lui D u m nezeu problema
ră mânerii ta l e În EI şi Încrede-te În E I ! Cugetă şi vorbeşte despre H ristos! Fă ca eul tă u
să dispară În E I ! Dă la o parte orice Îndoială; e l i berează-te de tea m ă ! Spune Împreună cu
a posto l u l Pave l : «Trăiesc. .., dar nu mai trăiesc eu, ci Hristos trăieşte În mine. Şi viaţa pe care o
trăiesc acum În trup, o trăiesc În credinţa În Fiul lui Dumnezeu, care m-a iubit şi S-a dat pe Sine
pentru mine» (Ga late n i 2:20). Ră mâi l i n iştit În D u m nezeu! EI este În stare să păzească ce l-a i
Încred i nţat. Dacă te vei lăsa În braţele Sa le, EI te va face să aj u n g i m a i m u lt decât i u bitor
prin Cel ca re te-a i u bit.
Când a l uat asu pra Sa natu ra omenească, H ristos a legat omen i rea de Sine prin legătu ri
de iubire ce n u vor putea fi ru pte niciodată de n ici o putere, afa ră de cazu l că omul singur va
alege acest lucru. Sata na va căuta Întotdeauna să Încerce tot fel u l de ademeniri Înşelătoa re
pentru a ne face să rupem această legătură: să alegem astfel noi Înşine să ne despărţim de
H ristos. La aceasta trebuie să veg hem, să l u ptăm, să ne rugăm, ca n i meni şi n i m ic să n u ne
facă să alegem u n a lt stă pân, căci noi su ntem Întotdeauna l i beri să facem acest l ucru. Dar
să păstră m totdea una och i i noştri aţintiţi la H ristos şi EI ne va apăra. Privind la H ristos, noi
su ntem În sig u ranţă. Nimeni n u ne va smulge din mâna Sa. Astfel, dacă vom privi mereu la
EI, vom fi «schimbaţi În acelaşi chip al Lui, din slavă, prin Duhul Domnului» (2 Corinteni 3 : 1 8).
În fel u l acesta au aj u n s primii ucenici să fie asemenea scu m p u l u i lor Mântu itor. Când
a u a uzit cuvi ntele lui Isus, au si mţit că au a bsol ută nevoie de EI. L-a u că utat, L-a u găsit
şi L-a u u rmat. Au fost cu EI acasă, la masă, În locuri retrase afa ră, pe câ m p . Ei era u cu EI
ca n i şte Învăţăcei cu Învăţătorul lor pri m i n d zilnic de pe buzele Lui l ecţi i despre adevă ru l
cel sfâ nt. Au privit la EI ca n i şte s l uj itori la stă pâ n u l lor, spre a aj unge să cunoască toate
Îndatoririle lor. Ucenicii erau şi ei nişte oa m e n i supuşi « aceloraşi slăbiciuni ca şi noi» (Iacov
5 : 1 7). Ei avea u, ca şi noi, aceeaşi l u ptă de d u s cu păcat u l şi avea u nevoie de acelaşi h a r
pentru a tră i o viaţă sfâ ntă.
Chiar Ioan, ucenicul i u b it, cel ca re a reflectat cel mai m u lt asemă n a rea cu Mântu ito
rul, nu avea de la natură, d i n fi re, această vi rtute a ca racteru l u i . EI nu n u m a i că era d i n fi re
Încrezut şi a m biţios d u pă mărire, ci şi violent şi răzb u n ător când era ofensat.
Da r pe măsură ce ca racterul l u i H ristos Îi era descoperit, el Îşi rec u noştea slăbic i u n i l e
ş i această cunoaştere î l făcea u m i l. Tă ria şi ră bdarea, puterea şi bu nătatea, maiestatea şi
�i�*,minefi @SUS (lÎ
blândeţea pe ca re le-a văzut z i l n ic În viaţa Fi u l u i l u i D u m n ezeu a u u m p l ut sufletul să u de

a d m i raţie şi i u b i re. Zi de zi i n i m a sa a fost atrasă spre H ristos, până câ nd, d i n i u b i re pentru
Învăţătorul său, el s-a pierdut d i n vedere. Tem peramentul său răzbunător şi a m b iţios a fost
supus puterii modelatoa re a l u i H ristos. I nfl uenţa regeneratoare a Du h u l u i Sfâ nt a reîn noit
i n ima sa. Puterea iubirii lui Hristos a l u crat tra nsformarea ca racteru l u i său. Acesta este re
zultatu l sig u r al u n i ri i cu Isus. Când H ristos locuieşte În i n imă, Întreaga natură este atunci
sch i m bată. Spiritul l u i H ristos, i u b i rea Lui Înmoaie i n ima, supun suflet u l şi Înalţă cugetele
şi dorinţele noastre către D u m n ezeu, către ceru ri.
D u pă ce H ristos S-a Înă lţat la ceruri, simţământul p rezenţei Sa le era În conti nuare cu
u rmaşii Săi. Aceasta era o prezenţă personală, p l i n ă de i u b i re şi l u m i nă . H ristos Mântu ito
rul, ca re a u m b l at, a vorbit şi S-a rugat cu el, ca re a rostit cuvi nte de nădejde şi mângâiere
i n i m i l o r lor, pe când solia păcii era Încă pe buzel e Lui, a fost l u at la ceru ri din m ij locu l lor.
În t i m p ce u n nor de Îngeri ÎI pri mea, su netul voci i Sale a aj u n s Înapoi la ei a s i g u râ n d u-i:
«Şi iată că Eu sunt cu voi În toate zilele până la sfârşitul veacului» (Matei 28:20). E I S-a Înă lţat
la ceru ri ca Fiu al o m u l u i . Ei şti a u că Dom n u l H ristos stătea Înai ntea tro n u l u i l u i Dumnezeu
ca fi i n d Încă Priete n u l şi Mântu itorul lor; ştia u că sentimentele Sale era u nesc h i m bate, că
se identifică Încă cu suferi nţele nea m u l u i omenesc. EI a prezentat Înai ntea Tată l u i meritele
sângel u i Său preţios, a rătâ nd spre ră n i l e din m â i n i l e şi picioarele Sa le În a m i nti rea preţ u l u i
p e ca re l - a plătit pentru răscu m pă raţii Săi. Ei şti a u c ă EI S - a Înălţat la ceru ri c a să le pregă
tească locaşuri şi că va ven i din nou ca să-i ia la Sine.
Ad u nând u-se laola ltă, d u pă Înălţarea Sa la cer, ucenicii a u prezentat cu a rdoare ce
rerile lor Înai ntea Tată l u i, În N u mele l u i Isus. Cu tea mă sfâ ntă, ei s-a u plecat În rugăci u ne,
repetâ nd asig u ra rea: «Orice veţi cere de la Tatăl, În Numele Meu, vă va da. Până acum n -aţi
cerut nimic În Numele Meu; cereţi şi veţi căpăta, pentru ca bucuria voastră să fie deplină» (Ioan
1 6:23,24). Ei a u Înti ns mâna credi nţei m a i sus şi tot mai sus prezentâ n d puternicul a rgu
ment: «Hristos a murit! Ba mai mult, EI a şi Înviat, stă la dreapta lui Dumnezeu şi mijloceşte
pen tru noi» (Rom a n i 8:34) . Ziua Ci ncizec i m i i le-a adus apoi prezenţa M â ngâietoru lui, d es
pre care H ristos spusese că «va fi În voi». În conti n u a re Îi asigurase: « Vă este de folos să Mă
duc; căci dacă nu Mă duc Eu, Mângâietorul nu va veni la voi; dar dacă Mă duc, vi-L voi trimite»
(Ioan 1 4: 1 7; 1 6:7). De atunci Îna i nte, prin D u h u l Sfâ nt, H ristos avea să locuiască conti n u u În
i n i m i l e copiilor Săi. U n i rea lor cu EI era acum mai strâ nsă decât atu nci câ n d era person a l cu
ei. Lu m i na, i u b i rea şi puterea l u i H ristos, ca re locu iau În ei, stră l uceau prin ei, aşa că oa m e
n i i văzâ nd u-i se m i ra u Întrucât ştiau că erau oameni necă rturari şi de râ nd; şi « au priceput
că fuseseră cu Isus» (Fa ptel e 4:1 3 ) .
Tot ceea c e H ristos a fost pentru ucen icii Săi doreşte să fie ş i pentru cop i i i Săi de as
tăzi, pentru că În u ltima Sa rugăciu ne, avâ nd În j urul Său m ica grupă a uce n i c i lor, spu
sese: ((Şi Mă rog nu numai pen tru ei, ci şi pentru cei ce vor crede În Mine prin cuvântul lor»
(Ioan 1 7:20).
Isus Se ruga pentru noi, cerând ca noi să putem fi una cu EI, aşa cum EI este una cu
Tată l. Ce u n i re m i n u nată este acea sta ! Mântu itorul spu nea despre Sine: « Fiul nu poate face
nimic de la Sine.» «Tatăl care locuieşte În Mine, EI face aceste lucrări ale Lui» ( I oan 5 : 1 9; 1 4: 1 0).
Astfel, dacă H ristos loc u ieşte În i n i m i l e noastre, EI va l ucra În noi « şi voinţa şi Înfăptuirea»
(Fi l i peni 2 : 1 3). Atu nci noi vom lucra aşa cum a lucrat EI şi vom da pe faţă acela ş i spirit. În
acest fel, i u bindu-L şi ră mânând În EI, noi vom creşte «În toate privi nţele, ca să aj u ngem la
HH
"
Cel ce este Ca p u l, H ristos» ( Efesen i 4: 1 5 ). - Ellen G. Wh ite, Calea către Hristos, ca pito l u l 8,
s u b l i n ierea a utoru l u i
Ţpxt adiţional
Este atât de m i n u nat să n e simţim u n iţi cu Ceru l !
Ai rost crpat sa umbli zilnic cu Dumnpzeu

" În acest fel se iau ilustraţii din viaţa naturală, ca să ne ajute la o mai bună Înţelege
re a adevărurilor ascunse ale vieţii spirituale." (El l e n G. Wh ite)
" Isus ne Îndeamnă să ne uităm « cu băgare de seamă cum cresc crinii» (Luca 72:27).
Plantele şi florile nu cresc prin propria lor grijă, prin eforturile şi preocuparea lor, ci pri
mind ceea ce a prevăzut Dumnezeu că este spre creşterea şi viaţa lor." (Ellen G. Wh ite)
" După cum floarea se Întoarce după soare, pentru ca razele lui strălucitoare să poată
ajuta la desăvârşirea frumuseţii şi simetriei ei, tot astfel şi noi să ne Întoarcem spre
Soarele neprihănirii, pentru ca lumina cerului să lumineze asupra noastră, iar carac
terul nostru să se dezvolte asemenea caracterului Domnului Hristos." (Ellen G. Wh ite)
" Te Întrebi: « Cum pot rămâne În Hristos?» În acelaşi fel cum L-ai primit la Început.
« După cum aţi primit pe Hristos Isus, Domnul, aşa să şi umblaţi În E/.» (Ellen G. Wh ite)
" Consacră-te În fiecare dimineaţă lui Dumnezeu pentru ziua aceea! Supune-I toate pla
nurile tale, ca ele să fie aduse la Îndeplinire sau abandonate, după cum va hotărÎ EI, În
providenţa Sa. În acest fel, zi de zi să-ţi Încredinţezi viaţa În mâinile lui Dumnezeu şi, ast
fel viaţa ta va fi din ce În ce mai mult modelată după viaţa lui Hristos." (Ellen G. Wh ite)
" Inima care Îşi găseşte cel mai mult odihna În Hristos va fi cea mai zeloasă şi cea
mai activă În lucrarea pentru E/. " (Ellen G. Wh ite)
" Încredinţează lui Dumnezeu problema rămânerii tale În EI şi Încrede-te În EI! Cu
getă şi vorbeşte despre Hristos! Fă ca eul tău să dispară În EI! Dă la o parte orice
Îndoială; eliberează-te de teamă! " (Ellen G. Wh ite)
" Dar să păstrăm totdeauna ochii noştri aţintiţi la Hristos şi EI ne va apăra. Privind la
Hristos, noi suntem În siguranţă. Nimeni nu ne va smulge din mâna Sa." (Ellen G. White)
" Când Hristos locuieşte În inimă, Întreaga natură este atunci schimbată. Spiritul
lui Hristos, iubirea Lui Înmoaie inima, supun sufletul şi Înalţă cugetele şi dorinţele
noastre către Dumnezeu, către ceruri." ( E l l e n G. Wh ite)
toate virtuţile de origine cerească " (Mărturii, voI. 5, p. 1 05) .
4Ekminefi @SUS
D i m i neaţă : _________________________
Du pă-a m i ază: ________________________
1. _
_____________________
2. _____________
3. _
_____________________
4. _____________
5. _
_____________________
6. _____________
7. ___________
__
8. ______________
9. _______________________
1 0. ___________
_
Zi u a -15 Mântuit ca sa fii sfânt
Astăzi vom cugeta asu p ra nevoii de a fi mântuit zilnic de D u m nezeu, ca să fi i sfânt zil
n ic. Afi rmaţia aceasta a i a uzit-o cu sigura nţă Încă de la Începutu l sem i n a r u l u i de Îm bogă
ţire spi ritu a lă . O repetă m aici pentru ca, la fi n a l u l acestei perioade, relaţia ta cu Dum nezeu
să n u se term i n e, ci să u m b l i mai depa rte cu EI.
Este o perioadă de ada pta re la o rea l itate nouă În relaţia ta cu D u m nezeu şi este o
oportun itate pentru viaţa ta spirituală de a Începe com u n i u nea cu El ia prima oră a fiecă rei
d i m i neţi şi de a o p re l u ng i pe tot parcursul zilei şi pe tot parcurs u l vieţii.
Aceasta va cont i n u a să se Întâmple d u pă perioada de ada pta re, pentru că a i fost
mâ ntuit de H ristos. P u n e-ţi ca ţi ntă a vieţii acest gând al u n u i a utor a n o n i m : " A Începe cu
H ristos, a term i n a cu H ristos - aceasta este ca racteristica u m blării creşti n u l u i :'
Biblia şi Spiritul Profetic ne ajută să înţelegem importanţa următoarelor aspecte:
1. Mâ ntu i rea prin exercita rea cred i nţei.
2. Căutarea l u i D u m n ezeu la prima o ră d i n zi.
3. U m blarea z i l n ică cu Dum nezeu.
Vom a n a l iza câteva g â n d u ri În acest sens: " Noi trebuie să credem că su ntem aleşi
de D u m nezeu pentru a fi mâ ntu iţi prin exercita rea cred i nţei, prin harul lui H ristos şi prin
l ucra rea Du h u l u i Sfâ nt; şi treb u i e să-I ad ucem slavă l u i Dum nezeu şi să-L l ă u d ă m pentru
n e n u m ă ratele m a n ifestă ri u i m itoa re ale favorii Sale nemeritate faţă de noi:'
" Iubirea lui Dumnezeu este puterea care atrage sufletul spre Hristos, ca să fie primit
cu duioşie de EI şi recomandat Înaintea Tatălui. Prin lucrarea Duhului, legătura divină
dintre Dumnezeu şi păcătos este restabilită. Tatăl spune: ((Eu voi fi Dumnezeul lor şi ei
vor fi poporul Meu. Îmi voi arăta dragostea Mea iertătoare faţă de ei şi voi revărsa bu
curia Mea peste ei. Ei vor fi comoara Mea; pentru că acest popor pe care l-am ales ca
să fie al Meu va vesti lauda Mea» " (Minte, caracter, personalitate, voI. 2, pp. 555-556).
Ai surprins ce detalii interesa nte a re Dum nezeu pentru tine astăzi? Am fost aleşi pentru a
fi mântu iţi, iar Duhul Sfânt Îm plineşte această l ucrare În noi. Vom fi un popor deosebit şi vom
pri mi bucu ria Dom nului. I nvitaţia la mântu ire este o invitaţie la o viaţă de bucurie În Dom nul.
Această căuta re spiritu a l ă de Dum nezeu, În momentu l de intim itate spirituală de la
prima o ră a d i m i neţi i, ne este explicată În experienţa l u i Isus H ristos. Pasajele pe ca re l e
găsiţi În conti n u a re trebuie să fie inspiraţia noastră :
" Faptul că, În copilărie, Isus creştea În Înţelepciune şi era tot timpul plăcut Înaintea lui
Dumnezeu şi Înaintea oamenilor nu era de mirare, pentru că acestea se întâmplau
În conformitate cu chemarea Sa divină. EI nu Şi-a căutat educaţia În şcolile rabini
lor, pentru că Dumnezeu era Învăţătorul Său. Pe măsură ce Se dezvolta, continua să
crească În Înţelepciune. Se dedica sârguincios studiului Scripturilor, ştiind că acestea
erau pline de o Învăţătură inestimabilă. Isus era credincios În achitarea Îndatoririlor
pe care le avea În căminul din care făcea parte; iar orele timpurii ale dimineţii, În loc să
le petreacă În pat, ÎI găseau adeseori Într-un loc retras, cercetând Scripturile şi rugân
du-Se Tatălui ceresc " (Sfaturi pentru părinţi, educatori şi elevi, p. 247).
7'
" Hristos primea continuu de la Tatăl soliile pe care urma să ni le transmită nouă.
«Cuvântul pe care-I auziţi», spunea EI, (mu este al Meu, ci al Tatălui care M-a trimis "
(Ioan 74:24). " Pentru că nici Fiul omului n-a venit să I se slujească, ci EI să slujească "
(Matei 20:28). EI a trăit, a gândit şi S-a rugat, dar nu pentru Sine, ci pentru alţii. În
fiecare dimineaţă, Domnul Se Întorcea de la orele petrecute În comuniune cu Dum
nezeu pentru a le aduce oamenilor lumina cerului. Zi de zi, EI primea un nou botez
cu Duhul Sfânt. În primele ceasuri ale fiecărei noi zile, Dumnezeu ÎI trezea din som
nul Său, iar sufletul şi buzele Sale erau binecuvântate cu harul pe care urma să-L
ofere altora " (Palabras de Vida del Gran Maestro, p. 1 05).
Ce experienţă m i n u nată a avut Isus! Creşterea Lui se baza pe com u n i unea cu Dum ne
zeu şi căuta rea Sa d u pă p uterea de a da mărturie şi de a-i Învăţa pe oa meni avea loc zi l n ic,
la prima oră. N u avem nevoie de u n exe m p l u m a i bun, n u avem nevoie d e o a s i g u rare mai
mare. Acesta este p l a n u l, acesta este sti l u l d e viaţă a l unui creştin victorios: Întâ l n i rea cu
Dum nezeu În fiecare d i m i neaţă .
" Pe când oraşul era Încă Învăluit de somn, pe când era Încă Întuneric de tot, Isus S-a
sculat, a ieşit şi S-a dus Într-un loc pustiu şi Se ruga acolo. "
" Orice lucrător care urmează exemplul lui Hristos va fi pregătit să primească şi să
folosească puterea făgăduită de Dumnezeu bisericii Sale pen tru strângerea seceri
şului pămân tului. Dimineaţă după dimineaţă, când vestitorii Evangheliei Îngenun
chează Înaintea Domnului şi-şi reÎnnoiesc legământul de consacrare, EI le va da
prezenţa Duhului Său, Însoţită de puterea Lui reÎnviorătoare şi sflnţitoare. Pornind
la lucrările lor zilnice, ei au asigurarea că fiinţa cea nevăzută a Duhului Sfânt Îi face
În stare să fie Împreună-lucrători cu Dumnezeu " (Faptele apostolilor, p p. 46, 47).
În fi nal, a l treilea pas spre o viaţă creşti nă specia l ă constă În u m blarea ziln ică cu
Dum nezeu. Pentru aceasta, te i nvit să priveşti la Enoh, un om care a u m b lat cu Dumnezeu
timp de 300 de a n i. Gândeşte-te: nu au fost 3 a n i , nu au fost 30 d e ani, ci 300 d e a n i ! Este o
experienţă În delu ngată. Acesta este motivul pentru ca re D u m n ezeu l-a l uat la E I .
" Despre Enoh este scris că a trăit şaizeci ş i cinci de ani ş i a avut u n fiu. După aceea, el
a umblat cu Dumnezeu Încă trei sute de ani. În timpul acestor primi ani, Enoh ÎI iubise
pe Dumnezeu şi avusese temere de EI, păzind poruncile Lui. EI a făcut parte din şirul
de bărbaţi sfinţi, păstrători ai adevăratei credinţe, strămoşi ai seminţei promise. De
pe buzele lui Adam, el a aflat istoria Întunecată a căderii şi a bucuriei harului lui Dum
nezeu, aşa cum era văzută În făgăduinţa făcută, şi s-a Încrezut În Răscumpărătorul
ce avea să vină. Totuşi, după naşterea primului său fiu, a ajuns la o experienţă mai
Înaltă; a fost atras la o mai strânsă legătură cu Dumnezeu. Şi-a Înţeles mult mai bine
obligaţiile şi răspunderea sa ca fiu de Dumnezeu. Iar când a văzut iubirea copilului
pentru tatăl său, Încrederea sa simplă În grija şi ocrotirea sa, când a simţit profunda
afecţiune a inimii sale pentru fiul său Întâi născut, el a Învăţat atunci lecţia preţioasă
a iubirii minunate a lui Dumnezeu faţă de oameni, manifestată prin dăruirea Fiului
Său, cum şi Încrederea pe care copiii lui Dumnezeu pot s-o aibă În cerescul lor Tată.
Dragostea infinită şi nemăsurată a lui Dumnezeu prin Hristos a devenit zi şi noap
te subiectul meditaţiei sale şi, cu toată căldura sufletului său, a căutat să descopere
această dragoste acelora În mijlocul cărora trăia " (Patriarhi şi profeţi, pp. 7 1 , 72).
,,«Ferice de cei cu inima curată, căci ei vor vedea pe Dumnezeu» (Matei 5:8). Timp de
trei sute de ani, Enoh a căutat curăţia sufletului ca să poată fi În armonie cu Cerul.
Timp de trei veacuri a umblat cu Dumnezeu. Zi de zi a tânjit după o mai strânsă le
gătură cu EI; mai aproape şi tot mai strânsă a devenit comuniunea cu EI, până când
Dumnezeu 1-0 luat la Sine. EI a ajuns pe pragul lumii veşnice şi Între el şi ţara celor
fericiţi nu mai era decât un singur pas; atunci porţile s-au deschis şi umblarea lui cu
Dumnezeu, atât de mult practicată pe pământ, a continuat, iar el a trecut pe porţi În
cetatea sfântă - primul dintre oameni care a intrat acolo " (Patriarhi şi profeţi, p. 75).
Vezi ? Nu-i aşa că este u n exe m p l u m i n u n at? N u trebuie decât să urmezi aceşti paşi, iar
sem i n a r u l nostru vrea să te aj ute În acest sens. N u u ita:
1. Eşti mântuit prin exercita rea cred i nţei .
2. Caută-L pe D u m nezeu la prima oră d i n zi.
3. U m blă zilnic cu D u m nezeu.
Înai nte să Încheiem, a m v rea să iei În considera re exe m p l u l l u i Luther:
" Din locul ascuns al rugăciunii a venit puterea care a zguduit lumea prin marea
reformă. Acolo, În linişte sfântă, slujitorii lui Dumnezeu şi-au sprijinit picioarele
pe stânca făgăduinţelor Sale. in timpul luptei de la Augsburg, Luther «nu lăsa să
treacă nicio zi fără să consacre rugăciunii cel puţin trei ore; erau ceasurile cele mai
potrivite pentru studiu» . in cămăruţa lui retrasă, era auzit revărsându-şi sufletul
Înaintea lui Dumnezeu În cuvinte pline de adorare, teamă şi nădejde, ca şi când ar
fi vorbit cu un prieten " ( Tragedia veacurilor, pp. 222, 223).
" Este de o foarte mare importanţă ca fiecare om să studieze Scripturile În lumina

lecţii/or lui Hristos, ca să poată Înţelege În cine sunt concentrate speranţele sale
pentru viaţa veşnică. Biblia ar fi trebui să fie Întotdeauna considerată cel mai mare
şi măreţ manual de studiu, care s-a coborât jos, la noi, din ceruri, ca fiind Cuvântul
vieţii " (Principiile fundamentale ale educaţiei, p. 254).
" in biserică sunt atât credincioşi, cât şi necredincioşi. Hristos a Înfăţişat aceste două
clase În parabola Sa despre vie şi mlădiţele ei. EI i-a Îndemnat pe urmaşii Săi: « Ră
mâneţi În Mine şi Eu voi rămâne În voi. După cum mlădiţa nu poate aduce rod de la
sine, dacă nu rămâne În viţă, tot aşa nici voi nu puteţi aduce rod, dacă nu rămâneţi
În Mine. Eu sunt viţa, voi sunteţi mlădiţele. Cine rămâne În Mine şi În cine rămân Eu
aduce mult rod; căci despărţiţi de Mine nu puteţi face nimic» (Ioan 1 5:4,5)."
" Există o mare diferenţă Între o pretinsă unire cu Hristos şi o reală legătură cu
Hristos prin credinţă. Mărturisirea adevărului Îi aşază pe oameni În biserică, dar
aceasta nu dovedeşte că ei au o legătură vitală cu Viţa cea vie. Se dă o regulă prin
care adevăratul ucenic poate să fie distins de cei care se pretind urmaşi ai Domnului
Hristos, dar care nu au credinţă În EI. O categorie are roade, cealaltă nu are roade.
Una este, adesea, supusă cuţitului curăţitor al lui Dumnezeu, ca să aducă mai mult
rod; cealaltă urmează În curând să fie tăiată din butucul viu al viţei ca ramuri usca
te " (Reavivamiento y sus Resultados, pp. 43, 44).
"Această relaţie spirituală poate fi stabilită numai printr-o exercitare personală a cre
dinţei. Această credinţă trebuie să exprime din partea noastră o supremă preferinţă,
o Încredere perfectă şi o consacrare Întreagă. Voinţa noastră trebuie să fie În totul pre
dată voinţei divine, simţămintele noastre, dorinţele, interesele şi onoarea, identificate
cu prosperitatea Împărăţiei Domnului Hristos şi onoarea cauzei Sale şi atunci vom
primi mereu de la EI har, iar Domnul Hristos va primi recunoştinţa noastră."
>jl:)'
i �di'minefi @
G
SUS
" Când această intimitate a legăturii şi comuniunii este formată, atunci păcatele
noastre sunt aşezate asupra lui Hristos şi ne este atribuită neprihănirea Sa. EI a fost
făcut păcat pen tru noi, pen tru ca noi să putem fi făcuţi neprihănirea lui Dumnezeu
În EI. Noi avem acces la Dumnezeu prin EI; noi suntem primiţi În Cel Preaiubit " ( Tes
timony Treasures, voI. 2, p. 73).
Fi nal izează această zi cu u rmătoa rea rugăci u ne: " Doam ne, ia-mi i n i ma, căci eu nu ţi-o
pot da. Ea este proprietatea Ta. Păstreaz-o Tu cu rată, căci eu n-o pot păstra pentru Tine. Mân
tuieşte-mă În ciuda mea Însumi, În ciuda eului meu slab şi neasemă nat lui H ristos. Modelea
ză-mă, şlefuieşte-mă, Înalţă-mă Într-o atmosferă cu rată şi sfâ ntă, În care curentul cel bogat
al d ragostei Ta le să poată curge d i n sufletul meu " (Palabras de Vida del Gran Maestro, p. 1 24).
Mergi Înai nte prin făgădui nţele l u i Isus şi decide astăzi ca viaţa ta să fie o u m b lare con
sta ntă cu Dum nezeu, o u m blare pe ca lea mântu irii şi a sfi nţirii. (pastor Ra m i ldo Becerra)
Observi cât de d iferit este să a i o Întâ l n i re cu D u m nezeu şi să te gândeşti În restul
zilei la Îndrumările prim ite? Aşa te vei matu riza spiritual. Aşa a u m blat E n o h cu D u mnezeu.
Ai fost ereat ea sa. tra.ieşti eu Dumnezeu

" A Începe cu Hristos, a termina cu Hristos - aceasta este caracteristica umblării
creştinului. " (An o n i m )
" Tatăl spune: «Eu voi fi Dumnezeul lor ş i e i vor fi poporul Meu. Îmi voi arăta dragos
tea Mea iertătoare faţă de ei şi voi revărsa bucuria Mea peste ei. Ei vor fi comoara
Mea, pentru că acest popor pe care l-am ales ca să fie al Meu va vesti lauda Mea.» "
(Ellen G. White)
Se dedica sârguincios studiului Scripturi/or, ştiind că acestea erau pline de o Învăţă
tură inestimabilă. (Ellen G. Wh ite)
" Orice lucrător care urmează exemplul lui Hristos va fi pregătit să primească şi să
folosească puterea făgăduită de Dumnezeu bisericii Sale pen tru strangerea seceri
şului pământului." (El len G. White)
Duhul Sfânt ne face În stare să fim colaboratori cu Dumnezeu. " Timp de trei sute de
ani, Enoh a căutat curăţia sufletului ca să poată fi În armonie cu Cerul. Timp de trei
veacuri a umblat cu Dumnezeu. Zi de zi a tânjit după o mai strânsă legătură cu EI;
mai aproape şi tot mai strânsă a devenit comuniunea cu EI, până când Dumnezeu
l-a luat la Sine." (Ellen G. Wh ite)
" Este de o foarte mare importanţă ca fiecare om să studieze Scripturile În lumina
lecţiilor lui Hristos, ca să poată Înţelege În cine sunt concentrate speranţele sale
pentru viaţa veşnică." (Ellen G. Wh ite)
" Rămâneţi În Mine şi Eu voi rămâne În voi. După cum mlădiţa nu poate aduce rod de
la sine, dacă nu rămâne În viţă, tot aşa nici voi nu puteţi aduce rod, dacă nu rămâneţi
În Mine. Eu sunt viţa, voi sunteţi mlădiţele. Cine rămâne În Mine şi În cine rămân Eu
aduce mult rod, căci despărţiţi de Mine nu puteţi face nimic." (Ellen G. White)
4Etrminefi @SUS
Ce aştea ptă D u m n eze u d e la m i ne: __________________
D i m i neaţă: _________________________
D u pă-a m iază : ________________________
1. _____________
2. _____________
3. _______________________
4. ______________________
5. ______________________
6. ______________________
7. _____________
8. _____________
9. ______________________
1 0. ____________
ziua-f6o experienţa mai Înalta
" Avem conti n u u nevoie de o descoperire nouă de la H ristos, de o experienţă zi ln ică ce
se armon izează cu Învăţăturile Sale. Cunoştinţe Îna lte şi sfi nte s u nt la Îndemâna noastră . O
conti n u ă Înai nta re pe tă râ m u l cunoaşterii şi virtuţii este ţel u l pe care-I a re Dumnezeu pen
tru noi toţi. Legea Sa este eco u l p ropriei Sa le voci, făcâ nd u-le tuturor i nvitaţia : «Vi no mai
sus. Fii sfâ nt şi tot mai sfâ nt.» Putem Înai nta zi de zi spre desăvâ rşi rea caracteru l u i creştin.
Acei a ca re s u nt a ngajaţi În l u cra re pentru Stă pân a u nevoie de o experienţă m u lt
m a i Îna ltă, m a i p rofu ndă, mai l a rgă decât şi-au Înc h i p u it m u lţi până acum că vor avea.
M u lţi ca re sunt d eja membri a i marii fa m i l i i a l u i D u m n ezeu şti u prea puţin ce Însea m nă
să p riveşti la slava Sa şi să fi i sch i m bat d i n slavă În slavă. M u lţi a u un Început de Înţelegere
a desăvâ rşi rii l u i H ristos, i a r i n i m i l e lor tre m u ră de bucu rie. Ei doresc m u lt să fie pătrunşi
de u n si mţă m â nt mai p l i n , mai adânc a l i u birii Mântu itoru l u i . Aceştia să n utrească orice
dori nţă a suflet u l u i Înd reptată către D u m n ezeu . D u h u l Sfânt l u c rează cu aceia ca re vor să
fie sch i m baţi, îi modelează pe cei ca re vor să fie modelaţi, îi rafi n ează pe cei ca re do resc
să fie rafi naţi. Nu vă refuzaţi cu ltiva rea cugetă rilor spi rituale şi a părtă ş i i lor sfi nte. Nu aţi
văzut decât primele raze a l e ră săritu l u i slavei Sale. Pe măsură ce Înai ntaţi În c u n oaşterea
Dom n u l u i, veţi şti că «drumul celor neprihăniţi este ca lumina strălucitoare, a cărei strălucire
merge mereu crescând până la miezul zilei» (Proverbele 4:1 8):'
Citeşte Ioan 1 5:1 1 .
" H ristos avea mereu Înai ntea och ilor rezultatul m i s i u n i i Sa le. Viaţa Sa pămâ ntea scă,
pl ină de atâta trudă şi jertfi re de si ne, era Înviorată la g â n d u l că toată această m u n că a
Sa nu va fi În zadar. Dându-Şi viaţa pentru viaţa oamen i lor, EI avea să restabilea scă În om
c h i p u l lui D u m n ezeu . EI avea să ne ridice din ţărână, să ne remodeleze ca racterul d u pă
model u l propri u l u i Său ca racter şi să-I Înfru m useţeze cu p ropria Sa slavă.
H ristos a văzut rod u l m u n c i i suflet u l u i Să u şi a fost m u lţum it. EI a p rivit În veşnicii şi a
văzut fericirea acelora ca re, prin u m i l i nţa Sa, avea u să primească ierta rea şi viaţa veşnică . EI
a fost stră p u n s pentru neleg i u i ri l e lor, zd robit pentru fă rădeleg i l e lor. Pedeapsa care le dă
pacea a căzut peste EI şi prin ră n i l e Lui a u fost vindecaţi. EI a a uzit strigătul cel o r răscu m
păraţi. l-a a uzit pe c e i răsc u m p ă raţi câ ntâ nd cânta rea l u i Moise ş i a Miel u l ui. D e ş i mai Întâi
trebuia primit botezul sâ ngelui, deşi păcatele l u m i i avea u să-I a pese s ufletul nevinovat,
deşi avea asu pra Lui u m bra unei tristeţi de nespus, cu toate acestea, pentru b u c u ria p u să
Îna i ntea Sa, a a l es să Înd u re crucea şi a d i spreţuit ruşinea.
Toţi urmaşii Săi pot fi părta şi la această bucu rie. Oricât d e măreaţă şi slăvită va fi lu
mea vi itoa re, răsplata noastră n u u rmează să fie În Întreg ime păstrată pentru c l i pa izbăvirii
fina le. C hia r aici p utem i ntra, prin credi nţă, În bucuria Mâ ntu itoru l u i . Asemenea l u i Moise,
noi trebu i e să ră bdăm ca şi cum am vedea cele nevăzute.
Acu m biserica este angajată În l u ptă. Acu m ne confruntă m cu o l u me aflată În Întu
neric, a p roape În Întreg i m e cucerită de idolatrie. Da r vine ziua când se va da bătă lia ş i se
va câştiga victoria. Voia lui Dum nezeu u rmează să fie Înfă ptu ită pe pă m â nt, aşa cum este
Înfăptu ită În ceruri. Naţi u n i l e celor mântu iţi nu vor şti a ltă lege decât legea ceru l u i . Toţi vor
fi o fa m i l i e fericită, u n ită, Înveşmâ ntată În haina la udei şi recunoşti nţei - h a i na nepri hă n i ri i
Î () "49ccmineti @SUS
l u i H ristos. Toată natu ra, În fru m u seţea ei de neegalat, Îi va aduce l u i D u m n ezeu un omagiu
de laudă şi adora re. Lumea va fi scăldată În lumina ceru l u i . Lumina lumii va fi asemenea
celei a soa re l u i, iar l u m i n a soa re l u i va fi de şa pte ori m a i m a re decât este acum. Anii se
vor scurge În bucu rie. La această privelişte, stelele d i m i neţi i vor câ nta Îm p reună, iar fi i i
l u i Du mnezeu vor scoate strigăte de bucu rie, Î n timp c e D u m nezeu şi H ristos Se v o r u n i
s p u n â n d : « N u v a m a i fi păcat şi nici moa rte n u v a mai fi . »
Aceste i m a g i n i a l e slavei vi itoa re, scene zug răvite de mâna l u i D u m nezeu, a r trebui
să le fie d ra g i copiilor Săi.
Sta i pe pra g u l veşniciei şi ascu ltă u ra rea de b u n venit p l i n ă de har, ad resată celor
ca re a u cooperat cu H ristos În această viaţă, privi n d ca o onoa re şi ca un privileg i u fa ptu l
de a suferi pentru EI. Împreună cu Îngerii, ei Îşi aru ncă c u n u n i l e la picioarele Răscu mpără
toru l u i, excl a m â n d : « Vrednic este Mielul care a fost junghiat să primească puterea, bogăţia,
Înţelepciunea, tăria, cinstea, slava şi lauda!... A Celui ce stă pe scaunul de domnie şi a Mielului
să fie lauda, cinstea, slava şi stăpânirea În vecii vecilor!» (Apoca l i psa 5 : 1 2-1 3):'
Citeşte Apocalipsa 7:9, 1 7. "Şi moartea nu va mai fi. Nu va mai fi nici tânguire, nici
ţipăt, nici durere, pen tru că lucrurile dintâi au trecut" (Apoca l i psa 2 1 :4).
Pe m u nte cu D u m nezeu. " Avem nevoie să ţinem neîncetat Înai ntea och ilor această
i m a g i n e a l ucrurilor n evăzute. În fel u l acesta, vom fi În sta re să preţ u i m corect l ucrurile
veşn iciei şi pe cel e trecătoa re. Acest l ucru ne va da putere să-i infiuenţă m pe a lţii pentru o
viaţă mai Înaltă.
«Veniţi la Mine pe m u nte», n e Îndea m n ă D u m n ezeu . Lui Moise, Înai nte ca acesta
să poată fi u nea lta l u i Dum nezeu spre izbăvi rea l u i Israel, i s-a u h ă răzit patruzeci de a n i
de com u n i u n e cu EI, În s i n g u rătatea m u nţi lor. Înai nte de a d uce s o l i a l u i D u m nezeu
fa raon u l u i, el a vorbit cu Îngerul d i n rugul aprins. Înai nte de a pri m i Legea l u i D u m n ezeu ca
reprezenta nt al poporu l u i Său, Moise a fost chemat pe m u nte şi a privit slava Sa. Îna i nte de
a îm p l i n i j u d ecata asu pra celor idolatri, el a fost ascuns În crăpătu ra stâ ncii, i a r Dom n u l a
spus: «Voi chema Numele Domnului Înaintea ta.» «Plin de Îndurare şi milostiv, Încet la mânie,
plin de bunătate şi credincioşie, (...) dar nu socoteşte pe cel vinovat drept nevinovat» ( Exod u l
3 3 : 1 9; 34:6-7). Înai nte de a-şi lăsa, odată cu viaţa sa, povara pentru I s rael, D u m n ezeu l-a
chemat pe vâ rfu l Pisga şi a desfă ş u rat Înai ntea l u i slava ţă rii promise.
Înai nte să plece În m i s i u nea lor, ucenicii a u fost chemaţi sus pe m u nte cu Isus. Înai nte
d e puterea şi slava Cincizec i m i i, a fost noa ptea d e pă rtă şie cu Mântu itorul, Întâ l n i rea de
pe m u nte, În Ga l i leea, scena despă rţirii d e pe m u ntele n u m it a l Măsl i n i lor (îm p re u n ă cu
făgădui nţa Îngerilor) şi zilele de rugăci u n e şi com u n i u n e d i n camera d e sus.
Câ nd Se pregătea pentru o m a re Încerca re sau o l ucra re i m porta ntă, Isus recu rgea la
sin g u rătatea din m u nţi şi Îşi petrecea noa ptea rugându-Se Tată l u i Său. O noa pte de rugă
ciune a precedat a l egerea a posto l i l o r şi pred ica d e pe m u nte, Sch i m ba rea la faţă, agonia
d i n sala de judecată, crucea şi slava Învieri i:'
Privilegiul rugăciunii. " Şi noi trebuie să avem u n t i m p rezervat med itaţiei şi rugă
c i u n i i pentru a primi înviora re spirituală. Noi nu preţ u i m puterea şi eficienţa rugăci u n i i
a ş a cum a r trebui s-o facem . Rugăciu nea şi credi nţa v o r face ceea c e n u poate izbâ n d i
n i c i o putere de pe pămâ nt. R a reori s u ntem - Î n toate privi nţele - puşi În aceeaşi situaţie
de două ori. Noi trecem conti n u u prin situaţii şi Încercă ri noi, pentru ca re experienţa d i n
9trmineti @SUS
trecut n u poate fi un îndrumător suficient de b u n . Trebuie să avem l u m ina n esti nsă care
vine de la Dum nezeu.
H ristos le trim ite mereu so l i i celor ca re ca ută să-I a udă g lasul. În noa ptea agon iei din
Ghetsi m a n i, ucenicii adormiţi n u a u a uzit g l a s u l l u i Isus. Ei avea u u n s i mţământ vag a l pre
zenţei îngeri lor, d a r au pierdut puterea şi slava priveliştii. Din pricina torope l i i şi neveg herii,
ei n u a u putut p ri m i dovada ca re le-a r fi întă rit sufletele pe ntru scenele îng rozitoa re la
ca re avea u să fi e martori. Şi astăzi este la fel - adesea, chiar oamenii care au cea mai mare
nevoie de învăţătu ră divină n u reuşesc s-o primească pentru că n u sta bi l esc o relaţie cu
Ceru l.
Ispitele l a ca re su ntem expuşi z i l n i c fac din rugăci une o necesitate. Pericolele stau la
pândă pe orice că ra re. Cei ce ca ută să-i salveze pe a lţii de la viciu şi ruină s u nt îndeosebi
expuşi ispitei. Fiind confruntaţi neîncetat cu ră u l, a u nevoie să se pri n d ă cu putere d e Dum
nezeu, pentru a nu fi ei înşişi corupţi. Paşii ca re îi duc pe oameni d e pe tere n u l înă l ţat şi
sfânt pe u n u l i nferior s u nt mici şi siguri. Într-o c l i pă, pot fi l uate decizi i ca re h otă răsc pentru
totdea u n a soa rta cuiva. Eşec u l de a obţine o b i ru i nţă Iasă sufletul fă ră a pă ra re. Dacă nu i se
opune rezi stenţă, un obicei ră u va că păta în ti m p d u ritatea u n o r lanţu ri de oţel, încătuşând
omul în întreg ime.
Motivu l pentru ca re atât de m u lţi sunt lăsaţi singuri În locuri a l e ispitei este că a ceştia
nu-L păstrează întotdeauna pe Dom n u l Înai ntea lor. Când Îngăd u i m ca pă rtăşia noastră
cu D u m n ezeu să fie ru ptă, atunci ne-am pierdut apăra rea . Toate sco p u ri l e voastre bu ne,
toate i ntenţi i l e voastre bune nu vă vor aj uta să vă îm potriviţi ră u l u i . Trebuie să fiţi bă rbaţi
şi femei a l e rugăci u n i i . Cererile voastre nu trebuie să fie sla be, făcute de formă, şi d a că vă
ad uceţi a m i nte, ci d i n toată i n ima, perseverente şi conti nue. N u este Întotd ea u na n ecesa r
să vă plecaţi pe genunchi pentru a vă ruga. Cu ltivaţi obice i u l de a vorbi cu Mântu itorul
când s u nteţi s i n g u ri, când mergeţi În d r u m u l vostru şi când s u nteţi ocupaţi c u m u nca zil
n ică. l n i m a voa stră să se Îna lţe neîncetat, cerâ nd În tăcere aj utor, l u m i nă, tă rie, cunoaştere.
Fieca re respiraţie să vă fie o rugăci u ne.
Ca l ucrători pentru D u m n ezeu, trebuie să aj ungem la oameni acolo u n d e se află, În
conj u raţi de Întu neric, scufu ndaţi În viciu şi Întinaţi de stricăciu ne. Însă, atâta vreme cât ne
fixăm g â n dur i le asu pra Ace l u ia care este soarele şi scutul n ostru, ră u l ca re n e înco njoa ră
n u va ad uce n icio pată asu pra veşmi ntelor noastre. În timp ce l ucră m pentru a sa lva suflete
ca re s u nt gata să piară, nu vom fi daţi de ruşine dacă ne pune m Încrederea În Du m n ezeu.
H ristos În inimă, H ristos În viaţă - aceasta este sigura n ţa noastră. Atm osfera p rezenţei Sale
va u m ple suflet u l de d ezg ust faţă de tot ce este ră u.
Spiritu l n ostru poate aj u n g e atât de asemă nător cu a l Să u, încât să fim una c u EI În
g â n d i re şi ţel u ri.
Prin cred i nţă şi rugăci u n e a aj u n s Iacov, d i ntr- u n om a l slă bici u n i i şi păcatului, p rinţ a l
l u i D u m nezeu. În acest fel puteţi deve n i bărbaţi şi femei cu scopuri Îna lte şi sfi nte, c u vieţi
nobile, bă rbaţi şi femei care nu vor accepta pentru n i c i u n m otiv să fie îndepărtaţi de la
adevă r, d reptate şi ceea ce este bine. Toţi sunt a păsaţi de g rij i, poveri ş i îndatoriri u rgente,
Însă, cu cât este mai dificilă poziţia În ca re vă aflaţi şi cu cât s u nt mai g rele poverile voastre,
cu atât mai m u lt aveţi nevoie de Isus.
Este o g reşea lă g ravă n eg l ijarea servic i u l u i divin a l com u n ităţi i. Privileg i i l e serviciului
divin n u a r trebui privite cu s u perficial itate. Cei care Îngrijesc de bol n avi se află adesea În
7H
J'
I �mineti 0suS
� /'C7c
i m posibil itatea de a se bucura de aceste privilegii, Însă a r trebui să fie atenţi să n u l i psească
În mod i n util de la casa de rugăciune.
S l uj i n d cel o r bol navi, m a i m u lt decât În orica re a ltă ocu paţie m i rea nă, succesu l de
pinde de spiritul de consacra re şi jertfi re de sine În ca re este Îm p l i n ită l ucra rea. Cei ca re
poa rtă răspu nderi au n evoie să se pla seze acolo unde vor fi p rofu nd i m p resionaţi de Spi
rit u l lui Dum nezeu. Ar trebui ca faţă d e alţii să râvn iţi cu atât m a i m u lt aj utorul D u h u l u i
Sfâ nt şi cunoaşterea l u i D u m n ezeu, cu cât poziţia d e Încredere pe ca re o deţineţi i m p l ică
m a i m u ltă răspundere decât a a ltora .
De n i m i c n u este m a i m u ltă nevoie În l ucra rea noastră ca de rezu ltatele p ractice ale
com u n i u n i i cu D u m nezeu. Ar trebui să a rătă m prin vieţile noastre de zi cu zi că avem pace
şi od i h nă În Mâ ntu itoru l. Pacea Sa d i n i n i mă va stră l uci pe c h i p u l nostru. Ea va da vocii o
putere de convi ngere. Părtăşia cu Dum nezeu va În nobila ca racterul şi viaţa. Oamen i i Îşi vor
da sea ma, aşa cum şi-a u dat sea ma şi de primii ucenici, că am fost cu Isus. Acest l u cru va
atri b u i lucrătoru l u i o putere pe ca re n i m i c a ltceva n-o poate da. EI nu trebuie să Îngăduie
să fie deposedat de această putere.
Trebuie să n e d ucem viaţa pe două p la n u ri - să avem o viaţă de cugeta re şi una de ac
ţiu ne, o viaţă de rugăci u n e ta i n ică şi u n a de l ucra re p l i n ă de zel. Tă ria prim ită prin pă rtă şia
cu D u m nezeu, u n ită cu efort u l serios de a p regăti m i ntea pentru c h i bzui nţă ş i consideraţie,
ÎI ca l ifică pe om pentru datori i l e ziln ice şi asig u ră păstrarea c u m pătu l u i În o rice Împrej u ră ri,
oricât de g rele a r fi :'
Sfetnicul divin. " Câ nd s u nt la necaz, m u lţi cred că trebuie să apeleze la vreun prie
ten pământesc, căruia să-i spună despre s u pă rările lor şi de la ca re să cerşească aj utor. În
Îm p rej u rări g rele, n eîncrederea le u m ple i n i m i le, iar calea pare Întunecoa să. Ş i În tot acest
t i m p, a l ături de ei stă p utern icul Sfetnic al veacurilor, invitându-i să-şi p u n ă Încrederea În
EI. Isus, m a rele Pu rtăto r de poveri, spu ne: «Veniţi la Mine şi vă voi da odihnă.» Să ne Întoar
cem de la EI Înspre fi i nţele omeneşti sch i m bătoa re, care depind de D u m n ezeu la fel cum
depindem noi Înşine?
Puteţi avea simţământul i m perfecţi u n i i ca racte ru l u i vostru şi a l priceperii voastre re
d u se, În compa raţie cu m ă reţia lucrării. Dar chiar dacă aţi avea cel mai putern ic i ntelect dat
vreodată o m u l u i, n u v-a r fi Îndeaj u n s pentru l ucra rea voastră . «Despărţiţi de Mine, nu puteţi
face nimic» (Ioan 1 5 :5), spune Dom n u l şi Mântu itoru l nostru . Rezu ltatu l a tot ce facem es
te În m â i n i l e l u i D u m nezeu. Orice s-a r Întâ m pla, prindeţi-vă de E I cu Încredere necli ntită,
consta ntă .
În afacerile voastre, În părtăşia cu a lţii În orele de destindere şi În căsătorie, În toate
relaţi i l e În ca re i ntraţi, să Începeţi prin rugăci une si nceră, u m i l ă . Veţi a răta astfel că ÎI
onoraţi pe D u m n ezeu, iar EI vă va onora pe voi. Rugaţi-vă câ nd s u nteţi cuprinşi de tea mă.
Când deznădejdea p u n e stă pâ n i re pe voi, pecet l u iţi-vă buzele faţă de oa meni; n u u m briţi
poteca a ltora, dar spu neţi-I totul lui Isus. Înă lţaţi-vă m â i n i l e d u pă aj utor. În slăbiciu nea
voastră, prindeţi-vă de tăria i nfi n ită. Cereţi u m i l i nţă, Înţelepciu ne, cu raj, sporirea cred i nţei,
"
pentru a vedea l u m ina În l u m i n a lui D u m nezeu şi a vă bucura În d ragostea Sa.
incredere. " Când s u ntem p l i n i de u m i l i nţă şi pocă inţă, stă m În locul În ca re D u m n ezeu
poate şi vrea să ni Se a rate. EI a re o m a re p lăcere când evocă m Înd u rările şi b i n ecuvâ ntă rile
Sale, avâ nd ca motiv dori nţa ca EI să-Şi reverse asu p ra n oa stră binecuvântări m a i mari.
Dom n u l va face m a i m u lt decât să Î m p l i n ească strict aşteptă rile celor ca re se Încred pe
' . .
'�ltjrminefi 0suS
/CTc
deplin În EL Isus ştie exact de ce a n u me a u nevoie copiii Săi, ştie câtă putere d ivină vom
lua pentru binecuvânta rea omenirii, iar EI reva rsă a s u p ra noa stră tot ce vom folosi spre
binecuvâ nta rea a ltora şi pentru Înnobilarea propri i l or noastre suflete.
Trebuie să avem mai puţină Încredere În ce putem face noi Înş i n e şi m a i m u ltă În
credere În ce poate face Dom n u l pentru şi prin noi. Nu su nteţi a ngajaţi În pro p ria voa stră
lucra re; voi Înfă ptuiţi l u c ra rea l u i Dum nezeu. Predaţi-vă Lui voi nţa şi calea voastră. Nu păs
traţi nicio rezervă, nu faceţi nici măca r un com p romis cu eul. Aflaţi ce Însea m n ă să fii l i ber
În H ristos.
S i m p l a a u d iere a p redici lor Sabat d u pă Sa bat, citirea Bibliei iarăşi şi iarăşi sau expli
ca rea ei verset c u verset n u ne vor fi de fo los nici nouă, nici celor ca re ne ascu ltă dacă nu
experimentăm noi Înş i n e adevărurile Bibliei. Priceperea, voi nţa, afecţi u nea, toate trebuie
puse s u b contro l u l Cuvântu l u i lui Dum nezeu. Atu nci, prin lucra rea D u h u l u i Sfâ nt, precep
tele Cuvânt u l u i vor deve n i pri ncipiile vieţuirii.
Câ nd ÎI rugaţi pe Dom n u l să vă aj ute, onoraţi-L pe Mântu itoru l vostru, crezâ nd că şi
prim iţi binecuvântarea Sa. Toată puterea, toată Înţelepciu nea n e sta u la Îndemână. Tot ce
avem de făcut este să le cerem.
U mblaţi neîncetat În lumina lui Dumnezeu. Med itaţi zi şi noa pte asu pra caracte
ru l u i Să u . Atu n c i veţi vedea fru m useţea Lui şi vă veţi veseli În b u n ătatea Sa. I n i m a voastră
va stră l uci, simţind i u b i rea Sa. Veţi fi înă lţaţi ca şi c u m aţi fi p u rtaţi de braţe veşn ice. Cu
puterea şi l u m i n a pe care v-o dă D u m n ezeu, veţi putea înţelege şi rea l iza m a i m u lt d ecât
aţi crezut înai nte că este pos i b i l :'
"Rămâneţi În Mi ne:' " H ristos ne îndea m n ă : «Rămâneţi În Mine şi Eu voi rămâne În voi.
După cum mlădiţa nu poate aduce rod de la sine, dacă nu rămâne În viţă, tot aşa nici voi nu
puteţi aduce rod dacă nu rămâneţi În Mine ... Cine rămâne În Mine şi in cine rămân Eu, adu
ce mult rod, căci, despărţiţi de Mine, nu puteţi face nimic. (.. .) Dacă rămâneţi În Mine şi dacă
rămân În voi cuvintele Mele, cereţi orice veţi vrea şi vi se va da. Dacă aduceţi m ult rod, prin
aceasta Tatăl Meu va fi proslăvit, şi voi veţi fi ucenicii Mei.» «Cum M-a iubit pe Mine Tatăl, aşa
v-am iubit şi Eu pe voi. Rămâneţi În dragostea Mea.»
«Nu voi M-aţi ales pe Mine, ci Eu v-am ales pe voi şi v-am rânduit să mergeţi şi să aduceţi
rod, şi rodul vostru să rămână, pentru ca orice veţi cere de la Tatăl, În Numele Meu, să vă dea»
(Ioan 1 5 :4- 1 6) .
«Iată, Eu stau la uşă ş i bat. Dacă aude cineva glasul Meu ş i deschide uşa, voi intra la el, voi
cina cu el şi el cu Mine» (Apoca l i psa 3 :20).
«Celui ce va birui Îi voi da să mănânce din mana ascunsă şi-i voi da o piatră aibă, şi pe
piatra aceasta este scris un nume nou, pe care nu-I ştie nimeni decât acela care-I primeşte»
(Apoca l i psa 2 : 1 7).
«Celui ce va birui Îi voi da luceafărul de dimineaţă» (...) «voi scrie pe el Numele Dumnezeului
"
Meu şi numele cetăţii Dumnezeului Meu . . . şi Numele Meu cel nou» (v. 26-28; 3 : 1 2).
"Eu una fac:' " Cel a că r u i încredere este în D u m n ezeu va putea spune împreună cu
Pavel: «Pot totul În Hristos, care mă Întăreşte» (Filipeni 4: 1 3). Orica re ar fi g reşe l i l e sau eşecu
rile trecutu l u i, cu aj utorul lui D u m nezeu, ne putem ridica deasu pra l o r. Vom putea spune
împreună cu a posto l u l : «Eu fac un singur lucru: uitând ce este În urma mea şi aruncându-mă
HO
spre ce este Înain te, alerg spre ţintă, pentru premiul chemării cereşti a lui Dumnezeu, În Hristos
Isus» ( F i l i pe n i 3: 1 3- 1 4):' - Divina vindecare, pp. 403-4 1 3
Ai fost {' ..('at ca sa trai('şti zil n i{' {'u Bll IIl IleZ(' U
D u h u l Sfâ nt lucrează cu cei care vor să fie sch i m baţi, îi modelează pe cei care vor să
fie modelaţi, îi rafi nează pe cei ca re doresc să fie rafi naţi.
De nimic n u este m a i m u ltă nevoie În l ucra rea n oastră ca de rezu ltatele p ractice ale
com u n i u n i i cu D u m nezeu. Ar trebui să a rătă m prin vieţile noastre de zi cu zi că avem pace
şi od i h n ă În Mântu itoru l. Pacea Sa d i n i n i m ă va stră l uci pe c h i p u l nostru.
Isus, marele Aj utor, ne spune: " Veniţi la Mine şi vă voi da odihnă." N e vom Îndepărta de
EI ca să u m blăm d u pă fi i nţe u m a n e s u puse păcatului, ca re depind de D u m n ezeu la fel ca şi
noi Înşine? Dom n u l Isus ştie foa rte bine de ce a u nevoie copi i i Lui şi câtă p utere divină vom
asi m i l a spre binecuvântarea omenirii şi ne oferă tot ce su ntem dispuşi să folosim pentru
benefi c i u l celorlalţi şi pentru Înnobilarea propri u l u i suflet. " Dacă ră mâneţi În M i n e şi cuvin
tele Mele ră mân În voi, cereţi tot ce voiţi şi veţi primi. Prin aceasta Tată l Meu este g l orificat,
să ad uceţi m u lt rod şi astfel să fiţi ucen icii Mei:'
" Aceia care se Îmbracă cu toată armura lui Dumnezeu şi consacră zilnic un timp
pentru meditaţie, rugăciune şi studierea Scripturilor vor fi legaţi de cer şi vor avea o
influenţă mântuitoare şi transformatoare."
Planul lui Dumnez('u pentru v iaţa mea astazi

Ce aştea ptă Dum neze u de la m i ne: ___ _______________
D i m i neaţă : _________________________
Du pă-a m iază: ________________________

1. ______________________
2. ______________________
3. ______________________
4. ______________________
5. ______________________
6. ______________________
7. ______________
Zi u a 47narurile de bunavoie
" Tot ceea ce facem trebuie făcut din toată inima. Trebuie s ă ne aducem darurile cu
bucurie şi recunoştinţă, spunând: Din ceea ce este al Tău, Îţi aducem de bunăvoie.
Cel mai costisitor serviciu pe care ÎI putem face nu este nimic În comparaţie cu darul
pe care L-a dat Dumnezeu lumii noastre. Hristos este un dar În fiecare zi. Dumnezeul
L-a dăruit lumii şi primeşte cu bunăvoinţă darurile Încredinţate oamenilor pen tru
Înaintarea lucrării Sale pe pămân t. În acest fel, recunoaştem şi acceptăm că totul
este al lui Dumnezeu, În mod absolut şi În totalitate " (Manuscrisul 724, 1 898).
" Lui Dumnezeu Îi face plăcere să onoreze darul adus dintr-o inimă plină de iubire,
dându-i cea mai Înaltă eficienţă În slujirea pen tru Sine. Dacă ne-am predat inima
lui Isus, atunci vom aduce şi darurile noastre Înaintea Lui. Aurul şi argintul nostru,
cele mai de preţ bunuri pămân teşti pe care le avem, cele mai Înalte talente intelec
tuale şi spirituale vor fi consacrate de bunăvoie Aceluia care ne-a iubit şi S-a dat pe
Sine pentru noi " ( Viaţa lui Isus, p. 46).
Dal'm'i dp m ulţu m i r(' şi i SP:1Şir'('
" Veniţi la Domnul cu inimile pline de mulţumire pentru Îndurările Sale trecute şi
prezente şi manifestaţi-vă preţuirea faţă de bunătăţile Sale, aducându-I darurile
voastre de mulţumire, darurile de bunăvoie şi darurile pentru păcat " (Review and
Herald, 4 i a n u a rie 1 88 1 ) .
Darurile oferite cu părere de rău sunt o u râciune pentru Dumnezeu.
"Dum nezeu a făcut din oameni administratorii Săi:'
Z('eiJllPa şi spi l'i t ual i tat('a

Multe di ntre l ucru rile legate de dezbaterea contemporană cu privire la zecime se con
centrează asu pra u nor chesti uni lim itate. Trebuie să dăm zecime? U nde trebuie să o dăm? În ce
scop trebuie să o dăm? În rea litate, această discuţie ig noră adevărata chestiu ne: De ce a stabi lit
Dum nezeu sistemul zecimii? Are zecimea alt scop În afară de cel a l susţi nerii slujirii bisericii?
Putem Înţelege zecimea În aşa fel Încât să ne ajute În umblarea noastră cu Dumnezeu?
Relata rea despre Întâ l n i rea lui Avra a m cu Melh isedec (Geneza 1 4:20) conţi n e pri m a
referi nţă bibl ică la zecime. AI doilea exe m p l u apare când Iacov Îş i asumă a ngaj a m entu l d e
a Înapoia zecimea c a răspuns la bi necuvântă rile l u i D u m n ezeu (Geneza 28:22). N ici u n u l
d i ntre aceste exemple n u este ră s p u n s u l la o nouă poru ncă a l u i Du m n ezeu. Este p u r ş i
s i m p l u continu itatea sti l u l u i norm a l de Înc h i n a re p racticat de e i . Prin i ntermed i u l zec i m i
lor, acei oameni recunoştea u mâna l u i Dumnezeu În aspectul material a l vieţii l o r. Nu sus
ţinea u biserica; nu exista biserica . Ei p u r şi s i m p l u îl adora u pe D u m neze u .
Mai tâ rzi u, c â n d D u m nezeu i - a d a t poporu l u i Israel instrucţi u n i d i recte cu privire la
zecime, ea a fost a m i ntită d i n nou În contextul servici u l u i de Înch i n a re. Trebuiau să-şi adu
că zec i m i l e şi darurile la sa nctua r, pentru că acolo locuia N u mele l u i D u m nezeu (Deute
ronom u l 1 2 :5,6, 1 1 ) . Dum nezeu a primit zecimea şi a fo los it-o pentru susţi nerea s l ujirii la
sanctuar, rea l izate de p reoţi şi leviţi.
i · ��minefi {]sus
Conti n u â n d stud i u l B i b l iei, vom găsi zeci mea asociată cu chemarea la redeştepta re
(2 Cronici 3 1 ; Neemia 1 2: 1 3; Malea h i 3). Adevă ratu l motiv este Întotdea u n a servici u l de
cu lt; este forma În ca re noi recu noaştem re laţia noastră cu D u m n ezeu ca Proprieta r şi Răs
cumpărător a l nostru.
Cu toate acestea, u n u l din motivele cele mai i m porta nte pentru Înţelegerea scopu
lui lui D u m n ezeu cu privire la zecime se gă seşte consemnat În Matei 6:25-34. În aceste
versete, Isus aşază ba n i i şi b u n u rile materia l e În co ncurenţă d i rectă cu D u m nezeu. EI ne
confru ntă cu u rmătoa rea a l egere: Pe cine vom sluj i ? Şi cum vom s l uj i ? Este i nteresant de
observat fa ptu l că În context se vorbeşte despre nevoile de bază ale vieţii, nu de l ux. Viaţa
care se concentrează doa r pe satisfacerea nevoilor a l i menta re şi vestimentare este iden
tificată ca fiind păgâ nă. În loc de aceasta, Isus ne prezi ntă următoa rea p rovoca re: " Căutaţi
mai Întâi Împărăţia lui Dumnezeu şi neprihănirea Lui, şi toate aceste lucruri vi se vor da pe
deasupra " (Matei 6:33).
C hia r dacă acea sta n u a p a re În contextu l imediat din Matei 6, zeci mea este u n a d i ntre
"
principalele i n strumente folos ite de D u m n ezeu În " stag i u l nostru ca ucenici, deoa rece ne
aj ută să ne co ncentră m asu pra Lui În t i m p ce ne l u ptăm cu l u mea materială. Când ad ucem
zecimea, ÎI punem pe Dum n ezeu pe pri m u l loc. ÎI recunoaştem ca Proprieta r peste toa
te câte avem. Recu noaştem că su ntem a d m i n i stratori. De aceea, avem nevoie să l u ă m În
consideraţie câteva m etode ca re să ne aj ute să ne Îmbu nătăţim Înch i n a rea din pu nct u l de
vedere a l Înapoierii zec i m i i .
I ată c e putem face c a s ă ne Îm bunătăţ i m atitudi nea de adorare:
Pasul 1 : Acceptarea relaţiei noastre cu Dumnezeu
Trebuie să recu noaştem că adevă rata Închi nare poate să izvorască doar d i ntr-o i n i mă
ca re este În armonie cu D u m nezeu. Astfel, p ri m u l pas este accepta rea relaţiei noastre cu
D u mnezeu. Acest pas Începe cu mărturisirea păcatelor noa stre, cu accepta rea iertării şi
cu bucuria vieţii veş n ice. Atunci i ntră m Într-o relaţie cu Isus, iar când returnăm zecimea,
putem afirma mântu i rea noastră În H ristos şi o putem să rbători Îm p re u n ă cu Răsc u m pă
rătorul nostru . Această răsc u m pă ra re sta b i l eşte poziţia pe ca re E I Şi-a asu mat-o cu privire
la viaţa noastră.
Pasul 2: Acceptarea lui Dumnezeu d rept Creator
AI doi lea pas pentru a tra nsforma zeci mea noastră Într- u n element al Înch inării este
să-L acceptă m pe D u m nezeu d rept Creator. Astfel, EI poate să ne re-creeze şi să ne dea
o viaţă nouă. Fiind Creatorul nostru, EI răspunde la toate nevoile noastre. Recunoaştem
aceasta atunci când ne Înch i n ă m Lui şi când ÎI punem pe p ri m u l loc prin Înapoierea zeci m i i .
C â n d căutăm În pri m u l râ nd Împă răţia şi nepri h ă n i rea S a , a legem să tră i m o viaţă n o u ă . Î n
acest sens, zecimea este u n i n strument ca re ne aj ută s ă n e sch i m bă m priorităţi le.
Pasul 3: Renunţarea la domnia noastră şi acceptarea domniei Sale
Zecimea i m p l ică o atitudine de Înc h i n a re, fi i ndcă cel ca re o dă acceptă rea l itatea că
Dum nezeu este Proprieta rul. Acesta este u rm ătoru l pas. Alegem să-I supu nem lui Dum ne
zeu stă pâ n i rea noastră şi o acceptă m pe a Lui. Recu noaştem că tot ce avem a pa rţine l u i
Du mnezeu. S u ntem s i m p l i a d m i n istratori.
Noi Îi s l uj i m lui Dum n ezeu cu zecimea noastră, cu scopu l de a ne a m i nti că tot ce
avem Îi a parţine. Noi vom fi aj utaţi să a d m i n istră m 1 00% din b u n u ri pentru onoa rea şi
g l oria Sa. În fe l u l acesta, acceptă m responsa b i l itatea de a avea g rijă de toate darurile pe
ca re EI ni le-a Încred i nţat.
Pasul 4: Recunoaşterea grijii, Îndrumării şi a dragostei lui Dumnezeu
Câ n d recu noaştem g rija Lui, Înd r u m a rea şi d ragostea pe ca re o a re pentru noi, facem
d i n zecime un act de Închinare. Zecimea pe ca re 1-0 Îna poiem ne ad u ce a m i nte că EI ne
poa rtă de grijă şi Se interesează Îndea proape de toate deta l i i l e vieţi i noastre. Înainte de a
returna zecimea, EI a l uat deja măsuri pentru toate nevoile noastre z i l n ice. Îi p reze ntăm
zecimea noa stră cu o i n i m ă m u lţum itoa re, recunoscâ n d m u lte l e binec uvântă ri pe ca re ni
le-a oferit, fi i ndcă n u a m putea să-I returnăm zecimea dacă n u am fi p rimit deja bi necu
vânta rea .
Pasul 5: Acceptarea faptului că trebuie să fim sfinţi Înaintea l u i Dumnezeu
Zecimea, ca atitu d i n e de Înch i n a re, ne oferă şi ocazia de a accepta porunca de a fi
sfi nţi Înai ntea l u i D u m n ezeu (vezi Leviticul 20:26). Din moment ce EI este Proprietarul, iar
noi proprietatea Lui, su ntem sfinţi, puşi deopa rte pentru u n scop special. Câ n d retu rnăm
zeci mea, recu noaştem că Îi aparţinem În tota l itate. În fel u l acesta, zec i m ea noa stră devine
"
o mărt u rie că s u ntem şi " puşi deopa rte pentru Dum nezeu.
Pasul 6: Reconsacrarea vieţii voastre l u i Dumnezeu
Când acceptă m că zecimea este un l ucru sfâ nt, ca re-I a p a rţine l u i Dumnezeu, recu
noaştem binecuvâ nta rea prin mod u l În care ne ra portă m la l u crurile sfinte. Pentru a ne
ra porta corect, trebuie să ne ad ucem zeci mea Înai ntea l u i D u m n ezeu În contextu l u m b lării
n oastre zi l n ice cu EI. Astfel, zeci mea devine oport u n itatea de a ne con sacra În tota litate
Lui. Ne p utem bucura În rea l itatea mântuirii noastre şi de accepta rea prin H ristos. Putem
accepta noua noastră viaţă În EI. Putem să rbători b u nătatea l u i Du m n ezeu ca re are g rijă
de noi În sfera materia lă, recu noscâ nd totodată că EI a re g rijă de noi În sfera spi ritua l ă . Ze
cimea devi ne m ă rturia noastră despre EI şi despre i n i m a noastră, a fa ptu l u i că ÎI acceptăm
şi ne Înch i n ă m Lui În fiecare zi din viaţa noastră, ca ucenici.
Într-o i n s u l ă d i n Pacificul de Sud, u n băiat de 1 3 a n i a i l u strat această atitud i n e de
Înch i n a re: A adus u n peşte pe ca re l-a pescuit şi i-a spus prezbiteru l u i biseric i i că acesta
reprezenta zeci m ea l u i . După aceea, băiatul l-a Întrebat cum trebu i a să p rocedeze cu
peştele. Prezbiterul i-a expl icat ce trebuia să facă şi l-a fel icitat că reuşise să pescuiască
zece peşti. Cop i l u l a răs p u ns: .,Încă n u ! Acesta a fost pri m u l pe ca re l-am pescu it. Cei l a lţi
"
s u nt În apa mării. Acum mă duc să-i pescuiesc!
Într-adevă r, zecimea ne oferă u n i n strument pentru Înc h i n a rea la D u mnezeu atu nci
când ÎI punem pe E I pe p ri m u l loc În viaţa noastră zi l n ică. Zecimea reprezi ntă recu noşti nţa
noastră pa l pa b i l ă pentru relaţia noastră crescâ ndă cu Dom n u l .
Benj a m i n C. Maxso n, fost d i rector a l Depa rta mentu l u i
Ad m i n i stra rea Creştină de la Conferi nţa Generală
(Frag ment preluat din DYNAM I(, i u l ie-septe m b rie 2002, pp. 4, 5)
A i fost eI'pat p<,ntI'u a u m b la zi l n i e eu Dum n pzpu
Prin zecime, Avra a m şi Melh isedec nu susţineau biserica, pentru că biserica nu exista
atunci. Ei p u r şi s i m p l u Îi ad ucea u Înch inare l u i D u m n ezeu .
Adevă ratul motiv a l zeci m i i este Întotdeauna Înch i n a rea; este mod u l Î n ca re ne ra
portă m la Dum nezeu ca Proprieta r şi Răscu m pă rător al nostru. Când retu rnăm zecimea,
ne putem afirma mântu i rea În H ristos şi o putem sărbători Împreună cu Răscumpărătorul
nostru. Fiind C reatorul nostru, E I a re g rijă de toate nevoile noastre. Recu noaştem aceasta
atunci când ne Înch i n ă m Lui şi când îl punem pe pri m u l loc În viaţă prin Înapoierea zec i m i i .
Facem d i n zecime u n a c t a l Înch inării faţă de Dum nezeu câ nd recu noaştem g rija S a , Îndru
ma rea şi d ragostea pe care o a re pentru noi.
Câ nd Înapoiem zeci mea, recunoaştem totodată că Îi a pa rţinem În tota l itate.

Ce aştea ptă D u m nezeu d e la m i ne: _________________
D i m i neaţă : ______________ ____________
D u pă-am iază: ________________________
Persoane pentru ca re mă rog: Notiţe

1. _____________
2. _____________
3. _____________
4. _____________
5. _______________________
6. _______________________
7. _______________________
ziua.f8 Zecimea şi spiritualitatea
M u lte d i ntre l ucru rile legate de dezbaterea conte m pora n ă cu privire la zecime s e
concentrează a s u p ra unor chesti u n i l i m itate. Trebuie s ă d ă m zeci me? U nde trebuie să o
d ă m ? In ce scop trebuie să o d ă m ? In rea l itate, această d iscuţie ignoră adevă rata ches
tiune: De ce a sta b i l it D u m nezeu s iste m u l zec i m i i ? Are zecimea a lt scop În afa ră de cel al
susţi nerii s l uj i ri i bisericii? Putem Înţelege zeci mea În aşa fel Încât să ne aj ute În u m b l a rea
noa stră cu Dum nezeu?
Relata rea despre Întâ l n i rea l u i Avraa m cu M e l h isedec (Geneza 1 4:20) conţine pri m a
referi nţă bibl ică l a zecime. AI doilea exe m p l u apare când Iacov Î ş i asumă a ngajamentu l d e
a Înapoia zecimea c a răspuns la b i necuvâ ntă rile l u i D u m n ezeu (Geneza 28:22). N iciu n u l
d i ntre aceste exemple n u este ră spunsul l a o nouă poru ncă a l u i D u m n ezeu. Este p u r ş i
s i m p l u cont i n u itatea sti l u l u i normal de Înc h i n a re p racticat d e e i . Prin i ntermed i u l zec i m i
lor, acei o a m e n i recunoştea u mâna l u i D u m nezeu În aspectul material a l vieţi i lor. Nu s u s
ţinea u bise rica; n u exista biserica . Ei p u r şi s i m p l u 11 adora u pe D u m neze u .
Mai târziu, c â n d Dum nezeu i - a d a t poporu l u i Israel instrucţ i u n i d i recte cu p rivi re la
zeci m e, ea a fost a m i ntită d i n nou În contextul servici u l u i de Înc h i n a re. Trebuiau să-şi adu
că zeci m i l e şi darurile la sanctuar, pentru că acolo locuia N u m e l e l u i D u m nezeu (Deute
ro n o m u l 1 2:5,6, 1 1 ). D u m n ezeu a primit zeci mea ş i a folosit-o pentru s u sţi nerea s l ujirii la
sa nctua r d e către p reoţi şi l eviţi.
Conti n uând stud i u l B i b l iei, vom găsi zecimea asociată cu chemarea la redeştepta re
(2 Cronici 3 1 ; Neemia 1 2: 1 3; Malea h i 3 ) . Adevăratu l motiv este Întotdeauna servici u l d e
cu lt; este forma În ca re n o i recunoaştem relaţia noastră cu D u m n ezeu c a Proprieta r ş i Răs
cumpărător a l nostru.
Cu toate acestea, u n u l din m otivele cele mai i m porta nte pentru Înţelegerea sco p u
l u i l u i D u m n ezeu cu privire la zecime se gă seşte consem nat În Matei 6:25-34. In aceste
versete, Isus aşază ba n i i şi b u n u rile materiale În concu renţă di rectă cu D u m n ezeu. EI n e
confru ntă cu următoa rea a l egere: P e cine v o m s l uj i ? Şi c u m v o m s l uji? Este inte resant d e
observat fa ptu l c ă Î n context s e vorbeşte despre nevoile de bază ale vieţii, n u de l ux. Viaţa
ca re se concentrează doa r pe satisfacerea nevoilor a l i m e nta re şi vesti m enta re este iden
tificată ca fi i nd păgână. In loc de aceasta, Isus ne p rezi ntă u rmătoa rea p rovoca re: " Căutaţi
mai Întâi Împărăţia lui Dumnezeu şi neprihănirea Lui, şi toate aceste lucruri vi se vor da pe
deasupra " (Matei 6:33).
C hia r dacă aceasta n u apare În contextul i med iat d i n Matei 6, zecimea este u na di ntre
"
principa lele i nstru mente fo losite de Dum nezeu În " sta g i u l nostru ca uce n ici, deoa rece n e
aj ută s ă ne concentră m asu pra Lui Î n t i m p c e ne l u ptă m cu l u mea materi a l ă . Câ n d aducem
zeci mea, 11 punem pe D u m n ezeu pe pri m u l loc. 11 recu noaştem ca Proprieta r peste toa
te câte avem. Recu noaştem că su ntem a d m i n i stratori. De aceea, avem n evoie să luăm În
consideraţie câteva metode care să ne aj ute să ne Îmbu nătăţim Închinarea din p u nctu l de
vedere a l Înapoierii zec i m i i .
4{�
/· �dfmineti 0suS
/C7c
Iată ce putem face ca să ne îmbu nătăţim atitudinea de adora re:

Pasul 1 : Acceptarea relaţiei noastre cu Dumnezeu
Trebuie să recunoaştem că adevă rata înch i n a re poate să izvorască doa r d i ntr-o i n imă
ca re este În a rmonie cu Dum nezeu. Astfel, pri m u l pas este accepta rea relaţiei noa stre cu
Dum nezeu. Acest pas începe cu m ă rturisirea păcatelor noa stre, cu accepta rea iertă rii şi
cu bucuria vieţii veş nice. Atunci i ntră m într-o relaţie cu Isus, iar câ nd returnăm zeci mea,
putem afirma m â ntu i rea noastră În H ristos şi o putem să rbători împre u n ă cu Răsc u m pă
rătorul nostru. Această răscu m pă ra re sta bileşte poziţia pe ca re EI Şi-a asu mat-o cu privire
la viaţa noastră.
Pasul 2 : Acceptarea lui Dumnezeu d rept Creator
AI doi lea pas pentru a tra nsforma zecimea noastră într- u n element al înc h i n ă ri i este
să-L acceptă m pe D u m n ezeu d rept Creator. Astfel, EI poate să ne re-creeze şi să ne dea
o viaţă nouă. Fiind Creatoru l nostru, EI răspu nde la toate n evoile noastre. Recunoaştem
aceasta atunci când ne înch i n ă m Lu i şi câ nd ÎI punem pe p ri m u l loc prin înapoierea zeci m i i .
Câ nd căutăm în p ri m u l râ nd Împărăţia şi nepri h ă n i rea S a , a legem s ă tră i m o viaţă nouă. În
acest sens zeci m ea este un i n strument ca re ne aj ută să ne schimbăm priorităţile.
Pasul 3: Renunţarea la domnia noastră şi acceptarea domniei Sale
Zecimea i m p l ică o atit u d i n e de înch i n a re, fi i ndcă cel ca re o dă acceptă rea l itatea că
D u mnezeu este Proprieta rul. Acesta este următorul pas. Alegem să-I s u p u nem lui D u m ne
zeu stă p â n i rea noastră şi o acceptă m pe a Lui. Recu noaştem că tot ce avem a pa rţine l u i
Dum nezeu. Su ntem s i m p l i a d m i n istratori.
Noi Îi s l uj i m lui D u m nezeu cu zecimea noastră, cu sco p u l de a n e a m i nti că tot ce
avem Îi a pa rţine. Noi vom fi aj utaţi să a d m i n istră m 1 00% din b u n u ri pentru onoa rea şi
g loria Sa. În fel u l acesta, acceptă m responsa b i l itatea de a avea g rijă de toate darurile pe
ca re EI ni le-a Încred i nţat.
Pasul 4: Recunoaşterea g rijii, indrumării şi dragostei lui Dumnezeu
Câ nd recu noaştem g rija Lui, înd r u m a rea şi drag ostea pe ca re o a re pentru noi, facem
d i n zecime un act de înch i n a re. Zeci mea pe ca re 1-0 înapoiem ne ad uce a m i nte că E I ne
poa rtă de g rijă şi Se i nteresează îndea proape de toate deta l i i l e vieţi i noastre. Înai nte de a
returna zecimea, EI a l u at deja măsuri pentru toate nevoile noastre z i l n ice. Îi p rezentăm
zeci mea noastră cu o i n i m ă m u lţum itoa re, recu noscâ nd m u ltele binecuvântări pe ca re ni
l e-a oferit, fi i ndcă n u a m putea să-I returnăm zecimea dacă n u a m fi primit deja b i n ecu
vânta rea.
Pasul 5 : Acceptarea faptului că trebuie să fim sfinţi inaintea l u i Dumnezeu
Zecimea, ca atitu d i n e de Înch i n a re, ne oferă şi ocazia de a accepta porunca de a fi
sfi nţi înai ntea l u i D u m n ezeu (vezi Leviticu l 20:26). D i n moment ce EI este Proprieta rul, iar
noi p roprietatea Lui, s u ntem sfi nţi, puşi deopa rte pentru u n scop specia l . Când returnăm
zeci mea, recunoaştem că Îi a pa rţinem în tota l itate. În fel u l acesta, zecimea noastră devine
"
o mărturie că su ntem şi " puşi deopa rte pentru D u m n ezeu .
Pasul 6: Reconsacra rea vieţii noastre lui Dum nezeu
Când acceptă m că zecimea este un l ucru sfâ nt care-I a parţine l u i D u m n ezeu, recu
noaştem binecuvâ nta rea prin m od u l În care ne ra portă m la lucrurile sfi nte. Pentru a ne
j L-J.
_
J · ,J'(fz'minefi 0suS
CTc
/'
Hi
raporta corect, trebuie s ă ne ad ucem zeci mea Înai ntea l u i D u m n ezeu Î n context u l u m b l ă rii
noastre z i l n ice cu EI. Astfel, zec i mea devine oport u n itatea de a ne co nsacra În tota litate
Lui. Ne p utem bucura În rea l itatea mântuirii noa stre şi de accepta rea p r i n H ristos. Putem
accepta noua noastră viaţă În EI. Putem să rbători b u nătatea lui D u m nezeu ca re a re grijă de
noi În sfera materială, recunoscâ nd totodată că EI a re g rijă de noi şi În sfera spi rituală. Ze
cimea devine m ă rturia noastră despre EI şi despre i n i m a noastră, a fa pt u l u i că ÎI acceptă m
şi ne Înc h i n ă m Lui În fieca re zi d i n viaţa n oastră, ca ucenici.
Într-o i n s u l ă d i n Pacificul de Sud, un băiat de 1 3 ani a i l u strat această atitud i n e de
Înch i n a re: A adus u n peşte pe ca re l-a pescuit şi i-a spus prezbiteru l u i biserici i că acesta
reprezenta zecimea l u i . D u pă aceea, băiatul l-a Întrebat cum trebuia să procedeze cu
peştele. P rezbiterul i-a explicat ce trebu i a să facă şi l-a fel icitat că reu ş i se să pescuiască
zece peşti . Copi l u l a răspuns: "Încă n u ! Acesta a fost pri m u l pe ca re l-a m pescu it. Cei l a lţi
"
s u nt În a pa mării. Acum mă duc să-i pescu iesc!
Într-adevă r, zecimea ne oferă u n i n strument pentru Înch i n a rea la D u m nezeu, atunci
câ nd ÎI punem pe E I pe pri m u l loc În viaţa noastră ziln ică. Zecimea reprezi ntă recu noştinţa
noastră palpabilă pentru relaţia noastră crescâ ndă cu Dom n u l .
Benj a m i n C. Maxson, fost d i rector a l Depa rtament u l u i
Ad m i n i st ra rea Creştină de la Conferi nţa Genera lă
(Fragment prel uat d i n DYNAMIC, i u l ie-septembrie 2002, pp. 4, 5 .)
Planul lui Du mnezeu pentru viata mea astazi

Mesaj u l primit de la Dum n ezeu pentru ziua de azi este:
D i m i neaţă : _________________________
D u pă-a m iază: ________________________

1. ______________
2. _____________
3. ______________
4. ______________
5. _____________
6. _____________
7. _
______________________
Zi u a -19 Consacrarea
Făgădui nţa l u i D u m n ezeu ne spu ne: " Mă veţi căuta, şi Mă veţi găsi dacă Mă veţi căuta
din toată inima " ( Ieremia 29: 1 3 ) .
" I n ima n oastră trebuie s ă I s e s u p u n ă în întreg ime l u i D u m nezeu, a l tfel n u s e v a p ro
duce în noi nicio sch i m bare ·prin care să fi m refăcuţi d u pă c h i p u l şi asemă narea Lui. Noi
su ntem înstră i naţi de D u m n ezeu prin însăşi natura noastră umană. D u h u l Sfâ nt descrie
această sta re a noastră în cuvi ntele următoa re: «Morţi în g reşel ile şi în păcatele noa stre.»
«Tot ca p u l este bolnav şi toată i n i m a suferă de moa rte! Din tă l p i până-n creştet, n i m i c n u-i
să nătos, ci numai ră ni, vânătă i ş i carne vie, nestoa rse, nelegate şi nea l i n ate cu u ntdel e m n .»
Noi su ntem legaţi strâ ns în ca pca na l u i Sata na, de ca re am fost prinşi, ca să-i facem voia
( Efese n i 2: 1 ; Isaia 1 :5,6; vezi ş i 2 Ti motei 2:26). Dum nezeu doreşte să n e vindece şi să ne eli
bereze. Dar, pentru că aceasta n ecesită o tra n sforma re deplină, o în noire a întreg i i noastre
naturi, noi trebuie să ne s u p u n e m întru tot u l l u i D u m ne;- · u .
Lu pta îm potriva e u l u i este cea m a i mare ş i cea mai g rea l u ptă d i ntre c"te s-a u d u s
vreodată. Capitu l a rea e u l u i, s u p u nerea tota lă faţă d e voia l u i Dum nezeu i m p l ică, în mod
i nevita bil, o l u ptă. Înai nte de a fi înnoită în sfi nţen ie, i n i m a trebuie să I se s u p u n ă lui Dum
nezeu.
Guvernarea l u i D u m n ezeu n u se bazează, aşa cum a r v rea Sata na să se înţeleagă, pe
o s u p u n ere oarbă, pe u n control l i psit de raţiu ne. Ea apelează la raţiu ne şi la conştii nţă .
«Ven iţi totuşi să ne j udecă m » este i nvitaţia ad resată de Creator fi i nţelor create de EI (Isaia
1 : 1 8) . D u m nezeu n u forţează voi nţa creatu rilor Sale. EI n u poate accepta o înc h i n a re ca re
nu este ad usă de b u năvoie şi în mod conştient. O supu nere i m pusă prin forţă ar împie
d ica orice dezvoltare rea lă a m i nţii şi a ca racteru l u i ş i a r face din om u n s i m p l u robot. Nu
acesta constituie scopul Creato ru l u i . EI doreşte ca o m u l, lucra rea c u l m i n a ntă a puteri i Sale
creatoa re, să atingă cea m a i îna ltă dezvolta re posibi lă. EI aşază înai ntea n oastră cul mea
binecuvâ ntă rilor, la ca re doreşte să ne conducă pri n harul Său. EI ne i nvită să ne predă m
pe noi î n ş i n e Lui, pentru c a EI să poată îm p l i n i voi nţa Sa în noi. Rămâne c a noi s ă a legem
dacă vom fi sa u nu e l i beraţi din robia păcat u l u i, pentru a ne bucura de g lorioasa l i bertate
a fi i lor l u i D u m n ezeu .
A ne p reda pe noi înşine l u i Dum nezeu presupu ne, în m o d necesa r, s ă ren u nţă m la
tot ceea ce ne-ar despă rţi de E I . Deoa rece Mântuitorul spune: «Tot aşa, oricine dintre voi
care nu se leapădă de tot ce are nu poate fi ucenicul Meu» (Luca 1 4:33). Tot ce ar putea să ne
despa rtă inima d e D u m nezeu trebuie abandonat. Mamona este idol u l m u ltora. I u bi rea
de ba n i sau dori nţa de îmbogăţire constituie lanţul de a u r cu ca re îi leagă Sata na. Alţii
se închină la idolii ren u m e l u i, a i reputaţiei şi a i onoru ri lor l u meşti. I d o l u l a ltora este viaţa
comodă şi e l i bera rea de o rice responsa b i l itate. Dar aceste la nţuri a l e robiei trebuie ru pte.
Noi nu putem fi j u m ătate ai l u i Dum nezeu şi j u mătate ai l u m i i . Nu putem fi copii ai l u i
Dum nezeu dacă n u su ntem cu totu l a i Lui.
Există unii ca re declară că Îi s l ujesc l u i D u m nezeu, în t i m p ce se bazează n u m a i pe
propri ile efort u ri pentru a respecta Legea l u i D u m n ezeu, pentl" J-şi forma u n caracter
d rept şi pentru a obţine în acest fel m â ntu i rea. I n ima lor nu este motivată de o p rofu ndă
înţelegere a i u b i r i i lui H ristos, ci ei caută să-şi îndepli nească îndatori rile vieţi i d e creştin ca
�mineti @SUS
şi când ar fi cerute de D u m nezeu În sch i m b u l câştigării vieţii veşnice. O asem enea re l i gie
n u va lorează n i m ic. Câ nd Dom n u l H ristos locuieşte În i n imă, sufletul va fi atât de plin de
i u b i rea Lui, de bucuria com u n i u n i i cu EI, Încât se va ataşa cu tot u l de EI şi, privi n d la Hristos,
eul va fi u itat. I u b i rea faţă de Dom n u l H ristos va fi izvorul acţi u n ilor noastre. Cei ca re s i mt
i u b i rea constrâ ngătoare a l u i D u m nezeu nu vor Întreba cât de puţin este suficient pentru a
corespunde ceri nţelor l u i Dum nezeu; ei n u vor Întreba care este sta n d a rd u l cel m a i jos ad
misibil, ci vor ţinti spre o conformare desăvâ rşită faţă de voinţa Răscumpărăto r u l u i lor. Cu
dori nţă puternică, ei jertfesc totu l şi evidenţiază un i nteres pe măs u ra valorii ţi ntei pe care
o u rmăresc. O m ă rturisire a cred i nţei noastre În H ristos, fă ră a avea această i u b i re profu ndă
faţă de EI, este doar vorbă rie, formalism rece şi trudă zad a rn ică .
Crezi tu oare că este u n sacrificiu prea mare acela de a-I s p u n e tot u l l u i H ri stos? Întrea
bă-te: «Ce a dat Dom n u l H ristos pentru m i ne?» F i u l l u i Dum nezeu a dat totu l - viaţa, d ra
gostea - şi a suferit enorm pentru răsc u m părarea noastră. Şi oa re este posibil ca noi - n i şte
beneficiari nevred n ici ai u nei i u b i ri atât de mari - să fim atât de egoişti Încât să n u - I oferim
i n i m a noastră ? În fieca re c l i pă a vieţii noastre, a m fost părtaşi a i bi necuvâ ntă rilor h a r u l u i
Să u şi tocm a i d i n acest motiv n u putem conştientiza pe deplin adânci m i l e ignora nţei şi ale
nenoroci rii d i n ca re a m fost salvaţi. Oare a m putea noi să privim la Acel a pe ca re L-a u răs
tig n it păcatele noastre şi totuşi să păcăt u i m În mod deliberat, În ciuda Întregii i u b i ri şi a sa
crific i u l u i Său? Avâ nd În vedere u m i l inţa nespus de mare a Dom n u l u i slavei, să n e plângem
noi oa re pentru fa ptul că putem primi viaţa veşnică n u m a i prin l u ptă şi ren u nţare de si ne?
Întreba rea m u ltora cu i n i m a m ândră este: « De ce trebuie să mă pocă iesc şi să mă
u m i lesc Înai nte de a avea asig u ra rea acceptă r i i mele din pa rtea lui D u m n ezeu?» Vă
Îndemn să priviţi la H ristos. În ciuda fa pt u l u i că a fost fă ră păcat şi, mai mult d ecât a tât,
H ristos a fost Prinţul ceru l u i, totuşi EI S-a identificat cu păcat u l neam u l u i omenesc. EI «a
fost pus În numărul celor fără de lege, pen tru că a purtat păcatele multora şi S-a rugat pen tru
cei vinovaţi» (Isaia 5 3 : 1 2).
Da r, de fapt, la ce ren u nţă m noi atunci când spunem că dăm totul? La o i n i m ă impreg
nată de m u rdăria păcatu l u i, pentru ca Isus să o spele, să o cu reţe cu sâ ngele Lui şi să o m â n
tuiască prin d ragostea Sa inegalabilă. Cu toate acestea, oamenii consideră că este g reu să dai
totul! Mi-e ruşine să aud vorbind u-se astfel şi mi-e ruşine să scriu despre acest fa pt.
D u m n ezeu nu ne cere să ren u nţă m la n i m ic d i n ceea ce ar fi În benefici u l nostru să
păstră m . În tot ce face, E I a re În vedere bunăsta rea cop i i l o r Lui. O, dacă toţi cei ca re nu L-a u
ales Încă p e H ristos a r putea Înţelege c ă E I a re de oferit ceva m u lt m a i b u n decât l ucru rile
pe care ca ută ei să le obţi nă! Câ nd gândeşte şi acţionează contra r voi nţei l u i D u m nezeu,
o m u l provoacă propri u l u i suflet cea mai m a re suferi nţă şi ned reptate. N icio bucurie adevă
rată nu poate fi găsită pe ca lea i nterzisă de Acela ca re ştie ce este cel mai b i ne ş i plănu ieşte
spre binele creaturi lor Sale. Calea neleg i u i r i i este calea nenoroc i r i i şi a d istrugerii.
Este o g reşea lă a cu ltiva g â n d u l că l u i Dumnezeu Îi face plăcere să-i vadă pe copi i i Lui
suferind. Cerul Întreg este i nteresat de fericirea omului. Pă ri ntele nostru ceresc n u Înch ide
că ile bucu riei pentru niciuna d i ntre creatu rile Lu i . Poruncile divine ne cer să evităm acele
Îngăd u i nţe de sine ca re a r ad uce suferi nţe şi deza măgiri şi ca re ne-ar Înch ide poa rta s p re
fericire şi spre cer. Mântu itorul l u m i i Îi acceptă pe oa meni aşa c u m su nt, cu toate nevo i l e,
im perfecţi u n i l e şi slăbici u n i le lor; EI nu n u m a i că Îi va cu răţa de păcat, a s i g u râ n d u-Ie răs
cum pă ra rea prin sângeie Său, ci va Îm p l i n i nevoia adâ ncă a i n i m i i tuturor celo r ca re con
simt să ia j u g u l Său ş i să poa rte pova ra Sa. Scopul Său este acela de a le d a pace şi od i h n ă
tuturor celor ca re vin la EI pentru pâi nea vieţii. E I cere d i n pa rtea noastră s ă Îndepl i n i m
no 4§rmineti @SUS
n u m a i acele îndatoriri ca re ne vor conduce paşii pe înălţi m i l e unei bi necuvâ ntări la ca re cei
neascultători d e voinţa Lui nu vor putea aj u nge niciodată. Adevă rata bucu rie a vieţii cel u i
cred incios este aceea de a - L avea în i n i m a l u i p e H ristos, nădejdea slavei.
M u lţi pun întreba rea: «Cum să mă p redau lui D u m n ezeu?» Doreşti să te pred a i l u i
Dum nezeu, d a r simţi c ă eşti slab, n u a i destulă putere morală, eşti rob a l îndoie l i l o r şi stă
pânit de obice i u ri l e vieţi i ta l e păcătoase. Făgădui nţele şi hotă râ ri l e ta le sunt asemenea
u nor fu n i i de n i s i p. N u îţi poţi controla g â n d u rile şi n u poţi să îţi stă pâneşti i m pu l s u rile şi
sentimentele. A m i ntirea făg ă d u i nţelor că lcate şi a a n g ajamentelor neîm p l i n ite îţi slă beşte
încrede rea în propria sinceritate şi te face să crezi că Dum n ezeu nu te poate accepta, d a r
n u trebuie s ă deznădăj d u ieşti. Ceea c e treb u i e s ă înţelegi este adevă rata p utere a voinţei.
Aceasta este p uterea ca re g u vernează natu ra umană, puterea deciziei sau ca pacitatea de
a a l ege. Totu l depinde de acţi u nea corectă a voinţe i . Dum n ezeu le-a dat oamenilor capa
citatea de a a l ege; datoria lor este aceea de a o exercita. Tu n u poţi să îţi sch i m b i i n i ma, nu
poţi să îi pred a i lui D u m n ezeu senti mentele ta le, d a r poţi a lege să Îi s l ujeşti. Poţi să-I d a i
Lui voi nţa t a ; a t u n c i , EI v a lucra în tine şi voinţa, ş i înfă ptu i rea d u pă b u n a Sa plăcere. În fel u l
acesta, întreaga t a fi i nţă v a fi a d u să sub control u l D u h u l u i l u i H ristos; sentime ntele ta l e vor
fi îndreptate n u m a i spre EI, iar g â n d u rile vor fi în armonie cu EI.
Dorinţele de bine şi de sfi nţire sunt bu ne. Dar, dacă te l i m itezi la dori nţe, ele n u îţi vor
folosi la n i m ic. M u lţi vor fi pierd uţi în timp ce speră şi doresc să fie creştini. Ei nu aj ung până
acolo încât să îşi predea voi nţa lui Dum nezeu. Ei n u a l eg chiar acum să fie adevă raţi creşti n i .
P r i n corecta folosire a voi nţei, se poate p roduce o sch i m ba re tota lă în viaţa ta . Câ nd Î i
s u p u i voi nţa t a l u i H ristos, t e a l iezi cu acea Putere care este m a i p resus de toate dom n i i l e şi
stă pâ n i rile. Atu nci vei primi p utere de sus ca să ră m â i statornic şi astfel, pri ntr-o conti n u ă
pred a re de sine l u i D u m n ezeu, v e i fi făcut în sta re să tră ieşti viaţa cea n o u ă , viaţa de cre
d i nţă:' (Calea către Hristos, capito l u l 5)
Ai fost creat ca să trăieşti zilnic cu Dum nezeu

I n i m a noastră trebu i e să I se supună în întreg i m e lui D u m nezeu, altfel n u se va p rod u
c e în noi nicio sch i m ba re prin ca re să fi m refăcuţi d u pă c h i p u l şi asemă n a rea Lu i .
Lu pta îm potriva e u l u i este cea mai m a re şi cea m a i g rea l u ptă d i ntre câte s-a u d u s
vreodată . Capitu l a rea e u l u i, s u p u n erea tota lă faţă d e voia l u i Dum nezeu i m p l ică, î n mod
inevitabil, o l u ptă. Înai nte de a fi în noită în sfi nţenie, i n i m a trebu i e să I se s u p u n ă lui D u m
nezeu.
Câ n d Dom n u l H ristos locuieşte în i n i mă, suflet u l va fi atât de plin de i u b i rea Lui, de
bucuria comu n i u n i i cu EI, încât se va ataşa cu totul d e EI şi, privind la H ristos, eul va fi u itat.
C rezi tu oare că este un sacrifici u p rea m a re acela de a-I spune totul l u i H ristos? Întrea
bă-te: «Ce a dat Dom n u l H ristos pentru m i ne?» ( ... ) Dar, de fa pt, la ce ren u nţă m noi atunci
când spunem că d ă m tot u l ? La o inimă i m p regnată d e m u rd ă ria păcatu l u i, pentru ca Isus
să o spele, să o cu reţe cu sâ ngele Lui şi să o mântuiască prin d ragostea Sa i nega labilă. Cu
toate acestea, oamenii consideră că este g reu să dai totul!
Mântu itorul l u m i i îi acceptă pe oameni aşa c u m su nt, cu toate nevoile, i m perfecţi u
n i le şi slă bici u n i l e lor, şi E I n u n u ma i c ă îi v a cu răţa d e păcat, asig u râ ndu-Ie răscu m părarea
prin sângele Său, ci va îm p l i n i nevoia adâ ncă a i n i m i i tuturor celor ca re consimt să ia j u g u l
Său şi să poa rte povara S a .
Planu l lui Dumnezeu pentru \iata mea astazi
Ce aştea ptă D u m nezeu d e la m i ne: __________________
D i m i neaţă: _________________________
După-a m i ază : ________________________
1. ______________________
2.
3. _______________________
4. _____________
5. _______________________
6. _____ ________
7. _____________
8. _____________
9. _____________
1 0. ______________________
Zi u a
2O cu
Privilegiul de a vorbi
Dumnezeu ( 1 )
" D u m n ezeu n e vorbeşte prin natură şi revelaţie, prin p rovidenţa Sa şi prin influenţa
D u h u l u i Său Sfâ nt. Dar acest fa pt nu este suficient, dacă noi nu n e deschidem i n i m a faţă de
EI. Pentru a avea o viaţă spirituală şi putere morală, treb u i e să avem o legăt u ră conti n u ă şi
personală cu Tată l n ostru ceresc. Inima noastră poate fi atrasă spre EI; p utem să medităm
la lucrările Sale, la mila Sa, la b i n ecuvâ ntă rile Sale, d a r toate acestea n u Însea m nă, În ade
vă rat u l sens, a avea com u n i u ne cu D u m nezeu. Pentru a avea com u n i u n e cu D u mnezeu,
trebuie să avem ceva să-I spunem cu privi re la viaţa noa stră de fiecare zi.
Rugăciu nea este desch iderea i n i m i i noastre Înai ntea l u i D u m n ezeu ca Înai ntea u n u i
prieten. N u pentru c ă a r fi necesa r să-I vorbim despre n o i , ci pentru a ne face ca pa b i l i s ă ÎI
acceptă m . Rugăciu nea n u - L coboa ră pe D u m nezeu la noi, ci ne Îna lţă pe noi la EI.
Câ n d a fost pe pămâ nt, Dom n u l Isus i-a Învăţat pe ucenici cum să se roage. EI i-a sfă
tuit să-şi prezi nte nevo i l e zi l n ice Îna i n tea l u i D u m n ezeu şi să aşeze toată pova ra lor asu pra
Lui. Asig u ra rea pe ca re le-a d at-o, că cererile lor vor fi ascultate, este va labilă şi pentru noi.
Dom n u l Însuşi S-a rugat des atunci câ n d a tră it pri ntre oameni. Mâ ntuitorul n ostru
S-a identificat cu nevoile şi s l ă biciu nea noastră şi a stfel a devenit un rugător zelos, ca re
căuta să pri m ea scă de la Tată l Său rezerve noi de p utere, pentru a-Şi Împl i n i datoria şi
pentru a rezista Încercă rilor. E I este exe m p l u l nostru În toate l u crurile. În ceea ce priveşte
slăbici u n i l e noastre, EI este un frate « care În toate lucrurile a fost ispitit ca şi noi» ( Evrei 4:1 5).
Dar, avâ nd În vedere că E I era fă ră păcat, nat u ra Lui se Îndepă rta c u rep u l sie de la săvâ rşirea
ră u l u i . EI a Înd u rat toate l u ptel e şi fră mântările omu l u i ca re tră ieşte Într-o l u me a păcat u l u i .
Datorită natu rii Lui omeneşti, rugăciu nea a fost pentru Do m n u l o necesitate şi u n privile
giu. EI a găsit mângâ iere şi bucu rie În com u n i u nea cu Tatăl Său.
Iar dacă Mântuitorul lum ii, Fiul lui Dumnezeu, a simţit nevoia de a Se ruga, cu atât mai
mult noi, ca fi inţe m u ritoa re şi slabe, ar trebui să simţim nevoia de a ne ruga zelos şi consecvent!
Tată l nostru ceresc aştea ptă să-Şi reverse asu pra noastră p l i n ătatea binecuvântă rilor
Sale. Este privileg i u l nostru acela d e a bea cu Îndest u l a re din fâ ntâ na I u birii nemărg i n ite.
Este de m i ra re că n e rugăm atât de puţi n ! Cu toate că D u m nezeu este b i n evoitor şi gata să
ascu lte rugăciu nea s i n ceră a ce l u i mai u m i l d i ntre cop i i i Săi, din pa rtea noastră se m a n ifes
tă o mare reţi nere şi l i psă de i n teres pentru a-I face cunoscute nevoile noastre. Ce ar putea
gândi Îngerii ceru l u i despre fi i nţele omeneşti să rmane, n eaj utorate şi supuse ispitei, ca re,
În ciuda fa ptu l u i că i n i m a i u b i r i i i n fi n ite a l u i D u m n ezeu se pleacă spre ele, gata să le dea
mai m u lt decât cer sau gândesc, totuşi se roagă aşa de puţin şi au atât d e puţină cred i nţă ?
Îngerii se Închină Înaintea l u i D u m n ezeu cu bucu rie şi simt plăcere să stea aproape de EI. Ei
consideră com u n i u nea cu D u m n ezeu cea m a i mare bucurie a lor, totuşi fiii acestui pămâ nt,
ca re au atât de m u ltă nevoie d e aj utorul pe ca re n u ma i D u m nezeu îl poate da, pa r să fie
m u lţum iţi să u m ble În afa ra l u m i n i i D u h u l u i Să u şi fă ră Însoţi rea p rezenţei Sale.
Întu nericu l cel u i ră u îi Învă l u ie pe cei ca re neg l ijează rugăci u nea. Şoaptele ispititoa re
ale vrăjmaşu l u i Îi a măgesc la păcat, şi toate acestea, pentru că ei nu folosesc privi l eg i i le
��mineti @SUS
pe ca re l i le-a dat D u m n ezeu prin com u n i u nea divină a rugăci u n i i . De ce oare cop i i i l u i
D u mnezeu s u nt atât de reticenţi şi l i psiţi de dispoziţia de a se r u g a , şti i nd c ă rugăciu nea
este cheia cu ca re mâna cred i nţei deschide teza u r u l ceru l u i , unde se află depozitate
res u rsele inepuiza bile a l e Cel u i Atotputernic?
Fă ră rugăci u n e continuă şi fă ră veg here atentă, su ntem În perico l u l de a deveni d i n
c e În c e m a i nepă sători şi de a n e a bate de la ca lea cea d reaptă. Vrăj maşul mântu i r i i se
străd u ieşte fă ră Înceta re să ne blocheze calea spre tro n u l m i lei, ca să nu p utem obţine, prin
rugăci u n i stă ru itoare şi cred inţă, harul şi puterea de a rezista is pitei.
Noi n e putem aştepta ca D u m n ezeu să ascu lte şi să ră spu ndă rugăci u n i l o r noastre,
d a r există a n u m ite condiţii. Prima di ntre aceste cond iţi i este să simţim n evoia d u pă aj uto
rul Să u . EI a făg ă d u it: «Voi turna ape peste pământul Însetat şi râuri peste pămân tul uscat»
(Isaia 44:3 ) . Cei ca re flă m â nzesc şi Însetează d u pă nepri h ă n i re, ca re doresc fierbi nte Îm pă
ca rea cu D u m nezeu, pot fi siguri că vor fi sătu raţi . Pentru a putea fi pri m ită binecuvânta rea
l u i D u m n ezeu, i n i m a trebuie să fie desch isă influenţei D u h u l u i Sfâ nt.
Ma rea noastră nevoie de aj utor constituie prin ea Însăşi un a rg u m ent şi p ledează În
mod u l cel mai elocvent În favoa rea noastră. Da r, ca să facă toate aceste l ucruri pentru noi,
D u mnezeu trebuie căutat şi rugat. EI spu ne: «Cereţi, şi vi se va da; căutaţi, şi veţi găsi» şi «EI,
care n-a cruţat nici chiar pe Fiul Său, ci L-a dat pentru noi toţi, cum nu ne va da fără plată,
Împreună cu EI. toate lucrurile?» (Matei 7:7; Rom a n i 8:32 ) .
Dacă i u b i m nelegi u i rea din i n i m a noastră, dacă ne ataşăm d e vre u n păcat cunoscut,
Dum nezeu nu ne va asculta, dar rugăciunea inimii căite şi zdrobite va fi ascu ltată Întotdeau na.
Când ne corectăm toate g reşelile cunoscute, putem avea Încredere că Dumnezeu va răspu nde
cererilor noastre. Propriile merite n u ne vor recoma nda n iciodată bu năvoi nţei lui Dumnezeu.
Numai meritele lui H ristos ne vor mântui şi numai sângele Său ne va curăţa. Totuşi noi avem de
făcut o lucrare, şi anume aceea de a Împlini condiţiile cerute pentru a fi acceptaţi de Dum nezeu.
Un a l t element al rugăci u n i i cu succes este cred i nţa. «Căci cine se apropie de Dumne
zeu trebuie să creadă că EI este şi că răsplăteşte pe cei ce-L caută» ( Evrei 1 1 :6). Dom n u l H ristos
le-a spus ucenicilor Să i : « Orice lucru veţi cere când vă rugaţi, să credeţi că l-aţi şi primit şi-I veţi
avea» (Marcu 1 1 :24). îl c redem noi oa re pe D u m nezeu pe cuvânt?
Făg ă d u i nţa aceasta este cu pri nzătoa re şi nelim itată şi Cel ca re a dat-o este cred i ncios
În Îm p l i n i rea ei. Dacă n u pri m i m lucrurile pe ca re le-a m cerut chiar atunci câ nd ne-am
rugat, trebuie totuşi să credem că D u m n ezeu a ude şi că va ră spu nde rugăci u n i lo r noastre.
Noi su ntem atât de supuşi g reşe l i i şi avem o Înţelegere atât de lim itată Încât, u neori, ce
rem lucruri ca re nu ar fi o binecuvântare pentru noi, d a r, pentru că ne i u beşte, Tată l n ostru
ceresc răs punde rugăci u n ilor noastre dându-ne l ucru rile ca re s u nt cu a d evărat spre bi nele
nostru şi pe ca re noi Înşine a m dori să le avem dacă, i l u m i naţi de D u h u l lui D u m n ezeu,
le-am p utea vedea aşa cum sunt ele În rea l itate. Câ nd n i se pare că rugăci u n i l e noa stre
n u primesc u n răspu ns, trebuie totuşi să ră mânem Încrezători În făg ă d u i nţel e sfinte, căci
timpul ră spu n s u l u i va ven i În mod si gur şi vom primi bi necuvâ nta rea d e care avem cea mai
mare nevoie. Da r a p retinde ca rugăciu nea să fie Întotdeauna Împlin ită exact În fel u l d o rit
de noi constituie o Încumeta re, o Înd răznea lă necuven ită d i n pa rtea n oastră . D u m n ezeu
este prea Înţelept ca să poată g reşi şi prea b u n ca să reţină vre u n bine de la cei ce u m blă
În nepri h ă n i re. Deci n u te teme să te Încrezi În EI. chiar dacă n u vezi i m ed iat un răsp u n s la
rugăci u n i l e tale. Ai Încredere În făgăd u i nţa Lui sigură : « Cereţi şi vi se va da.»
,4§rzminefi @SUS
Dacă ne lăsăm călă uziţi de Îndoielile şi de temerile noastre sau dacă nu su ntem d ispuşi
să credem până câ nd n u reuşim să găsim răspuns la orice problemă pe ca re n u o Înţelegem
cu cla ritate, d ificu ltăţile noastre vor deveni tot mai m u lte şi mai compl icate. Da r dacă ven i m
la Dum nezeu cu simţământul profu nd al neputi nţei şi conştienţi de dependenţa noastră d e
EI şi dacă Î i facem cunoscute nevoile noastre, cu u m i l i nţă şi cu Încredere, C e l a că rui cu noştin
ţă este fără m a rg i n i, ca re vede toată creaţia Sa şi conduce totul prin voi nţa şi Cuvâ ntul Său,
poate şi va asculta strigătele noastre şi va face ca l u m i n a să stră lucească În inima noastră.
Pri n rugăci une sinceră, noi su ntem aduşi În legătură cu inima Cel u i Atotputernic. Poate că n u
vom avea, Î n momentul acela, dovada clară c ă faţa Mântu itoru l u i nostru este plecată asu pra
noastră cu o expresie de milă şi d ragoste, şi totuşi este aşa. Poate că nu simţim atingerea Sa
vizi bilă, dar mâna Sa este Înd reptată spre noi cu iubire, m i lă şi Înţelegere.
Câ nd ven i m să cerem m i l a şi bi necuvâ nta rea l u i D u m n ezeu, trebu i e să avem un spi rit
i u bitor şi iertător. Oare cum ne putem ruga «... şi ne iartă nouă greşelile noastre, precum şi
noi iertăm greşiţilor noştri» şi totuşi să nutrim u n spi rit neiertător (Matei 6 : 1 2)? Dacă ne
aşteptă m ca rugăci u n i l e noastre să fi e ascu ltate, trebuie să-i iertă m pe alţii În acelaşi fel şi
În aceeaşi m ă s u ră În ca re sperăm să fi m iertaţi noi.
O a ltă condiţie a ascu ltă rii rugăci u n i i este perseverenţa. Dacă dorim să creştem În
cred i nţa şi experienţa c reştină, trebuie să ne rugă m neîncetat: «Stăruiţi În rugăciune» , «ve
gheaţi În ea cu mulţumiri» (Ro m a n i 1 2 : 1 2; Coloseni 4:2). Aposto l u l Petru îi sfătu ia pe cre
d i ncioşi: «Fiţi Înţelepţi şi vegheaţi În vederea rugăciunii» (1 Petru 4:7) . Pavel sfătu ia: «În orice
lucru, aduceţi cererile voastre la cunoştinţa lui Dumnezeu, prin rugăciuni şi cereri, cu mulţu
miri» ( F i l i pe n i 4:6). « Dar voi, preaiubiţilo(» , spunea apostolul Iuda, « rugaţi-vă prin Duhul
• • •
Sfânt, ţineţi-vă În dragostea lui Dumnezeu» ( I uda 20,2 1 ). Rugăciu nea conti n u ă este legătura
neîntreru ptă a s uflet u l u i cu D u m n ezeu, pentru ca viaţa ca re vine de la D u m n ezeu să se re
verse În viaţa noastră, iar ca răspuns d i n viaţa noastră să se Îna lţe spre D u m n ezeu dovada
sfi nţi rii şi a cu răţiei morale.
În ce priveşte rugăciu nea, este necesar să fi m consecvenţi; nimeni şi nimic să n u ne
Împiedice de la rugăci u ne. Trebuie să depunem orice efort pentru a menţine o com u n i u n e
perm a nentă Între n o i şi Dom n u l H ristos. Ca ută să foloseşti o rice ocazie de a merge acolo
u nde rugăciu nea este dorită. Cei ca re caută cu adevă ra com u n i u nea cu D u m n ezeu vor fi
văzuţi În a d u n ă rile de rugăci u ne, Îndep l i n i n d u-şi cu cred i ncioşie datoria, fi i n d p l i n i de zel
şi dornici de a cu lege toate binecuvâ ntă rile ce le s u nt oferite. Ei vor folosi orice ocazie pe
ca re o au pentru a se aşeza În acel loc În ca re pot pri m i razele l u m i n i i cereşti.
Trebuie să ne rugăm În cerc u l fa m i l iei şi, mai p resus de toate, n u trebu i e să neg l ijăm
rugăciu nea În ta ină, pentru că aceasta este viaţa s uflet u l u i . Este i m posibil să creştem În
cele spi ritua le, dacă rugăci u n ea este neg l ijată. Rugăci u n ea Înă lţată doar În fa m i lie sa u În
public nu este suficientă. Deschide-ţi i n i m a Înai ntea och i u l u i cercetător a l lui D u m n ezeu,
În l i n i şte, câ nd eşti doa r tu cu EI. Rugăciu nea În ta ină trebu i e să fie a uzită n u m a i de Dum
nezeu. N icio u reche cu rioasă n u trebu i e să se Înca rce cu povara u n o r astfel de cereri. În
rugăciu nea ta i n ică, m i ntea este ferită de i nfl uenţele Înconj u rătoa re şi este e l i berată de
ag itaţie. Astfel, rugăci u n ea se va Înălţa la D u m nezeu În mod l i n i ştit, dar fierbi nte. Cel ca
re vede În asc u n s, a că r u i u reche este desch isă ca să audă rugăciu nea ca re porneşte d i n
i n imă, v a avea o infl uenţă d u ra b i l ă şi plăcută. Pri ntr-o cred i nţă s i m p l ă şi l i n i ştită, sufletu l
păstrează com u n i u nea cu D u m nezeu şi Îşi a d u nă raze de l u m ină d u m n ezeiască, pentru a
i
f . ·' }
'
@
/-J ljrmineti (. / rsus
fi Întărit şi susţi nut În conflict u l cu Sata na. Dum nezeu este cetăţuia puterii noa stre:' (Calea
către Hristos, pp. 92-98)
Ai postit d eja? Dacă Încă nu a i făcut-o Încă, plan ifică-ţi un post pentru Sa batu l vi itor.
Pă rtăşia cu fraţii va fi foa rte bună, dar, dacă posteşti şi te pregăteşti, va fi m u lt mai b u nă.
Ai fost ereat ea sa eOlll uniri eu D u m nezeu

Rugăciu nea nu-L coboa ră pe Dum nezeu la noi, ci ne Înalţă pe noi la EI.
Dacă Mântuitoru l l u m i i, F i u l l u i Dum nezeu, a simţit nevoia de a Se ruga, cu atât mai
m u lt noi, ca fi i nţe m u ritoa re şi slabe, ar trebui să simţim nevoia de a n e ruga zelos ş i con
secvent! Este d e m i ra re că ne rugăm atât de puţi n ! Cu toate că Dum n ezeu este binevoitor
şi gata să asculte rugăci u nea sinceră a cel u i mai u m i l d i ntre copiii Săi, din pa rtea noastră
se man ifestă o m a re reţi nere şi l i psă de i nteres pentru a-I face cu noscute nevoile noastre.
«Voi turna ape peste pământul Însetat şi râuri peste pământul uscat» (Isaia 44:3 ) . « Căci cine
se apropie de Dumnezeu trebuie să creadă că EI este şi că răsplăteşte pe cei ce-L caută» ( Evrei
1 1 :6). Dacă ne lăsăm călă uziţi de Îndoiel i l e şi de temerile noastre sau dacă nu suntem dis
puşi să credem până când nu reuşim să găsim răspuns la o rice problemă pe ca re nu o
Înţelegem cu cla ritate, d ificu ltăţi le noastre vor deve n i tot m a i mu lte şi mai com p l i cate.
Prin rugăci une sinceră, noi su ntem aduşi În legătură cu i n i ma Cel u i Atotputern ic. Poate că
nu vom avea, În momentul acela, dovada clară că faţa Mântu itoru l u i nostru este pl ecată
asu pra noastră cu o expresie de m i lă şi d ragoste, şi totuşi este aşa.
Planul lui Dumnezeu pen tru viaţa mea astazi

D i m i n eaţă : _________________________
Du pă-a m iază: ________________________
Disea ră: Să merg la culcare devreme,

1. _____________
2. ______________
3. ______ __________
4. _______ ._______
5. _____________
6. _____________
7. ________________________
Zi ua 2-f Pri viIe�iul de a vorb i
cu Dumnezeu (2)
Dumnezeu este tăria noastră

" Roagă-te În că m ă ruţa ta şi, În timp ce merg i la l ucrul tă u ziln ic, i n i m a ta să fie mereu
Înă lţată spre D u m neze u . Aşa a u m blat Enoh cu Dum nezeu. Aceste rugăci u n i tăcute se Înal
ţă la tro n u l h a ru l u i, asemenea m i rosu l u i preţios a l jertfei de tă mâ ie. Sata na n u poate să-I
Înfrâ ngă pe acela a că r u i inimă se sprijină În fel u l acesta pe Dum nezeu.
N u există timp sa u loc nepotrivit pentru a ne Înă lţa cererile spre Dumnezeu. N u există
nimic care să ne poată Împiedica să facem ca inima să ne fie cuprinsă de spiritu l Înălţător al
rugăciuni stă ru itoare. În aglomeraţia străzilor, În mijlocul ocu paţiilor zilnice, noi putem ad uce
cererile noastre Înai ntea l u i Dum nezeu, pentru ca EI să ne acorde că Iăuzirea divină, aşa cum a
făcut Neemia câ nd i-a adresat cererea sa Împă ratului Artaxerxe. Un loc retras pentru rugăciune
poate fi găsit ori u nde ne-am afla. Noi a r trebui să avem uşa inimii deschisă În permanenţă,
adresâ nd mereu i nvitaţia ca Dom nul H ristos să vină şi să locu iască În ea ca oaspete ceresc.
Deşi În j u r u l nostru ar putea fi o atmosferă coru ptă, nu trebuie să resp i ră m miasme
le ei otrăvitoa re, ci putem să tră i m respirâ n d aerul curat a l ceru l u i . Pri n Înălţarea i n i m i i
noastre În p rezenţa l u i D u m n ezeu, În rugăc i u n e sinceră, noi putem Închide porţile m i nţii,
Îm piedicând i ntra rea o rică rui gând imora l şi nesfâ nt. Cei a că ror inimă este deschisă pentru
a pri m i sprij i n u l şi b i n ecuvâ nta rea lui D u m n ezeu vor u m b l a Într-o atmosferă mai sfâ ntă
decât aceea a pămâ ntu l u i şi vor avea o conti nuă com u n i u n e cu Ceru l .
Noi treb u i e să aj u ngem la convingeri m a i clare despre Dom n u l H ristos şi la o Înţele
gere mai amplă a va lorii rea l ităţi lor veşnice. Frumuseţea sfi nţeniei trebu i e să u m ple i n i m a
cop i i l o r l u i D u m n ezeu, i a r, pentru ca aceasta s ă se rea l izeze, trebuie să ne r u g ă m c a D u m
nezeu să ne descopere l ucru rile cereşti.
Să Îngăd u i m ca i n i m a noa stră să fie atrasă şi Înă lţată spre D u m n eze u, pentru ca E I să
ne poată Îm părtăşi atm osfera cerea scă. Noi putem menţine o legătu ră atât de a p ropiată
cu D u m nezeu Încât, În fiecare Încerca re nea şteptată, gând u l nostru să se Întoa rcă spre EI
tot atât de natu ra l cum se Întorc florile spre soa re.
Adu Înai ntea l u i D u m nezeu nevoile, bucurii le, n ecazu rile, grij i l e şi temerile tale. Tu n u
î l vei p utea face s ă s e s i mtă Îm povă rat, n i c i n u îl vei face s ă Se s i mtă obosit. Dacă EI ţine so
cotea lă până şi de perii ca p u l u i tă u, atunci nu va ră m â n e i n d iferent faţă de nevoile copiilor
Să i . «Domnul este plin de milă şi Îndurare» (Iacov 5 : 1 1 ) . I n i m a Sa i u b itoa re este m işcată de
necazu rile noastre şi ne ascu ltă când Îi vorb i m despre ele. Să ad ucem la EI orice d ificu ltate
cu ca re ne confru ntă m. N i mic nu este p rea g reu pentru EI, deoa rece E I ţine l u m i l e şi g u ver
nează toate l ucră ri l e u n ivers u l u i . [ ... ] D u m n ezeu nu doreşte ca vre u n u l d i ntre noi să se facă
pustnic sau că l u g ă r şi să se retragă d i n l u m e pentru a face n u m a i rugăci u n i . Viaţa noastră
trebuie să se asemene vieţii Dom n u l u i H ristos, atât când era pe m u nte În rugăciu ne, cât şi
d u pă aceea, când era În m ijlocul m u lţ i m i i . Cel ca re doar se roagă, nefăcâ n d n i m ic altceva,
În curând va Înceta şi să se roage sa u rugăci u n i l e l u i vor deve n i un s i m p l u formalism . Câ nd
oa m e n i i se retrag d i n viaţa socială, depa rte de sfera Îndatoririlor creştine şi d e pu rta rea
crucii, când Încetează să lucreze cu zel pentru Dom n u l, care a l ucrat cu zel pentru ei, aj u n g
/-/ �Jrmineti @SUS
să nu m a i a i bă pentru ce să se roage şi pierd si mţămâ ntul nevo i i de rugăciu ne. Rugăci u n ile
lor devin i n d ivid u a l iste şi egoiste. Ei n u se pot ruga pentru nevoile omenirii sau pentru
Înălţarea şi edifica rea Împărăţiei l u i Dum nezeu, cerâ n d putere pentru a ceastă l ucrare. [ ... ]
Dacă neg l ijă m privi legi u l de a ne aduna pentru a ne Întă ri şi Încu raja u n u l pe a l t u l şi
pentru a-I s l uj i l u i Dum nezeu, vom suferi pierderi. Adevă rurile Cuvântu l u i Său Îş i vor pierde
cla ritatea şi i m po rtanţa pentru noi. I n i m a noastră va Înceta să fie i l u m i nată şi trezită prin
i nfl uenţa lor sfi nţitoare şi puterea noa stră spirituală va scădea. În re laţi ile noastre, Între
creştini, pierdem foa rte m u lt prin l i psa de sim patie u n u l faţă de altul. Cine se izolează de
cei l a lţi pentru a tră i doa r pentru sine nu se află În poziţia În ca re l-a c hemat Dum nezeu.
Cu ltiva rea a ptitud i n ilor noastre natu ra l e de a sta b i l i re laţii socia l e ne fa ce ca p a b i l i să sim
ţim cu alţii şi constitu ie m ijlocul prin ca re ne dezvoltăm În slujba l u i D u m nezeu .
C â n d creşt i n i i s e a d u nă pentru a vorbi u n i i cu a l ţ i i despre i u b i rea l u i D u m nezeu ş i
despre p reţioasele adevă ruri a l e mântuirii, i n i ma l o r se Înviorează şi ei se Încu rajează u n i i
pe alţii. În fieca re z i , putem Învăţa tot mai m u l t despre Tatăl nostru ceresc, dobând i n d o
nouă experienţă a haru l u i Să u. Ca urmare, vom dori să vorbim despre i u bi rea Lui, iar i n ima
noastră va fi Încă lzită şi Încurajată. Dacă vom g â n d i şi vom vorbi mai m u lt despre Dom n u l
H ristos şi mai p u ţ i n despre noi Înşine, v o m simţi mai m u lt prezenţa Sa.
Dacă ne-am gândi la Dum nezeu ori de câte ori vedem dovezile grij i i Sale pentru noi,
atunci L-a m păstra Întotdea u n a În g â n d u rile noastre ş i a m simţi o plăce re deosebită să-I
vorbim şi să-I a d u cem laudă. Noi vorbim despre l ucru rile trecătoa re pentru că ne i n te
resează . Vorbim despre priete n i i noştri pentru că îi i u bi m şi Împărţim cu ei bucuri i l e şi
necazu rile noastre. Totuşi avem motive i n fi n it mai m u lte şi mai m a ri de a-L iubi pe Dom n u l
D u mnezeu decât acelea de a - i i u b i p e p rietenii noştri pămâ nteşti . A-L aşeza p e Dumnezeu
În centrul g â n d u rilor noastre, a vorbi despre b u nătatea l u i D u m nezeu şi a le s p u ne a l tora
despre puterea Sa a r treb u i să fie pentru noi lucrul cel m a i natu ra l d i n l u me. Da rurile boga
te pe ca re le-a revă rsat E I asu pra noastră n u ne-au fost date cu scopul d e a ne a bsorbi atât
de m u lt g â n d ur i le şi i u b i rea, Încât să nu mai ră mână n i m i c pentru Du m n ezeu; d i m potrivă,
ele a r trebui să ne rea m i ntească Întotdea u n a de EI şi să ne lege de B i n efăcătorul nostru
ceresc prin legăturile i u birii şi ale recunoştinţei. Noi ne ocupăm p rea m u lt de cele de jos. Să
ne ridică m och i i spre uşa deschisă a sanctuaru l u i de sus, u nde l u m i n a slavei lui Dumnezeu
stră l u ceşte pe faţa Dom n u l u i H ristos, ca re «poate să mân tuiască În chip desăvârşit pe cei ce
se apropie de Dumnezeu prin EI» ( Evrei 7:25).
Trebuie să-L lăudăm m a i m u lt pentru «bunătatea Lui şi pentru minunile Lui faţă de fiii
oameniloo> (Psa l m i i 1 07:8). Actel e noastre de devoţiune n u ar trebui să constea n u m a i În
a cere şi a primi. Să nu ne g â n d i m În permanenţă la nevoile noa stre şi n iciodată la binecu
vâ ntările pe ca re le pri m i m . Noi n u spunem niciodată că am cerut prea m u lt, dar suntem
prea zgâ rciţi atunci când trebuie să m u lţ u m i m . Pri m i m fă ră Înceta re harul l u i D u m nezeu şi,
cu toate acestea, cât de puţină recunoşti nţă Îi a rătăm, cât de puţin ÎI lăudăm pentru ceea
ce a făcut pentru noi!
În vre m u ri l e de d e m u lt, D u m nezeu i-a poruncit poporu l u i Israel, atu nci câ n d se
a d u n a pentru servici u l divin, «să mâncaţi Înaintea Domnului, Dumnezeului vostru, şi să
vă bucuraţi Împreuna cu familiile voastre de toate lucrurile cu care vă va fi binecuvântat
Domnul, Dumnezeul vostrw> (Deuteronom u l 1 2 :7) . Tot ce este făcut pentru slava l u i
Du mnezeu trebuie făcut cu bucu rie, cu câ ntece de l a u d ă şi m u lţu m i re, n u c u tristeţe ş i
pesi mism.
4'f:J /,C7c
" �minefi 0suS
Dum nezeul nostru este u n Tată bun şi milostiv; serviciul pe care 1-1 ad ucem l u i Dumne
zeu n-a r trebui să fie considerat o activitate Îm povă rătoa re şi chinu itoare. Pentru noi, ar trebui
să fie o plăcere a ne Închina lui Dum nezeu şi a lua pa rte la l ucra rea Sa. Dum nezeu n u doreşte
ca aceia care sunt copiii Lui, pentru ca re EI a rea l izat o mâ ntu ire atât de ma re, să se com porte
ca şi câ nd EI ar fi un supraveg hetor aspru şi neînduplecat. EI este cel mai bun prieten al lor şi,
câ nd se Înch ină Înai ntea Lui, EI doreşte să fie cu ei, să-i binecuvânteze şi să-i mângâ ie, u m plân
du-le inima cu bucu rie şi d ragoste. Dum nezeu vrea ca aceia care sunt copiii Lui să găsească
mângâ iere În servici ul Său şi să aibă, În lucrarea Sa, mai mu lte satisfacţii decât g reutăţi. EI
doreşte ca aceia ca re vor veni să I se Închine să plece Înapoi ducând cu ei gânduri preţioase
despre iubirea şi pu rtarea Sa de g rijă, ca să fie astfel Întăriţi În toate problemele vieţi i de fieca re
zi, să primească har şi să Îndeplinească În mod ci nstit şi cu cred i ncioşie toate l ucrurile.
Să ne Îndreptă m atenţia spre crucea de pe Golgota. H ristos, şi EI răstign it, să fie su
biectul med itaţiei, a l conversaţiei şi a l celor mai alese sentimente a l e noastre. Să păstrăm
În memorie a m i nti rea fi ecă rei binecuvântări pe ca re o pri m i m de la D u m nezeu şi, când
Înţelegem ma rea Lui i u b i re faţă de noi, su ntem d ispuşi să Încred i nţă m tot u l În mâna ca re
a fost p i ron ită pe cruce pentru noi.
Pe aripile rugăciunii mulţumitoare, inima noastră se poate Înălţa mai aproape de
cer. În curţile cereşti, Dumnezeu este adorat cu cântări de laudă; când Îi aducem
mulţumirile noastre, serviciul nostru divin se aseamănă cu adorarea oştilor cereşti
- «cine aduce mulţumiri ca jertfă, acela proslăveşte pe Dumnezeu» (Psalmii 50:23).
Să venim deci Înaintea Creatorului nostru cu bucurie şi adâncă Închinare, cu «mul
ţumiri şi cântări de laudă» (Isaia 5 7:3) " (Calea către Hristos, pp. 98- 1 05).
Ai postit dej a ? Dacă n u a i făcut-o Încă, plan ifică-ţi u n post pentru Sa batu l vi itor. Reu
n i u nea va fi foa rte bună; d a r, dacă posteşti şi te pregăteşti, va fi m u lt m a i b u n ă .
Ai f'ost eI'pat Să. eom u ll i ei eu Dumnpzpu

Roagă-te În cămă ruţa ta şi, În t i m p ce mergi la l ucrul tă u zi l n ic, i n i m a ta să fie mereu
Înălţată spre D u m nezeu.
Fru m u seţea sfi nţeniei trebuie să u m p l e i n i m a copiilor l u i D u m nezeu, i a r, pentru ca
acea sta să se rea l izeze, trebuie să ne rugăm ca Dumnezeu să n e descopere lucrurile ce reşti.
A te ruga În numele lui Isus este m a i m u lt decât să-I menţionezi n u mele la Începutu l şi la
sfâ rşitul rugăci u n i i . Însea m n ă să te rog i cu sentimentele şi s p i ritul lui Isus, crezâ nd făgă
d u i nţele Sa le, avâ nd Încredere În harul Său şi făcâ nd l ucrările Sale. Cel care nu face altceva
decât să se roage curând va Înceta să o mai facă sau rugăci u n i l e vor deve n i o ruti nă.
Cine se Închide În sine ca să trăiască n u m a i pentru el n u se află În poziţia pe ca re
Dumnezeu a dorit ca el s-o ocupe. Dacă vom gândi şi vom vorbi m a i m u lt despre Dom n u l
H ristos şi m a i puţin despre n o i Înşi ne, vom simţi mai m u lt preze nţa S a . Pri m i m fă ră Înceta re
harul l u i D u m n ezeu şi, cu toate acestea, cât de puţină recunoştinţă Îi a rătă m, cât de puţin
ÎI lăudăm pentru ceea ce a făcut pentru noi!
Ai memorat deja acest pasaj ? Sau, m a i i m portant, experimentezi ceea ce afirmă el?
- 4EJ
. .:::drminefi 0suS
/'CTC
Plan u l lui D u m nezeu pentru viata mea astazi
Ce aştea ptă Dum nezeu de la m i ne: _________________
Dimineaţă : _________________________
Du pă-a m i ază : ________________________
1. ______________________
2. _____________
3. _______________________
4. _____________
5. _____________
6. _______________________
7. _____________
8. ________________________
9. _____________
1 0. _____________________
Zi ua 22 Când popoml lui
Dumnezeu se roaga
Acest capitol şi u rmătoa rele trei, au fost preluate d i n broş u ra Prayer makes a differen
ce, scrisă de pastorul Mark Finley. ( Folosit cu perm isiu nea Divizi u n i i S ud-Americane).
" Perm iteţi-mi să vă conduc pe una d i ntre scenele cele m a i i m portante ale cel u i d e-a l
Doilea Război Mondial. Bom bardierele l u i H itler atacau poziţiile a l i ate. Divizi i l e l u i de ta n
curi traversa u E u ropa. Forţel e a l iate avea u În spate Cana l u l Mâ neci i. Retragerea părea im
posibilă. Winston C h u rc h i l l, vorbind la radio, a făcut celebra afi rmaţie: « Lu m i n i le d i n toată
Europa s-a u stins În noa ptea aceasta .»
Şi avea d reptate. Cea mai mare parte a Europei a căzut În faţa armatei naziste. Da r, În
acel moment de criză, s-a Întâ m p lat ceva nota b i l .
Pâ nă azi, istoricilor le este d i fi c i l s ă expl ice eve n i mentele. Începuse s ă p l o u ă În E u ropa
conti nenta lă. Ceva atipic pentru perioada aceea a a n u l u i . I ntensitatea fu rt u n i i a frâ nat atât
de m u lt ta ncurile l u i H itler Încât Înai nta rea a fost cu m u lt Îngreunată.
Cortina de ceaţă ca re acoperea Ca n a l u l Mânecii s-a ridicat. Wi nston C h u rc h i l l a profi
tat de această m ică oportun itate. M i i de soldaţi a l iaţi, Încercuiţi pe plajele d i n D u n kerke, a u
fost evacuaţi. lstoria ră masă nespusă este că, p e parc u rs u l a m a i m u lte să ptămâni, l u m i n i l e
bisericilor rurale de p e Ca n a l u l Mânecii a u stat aprinse. Pa storii şi-a u chemat enoriaş i i l a
rugăci u ne. Sute d e bărbaţi, femei şi copii L-a u căutat neobosiţi p e Dum nezeu. Au m ij l ocit
ca D u m nezeu să facă u n m i racol şi să sch i m be curs u l istoriei u m a n ităţii.
Tra nzacţiile publ ice brita n ice a u fost op rite În m i ezu l zilei pentru Întâ l niri de rugăciu
ne. Pa rlamentu l brita nic a deve n it u n locaş de rugăc i u ne. Profesorii şi-a u Întrerupt orele ca
să conducă sesi u n i de rugăciu ne. Graţie acestei putern ice m i şcări de m ij l oci re, istoria s-a
sch i m bat tota l.
M işcarea penh'u rugaei une d in Leipzig

Dăm ti m p u l Înai nte cu 45 de a n i . Ne află m la 1 989. Vâ ntul l i bertăţii cuprinde Europa şi
reg i m u rile tota l ita re se prăbuşesc precum castelele de nisip lovite de va l u ri . Naţiune d u pă
naţi u n e a lege e l i bera rea pol itică.
U n u l d i ntre guvernele tota l ita re din Europa de Est este reg i m u l dictatorial din Germa
nia de Est; d izidenţii s u nt trataţi aici cu deoseb ită cruzime.
În 1 985, u n grup de creştini d i ntr-o biserică din Leipzig, Germa n ia, a i n iţiat o m i şca re
pentru rugăci u ne. La Început, această m i şca re era foa rte m ică. Între cinci şi zece persoane
se Întâ l neau În fiecare luni seara. Lună de l u nă, tot mai m u lte persoa ne s-a u alăturat.
În toa m n a a n u l u i 1 989, zeci de mii de persoa ne se a d u n a u pentru rugăci u n e În toată
Germania.
Câţiva oa meni d i n Berl i n u l de Est, sub i m bol d u l acestei mişcă ri d i n Lei pzig, a u În
ceput şi ei să se roage. În scurt timp, s-a u strâ ns m i i de persoane. Această m i şca re pentru
rugăci u n e a aprins scâ nteia l i bertăţii. Rugăc i u n i le lor au făcut dife renţa În noa ptea În ca re
10 1
a căzut zid u l Berl i n u l u i . Soldaţii a u decis să n u tragă Îm potriva d izidenţilor, cum procedau
de obicei.
Păreau pa ra lizaţi şi a u ră mas nemi şcaţi şi tăcuţi În timp ce m u lţimea se năp u stea prin
porţi le d i n spre Germ a n i a de Vest. Apoi, soldaţii a u Început să să rbătorească Împreună cu
ei În timp ce dărâ m a u zid u l .
Comentâ n d m a i târziu despre acea stă experienţă, New Republic Magazine, o revi stă
u m a n istă sec u l a ră scrisă de tineri profesionişti, afirma: « Există un proverb vechi ca re spune
că rugăci u nea sch i m bă l ucruri le. N u putem confirma veridicitatea rugăc i u n i i , d a r şti m că
persoa nele ca re s-a u rugat au sch i m bat cu rsu l istoriei E u ropei moderne.»
Rugăciunea de mijlocire
Rugăciu nea de m ij l ocire este bibl ică. Poate că nu şti m m u lte lucruri des p re rugăc i u
n e a de m ijlocire şi despre mod u l În ca re acţionează ea. Poate c ă n u su ntem Î n sta re s ă o În
ţelegem În tota litate, d a r, dacă nu înţelegem u n lucru, n u însea m nă că e l n u este adevă rat.
De exemplu, poate că nu înţelegi foa rte bine modul cum sunt transmise imaginile tele
vizate. Aceasta totuşi nu te împied ică să a peşi butoa nele telecomenzii şi să priveşti spre ecran.
Poate că n u înţelegi totul despre i n g i neria electrică, dar a sta n u te îm piedică să fo
loseşti cu ptorul cu m icro u nde. N ici nu te împiedică să a peşi u n întreru pător ca să apri nzi
l u m ina. C h i a r dacă nu înţelegem în tota l itate un l ucru, aceasta nu ne împied ică să ne bu
curăm de beneficiile lui.
Dacă u n lucru este i n fi nit, a sta n u însea m n ă că n u ştii n i m i c cu privi re la el. Însea m n ă
c ă oricât d e m u lte şti i despre e l , m a i ră mâne mereu ceva nou de d escoperit. Cu c â t î l stu d i
ezi mai m u lt, cu atât descoperi că ai mai m u lt de studiat.
Pe parcurs u l secolelor, ero i i cred i nţei a u crezut în rugăci u n ea de m ij l ocire. Rugăci u ne
de m ijlocire este b i b l ică.
În Efeseni 1 : 1 5 şi 1 6, a posto l u l Pavel o spune astfel: « De aceea şi eu, de când am auzit
despre credinţa În Domnul Isus care este În voi şi despre dragostea voastră pentru toţi sfinţii,
nu Încetez să aduc mulţumiri pentru voi, când vă pomenesc În rugăciunile mele.»
Exemplul lui Pa" el

Pave l petrecuse un an şi j u mătate în Efes şi se gâ ndea la prietenii lui din acel oraş. Se
gâ ndea la persoa nele pe ca re le cunoştea pe n u me.
Era Întemn iţat în Roma şi era depa rte de ei. Cu toate acestea, deşi e ra privat de l i be r
tate de guvern u l roman, el îngen u nchea şi se ruga spunând: <<I u b ite Tată, adu-ţi a m inte de
priete n i i mei din Efes. I ntervin-o în viaţa lor. I u bite Doa m n e, încu rajează-i şi dă-le spera nţă
prietenilor mei d i n Efes. Rid ică-le sufletele. I n spiră-le i n i m i le!»
Pavel credea în rugăciunea de mijloeire

EI ştia că guvern u l roman putea să-i încătuşeze corpul, dar că nu p utea să-i imobil ize
ze rugăci u n i le. Putea să-I ţină în închisoare, dar rugăci u n i l e lui străpungeau tava n u l cel u lei
şi u rca u până la tro n u l lui Dum nezeu. Şi, pentru că se ruga, putea avea loc un l ucru ca re nu
s-a r fi prod us dacă n u L-a r fi că utat pe Dom n u l prin rugăciu ne.
102 4�minefi @SUS
Pavel n u credea că rugăciu nea era u n fel de psihoterapie men ită să-I facă să se si mtă
mai bine. EI credea că, prin rugăciu ne, putea să ati ngă i n i m a l u i Dum nezeu. Era co nvi ns că,
prin i ntermed i u l rugăci u n i i, D u m nezeu rea l izează m i racole. În Fi l i pe n i 1 :3-5, Pavel adaugă:
«Mulţumesc Dumnezeului meu pentru toată aducerea-amin te pe care o păstrez despre voi. În
toate rugăciunile mele, mă rog pentru voi toţi cu bucurie, pentru partea pe care o luaţi la Evan
ghelie din cea dintâi zi până acum.»
Aposto l u l Pavel credea că atunci când se ruga se Întâ m p l a u m i racole, l ucruri ca re
n u s-a r Întâ m p l a dacă el nu s-a r ruga. Coloseni 1 :3 spu ne: «Mulţumim lui Dumnezeu, Tatăl
Domnului nostru Isus Hristos, când ne rugăm neÎncetat pentru voi.»
Noi deve n i m ca n a l e prin ca re Dum nezeu reva rsă a pele râ u l u i vieţi i .
Despre c e se ruga Pave l ? Colosen i 1 :9 răspunde: « D e aceea şi n o i , d i n ziua c â n d a m
a uzit aceste l u cruri, n u Încetă m să n e rugă m pentru v o i şi s ă cerem s ă v ă u m pleţi de cunoş
ti nţa voi i Lui, În orice fel de Înţelepci u n e şi pricepere d u hovn icească .» Răspu n s u l l u i Pavel
la această Întrebare este: «Mă rog. Mă rog pentru ca voi să cu noaşteţi voia l u i Dumnezeu.
Mă rog ca să puteţi l u a decizii bune În viaţa voastră . Mă rog ca să aveţi Înţelepci u ne. Mă
rog ca să creşteţi În har. Mă rog ca i n i m a voastră să n u se Împietrească, ci să se Înmoa ie. Mă
rog ca D u h u l Sfâ nt să vă Înconjoare de p rotecţie.»
Idei i mportante d esp re nJgaci u n ea de mijl o e ire

Este m i n u nat să şti i că un prieten se roagă pentru tine!
Este m i n u nat să a i u n soţ/soţie ca re se roagă pentru tine!
Este m i n u nat să a i u n băiat sau o fi ică ce se roagă pentru părinţii l u i/ei!
Este m i n u nat să şti i că cineva se roagă pentru tine!

Dar, sta i puţi n ! Asta rid ică u nele Întrebă ri: N u face Dum nezeu tot ce-I stă În putere ca
să ne binecuvâ nteze fa m i l i i le, fi e că ne rugăm, fie că n u ? N u face EI tot ce poate ca să ne
bi necuvâ nteze prietenii, g uvern u l şi naţi u n ea, fie că ne rugă m, fie că n u o facem ? E posibil
ca EI să depindă atât de m u lt de rugăci u n i le noastre? În fi na l, este posibil ca rugăci u n i l e
m e l e s ă facă vreo d iferenţă sau d o a r mă fac să mă s i m t m a i bine?
Raspunsuri cu privire la rugaciunea de m ij locire şi marea l u pta

În m a rele conflict d i ntre bine şi ră u - d i ntre Hristos şi Sata na - există o l u ptă. Există o
l u ptă Între forţele i nfern u l u i şi forţele d reptăţii.
În acest confl ict, Dum nezeu Se l i m itează În mod d e l i berat. EI n u Încalcă puterea
noastră de a l egere. Pentru un timp, E I perm ite confl ict u l u i să se dezvolte, astfel Încât tot
u n ivers u l să vadă că păcatul produce doa r moarte.
Dum neze u l puternic a a l es să acţioneze În cad r u l reg u l ilor de bază ale conflictu l u i
di ntre b i n e şi ră u .
Fie că mă rog pentru ei sa u nu, E I caută să aj ungă la m e m b r i i fa m i l iei mele.
Fie că ei se roagă pentru m i ne sau nu, E I ca ută să aj u ngă şi la m i ne.
Fie că mă rog sau nu, există o măsură d e protecţie ca re Îmi este oferită de Dumnezeu
prin i ntermed i u l fi i nţelor Îngereşti.
/ ��mineti @SUS I o;�
Dar, când mă rog şi-L caut pe D u m n ezeu, deschid - prin intermed i u l rug ă c i u n i i - noi
ca nale de acţi u n e care-I permit ca, În cadrul confl ictu l u i d i ntre bine şi ră u, să facă l ucruri pe
ca re altfel n u le-a r fi făcut. D u m n ezeu respectă n u doar puterea de a l egere a persoa nelor
ca re n u se roagă, ci şi puterea mea de a l egere atunci câ n d mă rog.
Câ nd ne rugăm, D u m nezeu oferă D u h u l Sfânt prin noi. Acea sta este al doi lea adevăr
m i n u nat cu privire la rugăci u nea de m ijlocire: ea este puternică.
Există În B i b l i e u n pasaj m i n u nat ca re ne a rată ce se Întâ mplă atunci câ n d mijlocim
În rugă c i u n e - 1 Ioan 5 . În Biblie s u nt m u lte pasaje ca re ne Încu rajează să ne rugăm. S u nt
m u lte pasaje ca re ne Încu rajează să-L căutăm pe Dum nezeu. Da r acest pasaj este mai m u lt
decât o chemare la rugăci u ne. EI ne spune ce se Întâmplă atunci când ne rugă m . Ne spune
de ce este rugăciu nea atât de eficientă: «Îndrăzneala pe care o avem la EI este că, dacă cerem
ceva după voia Lui, ne ascultă» ( 1 Ioan 5 : 1 4) .
L a cine avem această Îndrăznea lă? L a E I ! Înd răznea la noastră n u este la noi şi la rugă
c i u n i l e noastre. Îndrăznea la noastră n u se bazează pe cred i nţa n oastră. Îndrăzneala noas
tră este la EI!
Ca re este păcatu l ca re duce la moa rte? Este păcatu l de neiertat. Este punctul În care
o m u l s-a Îm potrivit atât de mult Încât i n i m a l u i devine Împietrită.
Observă ce spune textul: «Să se roage.» Cine să se roage? Cel ca re m ijloceşte. «Dacă
vede cineva pe fratele său săvâ rşind u n păcat ca re nu d u ce la moa rte, (cel ca re m ijloceşte)
să se roage şi D u m n ezeu îi va da viaţa pentru cei ce n-a u săvâ rşit un păcat ca re duce la
moa rte. Este u n păcat ca re d uce la moa rte; nu-i zic să se roage pentru păcatul acela.»
Ce pas� !
Tu şi cu m i n e ne rugăm pe genunchi, căutându-L pe D u m n ezeu şi d even i n d pu nte de
legătu ră Între cer şi pămâ nt! Deve n i m ca nalele prin ca re Dum nezeu reva rsă a pele râ u l u i
vieţii. Puterea l u i D um n ezeu este revă rsată prin m ijlocitori.
Rugăciu nea de mijlocire prod uce o schimbare În comu n itatea medicilor
Există persoa ne În co m u n itatea medicilor ca re a u aj u n s l a concluzia că rugăci u n ea
are u n i m pact i m porta nt În procesul vindecării. Există m a i mult de două s ute de stud i i p u
bl icate cu privire la religie şi sănătate şi m u lte d i ntre ele s e concentrează p e relaţia di ntre
rugăciu nea de m ijlocire şi sănătate.
Dr. Randolph Byrd, un recu noscut cardiolog d i n San Francisco, Cal ifo rnia, a studiat cu
atenţie rugăciunea şi sănătatea . A ales În mod a l eator un grup d e 393 d e pacienţi din S a n
Fra ncisco ca re trecuseră recent pri ntr-o operaţie de bypass coro n a r.
l-a împărţit În două g r u p u ri : g r u p u l persoa nelor pentru ca re n u se ruga n i men i şi
grupul persoa nelor pentru care se ruga cineva . Cei din primul grup n u ştiau că n u se ruga
nimeni pentru ei, d u pă c u m n ici cei d i n a l doi lea grup n u ştiau că se ruga ci neva pentru ei.
Era u n experi ment de tip «dublu orb». M i ntea n u ne poate i nfl uenţa corpu l prin transm ite
rea de g â n d u ri pozitive atunci câ nd n u ştim că cineva se roagă pentru noi.
După aceea, d r. Byrd le-a dat unor creştini dedicaţi n u mele persoa nelor operate pen
tru ca re trebu i a u să se roage. Rezu ltatele a u fost notabi le. Diferenţa Între cele două gru p u ri
a fost surpri nzătoa re.
'1O !j·
Persoa nele ca re a u beneficiat de rugăci une s-a u recu perat m u lt m a i repede. Au avut
nevoie de mai puţine medicamente. Au avut mai puţine com p l icaţi i În p roces u l vindecă rii.
Persoa nele pentru ca re n u s-a rugat nimeni a u avut nevoie de mai m u lte consu ltaţi i medi
cale. Au avut pa rte de m a i m u lte compl icaţii În procesu l vindecă rii. Au avut nevoie de mai
m u lte med ica mente. Au suferit m a i m u lte i nfecţi i .
U n u l d i ntre j u rnalele p restig ioase d i n Statele U n ite a p u b l icat acest stu d i u şi a co
mentat că rezu ltatele au fost extraord i n a re.
Concluzie
Rugăciu nea d e m ijlocire este bibl ică. Rugăciu nea de m ijlocire este puternică. Rugă
ciu nea a re u n i m pact. Când ne rugăm, Dum nezeu ne răspu nde. Când ne rugăm, D u h u l
Sfânt este revă rsat. C â n d ne rugăm, Dum nezeu ne dă Înţelepci u n e şi putere. Câ nd Îi că
ută m faţa, m ij loci nd cu a rdoa re pentru alţii, Îngerii din cer vin ca răspuns la rugăci u n i l e
noastre, ca s ă ad ucă l u m i nă, adevă r, vindecare şi protecţie.
În l u pta Între bine şi ră u, rugăciu nea este pentru cred i ncioşi o armă spirituală cu ca re îl
pot Învi nge pe d u ş m a n . În l u pta d i ntre bine şi ră u, avem nevoie d e mai m u lt decât de forţă
u m a n ă . Noi su ntem nişte riva l i neînsem naţi pentru cel ră u . N u-I vom Învinge folosi nd u-ne
de propri i l e puteri. Rugăciu nea de m ijlocire este o armă puternică:
Eu s u nt slab, dar EI e tare.
Eu s u nt neştiutor, dar EI este Înţelept.
Eu s u nt fra gi l, dar EI este atotputernic.
Eu n u pot, dar EI poate.
Eu nu şti u cum să aj u n g la i n i m a celor dragi, dar E I ştie c u m .

Câ nd m ij locesc În rugăciu ne, a m Încredere c ă EI Î ş i v a Îm p l i n i sco p u l Î n viaţa m e a şi În
viaţa celor pentru ca re mă rog. Îmi p u n cred i nţa În Isus acum şi pentru totdea u n a :'
Ai fost el'eat ea sa comuniei cu Dumnezeu

G raţie putern icei m işcări de m ijlocire, istoria s-a sch i m bat tota l.
Sute de bă rbaţi, femei şi copii L-a u că utat neobosiţi pe D u m nezeu. Au m ijlocit ca
Dumnezeu să facă un m i racol şi să sch i m be cursu l i storiei u m a n ităţii. " Există un proverb
vechi ca re spune că rugăciu nea sch i m bă lucru rile. Nu putem confirma veridicitatea rugă
ciunii, dar ştim că persoa nele ca re s-a u rugat au sch i m bat c u rs u l istoriei E u ropei moderne:'
(New Republic Magazine)
Pe parcu rsu l secolelor, ero i i cred i nţei a u crezut În rugăciu nea de m ijlocire. Pavel n u
credea c ă rugăciu nea e ra u n fel de psihotera pie men ită s ă - I facă să se si mtă m a i bi ne. EI
credea că, prin rugăciu ne, putea să atingă inima l u i D u m n ezeu. Era convins că, prin i nter
med i u l rugăci u n i i, D u m n ezeu rea l izează m i racole. Noi deve n i m canale prin care Dum ne
zeu reva rsă apele râ u l u i vieţi i. În m a rele confl ict d i ntre bine şi rău - d i ntre H ristos şi Sata na
- există o l u ptă. Există o l u ptă Între forţele i nfern u l u i şi forţele d reptăţii.
Da r, când mă rog şi-L caut pe Dum nezeu, deschid - prin i ntermed i u l rugăci u n i i - noi
ca nale de acţi u n e care-I permit ca, În cad rul confl ictu l u i d i ntre bine şi ră u, să facă lucruri pe
1 0;')
ca re a ltfel nu le-a r fi făcut. D u m n ezeu respectă n u doa r p uterea de alegere a persoa nelor
ca re n u se roagă, ci şi puterea mea de a l egere atunci când mă rog.
Tu şi cu m i n e ne rugăm pe genunchi, căutâ ndu-L pe D u m n ezeu şi devenind pu nte de
legătură Între cer şi pă mâ nt!
Puterea l u i D u m n ezeu este revă rsată prin m ij l ocitori.
" Aceia care se îmbracă cu toată armura lui Dumnezeu şi care consacră zilnic
un timp pen tru meditaţie, rugăciune şi studierea Scripturilor vor fi legaţi de cer
şi vor avea o influenţă mântuitoare şi transformatoare asupra celor din jurul
lor. Vor avea gânduri mari, aspiraţii nobile, o înţelegere clară a adevărului şi dato
riei faţă de Dumnezeu. Vor avea o dorinţă arzătoare după curăţie, lumină şi iubire,
după toate virtuţile de origine cerească " (Mărturii, voI. 5, p. 1 05).

Ce aşteaptă D u m n ezeu d e la m i ne: __________________
D i m i neaţă : ____________________________
Du pă-a m iază : _________________________

1. _______________________
2. ______ ._____________
3. _________________________
4. _______________________
5. _________________________
6. _________________________
7. _________________________
Zi n a 23 Puterea mţjlocirii
"
" Mare putere are rugăciunea fierbinte a celui neprihănit (Iacov 5 : 1 6).
" Cu ceva timp În u rmă, un cleric a Încercat s-o consoleze pe o femeie a l cărei soţ pă
răsise ora ş u l În ti m p u l u nei redeşteptă ri relig ioase. Bă rbat u l acesta era agnostic şi spusese
că avea să se Întoa rcă d u pă ce se va ca lma «ag itaţia religioasă».
Femeia nădăj d u ise ca soţul ei să se convertească În urma acelei redeşteptă ri, dar
acum n u vedea cum m a i era posi bil aşa ceva .
Pastorul a invitat-o totuşi să participe la grupul de rugăciune de d i m i neaţă pe ca re-I
conducea. Ea şi-a şters lacri m i l e şi s-a decis să meargă.
Cei din g ru pa de rugăci u n e a u Început să se roage i mediat pentru soţ u l ei. Au ac
ceptat provoca rea cu m u lt entuziasm, cerâ n d u - I l u i Dum n ezeu să lucreze la i n i m a soţu l u i
rătăcit, să-I ad ucă Înapoi şi să-I Întoa rcă la H ristos. L-a u a m i ntit Înai ntea l u i D u m nezeu pe
n u me.
În sea ra aceea, bărbatul a venit la Întâ l n i rea de redeştepta re, su rprinzâ ndu-i pe toţi.
Avea de spus o experienţă. A povestit că, d u pă ce co ndusese a proxi mativ 3 5 de kilometri
spre m u nte, maşina s-a oprit brusc. Nu mai p utea să Înai nteze.
Ştia că procedase g reşit şi a si mţit că era un păcătos ca re avea nevoie de haru l l u i
Dum nezeu. A avut convi n gerea profu ndă c ă trebuie s ă s e Întoa rcă .
La fi n a l, a declarat Înai ntea celor prezenţi: «Acum şti u că trebu i e să mă nasc d i n nou,
pentru că a ltfel n u voi vedea n iciodată Împărăţia cerurilor.» Acest bă rbat, ca re a fost sa lvat
Într- u n mod extraord i n a r, şi-a ocupat locu l Între cei cred i ncioşi. A plâns m u lt. Iar În seara
aceea, L-a acceptat pe H ristos ca Dom n şi Mântu itor.
Rugăciunea de m ij locire este puternică. Rugăciu nea de m ijlocire a re u n i m pact. Ru
găciunea de m ijlocire sch i m bă l ucrurile. Şi iată motivul: În l u pta d i ntre bine şi rău, Dum
nezeu preţu ieşte l i bertatea o m u l u i . E I poate să aj ungă la i n i m a unui om cu m u lt Înai nte
ca noi să ne rugăm. Cu toate acestea, D u m n ezeu este l i m itat de alegerile noastre. EI n u
Încalcă niciodată l i bertatea noa stră d e a l egere. EI a re o l i m ită. EI i nfluenţează, d a r n u obli
gă n iciodată. E I convi nge, dar n u forţează pe n i m e n i n iciodată. EI Înd rumă, d a r n u i m p u ne.
Câ nd ne rugăm pentru cineva, D u m n ezeu reva rsă D u h u l Său prin noi ca să Împli
n ească rugăci u nea. Rugăciu nea de m ijlocire deschide noi uşi pentru ca EI să poată l ucra.
Ea Îi oferă o nouă oport u n itate. Mesagerul lui Dum nezeu afirmă: «Este o parte din planul lui
Dumnezeu să ne ofere, ca răspuns la rugăciunea noastră plină de credinţă, ceea ce nu ne-ar fi
dat dacă nu am fi cerut» ( Tragedia veacurilor, p. 580).
Câ nd oamenii se roagă, ceva se Întâ m p l ă . Grupurile de rugăci u n e a u o p utere neobiş
n u ită prin i ntermed i u l Cel u i Atotputern ic.
Două sa u trei persoa ne ca re se roagă cu a rdoa re prod uc o sc h i m ba re. D u m n ezeu as
cu ltă. Dum nezeu răspu nde. D u m nezeu acţionează . D u m n ezeu atinge vieţi. Ai un partener
de rugăci une? Pa rticipi frecvent la g r u pele mici de rugăci une ? De ce să nu Începi o l ucra re
de m ijlocire În p ropria viaţă ? Dacă eşti deja u n m ij locitor, de ce să n u Încu rajezi şi a lte per-
4�minefi cflsus 1 07
soa ne să ţi se alăture în m ij l ocire? Găseşte o persoa nă care să se roage îm preu nă cu ti n e,

"
pregăteşte o l i stă de rugăci u ne şi observă ce face Dum nezeu. Vei fi u i m it!
În fieca re zi, Tată l ceresc vrea să ne înveţe c u m să tră i m corect, ca să putem îm p l i n i
sco p u l pentru ca re a m fost creaţi. Ascu ltă c e s p u n e EI: " Fiule, nu uita Învăţăturile mele şi
păstrează În inima ta sfaturile mele! Căci ele Îţi vor lungi zilele şi anii vieţii tale şi-ţi vor aduce
multă pace " (Proverbele 3 : 1 ,2).
c\ i fost creat ca sa comunici cu Dumnezeu

Rugăciu nea de m ijlocire este putern ică. Rugăciu nea de m ij l ocire a re un i m pact. R u
găci u nea d e m ijlocire sch i m bă l ucru ri le. Ş i iată m otivu l : În l u pta d i ntre b i n e ş i ră u, Dumne
zeu p reţuieşte l i b ertatea o m u l u i .
"Aceia care se Îmbracă c u toată armura lui Dumnezeu ş i care consacră zilnic un
Planul lui D u mnezeu pentru viaţa mea astazi

Mesaj u l p r i m it de la D u m n ezeu pentru ziua de azi este:
Ce aşteaptă Dum nezeu de la m i ne: __________________
Pla nul lui Dumnezeu pentru viaţa mea astăzi ...
D i m i neaţă: __________________________
După-am iază: _________________________
Disea ră: Să merg la culca re devreme,

1. _______________________
2. _____________
3. ____________
4. _____________
5. ________________________
6. ________________________
7. _________________________
zi ua24 Fagaduinţe cu privire la
rugaciune
"
" Mare putere are rugăciunea fierbinte a celui neprihănit (Iacov 5 : 1 6).
" Dacă vede cineva pe fratele său săvârşind un păcat care nu duce la moarte, să se roage;
şi Dumnezeu Îi va da viaţa " ( 1 Ioan 5 : 1 6) .
" De aceea vă spun că, orice lucru veţi cere când vă rugaţi, s ă credeţi că l-aţi ş i primit, şi-I
veţi avea " (Marcu 1 1 :24).
" EI mijloceşte pentru un om la Dumnezeu, aşa cum vorbeşte un om În apărarea priete
nului său " (Iov 1 6:2 1 , NTR).
" Cheamă-Mă, şi-ţi voi răspunde şi Îţi voi vesti lucruri mari, lucruri ascunse, pe care nu le
cunoşti" ( Ieremia 33:3).
"
"indrăzneala pe care o avem la EI este că, dacă cerem ceva după voia Lui, ne ascultă
( 1 Ioa n 5 : 1 4) .
"
" Tu asculţi rugăciunea, d e aceea toţi oamenii vor veni la Tine (Psa l m i i 65:2).
" Căci ochii Domnului sunt peste cei neprihăniţi şi urechile Lui iau aminte la rugăciunile
lor" ( 1 Petru 3 : 1 2).
" Domnul nu va părăsi pe poporul Lui din pricina Numelui Lui celui mare, căci Domnul a
hotărât să facă din voi poporul Lui. Departe iarăşi de mine să păcătuiesc Împotriva Domnului
Încetând să mă rog pentru voi!" ( 1 Sa m uel 1 2:22,23).
"Dar Dumnezeu m-a ascultat, a luat aminte la glasul rugăciunii mele. Binecuvântat să fie Dum
nezeu, care nu mi-a lepădat rugăciunea şi nu mi-a Îndepărtat bunătatea Lui!' (Psalmii 66: 1 9,20).
"
" Cheamă-Mă În ziua necazului şi Eu te voi izbăvi, iar tu Mă vei proslăvi! ( Psa l m i i 50:1 5 ) .
" Dar e u strig către Dumnezeu ş i Domnul mă va scăpa. Seara, dimineaţa ş i la amiază,
oftez şi gem şi EI va auzi glasul meu " ( Psa l m i 5 5 : 1 6, 1 7) .
"Şi orice veţi cere În Numele Meu voi face, pentru ca Tatăl s ă fie proslăvit În Fiul. Dacă veţi
cere ceva În Numele Meu, voi face " (Ioan 1 4: 1 3 , 1 4).
" Vă mai spun iarăşi că, dacă doi dintre voi se Învoiesc pe pământ să ceară un lucru oare
care, le va fi dat de Tatăl Meu care este În ceruri" (Matei 1 8: 1 9).
"Aceia care se Îmbracă cu toată armura lui Dumnezeu şi care consacră zilnic un timp pentru
meditaţie, rugăciune şi studierea Scripturilor vor fi legaţi de cer şi vor avea o influenţă mântuitoa
re şi transformatoare asupra celor din jurul lor. Vor avea gânduri mari, aspiraţii nobile, o Înţele
gere clară a adevărului şi datoriei faţă de Dumnezeu. Vor avea o dorinţă arzătoare după curăţie,
lumină şi iubire, pentru toate virtuţile de origine cerească " (Mărturii, voi. 5, p. 1 05).
Ai fost ereat ea sa eom uniei eu Dumnezeu

Reu n i u nea şi post u l au m u lte l ucru ri În com u n .
" Dar eu strig către Dumnezeu ş i Domnul mă va scăpa. Seara, dimineaţa ş i la amiază,
oftez şi gem şi EI va auzi glasul meu " ( Psa l m i i 5 5 : 1 6, 1 7) .
'I on
Planul lui Dum nezeu pen tru yiata Ill<>a astăzi

D i m i n eaţă : _________________________
Du pă-a m iază: ________________________
1. _____________
2.
3. _______________________
4. _____________
5. _______________________
6. _____ _________
7. _______________________
8. _____________
9. _____________
1 0. _____________________
Ziua 2 t: Cum sa devii
J un mijlocitor puternic
Când m ijlocim pentru ceila lţi, ne u n i m cu Isus În p ute rnica Sa l ucra re de m ijlocire. Isus
este singurul m ij l ocitor d esăvâ rş it. EI este sol icitantul atotputernic. Isaia, profetu l eva n
ghel ic, descrie astfel l ucra rea Mâ ntu itoru l u i . " A fost pus În numărul celor fărădelege, pentru
că a purtat păcatele multora şi S-a rugat pentru cei vinovaţi " (Isaia 5 3 : 1 2). Ca rtea Evrei adau
gă: ,,[EI] trăieşte pururea ca să mijlocească pentru ei " ( Evrei 7:25). Ne b u cu ră m tot ti m p u l
de infinita Sa d ragoste. În fieca re moment, EI m ij loceşte pentru n o i . M i ntea noastră n u
reuşeşte s ă cuprindă m ă reţia acestei a d m i rabi l e i u b i ri, d a r aceasta n u Însea m n ă c ă e a e
mai puţin adevă rată .
Câ nd căutăm harul l u i D u m nezeu pentru alţii, ne u n i m cu Isus În l ucra rea de m ij l oci
re. Rugăci u n ile noastre i m perfecte, conta m i n ate de păcat, care trec prin ca n a l u l coru pt al
natu rii u m a ne, sunt purifi cate de nepri h ă n i rea Lui.
Cum sa te uneşti eu Isus În rugâei unea de mijloeire

Câ n d m ijlocim pentru alţii, i n i m a noastră devi n e u n a cu a Lui. M i ntea noastră este
u n ită cu scopurile Sale divi ne. Devenim u n a cu EI prin i ntermed i u l rugăc i u n i i, formând u n
l a nţ a l i u birii.
Iată cum poţi să Începi să te u n eşti cu Isus În lucra rea Lui de m ijlocire.
1 . Un timp concret pentru rugăci une
Sta b i leşte ore precise doa r pentru rugăciu nea de m ij loci re. Eva n g h e l i a lui Marcu spu
ne: " A doua zi dimineaţa, pe când era Încă Întuneric de tot, Isus S-a sculat, a ieşit şi S-a dus
Într-un loc pustiu. Şi Se ruga acolo " (Marcu 1 :35).
Dacă n u avem u n p l a n concret pentru m ij locire, preocu pările vieţii ne pot aca para
tot timpul. În general, ag itaţia vieţii d i n ziua de azi Înăbuşă vocea blândă a D u h u l u i Sfâ nt.
Sta b i leşte-ţi un loc special u nde să poţi sta s i n g u r cu Dum nezeu. Poate fi o Încăpere
d i n casa ta, u n b i rou, o ca meră de stu d i u sa u dorm itoru l. Poate fi u n loc În aer l i ber, În
m ijlocul natu rii: u n pa rc, o g răd i n ă de flori, u n câ m p sau orice loc u nde poţi sta s i n g u r şi
l i n iştit. Cel mai i m po rta nt este să fi i singur cu I sus.
2. Roagă-te pentru anumite persoane În mod concret
Isus a m ij locit pentru persoane concrete În l ucra rea Sa de m ijlocire. Mântu itorul l-a
Încurajat pe Petru cu u rmătoa rele cuvi nte: " Eu M-am rugat pen tru tine, ca să nu se piardă
credinţa ta " (Luca 22:32). EI s-a rugat În mod special pentru Petru. I-a menţionat n u mele
Înai ntea Tată l u i . Ce bucurie trebu i e să fi si mţit Petru câ nd a a uzit că Isus S-a rugat personal
pentru el. Biblia ne Încu rajează să ne rugăm unii pentru alţii, unul pentru altul.
3. Alcătuieşte o listă de rugăciune
Alcătu ieşte o l i stă . Scrie n u mele câtorva persoa n e şi Începe să-L cauţi pe D u m nezeu
zi l n ic şi roagă-te pentru ele.
I I I
4. Roagă-te cu voce ta re
În mod frecvent, Isus făcea rugăci u n i de m ijlocire cu voce tare. U n stu d i u ate nt a l
vieţi i Sale de rugăci une ne dezvă l u ie acest fa pt s u rpri nzător.
Conform pasaj u l u i din Luca 1 1 , când s-a u apropiat de EI, ucenicii au a uzit putern icele
Lui rugăci u n i şi şi-au dorit să se roage ca EI. Cu câteva ore Înai nte să fie crucificat, pe când
m ijlocea pentru l u mea acea sta În Ghetsi mani, EI a căzut cu faţa la pă m â nt de trei ori şi a
spus: " Totuşi nu cum voiesc Eu, ci cum voieşti Tu! " (Matei 26:39).
Când ne rugăm cu voce ta re, oştile lui Sata n a tremură şi fu g. Sata n a n u poate suporta
su netul i m plorărilor a rzătoare ca re u rcă la tro n u l l u i D u m nezeu. Rugăciu nea cu voce tare
conferă o m a i m a re obiectivitate g â n d u ri lor noastre şi ne face cereri le m a i b i n e defi n ite.
De aceea, scri itoa rea creştină E/len Wh ite ne spu ne: "Învăţaţi să vă rugaţi cu voce tare,
când doar Dumnezeu vă poate auzi" (Our High Calling, p. 1 3 2 ) .
C h i a r dacă avem u n l o c special pentru rugăciu nea În g â n d , Dom n u l nostru ne i n vită
să ne u n i m cu EI În m ijlocirea Sa a rzătoa re, rugâ nd u-ne cu voce ta re, Înă lţând la EI cere rile
noastre. Vrei să fi i u n m ij l ocitor puternic? Vrei să treci la u n n ivel nou În experienţa creşt i n ă ?
Vrei să a i o com u n i u n e m a i profu ndă şi personală cu I s u s ?
U neşte-te {' u Isus În lucrarea Lui de mij locire

Rezervă-ţi un t i m p special pentru m ij l ocire Într-un loc l i n iştit.
Fă o l i stă de rugăci u n e cu n u mele persoa nelor şi cu cereri concrete.
Roagă-te cu voce tare Într- u n loc unde D u m n ezeu poate să te a udă.
Observă cum lucrează Dum nezeu. Vei fi surprins de rezu ltate! Vei simţi că i n i m a
t a este atrasă la EI Într- u n m o d nou şi i n t i m . Vei avea o n o u ă percepţie; vei şti i că
EI este cred incios şi răspunde rugăci u n ilor cop i i lor Săi.
T('xt adiţional
Roagă-te mai m u lt, posteşte mai m u lt, um bl ă mai m u lt cu Dum nezeu. Te-ai gândit ce
Îţi pot oferi toate aceste l u cruri? Dacă p ractici aceste d i sci pl i ne spi ritua l e, Îţi i m a g i nezi c u m
v e i fi la Întâ l n i rea cu cred incioş i i ?
P e parcurs u l sem i n a ru l u i, Încea rcă să notezi pla n u l zilnic pe ca re ÎI a re D u m n ezeu
pentru viaţa ta . Poţi scrie ce aştea ptă E I de la tine, poţi nota n u mele persoa nelor pentru
ca re să te rogi şi poţi nota mesaj u l lui D u m nezeu pentru tine.
Ai ('ost {'reat ea sa eomun iei {'u I)u mn('z('u

Câ nd căutăm harul l u i Dum nezeu pentru alţii, ne u n i m cu I s u s În l u c ra rea de mijloci re.
Sta b i l eşte ore precise doa r pentru rugăci u nea de m ijlocire şi nu u ita că Isus a mij l ocit
pentru persoa ne concrete În rugăci u n i l e Sale. Alcătu ieşte o l istă . Scrie n u mele câtorva per
soa ne şi Începe să-L cauţi pe Dum nezeu ziln ic, rugând u -te pentru ele cu voce ta re. Sata na
n u poate su porta su net u l i m p l o rărilor fierbi nţi ca re se rid ică la tro n u l lui D u m n ezeu.
avea gânduri mari, aspiraţii nobi/e, o Înţelegere clară a adevărului şi datoriei faţă
toate virtuţile de origine cerească " (Mărturii, vo I. 5, p. 1 05).
1 12 "4�minefi @SUS
Plan u l l u i D U Ill Il('ZP U pPll tru \ iata Ill('a astazi
D i m i neaţă: _________________________
Du pă-a m i ază: ________________________
1. _____________
2. _______________________
3. _____________
4. _______________________
5. ______________
6. _______________________
7. _________________________
8. _______________________
9. _________________________
1 0. _____________________
Zi ua 26 Creşterea spirituala
Creşterea spirituală este u n proces ca re i m p l ică o relaţie z i l n ică cu Dum nezeu pe par
cu rsu l Întreg i i existenţe. În ocazia de astăzi, vom cunoaşte elementele-cheie a l e creşterii
spirituale şi mod u l cum ne putem Îm b u n ătăţi zi l n ic i m agi nea pe ca re o avem despre D u m
nezeu.
Creşterea spi rituală sau ucenicia reprezi ntă a p ropierea de D u m nezeu pe p a rcurs u l În
treg i i vieţi. Reprezintă deschiderea fiecă rui aspect a l vieţii spre o relaţie a propiată cu D u m
nezeu, perm iţâ nd Îm p l i n i rea vo i i Sale. Există patru elemente-cheie ale creşterii spiritua le:
a) Vizi u nea: Se formează prin Întâ l n i rea personală cu D u m nezeu În primele ore a le
fiecărei zile. Pres u p u n e că uta rea cunoaşterii voi nţei Sale şi a n g ajamentul de a o
Îm p l i n i În dec u rs u l zilei respective. De asemenea, incl ude Înţelegerea a ceea ce
EI vrea să facă În noi şi prin noi.
b) Eva n g helia: Accepta rea a ceea ce H ristos a făcut şi face pentru noL l nc i ude: a p li
ca rea ei În toate relaţi i l e noastre şi angajamentul de a o propovăd u i prin tot ce
facem ziln ic. " Am fost slab cu cei slabi, ca să câştig pe cei slabi. M-am făcut tuturor
totul ca, oricum, să mân tuiesc pe unii din ei. Fac totul pen tru Evanghelie ca să am şi
eu parte de ea " ( 1 Cori nteni 9:22,23 ).
c) Dom n ia : Redă ideea că eu s u nt l utul, iar Dum nezeu este olarul (I eremia 1 8:4).
Recunoaşterea domniei l u i H ristos Însea m n ă s u p u n e rea a tot ce s u ntem sub
conducerea şi contro l u l l u i D u m n ezeu . Aceasta este o chesti u ne z i l n ică, În aşa
fel Încât i n i m a să poată experi menta, În fieca re relaţie sau În orice l ucru pe care
ÎI fac, acea s u p u nere şi conti n u ă predare a tot s u b contro l u l l u i H ristos.
d) Prezenţa: Trebuie să ne Începem ziua În prezenţa l u i Dumnezeu şi să porn i m cu

EI la Îndepl i n i rea responsabil ităţi lor noastre. Trebuie să ne obişn u i m să tră im
consta nt În prezenţa Sa În fieca re moment a l vieţi i şi În tot ceea ce facem. A i ci,
ideea de bază este să fim pe aceea şi l u ngime de u n d ă cu D u m nezeu şi cu ha
rul l u i H ristos, har ca re mă face bucuros şi victorios faţă de p uterea păcat u l u i .
"
" Mi-ai făcut cunoscute căile vieţii ş i M ă vei umple de bucurie c u starea Ta de faţă
(Fa ptele 2:28).
S i n g u ra metodă de a rupe domnia ră u l u i şi de a mă tra n sforma Într-un creştin invin-
cibil este să mă menţin În prezenţa l u i H ristos.
" Nimeni nu este În aparenţă mai neajutorat, dar În fapt invincibil, ca sufletul care
Îşi simte nimicnicia şi se bizuie total pe meritele Mân tuitorului. Prin rugăciune, prin
studierea Cuvântului Său, prin credinţa În prezenţa Sa constantă, cea mai slabă fi
care nu-i va da drumul niciodată " (Divina vindecare, pp. 1 36- 1 3 7) .
C â n d cele patru elemente s u nt i nteg rate, avem pa rte de o u n i u n e com p l etă, i a r u n i

tatea noastră cu H ristos creşte şi se dezvoltă. Accentul acestei u n ităţi cu H ristos cade Întot
dea u n a pe cruce, pe revelaţia cea m a i com pletă a l u i Dum nezeu.
I 1 1·
1. Ca uza problemelor noastre apare În domen iul Evangheliei şi În cel al

domniei sau În ambele.
a) Li psa i nteg rării Eva ngheliei În viaţa noastră.
b) Li psa s u p u n e rii faţă de domnia lui H ristos.
2. Cauza problemelor noastre o reprezi ntă În mod frecvent pierderea viziu
nii sau a prezenţei.
a) Pierderea vizi u n i i deformează Evanghelia.
b) Pierderea preze nţei deform ează domnia.
3. Cel mai b u n răspuns este o com bi naţie Între vizi une şi prezenţă .
a) O vizi u n e despre Dumnezeu şi despre ceea ce EI doreşte să facem, combi
nată cu u n simţ a l prezenţei, tra nsformă fe l u l În ca re tră i m şi fu ncţio n ă m .
b) Întotdea u n a trebuie să porn i m cu viziu nea şi a t u n c i ne Îndreptă m spre
Eva n g h e l ie, domnie şi prezenţă .
A plieatii praelie('
1 . Metode pentru Îmbu nătăţirea viziunii:
1 . Stud i ază viaţa persoa nelor În ca re D u m nezeu a l ucrat.
2. Cugetă la viaţa l u i H ristos.
3. Dezvo ltă o viaţă de rugăciu ne, vorbind cu Dum nezeu aşa cum vorbeşti cu
u n prieten.
4. Memorează Sfi ntele Scri ptu ri.
2. Metode pentru o mai bună Înţelegere a Evangheliei:
1 . Acceptă rea litatea că Isus a m u rit pentru tine.
2 . Acceptă fa ptu l că eşti rezu ltatul d ragostei necond iţionate a lui Dum nezeu.
3 . Studiază adevă r u rile Evanghel iei.
4. Acceptă fa ptu l că mântuirea este În tota l itate lucra rea harului l u i Dum nezeu.
3 . Metode pentru integra rea În viaţă a domniei lui Hristos:
1 . Roagă-te ca D u h u l Sfâ nt să-ţi a rate ce să faci.
2. Întrea bă-te:
a) Ce sch i m bă ri aduce H ristos În viaţa mea zi l n ică?
b) Ce sch i m bări aduce Eva ng helia În viaţa mea zi l n ică?
c) Ce mare sch i m bare Îm i ad uce prezenţa vizi bilă a lui Isus În deciziile pe
ca re trebuie să le iau astăzi ?
4. Hristos s ă fie prioritatea Î n toate deciziile p e ca re le iei.
Metode de Îmbogăţire a experienţei legate de prezenţa lui Dum nezeu:
1 . Acceptă rea l itatea promisi u n i i lui H ristos: " Eu sunt cu voi În toate zilele."
2. Acceptă rea l itatea D u h u l u i Sfâ nt În viaţa ta, prezenţa Dom n u l u i Isus H ris
tos (Ioan 1 4: 1 5-20).
3 . Pune z i l n i c deopa rte un loc pentru ca Dum nezeu să-ţi ocupe viaţa.
4. Cu noaşte În mod p ractic p rezenţa lui D u m nezeu.
l L}rmine/i @SUS I I .}
Ada ptat d u pă sem i n arul " Princi p i i l e bibl ice fu nda menta le a l e ad m i n istră rii creşti n e a
vieţi i'; rea l izat de pastorul Benja m i n C. Maxon.
T('xt ad i t ional
Pe parcurs u l acestei sesi u n i i, încea rcă să scrii pla n u l zilnic pe ca re îl a re Dum nezeu
pentru viaţa ta. Poţi nota ce aştea ptă EI de la tine, n u m e l e persoa nelor pentru care te rogi
şi mesaj u l l u i D u m n ezeu pentru tine.
Ai fost {,I'eal {'a sa {'oJll llniei (' u D U IHIWZPlI

Creşterea spi rituală este u n p roces ca re i m p l ică o relaţie zi l n ică cu D u m n ezeu pe p a r
cursul întreg i i exi stenţe.
Creşterea spirituală constă În patru elemente-cheie:
1. Viziunea
2. Evanghelia
3. Domnia
4. Prezenţa
Câ n d cele patru elemente sunt i nteg rate, avem pa rte de o u n i u n e com pletă, iar u n i
tatea noastră cu H ristos creşte şi se dezvoltă. Îmbunătăţi rea perma nentă a fiecă rui dome
niu ne va aj uta să creştem spiritua l . N u u ita:
Creşterea s p i rituală sau ucenicia reprezi ntă a propierea de D u m n ezeu pe parcu rsul
întreg i i vieţi . Reprezi ntă deschiderea fiecă rui aspect a l vieţii spre o re laţie a p ropiată cu
Dum nezeu, permiţând îm p l i n i rea voi i Sa le.
- Metode de îmbogăţire a experienţei legate de p rezenţa lui D u m n ezeu:

1. Acceptă rea l itatea promisi u n i i l u i H ristos: " Eu sunt cu voi În toate zilele."
2. Acceptă rea l itatea D u h u l u i Sfânt în viaţa ta, p rezenţa Dom n u l u i I s u s Hristos
(Ioan 1 4: 1 5-20) .
3. Pune zilnic deopa rte u n loc pentru ca Dum nezeu să-ţi ocupe viaţa .
4. Cu noa şte în mod practic prezenţa l u i Dum nezeu.
avea o influenţă mân tuitoare şi transformatoare " (Mărturii, vo I . 5, p. 1 05).
'1 '1 ()
Planul lui Dumnezeu pentru yiata mea astazi

Mesaj u l pri m it de la D u m n ezeu pentru ziua de azi este:
D i m i neaţă: _________________________
D u pă-a m iază : ________________________
1. ________________________
2. ________________________
3. _______________________
4. _________________________
5. _______________________
6. ________________________
7. _______________________
8. ________________________
9. _______________________
1 0. ______________________
Zi u a 27 Mintea şi sănătatea
spirituală ( 1 )
Roadele vieţii spirituale

"Viaţa spiritua l ă îi rezervă posesoru l u i ei ceea ce ca ută Întreaga l u m e, dar ca re nu va fi
"
obţi nut n iciodată fă ră o deplină p redare faţă de D u m nezeu (Scrisoa rea 1 2 1 , 1 904).
Tru pul, m i ntea şi sufletul beneficiază În urma com u n i u n i i cu D u m n ezeu.
"Adevărata cunoaştere şi adevărata dezvoltare Îşi au sursa În cunoaşterea lui Dum

nezeu. Această cunoaştere este revelată În orice domeniu de cercetare spre care ne
putem orienta, fizic, intelectual sau spiritual, cu excepţia celor afectate de păcat.
Oricare ar fi direcţia În care s-ar Îndrepta investigaţiile noastre, dacă suntem moti
vaţi de o dorinţă sinceră de a descoperi adevărul, vom intra În contact cu o Inteli
genţă puternică şi nevăzută, care lucrează În toate şi prin toate. Mintea omului este
adusă În comuniune cu mintea lui Dumnezeu, ceea ce este finit intră În legătură cu
Infinitul. Iar influenţa unei asemenea comuniuni asupra trupului, minţii şi sufletului
este dincolo de orice evaluare " (Educaţie, p. 1 4, 1 903) .
I u birea fata de Dumnezeu este esenţiala pentru sanătate

" Dumnezeu este marele susţinător al organismului uman. În grija faţă de trupurile
noastre, noi avem nevoie de cooperarea lui Dumnezeu. Iubirea faţă de Dumnezeu
este esenţială pentru viaţă şi sănătate " (Special Testimonies, Seria A, N r. 1 5, p. 1 8,
3 aprilie 1 900; Sfaturi pentru sănătate, p. 589).
Faptele bune promoveaza sanatatea

..Faptele bune constituie o dublă binecuvântare, deoarece, datorită lor, beneficiază
atât cel pentru care sunt realizate, cât şi cel care le realizează. Conştiinţa Înfăptuirii
binelui este unul dintre cele mai bune medicamente pentru trupul şi mintea bolnave.
Când mintea este liberă şi fericită, datorită simţământului datoriei bine Îndeplinite şi
a satisfacţiei de a-i face pe alţii fericiţi, mulţumirea şi influenţa Înălţătoare răspândesc
un suflu nou de viaţă În Întreaga fiinţă " (Divina vindecare, p. 1 99, 1 905).
Evlavi a este În armonie cu legile sanătaţii

" Aceia care umblă pe căile Înţelepciunii şi ale sfinţirii descoperă că " evlavia este folo
sitoare În orice privinţă, Întrucât ea are făgăduinţa vieţii de acum şi a celei viitoare "
(1 Timotei 4:8). Ei se bucură de adevăratele plăceri ale vieţii şi nu sunt tulburaţi nici
de regretele zadarnice pentru orele risipite din trecut, nici de prevestirile Întunecate
ale viitorului, aşa cum sunt adesea cei lumeşti atunci când nu se află sub influenţa
amăgitoare a distracţiilor. Sfinţirea nu se află În conflict cu legile sănătăţii, ci este În
armonie cu ele. Teama de Domnul este temelia adevăratei prosperităţi " (Christian
Temperance and Bible Hygiene, p. 1 4, 1 890; Sfaturi pen tru sănătate, p p. 28 29).
I IH
L u p ta eon ti l l ua Î m poll'iva f'a n tpziiJol' nod H' alp m i n ti i

" Oricine doreşte să fie părtaş al naturii divine are nevoie să Înţeleagă că trebuie să se
ferească de imoralitatea care este În lume prin pofte. Este necesară o luptă continuă şi
stăruitoare a sufletului Împotriva fanteziilor nocive ale minţii. Este nevoie de o rezisten
ţă statornică În faţa ispitei de a păcătui atât În gândire, cât şi prin fapte. Sufletul trebu
ie să fie ferit de orice cădere, prin credinţa În Cel care este În stare să ne ferească de orice
cădere.
Trebuie să medităm la Scripturi, reflectând În mod obiectiv şi serios asupra lucru
rilor de care depinde mântuirea noastră veşnică. Harul şi iubirea in finită a lui Isus,
sacrificiul adus În locul nostru, solicită din partea noastră cea mai serioasă şi mai
solemnă cugetare. Noi trebuie să stăruim asupra caracterului Răscumpărătorului
şi Mijlocitorului nostru.
Să căutăm să Înţelegem pe deplin semnificaţia planului de mântuire. Să medităm
la misiunea Celui care a venit pentru a mântui pe poporul Său din păcatele lui.
Printr-o contemplare consecventă a temelor cereşti, credinţa şi iubirea noastră vor
deveni din ce În ce mai puternice " (Review and Herald, 1 2 i u n i e 1 888) .
Pr�judi('iprpa samUaţii slabpştp puteri le moralp

" Tot ce ne prejudiciază sănătatea nu slăbeşte numai puterea fizică, ci tinde să slă
bească şi puterile mintale şi morale " (Divina vindecare, p. 90; 1 905 ) .
" Deoarece mintea ş i sufletul se manifestă prin intermediul trupului, atât puterea
intelectuală, cât şi cea spirituală sunt În mare măsură dependente de activitatea
şi starea fizică. Tot ce contribuie la sănătatea trupului contribuie şi la dezvoltarea
unei minţi puternice şi a unui caracter bine echilibrat" (Educaţie, p. 1 95, 1 903 ) .
Tru p u l : mijloeul dp t:'xp l'imal't:' a mintii şi suflptului

" Trupul este un mijloc foarte important pentru dezvoltarea minţii şi sufletului În
vederea zidirii caracterului. De aceea, vrăjmaşul sufletelor Îşi orien tează ispitele
În aşa fel Încât să slăbească şi să degradeze puterile trupului. Succesul lui În acest
domeniu conduce adesea la supunerea Întregii fiinţe În faţa răului. Dacă nu sunt
subordonate conducerii Însuşirilor superioare ale fiinţei, Înclinaţiile naturii noas
tre trupeşti ne vor duce În mod sigur la ruină şi moarte. Trupul trebuie supus Însu
şirilor superioare ale fiinţei. Pasiunile trebuie să fie conduse de voinţă, iar aceasta
trebuie să se afle sub controlul lui Dumnezeu. Însuşirile nobile ale raţiunii, sfinţite
prin harul divin, sunt menite să deţină conducerea vieţii.
Capacitatea intelectuală, rezistenţa fizică şi lungimea vieţii depind de nişte legi ne
schimbătoare. Prin ascultarea de aceste legi, omul poate fi biruitor asupra eului, bi
ruitor asupra propriilor Înclinaţii, biruitor asupra «căpeteniilor, [. . . i domniilor, [. . . J
stăpânitorilor Întunericului acestui veao> şi asupra «duhurilor răutăţii care sunt În
locurile cereşti» (Efeseni 6: 12) " (Patriarhi şi profeţi, p p. 359, 1 9 1 7) .
En('rgia vitala transmisa minţii prin intermediul ereierului

" Domnul doreşte ca mintea noastră s ă fi e limpede ş i inteligen tă, capabilă s ă Înţe
leagă aspectele profunde ale cuvintelor şi slujirii Sale, să Îndeplinească voia Sa, să
/�irminefi @SUS l in
depindă de harul Său şi să realizeze lucrarea Sa cu o conştiinţă curată şi cu un spirit

mulţumitor. Acest fel de bucurie con tribuie la buna circulaţie a sângelui. Energia
vitală este transmisă minţii prin intermediul creierului. De aceea, creierul nu trebuie
să fie niciodată amorţit prin folosirea narcoticelor şi nici excitat prin administrarea
stimulen telor. Creierul, oasele şi muşchii trebuie să fie antrenate Într-o activitate
armonioasă, astfel Încât să funcţioneze asemenea unei maşini bine reglate, fiecare
componentă acţionând În armonie cu celelalte, fără ca vreuna dintre ele să fie su
prasolicitată " (Scrisoarea 1 00, 1 898).
Dispppsia aşaza viaţa religioasa sub sppctrul i n cert itudi n i i

" Principiile reformei sănătăţii trebuie s ă fie aplicate În viaţa fiecărui creştin. Bărba
ţii şi femeile care ignoră aceste principii nu-I pot oferi lui Dumnezeu o consacrare
curată, plină de viaţă, deoarece un stomac dispeptic sau un ficat leneş aşază viaţa
religioasă sub spectrul incertitudinii.
Consumul cărnii de animale moarte are un efect dăunător asupra vieţii spirituale.
Când carnea devine un aliment principal, Însuşirile superioare ale fiinţei sunt Învin
se de pasiunile josnice. Aceste lucruri constituie o ofensă la adresa lui Dumnezeu şi
sunt cauza declin ului vieţii spirituale " (Scrisoarea 69, 1 896) .
Conşti i n ţa înrnptuirii binel ui pstp cpl mai b u n mpdicauH'ut

" Conştiinţa Înfăptuirii binelui este cel mai bun medicament pen tru trupul ş i min tea
bolnave. Binecuvân tarea lui Dumnezeu Îi conferă primitorului sănătate şi viaţă. O
persoană a cărei minte este liniştită şi mulţumită În Dumnezeu păşeşte pe calea
care duce la sănătate. Sunt unii care nu Înţeleg că disciplinarea minţii şi educarea
ei pen tru a stărui asupra unor subiecte plăcute, astfel Încât să fie capabili de a răs
pândi lumină, nu Întuneric şi amărăciune, constituie o datorie religioasă. Astfel
de oameni fie se vor afla În căutarea plăcerilor personale, prin conversaţii frivole,
râsete şi glume, antrenându-se fără Încetare În nenumărate amuzamente, fie vor
fi deprimaţi şi vor trece prin conflicte interioare şi mari tulburări sufleteşti, pe care
puţini le-au experimentat sau le pot Înţelege. Chiar dacă asemenea oameni pretind
că sunt creştini, se Înşală singuri. Ei nu trăiesc un creştinism autentic " (Signs of the
Times, 23 octom brie 1 884, vezi Minte, caracter şi personalitate, p. 3 5 ) .
A l ucra atât pentru suflet. cât şi pentru trup

" Cadrele noastre medicale trebuie să facă tot ce le stă În putere pentru a vindeca
atât suferinţele trupului, cât şi pe cele ale minţii. Ele trebuie să vegheze, să se roage
şi să lucreze, oferindu-Ie celor pentru care trudesc nu numai bunăstarea fizică, ci şi
binecuvân tări spirituale. Medicii care activează În oricare dintre instituţiile noastre
de sănătate şi care sunt cu adevărat slujitori ai lui Dumnezeu au de Îndeplinit o
lucrare deosebit de importantă pen tru fiecare fiinţă umană suferindă cu care vin În
contact. Ei nu trebuie să piardă nicio ocazie de a Îndruma sufletele la Hristos, mare
le Medic al trupului şi al minţii. Fiecare medic este menit să fie un lucrător talentat
În slujba lui Hristos. Interesul faţă de lucrurile spirituale nu trebuie să fie slăbit nicio
clipă, deoarece astfel s-ar risipi puterea de a Îndrepta gândurile spre marele Medic "
(Scrisoarea 223, 1 905).
:. t; !
I �() l 1rrminefi 0SUS
/'4
'I ('d i ('u l ('al'(, trat('aza m i n tea şi i n i m i l e a ba t u t('

" Pentru a şti cum să abordeze nenumăratele cazuri dificile de boală mintală şi tru
pească pe care este solicitat să le trateze, medicul are nevoie de o Înţelepciune mai
mult decât omenească. Dacă nu cunoaşte puterea harului divin, el nu poate veni În
ajutorul celor suferinzi şi nu va face decât să agraveze situaţia acestora. Dar, dacă
se află Într-o temeinică relaţie de dependenţă faţă de Dumnezeu, medicul va fi ca
pabil să trateze mintea bolnavă şi abătută. EI va putea să-şi conducă pacienţii către
Hristos şi să-i Înveţe să aducă la picioarele marelui Purtător de poveri toate neca
zurile şi Îngrijorările lor " ( Testimony Treasures, vo I. 2, p. 1 44, 1 885; Minte, caracter,
personalitate, voI. 2, pp. 4 1 7-422).
A fi membru Într-o biserică, lider, prezbiter sa u pastor n u mă face spiritual. Spi ritu a l i
tatea este u n proces ca re a re loc prin u m b l a rea zi de zi cu D u m n ezeu. Oricine ai fi, adevărul
este că nimeni n u devine spiritual prin i ntermed i u l vreunei s l uj be sau fu ncţi i oferite de
biserică.
Ai fost ('reat ea sa ai o m i n tt> sanatoasa

Adevă rata cunoaştere şi adevă rata dezvolta re Îşi au s u rsa În cunoaşterea l u i D u m ne
zeu. Această cunoaştere este reve lată În orice domen i u de cercetare spre ca re ne p utem
orienta, fizic, i ntelectual sa u spiritua l.
Aceia ca re u m blă pe că i l e Înţelepc i u n i i şi a l e sfi nţirii descoperă că " evlavia este folo
sitoa re În o rice privi nţă, Întrucât ea a re făgăd u i nţa vieţii de acum şi a celei vi itoa re': Teama
de Dom n u l este temelia adevă ratei prosperităţi. Tru p u l este cel mai i m porta nt instrument
prin i ntermed i u l căruia m i ntea şi sufletul se dezvoltă În vede rea zid irii ca racteru l u i . De ace
ea, vrăj m a ş u l s ufletelor Îş i orientează ispitele În aşa fe l Încât să slă bească şi să degradeze
puterile tru p u l u i . Dom n u l doreşte ca m i ntea noastră să fie l i m pede şi i nteligent5, ca pabilă
să Înţeleagă aspectele profu nde a l e cuvi ntelor şi s l ujirii Sa le, să Îndep l i n ească voia Sa, să
depindă de harul Său şi să rea l izeze l ucra rea Sa cu o conşti i nţă cu rată şi cu u n spi rit m u lţu
mitor. O persoa nă a cărei m i nte este l i n i ştită şi m u lţumită În Dum nezeu păşeşte pe calea
ca re d uce la sănătate.
NOTĂ: Dispepsie - Boa lă cronică c e este ca racterizată d e o d igestie d i fi c i l ă şi i ncom

pletă (Diccionario d e la Real Academia Espa nola).
I :! I
Plan ul lui Dumnezeu penh'u 'v iata mea astazi

Planul lui Dumnezeu pentru viaţa mea astăzi .. ,
D i m i neaţă : _________________________
Du pă-a m i ază : ________________________
1. _____________
2.
3. _____________
4. _______________________
5. _____________
6. _______________
7. _______________________
8. _____________
9.
1 0. ______________________
Mintea si sănătatea ,
spirituală (2)
1 I ('istos i1ulll i neaza m i n tea

" Medicul nu trebuie să-i Îndrume niciodată pe pacienţii săi să Îşi fixeze atenţia asupra
propriei lui persoane. Lucrarea sa este aceea de a-i Învăţa să se prindă, cu mâna tre
murândă a credinţei, de mâna Întinsă a Mântuitorului. Atunci, mintea va fi iluminată
de razele care izvorăsc din Acela care este Lumina lumii " (Scrisoarea 120, 1 901 ).
Adevarul are o pute('e liniştitoare

" Puterea liniştitoare a adevărului Înţeles, trăit şi respectat cu consecvenţă În toate
privinţele are atâta valoare pentru cei care suferă Încât nicio limbă omenească nu o
poate descrie. Înfăţişaţi fără Încetare Înaintea ochilor celor suferinzi compasiunea
şi duioşia lui Hristos; treziţi În conştiinţa lor Încrederea În puterea Lui de a vindeca
boala; conduceţi-i la credinţa În Cel ce este marele Vindecător şi veţi salva un suflet
şi, adesea, o viaţă " (Scrisoarea 69, 1 898; Lucrarea misionară medicală, p. 309).
Adevarata religie eontribuic la restabilirea sanătatii

" Hristos este marele nostru Medic. Mulţi bărbaţi şi multe femei apelează la această
instituţie medicală [Sanatoriul St. Helena] cu speranţa de a beneficia de un trata
ment care să le prelungească vieţile. Pentru a veni aici, ei trec prin suferinţe conside
rabile. Ce i-ar Împiedica pe toţi cei care vin la sanatoriu pentru a fi ajutaţi din punct
de vedere fizic să vină la Hristos pen tru a primi ajutor spiritual? De ce să nu te bucuri
tu, fratele meu şi sora mea, de speranţa că, primindu-L pe Hristos, EI Îi va binecu
vânta pe cei care se ocupă de restabilirea sănătăţii tale? De ce să nu Împărtăşeşti
credinţa că EI va coopera cu eforturile lor de a te vindeca, pentru că EI doreşte ca tu
să te faci bine? EI doreşte ca tu să ai un creier limpede, ca să poţi Înţelege realităţile
veşnice; EI doreşte ca tu să ai un trup sănătos, ca să poţi glorifica Numele Lui, folo
Sindu-ţi puterea În slujba Sa " (ManuscrisuI BO, 1 903 ) .
Sfat ad r'esat u llei persoan e predi spuse la Ill e lan e o l i e

" Tu eşti tot atât de dator să lupţi Împotriva gândurilor apăsătoare şi Împotriva me
lancoliei, precum eşti dator să te rogi. Tu trebuie să contracarezi ispitele vrăjmaşului
şi să exerciţi un control hotărât asupra vorbirii şi gândirii tale. Fiecare descurajare
din viaţa ta, când simţi o mare nevoie de har, este cauzată de faptul că organele
digestive sensibile sunt inflamate şi Îţi creează o stare de oboseală şi Îngrijorare.
S-ar putea să te surprindă lucrul acesta, dar a fi În permanenţă iritat şi a-i irita şi pe
alţii prin dispoziţia ta de a le găsi greşeli şi prin presimţiri Întunecoase constituie o
formă de blasfemie. Aceste simptome ale indigestiei sunt greu de suportat, dar stă
pâneşte-ţi vorbirea şi nu vei mai păcătui nici Împotriva celor care Îţi sunt prieteni,
nici Împotriva duşmanilor " (Scrisoarea 1 1 , 1 897) .
'-l �}rmineti \::JSUS
/" /} /C7t: I �;I
Asi�u rar{'a aprobal'ii l u i Dumlwz{'u

" Simţământul de siguranţă cu privire la aprobarea lui Dumnezeu este benefic pen
tru sănătate. EI fortifică sufletul Împotriva Îndoielii, a necazului şi a Îngrijorării ex
cesive care subminează, atât de adesea, energiile vitale şi generează boli nervoase
dintre cele mai tulburătoare şi mai grave. Domnul a făgăduit că ochiul Său va ve
ghea asupra celor neprihăniţi şi urechea Sa va asculta rugăciunile lor, iar cuvântul
Său nu rămâne neÎmplinit " (Schiţe din viaţa mea, p. 299, 1 9 1 5 ) .
Relaţia dintre paeat şi boala

" Între păcat şi boală există o legătură prevăzută de Dumnezeu. Orice medic poate
observa această relaţie, chiar şi după o singură lună de practică. Deşi este posibil ca
medicul să ignore acest fapt sau să nu-I sesizeze, deoarece min tea sa este absorbită
În alte direcţii, totuşi, dacă va fi atent şi onest, el va descoperi că Între păcat şi boală
există o relaţie de cauzalitate. Medicul trebuie să fie Înţelept, să Înţeleagă această
relaţie şi să acţioneze În consecinţă. După ce a câştigat Încrederea pacientului, ali
nându-i suferinţele şi aducându-I Înapoi de pe marginea mormân tului, medicul Îi
poate explica faptul că boala este rezultatul păcatului şi că există un vrăjmaş decă
zut care caută să-I amăgească, antrenându-I În practici distrugătoare atât pentru
sănătatea trupului, cât şi a minţii. Medicul le poate sugera pacienţilor necesitatea
renunţării la sine şi a respectării legilor vieţii şi sănătăţii. EI poate imprima aceste
principii de viaţă corecte Îndeosebi În mintea tinerilor. Dumnezeu Îşi iubeşte crea
turile cu o iubire duioasă, dar, În acelaşi timp, plină de forţă. EI a stabilit legi ale na
turii, dar legile Sale nu sunt nişte pretenţii arbitrare. Fiecare ((să nUl>, indiferen t dacă
se referă la domeniul moral sau la cel trupesc, conţine sau implică o făgăduinţă.
Dacă ÎI respectăm, paşii noştri vor fi Însoţiţi de binecuvân tări, dar dacă este respins,
rezultatul va fi pericolul şi nefericirea. Legile lui Dumnezeu au rolul de a-i aduce pe
oameni mai aproape de Sine. EI Îi va salva de rău şi Îi va conduce la bine, dacă se vor
lăsa conduşi, Însă Dumnezeu nu Îi va obliga niciodată. Noi nu putem Înţelege pla
nurile lui Dumnezeu, dar trebuie să ne Încredem În EI şi să ne manifestăm această
credinţă prin fapte " ( Testimony Treasures, voI. 2, pp. 1 44, 1 45, 1 885).
Evan�h{'lia eOllstituie tratalllpntui bolilor eauzat{' de paeat

" Când este primită În toată puritatea şi puterea ei, Evanghelia constituie un adevă
rat tratament pentru bolile cauzate de păcat. Soarele neprihănirii răsare ((şi tămă
duirea este sub aripile Lui» (Maleahi 4:2). Nimic din această lume nu poate vindeca
o inimă frântă, nu poate oferi pace minţii, nu poate Îndepărta Îngrijorarea şi nu
poate alunga boala. Renumele, geniul, talentul - toate sunt lipsite de puterea de
a Înviora o inimă Împovărată sau de a reface o viaţă distrusă. Viaţa lui Dumnezeu,
primită În suflet, este singura speranţă a omului " (Divina vindecare, p. 78, 1 905).
Cerul este un 1 0(' al sanataţi i

" Concepţia susţinută de unii, care spun că spiritualitatea este dăunătoare sănătăţii,
este o invenţie a lui Satana. Religia Bibliei nu este dăunătoare nici sănătăţii trupu
lui, nici minţii. Influenţa Duhului lui Dumnezeu este cel mai bun medicament pen
tru boală. Cerul este un loc al sănătăţii; cu cât influenţele cerului sun t mai profund
Înţelese, cu atât mai sigură va fi vindecarea suferindului care crede. Adevăratele
principii ale creştinism ului deschid, pentru toţi oamenii, accesul la sursa unei feri
ciri inestimabile. Religia este un izvor nesecat, din care creştinul poate bea atât cât
doreşte, fără ca acesta să se epuizeze vreodată " (Christian Temperance and Bible
Hygiene, p. 1 3, 1 890; Sfaturi pen tru sănătate, pp. 27, 28).
Re l igia este ade v a rata ştiinţa a v i n d p ca ri i

" Religia este u n principiu al inimii, n u u n cuvân t magic sau o amăgire a minţii. Pri
viţi numai la Isus. Aceasta este unica speranţă de a câştiga viaţa veşnică atât pen
tru tine, cât şi pentru soţul tău. Aceasta este adevărata ştiinţă a vindecării trupului
şi a sufletului. Mintea nu trebuie să fie Îndreptată asupra fiinţei omeneşti, ci spre
Dumnezeu. (Scrisoarea 7 7 7, 1 90 1 ) .
I ubirea fata de Rasc u m paratorul n ostru ris i p p ştp întuneri cul
" Mintea este Întunecată de epidemia senzualităţii. Gândurile au nevoie de purifi

care. Ce nu au reuşit Încă să Înţeleagă bărbaţii şi femeile este faptul că vindecarea
trupului este Întru totul legată de vigoarea şi curăţia minţii şi a inimii. Adevăratul
creştin beneficiază de o experienţă care aduce sfinţirea. fn conştiinţa lui nu există
nicio urmă de vinovăţie, iar sufletul lui nu este pătat de imoralitate. Spiritualitatea
Legii lui Dumnezeu şi principiile ei sunt aplicate În viaţa sa zilnică. Adevărul Îi lumi
nează Înţelegerea. Atmosfera iubirii desăvârşite faţă de Răscumpărătorul nostru
risipeşte Întunericul care s-a aşezat Între sufletul lui şi Dumnezeu. Voinţa lui Dum
nezeu a devenit propria lui voinţă - curată, nobilă şi sfântă. fnfăţişarea lui dezvălu
ie lumina cerului. Trupul lui este un templu al Duhului Sfânt. Sfinţenia Împodobeşte
caracterul lui. Dumnezeu poate comunica cu el, deoarece sufletul şi trupul lui sunt
În armonie cu EI " (Comen tariul biblic AZŞ, vo I. 7, p. 92 1 , 1 898).
Iubirea lui Hristos est(' o pu tere ce revitalizpaza

" Iubirea pe care Hristos o răspândeşte În Întreaga fiinţă este o putere ce revitalizea
ză. Fiecare parte vitală - creierul, inima, nervii - este atinsă de influenţa vindecă
toare. Prin această iubire, puterile Înalte ale fiinţei sunt trezite la viaţă. Ea eliberea
ză sufletul de vinovăţie, de tristeţe, de teamă şi de Îngrijorare, care distrug energiile
vieţii. Ea aduce linişte şi mulţumire şi inspiră sufletului o bucurie pe care nimic din
ceea ce este pământesc nu o poate distruge - bucuria În Duhul Sfânt - o bucurie
dătătoare de sănătate şi viaţă " (Divina vindecare, p. 78, 1 905; Min te, caracter, per
sonalitate, voI. 2, pp. 422-426).
Rpuniunea se aproprie. Cum merge plan ul tau de po st ?

Text adiţional. Pe parcursul acestei sesi u n i, încea rcă să scri i p l a n u l zilnic pe care îl a re
D u m n ezeu pentru viaţa ta. Poţi nota ce aştea ptă EI de la tine, n u mele persoa nelor pentru
ca re te rog i şi mesaj u l pe ca re îl a re D u m nezeu pentru tine a stăzi.
Ai fost creat ca sa a i o m i n te sanatoasa

" Domnul Hristos este marele nostru Medic. EI doreşte ca tu să ai un creier limpede,
ca să poţi Înţelege realităţile veşnice; EI doreşte ca tu să ai un trup sănătos, ca să
,�l�minefi cf1sus
poţi glorifica Numele Lui, folosindu-ţi puterea În slujba Sa. Domnul a făgăduit că
ochiul Său va veghea asupra celor neprihăniţi şi urechea Sa va asculta rugăciunile
lor, iar cuvântul Său nu rămâne neÎmplinit. Dumnezeu Îşi iubeşte creaturile cu o
iubire duioasă, dar, În acelaşi timp, plină de forţă. EI a stabilit legi ale naturii, dar
legile Sale nu sunt nişte pretenţii arbitrare. Fiecare « să nu», indiferen t dacă se referă
la domeniul moral sau la cel trupesc, conţine sau implică o făgăduinţă. Când este
primită În toată puritatea şi puterea ei, Evanghelia constituie un adevărat trata
ment pentru bolile cauzate de păcat. Soarele neprihănirii răsare « şi tămăduirea
este sub aripile Lui» (Maleahi 4:2). Religia este un principiu al inimii, nu un cuvânt
magic sau o amăgire a minţii. Priviţi numai la Isus. Aceasta este unica speranţă de
a câştiga viaţa veşnică atât pentru tine, cât şi pen tru soţul tău. Aceasta este ade
vărata ştiinţă a vindecării trupului şi a sufletului. Aceia care se Îmbracă cu toată
armura lui Dumnezeu şi care consacră zilnic un timp pentru meditaţie, rugăciune
şi studierea Scripturilor vor fi legaţi de cer şi vor avea o influenţă mântuitoare şi
transformatoare asupra celor din jurul lor. Vor avea gânduri mari, aspiraţii nobile,
o Înţelegere clară a adevărului şi datoriei faţă de Dumnezeu. Vor avea o dorinţă
arzătoare după curăţie, lumină şi iubire, pentru toate virtuţile de origine cerească "
(Mărturii, voI. 5, p. 1 05).
Planul lui Dmnnezeu pentru viaţa mea astazi

Dimi neaţă: ___________________

______
___
Du pă-a m iază: _________________________
Disea ră: Să merg la culcare devreme,

1. _________________
2. ________________________
3. _____________
4. __________________________
5. _________________________
6. _____________
7. _____________
Influenţele spirituale
şi mintea ( 1 )
Rc l igia şi sanatatca
" Religia personală este de cea mai mare importanţă. Ioan Îi scria lui Gaiu: «Preaiu
bitule, doresc ca toate lucrurile tale să-ţi meargă bine şi sănătatea ta să sporească
tot aşa cum sporeşte şi sufletul tău» (3 Ioan 2). Sănătatea fizică depinde Într-o mare
măsură de sănătatea sufletească; prin urmare, fie că mâncaţi, fie că beţi, fie că faceţi
altceva, Înfăptuiţi toate lucrurile spre slava lui Dumnezeu. Religia personală este ex
teriorizată prin comportament, prin cuvinte şi prin fapte. Ea determină o dezvoltare
care va ajunge până la acea treaptă finală a desăvârşirii, care se bucură de aprecierea
Domnului: «Voi aveţi totul deplin În EI» (Coloseni 2: 7 0) " (Scrisoarea 7 7 7, 1 90 1 ) .
\dcvarata religie aduce putcrc, l i nişte şi echilibru

"Adevărata religie nu este sentiment, ci manifestarea concretă a iubirii şi milei, prin
fapte. O asemenea religie este necesară În vederea sănătăţii şi fericirii. Ea pătrunde
În templul profanat al sufletului şi alungă elementele păcătoase care l-au invadat.
Preluând conducerea fiinţei, sfinţeşte şi i1uminează inima cu razele strălucitoare ale
Soarelui neprihănirii. Ea deschide spre cer ferestrele sufletului şi permite pătrunde
rea slavei iubirii lui Dumnezeu. Liniştea şi echilibrul se instaurează odată cu ea. De
oarece atmosfera cerului constituie un factor activ, când umple sufletul omenesc,
puterile sale fizice, mintale şi morale sporesc, iar chipul lui Hristos, nădejdea slavei,
este reprodus În interiorul fiinţei " (Review and Herald, 1 5 octombrie 1 90 1 ; Lucra
rea de binefacere, p . 42).
() u m nezc u cstc su rsa victii şi a b u c u ri e i

" Dumnezeu este sursa vieţii, a luminii şi bucuriei universului. 8inecuvântările Sale
se revarsă asupra tuturor fiinţelor create, asemenea razelor de lumină care emană
din soare şi asemenea torentelor de apă care ţâşnesc din izvoare. Ori de câte ori
viaţa lui Dumnezeu săIăşluieşte În inima oamenilor, ea se va revărsa asupra celor
din jur, oferind binecuvântare şi iubire " (Calea către Hristos, p. 76, 1 892).
Toale fii ntel e îşi pri mesc viata d e la Dumnezeu

" Toate fiinţele create trăiesc În virtutea voinţei şi a puterii lui Dumnezeu. Ele primesc
viaţă din viaţa Fiului lui Dumnezeu. Oricât de capabile şi talentate ar fi şi oricât de
vaste ar fi Însuşirile lor, ele se află Într-o continuă dependenţă de energia pe care o
primesc din partea Sursei de viaţă a Întregii existenţe. Izvorul vieţii este Hristos. Nu
mai Cel care este Singurul deţinător al nemuririi şi care locuieşte În lumină şi viaţă
ar fi putut declara: «Eu am puterea să-Mi dau viaţa şi am puterea să o iau iarăşi» "
(Manuscrisul 7 3 7 , 1 897; Comentariul biblic AZŞ, voI. 5, p. 1 088).
::}zmineti cflsus 1 27
Satana sp f'o l ospşte de i n fhlPll ta ullei m i n ti asu p ra a lteia

" Satana şi-a instaurat Împărăţia În această lume Încă de la alungarea sa din cer. EI
depune o activitate neobosită pentru a corupe loialitatea fiinţelor umane faţă de
Dumnezeu şi, pentru realizarea acestui deziderat, Satana aplică aceeaşi metodă pe
care a folosit-o În cer, şi anume influenţa unei minţi asupra altei minţi. În felul aces
ta, oamenii devin ispititorii semenilor lor. Ei Împărtăşesc simţămintele puternice şi
perverse ale lui Satana şi exercită o capacitate copleşitoare de dominare. Sub Înrâ
urirea unor asemenea simţămin te, ei se reunesc În partide, confederaţii şi societăţi
secrete care acţionează prin intermediul agenţiilor internaţionale. Dar Dumnezeu
nu le va mai tolera multă vreme " (Scrisoarea 7 74, 1 903).
Scopul studiat al lui Satan a este folosirea capacitatilor Î n sco

puri egoistp
"Asemenea unui vânător, Satana Întinde capcane şi curse special concepute pentru a
captura sufletele oamenilor. Scopul său studiat este ca oamenii să-şi utilizeze capaci
tăţile dăruite de Dumnezeu În scopuri egoiste, În loc de a le consacra pentru slava lui
Dumnezeu. Dumnezeu a prevăzut ca oamenii să fie angajaţi Într-o lucrare care le-ar
fi adus pace şi bucurie şi le-ar fi asigurat un profit veşnic, dar Satana doreşte ca noi să
ne concentrăm eforturile asupra unor lucruri care sunt perisabile şi nu oferă niciun
câştig " ( The Review and Herald, 1 septembrie 1 9 1 0; Dur High Calling, p. 202).
Pacătuirea nu a adus cu pa un nou ti p de pncrgip şi pasi un i

" Nu trebuie să presupunem că, odată cu păcătuirea lui Adam, Dumnezeu i-ar fi dat fiin
ţei umane un nou tip de energie şi pasiuni, deoarece aceasta ar Însemna că Dumnezeu
ar fi intervenit pentru a implanta tendinţele spre păcat În natura umană. Domnul Hris
tos Şi-a Început lucrarea de convertire Îndată ce omul a căzut În păcat, pentru ca, prin
ascultare de Legea lui Dumnezeu şi prin credinţă În Domnul Hristos, omul să aibă posi
bilitatea de a redobândi chipul şi asemănarea cu Dumnezeu " (Manuscrisul 60, 1 905).
Fiecare trebuie sa aleaga un u l din tre cp le dom) sti ndard e

"Aici se desfăşoară o bătălie teribilă. Două mari puteri se luptă una Împotriva celei
lalte - Prinţul lui Dumnezeu, Isus Hristos, şi prinţul Întunericului, Satana. Ne aflăm
În faţa unui conflict deschis. În această lume nu există decât două tabere şi fiecare
fiinţă umană se va alinia sub unul dintre cele două stindarde - sub stindardul prin
ţului Întunericului sau sub stindardul lui Isus Hristos " (Scrisoarea 38, 1 894).
Pacatul afecteaza Î nh'paga fiinţa

"
" Păcatul se extinde asupra Întregii fiinţe; şi În aceeaşi măsură acţionează şi harul
(Scrisoarea 8, 1 89 1 ) .
" Inima pervertită a degradat Însuşirile nobile ale sufletului. Toţi cei care doresc să
Înveţe ştiinţa mântuirii trebuie să devină elevi umili ai şcolii lui Hristos, pentru ca
templul sufletului să poată fi un locaş permanent al şederii Celui PreaÎnalt. Dacă
vrem să fim educaţi de Hristos, sufletul nostru trebuie să fie golit de toate pretenţiile
sale orgolioase, astfel Încât Domnul Hristos să-Şi poată Întipări propriul Său chip În
adâncurile lui " (Dur High Calling, p. 1 07, 1 898).
CJ'u('pa ('on rP J'a m i n ti i o i magi np dp s i n p ('O J'e('ta
" Ce anume ar putea face ca mintea omenească să-şi poată forma o corectă imagine
cu privire la sine? Doar crucea de pe Calvar. Când privim la Isus, Autorul şi Desăvârşi
torul credinţei noastre, orice tendinţă a slăvirii de sine se va prăbuşi În ţărână. În timp
ce privirile noastre se Îndreaptă În sus, inima se umple de un spirit al nevredniciei care
o conduce la umilinţă. Când contemplăm crucea, suntem Înzestraţi cu puterea de a
Înţelege darurile minunate pe care aceasta le-a pus la dispoziţia tuturor credincioşi
lor. Dumnezeu În Hristos, dacă este privit ţintă, va risipi mândria omenească, iar În
locul Înălţării de sine se va instaura o umilinţă adevărată " (Our High Calling, p. 1 1 6).
O m u l pstp faeu t desăvârş i t Î n H ristos

" Hristos Îşi aduce ucenicii Într-o legătură vie cu Sine şi cu Dumnezeu Tatăl. Prin
acţiunea Duhului Sfânt asupra minţii umane, omul este desăvârşit În Hristos Isus.
Unitatea cu Hristos stabileşte În relaţia dintre ucenicii Săi o unitate care reprezintă,
În faţa lumii, cea mai convingătoare dovadă a maiestăţii, a excelenţei morale a lui
Isus şi a puterii Sale de a Înlătura păcatul" (Manuscrisul 1 1 1 , 1 903; Comen tariul
biblic AZŞ, voI. 5, p. 1 1 22).
N u mai Dumnezeu poatp eJ'pşte val oal'pa morala a oIllu l u i

" Valoarea omului, după estimarea făcută de Dumnezeu, depinde de unirea lui cu Hris
tos, pentru că Dumnezeu este singurul care-I poate Înălţa pe om pe scara demnităţii
morale, prin intermediul lui Hristos. Onoarea şi măreţia lumească nu deţin o valoare
mai mare decât aceea pe care le-a acordat-o Însuşi Creatorul. Înţelepciunea lor este
nebunie, iar tăria lor este fragilitate şi slăbiciune" (Our High Calling, p. 1 5 1 , 1 873 ) .
Egoismul şi J'ezultatele lui

" Esenţa imoralităţii este egoismul şi, pentru că fiinţele umane a u cedat În faţa pu
terii egoismului, În lumea de azi se vede lipsa loialităţii faţă de Dumnezeu. Naţiuni,
familii şi persoane individuale sunt Întru totul animate de dorinţa de a aşeza eul În
centrul intereselor lor. Omul urmăreşte cu pasiune să-şi domine semenii. Izolându
se pe sine de Dumnezeu şi de semeni, În egoismul său, omul Îşi urmează propriile
Înclinaţii nestăpânite. EI acţionează de parcă binele celorlalţi ar fi dependent de
supunerea lor faţă de supremaţia sa " (Review and Herald, 25 i u n ie 1 903; Sfaturi
privind administrarea creştină a vieţii, p. 24).
B i ru i n ta poate fi e�lşti gata

" Prin cultivarea unor principii sfinte, omul poate câştiga victoria asupra predispoziţiei
spre rău. Dacă se supune Legii lui Dumnezeu, simţurile lui Încetează să mai fie denatu
rate şi deviate; capacităţile lui Încetează să mai fie pervertite şi irosite, prin exercitarea lor
În vederea atingerii unor obiective de natură să il Îndepărteze de Dumnezeu. În şi prin
harul acordat de Cer, cuvintele, gândurile şi energiile pot fi curăţite; poate fi format un
nou caracter, iar degradarea produsă de păcat poate fi Învinsă " (Manuscrisul 60, 1 905).
'\1inlea npho lă.l'âlă. eslp Începu luI i spile i
" Începutul căderii În ispită constă În păcatul de a-i Îngădui minţii să oscileze şi În păcatul
unei lipse de consecvenţă În ce priveşte Încrederea voastră În Dumnezeu. Cel rău pân-
." . /c�
C;aminefi 0su S
deşte neÎncetat, pentru a prinde ocazia de a crea o imagine greşită a lui Dumnezeu şi
de a ne atrage gândurile spre ceea ce este interzis. Dacă va reuşi, Satana vă va absorbi
mintea cu lucrurile lumeşti. EI se va strădui să vă incite simţămintele, să vă trezească
pasiunile şi să vă ataşeze afecţiunile de ceea ce este spre răul vostru, dar vouă vă revine
responsabilitatea de a vă controla toate emoţiile şi pasiunile, aducându-Ie la o supunere
lucidă faţă de raţiune şi conştiinţă. Atunci Satana Îşi va pierde puterea de dominare a
minţii. Lucrarea lui Hristos ne solicită să ne angajăm Într-o luptă continuă cu răul spi
ritual din caraderele noastre. Tendinţele naturale trebuie să fie Învinse. [ . . ] Apetitul şi
.
pasiunea trebuie să fie stăpânite, iar voinţa trebuie să fie aşezată Întru totul de partea lui
Hristos " (Review and Herald, 1 4 iunie 1 892; Our High Calling, p. 89).
' i meni nu trebu ie sa d ispe['e d in cauza ten d i n telor eredi tare

" satana este Întotdeauna pregătit şi vigilent pentru a deruta şi Înşela. EI foloseşte orice
mijloc de Încântare, prin care să atragă omul pe calea largă a neascultării. Satana se
străduieşte să dezorienteze conştiinţa, inspirându-i simţăminte confuze. EI Îşi aplică fal
sele lui inscripţii pe indicatoarele pe care Dumnezeu le-a fixat pentru a călăuzi pe calea
cea bună. Tocmai din cauza existenţei unor asemenea instrumente ale răului, care se
luptă să eclipseze orice rază de lumină Îndreptată spre suflet, Dumnezeu a Însărcinat
fiinţe cereşti, care au misiunea de a-i călăuzi, de a-i păzi şi de a-i conduce pe cei care
urmează să fie moştenitorii slavei. Nimeni nu trebuie să ajungă la disperare din cauza
Înclinaţiilor ereditare spre rău, ci, atunci când Duhul lui Dumnezeu ÎI convinge de păcat,
cel care a săvârşit greşeala trebuie să se pocăiască, să mărturisească păcatul şi să renun
ţe la rău. Îngerii păzitori sunt pregătiţi să Îndrume sufletele cu conştiinciozitate pe căile
cele drepte" (Manuscrisul 8, 1 990; Comentariul biblic AZŞ, voI. 6, p. 1 1 20).
Partaş la paeat pri n asoci('r('

,,sufletul care a fost derutat din cauza unor influenţe negative şi care, prin asocierea
cu alţii, a ajuns să fie părtaş la păcat şi să acţioneze În contradicţie cu voinţa şi carac
terul lui Dumnezeu nu trebuie să se descurajeze. « Şi tocmai un astfel de Mare-Preot
ne trebuia: sfânt, nevinovat, fără pată, despărţit de păcătoşi şi Înălţat mai presus de
ceruri» (Evrei 7:26). Domnul Hristos nu este doar Preotul şi Mijlocitorul nostru, ci şi
Jertfa adusă pentru păcatele noastre. EI S-a dăruit pe Sine o singură dată pentru toţi "
(Scrisoarea 1 1 , 1 89 7; Minte, carader şi personalitate, voI. 1 , pp. 28-33).
Ai fost e['eat ea sa ai o m i n te sfânta

" Preaiubitule, doresc ca toate lucrurile tale să-ţi meargă bine şi sănătatea ta să spo
rească tot aşa cum sporeşte şi sufletul tău. "
Ori de câte ori să Iă ş lu ieşte În i n i m a oa menilor, viaţa l u i D u m n ezeu se va revă rsa a s u
pra celor d i n j u r, oferind b i n ecuvâ nta re şi i u b i re. Dum nezeu a p revăzut ca oa m e n i i s ă fi e
a ngajaţi Într-o lucra re ca re le-ar fi adus pace şi bucurie şi le-ar fi asigurat u n p rofit veş n ic.
Dom n u l H ristos Şi-a Început l ucra rea de converti re Îndată ce o m u l a căzut În păcat, pentru
ca, pri n ascu lta re de Legea lui D u m nezeu şi prin c redi nţă În Dom n u l H ristos, o m u l să a i bă
posi bil itatea de a redobâ n d i c h i p u l şi asemă narea cu D u m neze u . Păcatu l se extinde a s u
pra Întreg i i fi i nţe; În aceeaşi măsură acţionează şi harul.
l ao
Ce a n u m e a r putea face ca m i ntea omenească să-şi poată forma o co rectă i m a g i n e cu

privire la sine? Doa r crucea de pe Calvar.
" Valoarea omului, după estimarea făcută de Dumnezeu, depinde de unirea lui cu
Hristos, pentru că Dumnezeu este singurul care-I poate Înălţa pe om pe scara dem
nităţii morale, prin intermediul lui Hristos. În şi prin harul acordat de Cer, cuvintele,
gândurile şi energiile pot fi curăţite; poate fi format un nou caracter, iar degradarea
produsă de păcat poate fi Învinsă."
toate virtuţile de origine cerească " (Mărturii, voi. 5, p. 705).
Planul lui Dumnezeu pentru ,,'iata mea astazi

Ce aştea ptă D u m n ezeu de la m i ne: __________________
D i m i neaţă: ____________________________
D u pă-am iază: _________________________

1. _____________
2. _______________________
3. _______________________
4. _______________________
5. _______________________
6. _______________________
7. _____________
Influenţele spirituale şi
mintea (2)
Lucrarea l u i Sata na este aceea d e a descu raja; l ucra rea l u i H ristos este d e a u m ple
i n i m a cu cred inţă şi speranţă.
"Să nu credeţi nici măcar o clipă că ispitele lui Satana ar putea contribui În vreun fel oa
recare la realizarea binelui vostru personal. Fugiţi de ele ca şi cum aţi fugi de vrăjmaşul
Însuşi. Lucrarea lui Satana este aceea de a vă descuraja sufletul, pe când lucrarea lui
Hristos este de a umple inima cu credinţă şi speranţă. Satana ne sugerează gândul că În
crederea noastră este Întemeiată pe premise false, şi nu pe Cuvântul sigur şi neschimbă
tor al lui Hristos, care nu poate să mintă " (Manuscrisul 3 1, 1 9 1 1 ; Our High Cal/ing, p. 87).
L Il remediu pentru fiecare categorie de ispite

" Pentru fiecare categorie de ispite este pregătit un remediu specific. În bătălia Îm
potriva eului şi Împotriva naturii noastre păcătoase, noi nu suntem lăsaţi să luptăm
singuri, prin intermediul propriilor puteri limitate. Domnul Hristos este un ajutor lo
ial şi atotputernic. Ştiind că există o asemenea putere, pregătită şi pusă la dispoziţia
noastră, niciunul dintre noi nu ar trebui să se descurajeze sau să fie Învins " (Review
and Herald, 8 aprilie 1 884; Our High Calling, p. 90) .
Sângele l ui Hristos este unicul remediu

" Legea lui lehova este foarte cuprinzătoare ş i vastă. Isus le-a declarat ucenicilor Săi În
mod clar că Legea sfântă a lui Dumnezeu poate fi Încălcată nu numai prin cuvinte şi
prin fapte, ci şi prin gânduri, simţăminte şi dorinţe. O inimă care ÎI iubeşte pe Dumnezeu
mai presus de orice nu va fi Înclinată să restrângă semnificaţia Legii Sale la nivelul su
perficial al unor reguli exterioare. Când Înţelege forţa spirituală a Legii, sufletul supus şi
loial dovedeşte o ascultare deplină, care ia În considerare principiile lui Dumnezeu sub
toate aspectele lor. Adevărata putere a poruncilor va deveni o fortăreaţă a sufletului nu
mai În cadrul unei asemenea ascultări. Atunci, păcatul va părea extrem de respingător.
Autojustificarea, Înălţarea de sine şi falsul simţământ al valorii personale vor Înceta să
existe. Siguranţa Întemeiată pe propriile merite va dispărea, iar În suflet se va instaura
o profundă convingere cu privire la păcat şi o adâncă insatisfacţie cu privire la sine. Stă
pânit de simţământul nevredniciei, sufletul va apela cu disperare la sângele Mielului lui
Dumnezeu, ca singura cale de vindecare a sa " (Our High Calling, p. 1 42, 1 888).
lntâmpinând provocarea ispititoI'ului

" Satana va veni la tine spunându-ţi că eşti păcătos. Dar tu s ă nu Îi Îngădui să-ţi cople
şească mintea cu ideea că, fiindcă eşti păcătos, Dumnezeu te-a părăsit. Răspunde-i:
« Da, sunt un păcătos şi tocmai din această cauză am nevoie de un Mântuitor. Eu am
nevoie de iertare şi de inţelegere, dar Domnul Hristos mi-a spus că nu voi pieri, dacă
voi veni la EI. În scrisoarea pe care mi-a trimis-o, stă scris că 'dacă ne mărturisim pă
catele, EI este credincios şi drept, ca să ne ierte şi să ne curăţească de orice nelegiuire'
,il:;
- i";'ăfminefi lYSU
,C7c S
(1 Ioan 7 :9). Eu mă voi Încrede În Cuvântul lui Dumnezeu şi voi asculta Îndemnurile
Lui.» Când Satana Îţi spune că eşti pierdut, răspunde-i: ((Da, dar Isus a venit să caute
şi să mântuiască ce era pierdut. Cu cât păcatul meu este mai mare, cu atât mai mare
este nevoia mea de un Mântuitof» " (Scrisoarea 98b, 1 896) .
I ndepal'tarca aten tiei de la confuzie spre lu('raril e mâi nilor lui

Dumnezeu
" Dumnezeu fşi invită creaturile să-şi abată atenţia de la confuzia şi incertitudinea
din jurul lor şi să admire lucrările mâinilor Lui. Stelele cerului sunt vrednice de con
templare. Dumnezeu le-a făcut pentru binecuvântarea omului şi, când studiem
lucrările Sale, Îngerii ni se vor alătura, iluminându-ne mintea şi apărând-o de Înşe
lăciunea satanică " (Manuscrisul 96, 1 899; Comentariul biblic AZŞ, voI. 4, p. 1 1 67).
Influenta religiei
" Adevărata religie Înnobilează mintea, rafinează gusturile, sfinţeşte judecata şi ÎI
face pe cel ce le are părtaş al purităţii şi sfinţeniei cerului. Ea ne apropie de Îngeri
şi ne izolează din ce În ce mai mult de spiritul şi de influenţa lumii. Adevărata reli
gie influenţează toate faptele noastre şi toate relaţiile noastre sociale şi ne conferă
spiritul stăpânirii de sine, iar rezultatul este fericirea şi pacea " (Signs of the Times,
23 octombrie 1 884; Sfaturi pentru sănătate, p. 63 1 ) .
Dezvoltarea capacitatilOl' intelectuale

" Aşa cum s-a Întâmplat În cazul lui Daniel, dezvoltarea capacităţilor intelectuale
este direct proporţională cu dezvoltarea caracterului spiritual " (Review and Herald,
22 ma rtie 1 898; Comentariul biblic AZŞ, voI. 4, p. 1 1 89).
Im bunatatirea sanatatii fizi('e

" Când mintea Îşi dezvoltă capacităţile şi când voinţa este aşezată de partea lui
Dumnezeu, se produce o minunată Îmbunătăţire a sănătăţii fizice " (Medical Mis
sionary, noiembrie-decembrie 1 892; Sfaturi pentru sănătate, p. 505).
Conştiinţa ('onduitci cOl'eelp ('slc cel mai bun IIlpdi camcn l

" Conştiinţa faptului că avem o conduită corectă este cel mai bun medicament pen
tru un trup şi o minte bolnave. Simţământul binecuvântării lui Dumnezeu conferă
sănătate şi putere. Cel care are sufletul liniştit şi mulţumit În Dumnezeu se află pe
calea directă spre sănătate. Gândul că privirile Domnului sunt Îndreptate asupra
noastră şi că urechile Sale sunt dispuse să asculte rugăciunile noastre ne oferă o
satisfacţie temeinică. A şti că avem un prieten care nu dezamăgeşte niciodată şi
căruia fi putem Încredinţa toate secretele sufletului nostru produce o fericire pe ca
re cuvintele nu o vor putea exprima niciodată " (Signs of the Times, 23 octombrie
1 884; Sfaturi pentru sănătate, pp. 629, 630).
Iubirea lui Isus înconjoal'a sufletele cu o atmosfera placuta

" sufletele acelora care fI iubesc pe Isus vor fi Înconjurate de o atmosferă curată, plă
cută. Există oameni care Îşi ţin flămânde propriile suflete. Aceştia vor fi mult ajutaţi
de un cuvânt plăcut sau de aprecieri sincere. Darurile cereşti, oferite gratuit şi din
abundenţă de Dumnezeu, trebuie să fie oferite la fel de către noi celor care sunt În
sfera noastră de influenţă. Astfel, noi vom arăta acea dragoste care este de origi
ne cerească şi care se dezvoltă pe măsură ce este folosită pentru binecuvân tarea
altora. În acest mod, noi ÎI slăvim pe Dumnezeu " (Our High Calling, p. 233, 1 899).
R('zultat('le unui si ngur moment de necugetare

" Un singur semnal de alarmă Înlăturat din conştiinţă, tolerarea unui singur obicei
rău, o singură neglijare a Înaltelor exigenţe ale slujirii pot fi Începutul de vierii pe
o cale care vă va duce În rândul slujitorilor lui Satana, deşi, În tot acest timp, aţi
considerat şi aţi pretins că ÎI iubiţi pe Dumnezeu şi cauza Sa. Un singur moment de
necugetare, un singur pas greşit pot schimba Întregul traseu al existenţei voastre
Într-o direcţie rea " (Mărturii, voI. 5, p. 398, 1 885).
Dumn('zeu nu face min uni pentru a înlatura road('l(' necredinţei

" Dumnezeu ne avertizează, ne sfătuieşte şi ne mustră, oferindu-ne posibilitatea de a
ne corecta greşelile, Înainte ca acestea să se Înrădăcineze, devenind o a doua natură
a noastră. Dar, dacă refuzăm să fim corectaţi, Dumnezeu nu intervine pentru a ne
opri din drumul pe care noi Înşine l-am ales. EI nu face nicio minune pentru a opri
creşterea şi rodirea seminţelor semănate de noi. Omul care manifestă o necredinţă
arogantă sau o indiferenţă apatică faţă de adevărul divin nu va face altceva decât
să culeagă roadele seminţelor pe care el Însuşi le-a semănat. Mulţi au trecut printr-o
asemenea experienţă. Cultivând neglijenţa, indiferenţa şi opoziţia faţă de adevăr, ei
au ajuns să asculte cu o insensibilitate stoică adevăruri care altădată le tulburaseră
sufletele. O răceală ca de gheaţă, o duritate ca de fier, o structură impenetrabilă şi in
sensibilă ca de piatră, toate acestea Îşi regăsesc expresia În caracterul multora care se
pretind creştini. Astfel trebuie Înţeles faptul că Domnul i-a Împietrit inima faraonului.
Dumnezeu i-a vorbit regelui egiptean prin intermediul lui Moise, oferindu-i cele mai
convingătoare dovezi ale puterii Sale divine, dar monarhul a refuzat cu Încăpăţânare
să primească lumina care l-ar fi condus la pocăinţă. Dumnezeu nu a exercitat nicio in
fluenţă supra naturală prin care să Împietrească inima regelui răzvrătit, ci, din cauza
opoziţiei sale faţă de adevăr, Duhul Sfânt S-a retras, iar el a fost lăsat În Întunericul şi
necredinţa pe care şi le-a ales singur. Prin respingerea continuă a influenţei Duhului
Sfânt, oamenii se separă de Dumnezeu. Când toate modalităţile de iluminare a minţii
lor sunt epuizate, nicio descoperire divină nu Îi mai poate smulge din necredinţă " (Re-
view and Herald, 20 i u nie 1 882; Our High Calling, p. 1 62).
Controleaza circumstanţ('l('. în loc sa fii tu con trolat de ele

" Există rele pe care omul le poate atenua, dar care nu pot fi niciodată Înlăturate.
EI trebuie să Învingă obstacolele şi să controleze circumstanţele, În loc de a se lăsa
determinat de acestea. Talen tele sale trebuie să fie exercitate ori de câte ori este
posibil, cu scopui de a instaura armonia şi ordinea, În locul confuziei. Dacă se va
ruga, Dumnezeu Îi va acorda ajutorul Său. Omul nu este lăsat singur să lupte Împo
triva Încercărilor şi ispitelor numai prin intermediul propriilor sale puteri. Ajutorul
vine de la Cel A totputernic. Isus a părăsit curţile Împărăteşti ale cerului, a suferit şi
a murit Într-o lume degradată de păcat, tocmai pentru a-I Învăţa cum să suporte
provocările vieţii şi cum să Învingă ispita. Viaţa Sa este un model desăvârşit pentru
noi " (Mărturii, voi. 5, p. 3 1 2, 1 885).
Dumnezeu doreşte ea mintea sa fie pe deplin înnoi ta

" Reziduul ideilor şi al practicilor Îndoielnice trebuie să ne Întru totul Îndepărtat.
Dumnezeu doreşte ca mintea noastră să ne pe deplin Înnoită, iar inima noastră,
umplută cu bogăţiile adevărului " (Dur High Calling, p. 1 08, 1 90 1 ) .
S�l tratam în mod î nţelept difel'itele mentalitaţi

" Nevoia noastră, a tuturor, este aceea de a cerceta aspectele fundamentale ale ca
racterului şi comportamentului uman, pentru a şti cum să tratăm În mod prudent
şi Înţelept diferitele tipuri de mentalităţi, astfel Încât să putem folosi cele mai bune
metode prin care să-i conducem pe oameni la o corectă Înţelegere a Cuvântului lui
Dumnezeu şi a modului de a trăi o viaţă creştină adevărată. Trebuie să citim Biblia
Împreună cu ei şi să le Îndepărtăm atenţia de la lucrurile trecătoare, Îndrumându-i
spre acelea care le vor aduce binecuvântări veşnice. Fiecare copil al lui Dumnezeu
are datoria de a deveni misionar şi de a se afla În mijlocul celor care au nevoie de
ajutor. Dacă cineva este Împovărat de ispită, cazul lui trebuie abordat cu atenţie
şi tratat ÎI1 mod Înţelept, deoarece sunt În joc interesele lui veşnice, iar cuvin tele şi
faptele celor ce lucrează pentru el pot n o mireasmă de viaţă spre viaţă sau un duh
de moarte spre moarte " (Mărturii, voI . 4, p. 69, 1 876) .
l eenieii lui Isus sunt earaeterizaţi de principialitate

" Viaţa celor care se află la picioarele lui Isus şi Învaţă de la EI este condusă de prin
cipii statornice şi precise " (Review and Herald, 20 i u n i e 1 882; Dur High Calling,
p. 1 62; Minte, caracter şi personalitate, voI. 1 , pp. 33-38).
Când va fi reun i u n ea?

La fi n a l u l sem i n a r u l u i . Dacă a i u itat sau Încă n u ştii, ia legătu ra cu pastorul tău sau cu
d i rectorul Depa rtament u l u i Ad m i n istra rea Creştină din conferi nţa ta ca să afli data exactă,
locu l şi ora r u l eve n i mentu l u i . Toţi cei ca re participă l a această experienţă vor fi prezenţi.
Lucra rea lui Sata na este aceea de a desc u raja; l ucra rea lui H ristos este de a u m ple
i n i m a cu cred inţă şi spera nţă.
" Să nu credeţi nici măcar o clipă că ispitele lui Satana ar putea contribui În vreun
fel oarecare la realizarea binelui vostru personal. Fugiţi de ele ca şi cum aţi fugi de
vrăjmaşul Însuşi. Lucrarea lui Satana este aceea de a vă descuraja sufletul, pe când
lucrarea lui Hristos este de a umple inima cu credinţă şi speranţă. Satana ne su
gerează gândul că Încrederea noastră este Întemeiată pe premise false, şi nu pe
Cuvântul sigur şi neschimbător al lui Hristos, care nu poate să mintă " (Manuscrisul
3 1 , 1 9 1 1 ; Dur High Cal/ing, p. 87).
Ai fost ereat ea sa ai o minlp sanatoasa

Lucrarea l u i Sata na este aceea de a desc u raja; l ucra rea l u i H ristos este de a u m ple
inima cu cred i nţă şi speranţă.
/j��mineti cflsus
o i n i mă ca re îl i u beşte pe Dum nezeu m a i presu s de orice nu va fi încli nată să re
strâ ngă semn ificaţia Leg i i Sale la nive l u l superficial al u nor reg u l i exterioa re. Da, sunt u n
pă cătos şi tocm a i d i n acea stă ca uză a m nevoie de u n M â ntu itor. Eu a m nevoie de ierta re ş i
de înţelegere, d a r Dom n u l Hristos m i-a declarat c ă n u v o i pieri, dacă v o i ven i la E I . Cu cât
păcatul meu este m a i ma re, cu atât mai mare este nevoia mea de un Mâ ntu itor.
Dezvolta rea capacităţi lor i ntelectuale este d i rect proporţională cu dezvolta rea ca rac
teru lui. Cel ca re a re sufletu l liniştit şi m u lţumit în Dumnezeu se află pe calea d i rectă spre să
nătate. Sufletele celor care-L i u besc pe Isus vor fi înconj u rate de o atmosferă cu rată, plăcută.
D u m n ezeu ne avertizează, ne sfătuieşte şi ne m u stră, oferindu-ne pos i b i l itatea de
a ne corecta g reşe l i l e înai nte ca acestea să se înrădăcineze, d even i n d o a doua natu ră a
noastră. Prin resp i ngerea conti n u ă a i nfl uenţei D u h u l u i Sfâ nt, oamenii se sepa ră de D u m
nezeu. Câ nd toate mod a l ităţi le de i l u m i na re a m i nţii lor sunt epu izate, n icio d escoperire
divină n u îi mai poate s m u lge d i n necred inţă.
Isus a părăsit curţile împă răteşti ale ceru l u i , a suferit şi a m u rit într-o lume degradată
de păcat tocmai pentru a-I învăţa cum să su porte provocă rile vieţ i i şi c u m să învi ngă isp ita.
Viaţa Sa este un model d esăvâ rşit pentru noi.

Mesaj u l pri m it de la Dum nezeu pentru ziua de azi este:
D i m i neaţă: __________________________
După-a m i ază: _________________________
Diseară: Să merg la culca re devreme, _________________

1. ____________
2. ________________________
3. _________________________
4. _________________________
5. _________________________
6. _________________________
7. _________________________
ziu {j4 Cum sa ai pace
şi sanatate mentala
" Binecuvântat să fie omul care se Încrede În Domnul şi a cărui nădejde este Domnul! Căci
el este ca un pom sădit lângă ape, care-şi Întinde rădăcinile spre râu; nu se teme de căldură
când vine, şi frunzişul lui rămâne verde; În anul secetei, nu se teme şi nu Încetează să aducă
rod " ( Ie remia 1 7:7,8).
1 Il trod li ('{' r{'

"
A) Fii nţa u m a n ă trăieşte în m ijlocul u nei " secete înspă imâ ntătoa re de neîncredere,
ca re îi provoacă bol i . fn contrast, u n i i creştini trăiesc ca n i şte copaci pla ntaţi lân
gă u n râ u de a pă vie. Să observă m ce spune scri itoa rea E l len G. Wh ite În ca rtea
Minte, caracter şi personalitate, vol u m u l 1 :
1. " Nouă d i n zece bol i îşi a u origi nea În minte'; p. 60.

2. " Egocentrism u l u n eori prod uce bol i '; p. 63.
3. " Emoţi i l e depresive dău nează sănătăţi i '; p . 64.
B) fncrederea în puterea divină. Acesta este u lti m u l din cele opt remed i i naturale.
fncrederea În D u m nezeu este o resu rsă ca re ad uce cu sine prezenţa i u b itoa re şi
Împăciu itoa re a Creatoru l u i şi Salvatoru l u i , ca să ne ofere pace şi p utere spi ritu
ală. Cum se obţi ne această încredere? Şti m că încrederea este u n dar de la Dum
nezeu. Acest gen de încredere va aduce m i nţii îm povărate pace, va i nfl ue nţa
pozitiv sănătatea corp u l u i nostru şi întreaga noastră fi i nţă şi va îmbu nătăţi
sănătatea noastră spirituală. Să ne întrebăm: Cum poate D u m n ezeu să ne dea
pace m i ntală dacă m i ntea noastră este îm povă rată ? Vom studia u nele d i ntre
cauzele ca re Împied ică încrederea .
1. Vindecarea minţii (Citeşte Psalmii 32:3-4)
fn ca rtea Divina vindecare este un ca pitol extraord i n a r despre sănătatea menta lă:
"Vi ndecarea m i nţi i': Din acest capitol vom extrage şa pte ca uze ca re înlătură pacea, gene
rează neîncredere în persoa ne şi îmbol năvesc m i ntea .
" Multe dintre bolile de care suferă oamenii sunt rezultatul depresiei mintale. Du
rerea, neliniştea, nemulţumirea, remuşcarea, vinovăţia, neÎncrederea, toate au
tendinţa să zdrobească forţele vitale şi să producă degenerare şi moarte " (Divina
vindecare, p. 1 86).
1. Acesta a fost cazul l u i David atunci când şi-a ascuns păcatul şi a l u ptat zilnic
cu conşti i nţa l u i vinovată. Observăm că textul ne spune: " Câtă vreme am tăcut,
mi se topeau oasele de gemetele mele necurmate " (Psa l m i i 32:3). De câte ori, în
spatele u n u i u lcer gastric, probleme de vezică sau o gastrită, este prezentă o
problemă i nvizi bilă pentru medici, dar foa rte fa m i l i a ră pentru pacient: relaţi i
sexuale necorespu nzătoa re, i nfidel itate matri monia lă, fu rt, asasi nat sa u ceva
asemănător.
,4�minefi @SUS
2. S ă - I vedem p e David d u pă confesa rea I � i : "A tunci Ţi-am mărturisit păcatul meu
şi nu mi-am ascuns fărădelegea. Am zis: « Imi voi mărturisi Domnului fărădelegile!»
Şi Tu ai iertat vina păcatului meu " (Psa l m i i 32:5). Acu m îl vedem pe David plin
de spera nţă, valoare, cred i nţă, sim patie şi d ragoste. Ceea ce i s-a întâ mplat l u i
David ţi s e poate întâ mpla şi ţie. Mărtu risirea înai ntea l u i D u m nezeu şi a seme
n u l u i a p roape că reface să nătatea . Un spi rit satisfăcut şi b u c u ros oferă sănătate
"
corp u l u i şi p utere suflet u l u i . Când o persoa nă ia rtă pe ci neva, acel " ci neva nu
este s i n g u r u l beneficiar. Cel mai mare beneficiu este obţi n u t de persoana care
iartă. Acea persoa nă aj unge să-L cunoască personal pe D u m nezeu, pentru că
g u stă d i n d ragostea şi ierta rea care-L ca racterizează pe D u m nezeu. Senti men
tele şi emoţi i l e care rezultă din act u l spi ritu a l şi raţio n a l a l iertării oferă o totală
sănătate acelei persoane.
3. Ce trebuie să faci când eşti plin de sentimente negative? Fii sigur că D u mnezeu
şi D u h u l Sfânt sunt cu tine şi, În ciuda d isperării, a i Încredere În ei şi fă această
rugăci u n e de trei ori pe zi, la fel cum o făcea şi profetu l Dan iel. Rosteşte-o cu
voce ta re ca să o poţi ascu lta şi gândeşte-te cu atenţie la ceea ce spune ea:
"Tată iubit, În Numele lui Isus şi cu putern icul ajutor a l Duhu lu i Sfânt, alungă acum de la
mine tristeţea, anxietatea şi duşmănia din inima mea. imi deschid sufletul şi mă Înalţ la tronu l tău
de har ca să găsesc ajutor. Umple-mă de bucurie, de prezenţa Ta, de recunoştinţă, de Încredere
şi de duh de umilinţă faţă de cel pe care l-am rănit, ca să cer iertare şi ca să iert pe cine m-a ră n it. "
La trezi re, În fieca re d i m i n eaţă repetă u rmătoru l verset: "Aceasta este ziua pe care a
făcut-o Domnul: să ne bucurăm şi să ne veselim in ea!" (Psa l m i i 1 1 8:24) . La fi n a l u l zilei, În
timp ce a l u n g i som n u l, m a i spune o dată verset u l inspirat.
Să cunoaştem acum a ltă m etodă de sporire a Încrederii În Dum nezeu:
II. Rugăciunea, ca resursă pentru tratamentul ştiinţific al boli i (Vezi Iacov 5 : 1 5)
1. Cu puţin timp În u rmă, Într-un mare spita l d i n SUA s-a rea l izat u n experi ment
şti i nţific În ca re participanţii şi cei ca re a d m i n istra u tratamentele n u a u şti u t că
era vorba despre un stu d i u .
Pacienţii de la tera pie i ntensivă a u fost d istri buiţi În m o d a leatoriu Î n două gru p u ri:
primul g r u p era compus din pacienţi cărora le-a u fost oferite toate Îngrij i r i l e necesare (fă ră
ca perso n a l u l san ita r să ştie că participă la u n studiu); a l doi lea g ru p era com pus din paci
enţi că rora l i s-a u oferit aceleaşi Îng rijiri postoperatorii (nici acest grup nu ştia că partic i pă
la u n stu d i u), doa r că membrii u n e i biserici aflate la dista nţă de spita l s-a u rugat pentru ei
la Întâ l n i ri l e săptă m â n a l e (cei ca re se rugau n u ştiau nici ei că partici pa u la u n stud i u ; n u
cunoştea u p e nici u n u l d i ntre pacienţi şi nici aceştia n u ştia u c ă biserica se r u g a pentru e i ) .
Rezu ltatele a u fost u rmătoarele:
a) Pacienţii din pri m u l grup (cei ca re a u pri m it doa r Îng rij i re medicală) a u p re
zentat un n u m ă r mai mare de compl icaţii postoperator i i şi, În ce priveşte
perioada de internare, au fost spital izaţi mai m u lte zile În sala de tera pie
i ntensivă faţă de cei din a l doi lea grup.
b) Pacienţii din al doilea grup (ca re au pri m it Îng rijire medicală şi a u fost men
ţionaţi În rugăciu n ile membrilor bisericii) a u prezentat mai puţine compl ica
ţii şi au rămas la terapie intensivă mai puţin timp faţă de pacienţii din pri m u l
grup.
4�minefi @SUS
Stu d i u l a concl uzionat cu recunoaşterea fa ptu l u i că, În a n u m ite condiţii, există ele
mente su pranaturale ca re intervin În recu pera rea pacienţi lor; co ndiţii cum a r fi rugăciu nea
şi cred i nţa. Acea sta este o demonstraţie obiectivă, exactă şi ştii nţifică a fa ptu l u i că puterea
rugăci u n i i şi Încrederea În D u m nezeu sunt rea le.
2. Ce reprezi ntă rugăciu nea şi puterea rugăci u n i i ? Rugăci u nea este actul deschi
derii i n i m i i faţă de Dum n ezeu ca În faţa unui prieten. Bolnavul poate să-şi lase
cazu l În mâinile cel u i ce zice: " Eu s u nt Dom n u l ca re te vindecă:'
Rugăciu nea ne Îna lţă la D u m n ezeu. Când i ntră În contact cu Su rsa de p utere i n fi n ită
şi dacă vindeca rea este pentru onoa rea şi g loria l u i Dum nezeu, bolnavii s u nt vindecaţi .
Dacă Dum nezeu doreşte a ltceva, EI v a da putere sau v a oferi metodele necesa re pentru
u ş u ra rea sau ate n u a rea suferi nţei.
Să descoperim o idee ca re aj ută la exp licarea, În pa rte, a fel u l u i În ca re Încrederea În
Dum n ezeu acţionează asu pra o rga nism u l u i uman.
I I I . Impactul gândurilor, sentimentelor şi emoţi ilor asupra sistemului imunitar
Psihoneuroi m u n ologia este şti i nţa ca re studiază i m pactu l g â n d u ri lor, sentimente
lor şi al emoţi ilor asu pra siste m u l i m u n ita r u m a n . Ea stud iază efectu l stă rii psih ice asu pra
afecţi u n i i fizice.
Sta rea psih ică este condiţionată de diferite elemente:
Frecvent, sta rea psih ică a unei persoa ne este condiţionată de cu ltura (cred inţe, nor
me, practici) Însuşită acasă, la şcoa lă şi În com u n itate. Cultura modelează sau progra mează
condiţia psih ică a persoanelor şi m i ntea, la râ n d u l ei, modelează reacţia sistem u l u i i m u n itar.
Exem p l u l u rmător a rată c u m fu ncţionează acest sistem i m porta nt şi cum este influ
enţat de m i nte.
Caz: B u n ica şi m a m a l-au Învăţat pe Andrei că nu e bine să sch i m b i brusc temperatu ra
corp u l u i, pentru a nu te Îmbolnăvi. " Câ nd eşti transpirat, să nu faci niciodată d u ş cu a pă
rece'; îi spuneau ele. " M a i Întâ i a ştea ptă să scadă tem peratu ra corpu l u i . Altfel, te poţi Îm
bolnăvi g rav. U ite ce se Întâ m p l ă cu bucata de fier Încins când o pui În a pă: se Îndoaie. De
aceea, este periculos să faci duş când eşti tra n s p i rat:'
Această i nformaţie repetată a aj u n s să facă pa rte d i n cultura l u i Andrei. I-a modelat şi
prog ra mat g â n d i rea şi i-a con d iţionat siste m u l i m u n itar.
Câ nd Andrei va fi a d u lt, va avea o casă şi va fi om de afaceri, se va Întoa rce Într-o zi
foa rte transpirat de la o activitate fizică. Va i ntra la d u ş, dar, observâ nd că n u curge a pă
ca ldă, va da d r u m u l la a pă rece. Atu nci Îşi ad uce a m i nte de sfatul pri m it de m i c "O, a pă
rece ... corp ca ld ... perico l :'
Andrei Îşi term ină d uş u l, se d uce la serviciu şi u ită cele Întâmplate În baie. Da r, la sfâ r
şitul zilei, nu se si mte bine. Are o noa pte teribilă şi a doua zi se trezeşte cu d u reri În piept,
cu nasu l Înfu n d at şi cu febră.
Ce s-a întâmplat?
Desig u r că explicaţi ile sunt m u lti ple, dar conform descoperi rilor psihoneuroi m u no
log iei, o expl icaţie poate fi şi aceea că, În momentu l În ca re corpul ca l d a si mţit jetul de
a pă rece, su bconştientu l lui Andrei a asociat această i nformaţie cu o conseci nţă g ravă: boa la.
Atunci, organismul l u i a reacţionat şi sistemul l u i i m u n itar a i ntrat În acţi une Îm potriva bolii,
prod ucând şi activâ nd o serie de meca nisme de apăra re şi protecţie: febră, congestie etc.
M i ntea are m u ltă p utere asu pra corp u l u i şi este condiţionată de m ed i u l c u ltura l În
ca re persoa na creşte şi este educată. Avem aici două lecţi i i m porta nte:
a) Când m i ntea se od i h n eşte şi a re Încredere În D u m n ezeu, când creşte Într-u n
m e d i u spiritua l de Încredere, recu noşti nţă şi Înc h i n a re la Creator, cu renţi elec
trici se deplasează d i nspre creier spre orga ne, aducâ n d să nătate şi forţă .
b) Orice sch i m ba re În obice i u ri şi practici pres u p u n e un proces de ed ucare gra d u
a l ă şi cu răbda re. Sta b i l i rea u n u i nou prog ra m În m i nte şi În sistem u l i m u n itar
necesită timp ş i este un proces.
IV. Marile ,i preţioasele făgăduinţe ale lui Dumnezeu

Dum nezeu le-a tri m i s tuturor o scrisoa re de d ragoste: B i b l i a . Ea este plină de FĂGĂ
D U I NŢE PUTE R N I C E pentru orice persoa nă ca re Îşi doreşte plenitudine şi pace psih ică, sens
În viaţă şi energie ca să trăiască.
Există 3 565 de făg ă d u i nţe în Bibl ie. De câte te-a i bucurat până acu m? Câte ţi le-ai
însuşit şi câte l-a i cerut Dom n u l u i să le împli nească în viaţa ta ?
1. Îţi oferim în conti nuare câteva d i ntre ele: " De aceea vă spun că orice lucru veţi cere
când vă rugaţi, să credeţi că l-aţi şi primit şi-I veţi avea " (Marcu 1 1 : 24). " Domnul să-ţi
fie desfătarea, şi EI Îţi va da tot ce-ţi doreşte inima " (Psa l m i i 37:4). " Încredinţează-ţi
soarta În mâna Domnului, Încrede-te În EI şi EI va lucra " ( Psa l m i i 3 7 :5).
2. Cum poţi cere îndep l i n i rea făgăd u i nţelor în viaţa ta şi a fa m i l iei ta le?
in primul rând: Citeşte de două sau trei ori cu voce ta re făgăd u i nţele a l e se, Încer
câ n d să înţelegi ce prom ite D u m n ezeu acolo.
in al doilea rând: Descoperă condiţia necesa ră ca făgădui nţa să se Îndep l i nească şi
fi i dispus să îndep l i n eşti acea con d iţie.
in al treilea râ nd: În rugăciu ne, cere-I să îndeplinească acea făgăd u i nţă pe ntru tine
şi spune-I că accepţi condiţii le. M u lţumeşte-I a ntici pat pentru că te-a ascu ltat şi pentru că
Şi-a înde p l i n it pro m i s i u n ea . Spune-I că deja ai decis să îndepli n eşti co n d iţia sa u, mai b i n e
zis, c ă deja a i îndep l i n it condiţia.
in al patru lea râ nd: Rezultatele vor fi m i n u nate. O sta re de sănătate psihică, caracte
rizată de pace, bucu rie şi e nergie, îţi va da sănătate fizică şi, în consecinţă, sănătate tota lă.
V. Dum nezeu ne oferă putere ca să ne schimbăm obiceiurile rele
1. O relata re prezentată d e d r. Cesar Gi3lvez în ca rtea Putere pentru schimbarea obi

ceiurilor de sănătate i l u strează tot ceea ce vreau să-ţi Îm pă rtăşesc săptămâna
aceasta :
,,- Tră iesc s i n g u r de m u lt t i m p fie Într-o pensiu ne, fie acolo unde mă găsesc la o ra
prâ nzu l u i . S u nt presat de m u ncă şi de stu d i i, m i-a zis u n profesor ca re ven ise să-mi cea ră
aj utorul. Medicul meu mi-a spus că am tensiune ma re, col estero l u l ridicat şi că s u n t stresat.
M i-a recoma ndat să red u c activităţile ca să n u a m probleme cu i n ima. Vă rog, aj utaţi-mă,
n u şti u de u nde să 'I ncep!
După ce a m stat de vorbă un t i m p, a m aflat că era profesor de biologie la u n cole
giu pa rtic u l a r foa rte cu noscut şi că era pe pu nctu l de a obţine un master În ed u caţie. Am
observat că depăşea g re utatea ideală şi că faţa lui tra nsm itea o Îng rijora re şi un zâm bet
cord i a l ca re contrasta u cu adevă rata condiţie i nterioară.
1 -1·0
- S u nt dispus să fac ce Îm i veţi spu ne. Spuneţi-mi cu ce să Încep!

Noul meu prieten era u n om cu lt, i ntel igent şi sincer, dar avea nevoie de u n sfat. Deşi
era o persoa nă cu principii morale şi religioase profu nde (era adventist), problema lui era
sti l u l de viaţă. Problema l u i e ra de natură fizică şi psih ică.
Pentru Început, i-am sugerat să facă doar două modificări În reg i m u l a l i m entar: să ia
u n mic dej u n b u n şi o cină uşoară şi să mănâ nce u n bol de verdeţuri Înai nte de prâ nz. Pe
lângă aceasta, am făcut Împreună un plan de exerciţii: pentru Început să mea rgă pe jos la
pas repede ti m p de 35 de m i n ute.
2. U rmătorul pas a fost să concepem o strateg ie pentru a-şi controla m â n ia, u n

l u cru pe ca re dorea să-I sch i m be pentru c ă î i prod ucea m u ltă tens i u ne.
În u rmătoa rea să ptă mână m i-a a rătat un caiet În ca re a rea l izat o strateg ie.
Acest a m ic ca re a venit la consu ltaţie, coleg În ale şti i nţei şi a rtei predă rii, a re acum
u n nou stil de viaţă ca re Îi perm ite să a i bă energie psih ică şi ca re, Îm preună cu Încrederea
În puterea divină, îl aj ută să a i bă o viaţă de ca litate:'
Concluzie
1. Mesaj u l să nătăţii a fost dat pentru ca fi eca re d i ntre noi să a i bă o experienţă
asemă nătoare: să facem o sch im ba re rezonabilă, prog resivă şi plăcută, ca să ne
bucură m de să nătate.
2. Mesaj u l sănătăţii este pozitiv, niciodată negativ. Vrea u să Închei spunând u-vă că
rezultatele Încrederii În D u m n ezeu ne aduc mai m u ltă bucu rie decât energia de
a m u nci şi d e a răspâ n d i Evanghelia.
Azi, m a i m u lt ca niciodată, mesaj u l sănătăţii a re u n sprij i n În şti i nţă. Este efici

ent: aduce sănătate, viaţă de ca l itate şi longevitate cel u i ce ÎI pune În practică.
Este atractiv: Cine nu vrea să fie ca Da niel şi cei trei priete n i a i l u i ? Ei au fost
i nteligenţi şi spi ritu a l i .
3. Mesaj u l să nătăţi i Însea m n ă viaţă d i n a b u ndenţă pentru tine şi pentru m i ne. Vrei
să-I m u lţu meşti l u i Dum nezeu pentru acest d a r m i n u nat? Vrei să ai de acum Îna
i nte o a ltă atitu d i ne faţă d e mesaj u l sănătăţi i ? D u m n ezeu să te binecuvâ nteze!
Prezenta rea de astăzi a fost ofe rită Depa rta mentu l u i Ad m i n istra rea Creştină de către
d r. Cesar Augusto Ga lvez V., profesor la U n i versitatea U n i u nea Perua n ă .
Text adiţional
La reu n i u ne vor participa toţi cei ca re au l uat pa rte la acest sem i n a r spiritual. Va fi o
Cincizecime pentru viaţa ta. Rezistă !
Bucură-te de pe acum de binecuvântări.
Ai fost creat ca sa ai o minte Sănătoasa

Ce trebuie să faci când eşti p l i n de sentimente negative? Fii s i g u r că D u m n ezeu şi
Duhul Sfânt s u nt cu tine şi, În ciuda disperă rii, a i Încredere În Ei. La trezi re, În fieca re dimi
neaţă repetă u rmătorul verset: "Aceasta este ziua pe care a făcut-o Domnul: să ne bucurăm
fjL;��ăzm. inefi 0SUS
,4
şi să ne veselim În ea!" " Binecuvântat să fie omul care se Încrede În Domnul şi a cărui nădejde
este Domnul! Căci el este ca un pom sădit lângă ape care-şi Întinde rădăcinile spre râu; n u se
teme de căldură când vine şi frunzişul lui rămâne verde; În anul secetei, nu se teme şi nu Înce
tează să aducă rod. " Mărturisirea Înai ntea l u i D u m nezeu şi a semen u l u i a proape că reface
să nătatea . Un spirit satisfăcut şi bucuros oferă să nătate corp u l u i şi putere suflet u l u i . Când
"
o persoa nă i a rtă pe cineva, acel " cineva n u este singurul beneficiar. Cel mai m a re benefi
ciu este obţi nut d e persoana ca re i a rtă. Acea persoa nă aj u nge să-L c u n oască perso n a l pe
D u m nezeu, pentru că g u stă d i n d ragostea şi ierta rea ca re-L ca racterizează pe Dumnezeu.
Senti mentele şi emoţi i l e ca re rezu ltă d i n actul spiritual şi raţional a l iertării, oferă o tota lă
să nătate acelei persoa ne.
Orice sch i m bare În obice i u ri şi practici pres u p u n e u n proces de educa re g rad u a l ă şi
cu răbda re. Sta b i l i rea u n u i nou progra m În mi nte şi În siste m u l i m u n ita r neces ită ti m p şi
este u n p roces.
O sta re de sănătate psihică ca racterizată prin pace, bucurie şi energie va da să nătate
fizică şi, În consecinţă, sănătate tota lă.
Rezultatel e Încrederii În D u m nezeu ne aduc m a i m u ltă b ucurie d ecât energia de a
m u nci şi de a răspândi eva nghelia.
avea o influenţă mântuitoare şi transformatoare asupra celor din jurul lor " (Măr
turii, voI. 5, p. 1 05).

Ce aştea ptă D u m nezeu de la m i n e: __________________
D i m i neaţă: ____________________________
După-a m iază: _________________________
Persoa ne pentru care mă rog: Notiţe

1. _______________
2. ______________
3. _____________
4. _____________
5. _____________
6. _____________
7. _____________
Ziua 32 Bucuria În Domnul
" Cop i i i lui D u m n ezeu s u nt chemaţi să fie reprezenta nţi a i lui H ri stos, pentru a Înfăţişa
tutu ror bunătatea şi m i la Dom n u l u i . După cum Isus ne-a descoperit adevăratu l ca racter
al Tată l u i, tot astfel şi noi trebuie să-L descoperim pe H ristos u nei l u m i ca re nu cunoaşte
i u b i rea Lu i p l i n ă de m i l ă şi b u nătate.
«Cum M-ai trimis Tu pe Mine În lume», spunea Hristos, " aşa i-am trimis şi Eu pe ei În lu
me': «Eu În ei, şi Tu În Mine [. . . ] pentru ca ei să fie În chip desăvârşit una, ca să cunoască lumea
că Tu M-ai trimis» (Ioan 1 7: 1 8,23 ). Aposto l u l Pavel le spune ucen icilor l u i Isus: «Voi sunteţi
arătaţi ca fiind epistola lui Hristos» , «cunoscută şi citită de toţi oamenii» (2 Corinteni 3:32).
Prin fiecare d i ntre cop i i i Săi, Isus tri m ite câte o epistolă l u m i i . Dacă eşti u rmaş a l lui H ristos,
atunci prin tine EI trim ite o epistolă fa m i l iei, loca l ităţii şi străzii u nde locuieşti. Isus, ca re lo
cuieşte În tine, doreşte să vorbească i n i m i lor acelora care nu-L cunosc. Poate că ei n u citesc
Sfâ nta Scriptură sau n-a u aj u n s să a udă vocea Lui ca re le vorbeşte de pe pag i n i l e ei; poate
ei nu văd d ragostea l u i D u m nezeu m a n ifestată În l ucră rile Sale. Dar, dacă eşti un adevă rat
reprezenta nt al l u i Isus, atunci este posibil ca prin tine ei să poată fi conduşi să Înţeleagă
ceva din bunătatea Lu i şi să fie câştigaţi ca să-L i u bea scă şi să-I s l ujească.
Creşt i n i i s u nt puşi ca p u rtători de l u m ină pe ca lea spre ceruri. Ei trebuie să reflecte
l u m i i l u m i n a pe ca re o primesc de la H ristos. Viaţa şi ca racteru l lor să fie astfel Încât prin ei
şi alţii să aj ungă să a i bă o concepţie d rea ptă despre H ristos şi lucra rea Sa.
Dacă ÎI reprezentă m cum se cuvine pe H ristos, atunci vom face ca s l uj i rea Sa să a pa ră
cât m a i atrăgătoa re, cum de fa pt şi este. Creşt i n i i ca re adună Întu neci m e şi tristeţe În s ufle
tele lor şi ca re m u rm u ră şi se plâng d a u celorla lţi o fa lsă Înfăţişare a lui Dum nezeu şi a vieţii
creştine. Ei Iasă i m presia că Dum nezeu n u a re plăcere să-i vadă pe cop i i i Săi fericiţi şi prin
acea sta d a u o m ă rturie fa lsă despre Tatăl nostru ceresc.
Sata na tresa ltă de bucurie atu nci când Îi poate d uce pe cop i i i l u i D u m n ezeu la necre
d i nţă şi descuraja re. E I găseşte plăcere În a ne vedea că a m aj u n s să n u ne mai Încredem
În D u m nezeu şi să ne Îndoim de b u n ăvoi nţa şi puterea Lu i de a n e mântui. Cel u i ră u Îi face
plăcere atu nci când aj u ngem să credem că Dum nezeu ne vrea ră u l prin acţi u n i l e providen
ţei În favoa rea noastră. Este lucra rea lui Sata na aceea de a-L Înfăţişa pe D u m n ezeu ca fi i n d
l i psit de orice m i l ă şi Înţelegere pentru n o i , o a m e n i i . E I răstă l măceşte adevă r u l cu privire la
D u m n ezeu. EI u m pl e i m a g i naţia cu idei fa lse despre Dum nezeu şi astfel, În loc să cugetă m
la adevărul despre Tată l nostru ceresc, ne ocu păm prea adesea m i ntea cu ideile fa lse a l e l u i
Sata na şi ÎI dezonorăm pe Dum nezeu p r i n neîncrederea Î n EI şi p r i n m u r m u ra rea Îm potriva
Sa. Sata na caută Întotdea u n a să facă d i n viaţa rel igioasă o viaţă plină de tristeţe. E I doreşte
ca ea să pa ră apăsătoa re şi foa rte g rea. Atunci când creşti n u l, În propria sa viaţă, tră ieşte o
astfel de relig ie, el susţi ne prin necred i nţa sa m i n ci u n i le l u i Sata n a .
M u lţi, d e - a l u n g u l vieţii, se o c u p ă prea m u lt cu g reşe l i l e, căderi le şi deza măgirile lor
Încât i n i m i l e le s u nt p l i n e de tristeţe şi descu raja re. În timp ce mă aflam În Europa, o soră
ca re era tocmai În această situaţie şi ca re aj u nsese la d ispera re, m i-a scris, cerâ n d u - m i u n
cuvânt de Încu raj a re. D u p ă c e a m citit scrisoa rea, În noa ptea aceea a m visat c ă mă aflam
Într-o g răd ină şi cineva ca re părea că este proprieta rul acelei g răd i n i mă conducea pe dife-
ritele ei cărări. În timp ce cu legeam flori şi mă bucuram de parfu m u l lor, această soră, care
mergea a lături de m i ne, mi-a atras atenţia asu pra unor tufe de m ă răci n i u râţi la vedere, ca
re îi Închideau d r u m u l . Din această cauză, era a m ă râtă şi plângea. Ea nu mergea pe că ra re
d u pă stă pâ n u l g ră d i n i i ca re ne conducea, ci se m işca n u ma i pri ntre s p i n i şi m ă răci n i . «O»,
se plângea ea, « n u este oa re păcat că această fru moasă g răd ină este stricată de mărăci n i ?»
Atunci cel ce n e călă uzea Îi spuse: «Lasă mărăci n i i, nu te mai ocupa d e ei, pentru că e i te
ră nesc n u m a i . C u lege tra ndafiri, cri n i şi ga roafe.»
Oare n-ai avut şi momente l u m i noase În experienţa ta? N-ai avut o a re ocazii preţioase
când i n i m a ţi-a tresăltat de bucu rie, răs p u nzâ n d l ucrării Du h u l u i l u i D u m neze u ? Câ nd pri
veşti Îna poi şi răsfoieşti capitolele ce cuprind experienţa vieţii ta l e, n u g ă seşti oare şi pagini
plăcute? N u cresc oa re făgăd u i nţele l u i Dum nezeu, asemenea flori lor plăcut m i rositoa re,
pretuti ndeni de-a l u n g u l cărării vieţii ta le? Nu vei lăsa tu oare ca fru museţea şi d u lceaţa lor
suavă să-ţi u m ple i n i m a de bucu rie?
S p i n i i şi m ă răci n i i nu vor face decât să te ră nească şi să-ţi prod ucă d u re re; şi d acă Îi
culegi n u ma i pe aceştia şi îi dai şi a ltora, atunci, pe lângă fa ptu l că d i s p reţuieşti bunătatea
l u i D u m n ezeu, n u Împiedici tu oare şi pe cei d i n j u r u l tău să u m ble pe ca lea vieţi i?
N u este u n l ucru Înţelept să strângem toate a m i ntirile neplăcute ale trecutu l u i, c u ne
d reptăţile şi deza măgirile l u i , să vorb i m despre ele şi să ne lamentăm din pricina lor până
când aj u ngem copleşiţi de descu rajare. U n creştin descu rajat este p l i n n u mai d e Întu n e ric,
excl uzâ n d d i n sufletul său l u m i n a l u i D u m nezeu şi aru ncând o u m bră a s u pra cărării a ltora .
M u lţ u m i m l u i D u m n ezeu pentru ta bloul l u m i nos p e care ni l - a d at! Să adună m la
ola ltă binecuvâ ntatele a s i g u ră ri ale i u birii Sale, ca să le putem avea totdea u n a Îna i ntea
och i l or; F i u l l u i D u m n ezeu părăsind tro n u l Tată l u i Său, Îmbrăcâ nd d i v i n itatea Sa În h a ina
natu rii omeneşti, pentru ca să poată răscu mpăra pe păcătos de s u b p uterea lui Sata na;
birui nţa câştigată de EI În favoa rea noa stră, desch izâ n d astfel ceru l Înai ntea oamen i l o r şi
Înfăţişâ n d privirii noastre locu l În ca re D u m n ezei rea Îşi descoperă slava; nea m u l omenesc
căzut, dar ridicat din r u i n a În ca re ÎI a r u ncase păcatul şi a d u s iarăşi În legătu ră cu D u m
neze u l c e l i n fi n it, trecâ n d cu bine Încerca rea d ivină prin credi nţa În Mântu itorul nostru,
Îmbrăcat În nepri h ă n i rea Dom n u l u i Hristos şi Înălţat la tro n u l măririi Sale: iată tablou ri pe
ca re D u m nezeu doreşte ca noi să le contem plăm.
Când Începem să punem la Îndoială i u b i rea l u i D u m nezeu şi să n u ne m a i Încredem
În făgăd u i nţele Lui, îl d ezonoră m şi îl Întristăm pe Du h u l Său Sfâ nt. Cum s-a r si mţi o m a mă
dacă cop i i i ei s-a r plânge tot m ereu de ea, ca şi când ea n-a r fi făcut totul pentru b i nele
lor, deşi efortu rile Întreg i i ei vieţi a u fost Înch i n ate creşterii şi aj utoră rii lor? Dacă cop i i i s-a r
Îndoi de i u b i rea ei, atu nci i n i m a ei ar fi zd robită. Cum s-a r simţi oa re u n pă rinte dacă ar fi
tratat a stfel de copi i i săi? Cum ne priveşte oa re Tată l n ostru ceresc atu nci câ n d man ifestăm
neîncredere În i u b i rea ca re L-a determi nat să dea pe u n icul Său Fiu ca noi să tră i m prin
EI? Aposto l u l Pavel scrie: «EI, care n-a cruţat nici chiar pe Fiul Său, ci L-a dat pen tru noi toţi,
cum nu ne va da fără plată, Împreună cu EI toate lucrurile?» (Ro m a n i 8:32). Cu toate acestea,
cât de m u lţi s u nt aceia ca re, dacă nu prin cuvi ntele lor, atu nci prin fa ptele l o r dec l a ră că
«Dom n u l n-a s p u s lucrurile acestea pentru m i n e. Poate că EI i u beşte pe a ltc i n eva, d a r nu
mă i u beşte pe m i ne!>,
Toate acestea a d u c vătă m a re propri u l u i tă u suflet, căci orice cuvânt de Îndoială pe
ca re ÎI rosteşti este o i nvitaţie a d resată ispitelor l u i Sata na; el Întă reşte În tine tendi nţa spre
1 :1· 1· iL}rminefi @SU5�
Îndoială şi Îndepă rtează de la tine pe Îngerii s l uj ito ri. Câ nd Sata na te ispiteşte, n u rosti
nici u n cuvânt de Îndoială sa u tristeţe. Dacă alegi să deschizi uşa În faţa ispitelor l u i, atunci
m i ntea ţi se va u m ple de neîncredere şi Întrebări de răzvrăti re. Dacă-ţi faci cunoscute sen
timentele, atunci o rice Îndoială pe ca re a i expri mat-o n u n u m a i că te va i nfl uenţa pe ti ne,
dar va fi o sămâ nţă ca re va Încolţi şi va ad uce roade În viaţa a ltora, astfel că va fi i m posibil
să l u pţi Îm potriva i nfl uenţei cuvi ntelor rostite de tine. Poate că tu vei fi În sta re să te e l i be
rezi de ispitele şi cursele lui Sata na, dar alţii ca re a u fost determ i naţi la acea sta de i nfl uenţa
ta poate că nu vor putea să scape de necred i nţa pe care le-a i sugerat-o.
Cât de i m porta nt este deci ca noi să rostim n u m a i acele cuvi nte ca re vor da putere
spirituală şi viaţă ! Îngerii ascu ltă cu atenţie ca să audă ce fel de mărturie dai, ce spui tu
l u m i i despre Stă pâ n u l tă u ceresc. Conversaţia ta să-L a i bă ca subiect pe EI, ca re tră ieşte ca
să m ij l ocească pentru tine Înai ntea Tată l u i . Câ nd dai mâna cu un prieten, pe b uzele tale şi
în inima ta să fie laude la adresa lui Dum nezeu. Fa ptul acesta va înd repta cugetele lui la
Dom n u l H ristos.
Noi toţi avem de făcut faţă încercă rilor; toţi avem d u reri g reu de s u portat, ispite că
rora cu g reu se poate rezista. Da r nu trebu i e să-ţi spui necazurile semenilor tăi, ci prezi ntă
totul în rugăci u n e l u i D u m n ezeu. Trebuie să-ţi faci ca reg u l ă de viaţă d e a nu rosti vreodată
un cuvânt de îndoială sa u descu rajare. Poţi face foa rte mult pentru i l u m i n a rea vieţii a ltora
şi pentru susţinerea efo rtu rilor lor prin cuvi nte dătătoa re de nădejde şi bucu rie sfâ ntă.
M u lte suflete cu rajoase sunt asa ltate teribil de ispite, a p roape gata să se prăbuşească
în conflictul lor cu sine şi cu puteri le ră u l u i . Nu descu raja un a stfel de suflet în l u pta l u i cea
g rea. Încu rajează-1 prin cuvi nte de mângâiere, p l i n e de nădejde, ca re să-I susţină în d ru m u l
său. Î n acest fel, l u m i na l u i H ristos porn i n d de la t i n e v a i l u m i n a p e alţii. «Niciunul din noi
nu trăieşte pentru sine» (Roma n i 1 4:7). Chi ar fă ră să ne dăm seama, prin infl u e nţa noastră
alţii pot fi încu rajaţi şi întăriţi sau pot fi descu rajaţi şi îndepă rtaţi de la Dom n u l H ristos şi
adevă r.
Sunt m u lţi aceia ca re au o idee g reşită despre viaţa şi ca racterul Dom n u l u i H ristos. Ei
gândesc că EI a fost l i psit de că l d u ră şi seninătate şi că a fost neîn d u plecat, sever şi l i psit
de bucu rie. În foa rte m u lte cazu ri, întreaga experienţă creşti nă este i nfl u enţată de aceste
vederi întu n ecate.
Se spune a desea despre Dom n u l H ristos că a plâ ns, d a r că niciodată n -a fost văzut
zâ mbind. În adevă r, Mântu itorul nostru a fost un Om al d u rerilor şi obişnuit cu suferi nţa,
pentru că Ş i-a deschis i n i m a pentru toate d u rerile oa m eni lor. Da r deşi viaţa Sa a fost o
viaţă de lepăda re de s i n e şi u m brită de d u reri şi g rij i, spiritul Său n-a fost însă niciodată
zd robit. Faţa Sa n u p u rta expresia d u rerii şi n e m u lţu m i rii, ci era totdea u n a expresia păcii
şi sen i n ătăţi i. I n i ma Sa e ra u n izvor d e viaţă şi oriunde mergea, d ucea cu Sine odihna şi
pacea, bucuria şi fericirea.
Mântu itorul nostru e ra de o profu ndă seriozitate şi de un zel i ntens, d a r n u era nici
odată întu necat şi u rs uz. Viaţa acelora ca re Îi urmează exem p l u l va fi plină de planuri se
rioase; ei vor avea o profu ndă înţelegere a răspunderii persona le. Uşu rătatea va dispărea;
n u va mai fi vorba de plăceri zgomotoase şi n ici d e g l u m e g rosolane, căci rel i g i a Dom n u l u i
H ristos ad uce pacea asemenea u n u i râ u. E a n u stinge l u m i n a bucu riei; n u scade a m a b i l i
tatea şi nici n u întunecă faţa l u m i noasă ş i zâm bitoa re. H ristos n - a venit să I s e s l ujească, c i
s ă s l ujească; şi când i u b i rea Lui d o m neşte în i n i m i l e noastre, a t u n c i Îi v o m u rma exem p l u l .
CXy /-C(� 'S
dimineti V0 U
Dacă În m i ntea noa stră păstrăm cu precădere fa pte le l i psite de b u năvoinţă şi ned rep
te ale a ltora, atu nci vom găsi că este i m posi bil să-i i u b i m aşa cum H ristos ne-a i u bit pe noi;
dar dacă cugetele n oastre se vor ocupa de i u b i rea m i n u nată şi de m i l a Dom n u l u i Hri stos
m a n ifestate faţă de noi, atunci acelaşi spi rit îl vom da şi noi pe faţă În l egăturile cu a lţii.
Trebuie să ne i u b i m şi să ne respectă m unii pe alţii, În ciuda g reşelilor şi imperfecţi u n ilor
pe care n u putem să n u l e observă m. Atu nci va fi cultivată u m i l i nţa şi n eîncred erea În sine
şi se va m a n ifesta o ră bdătoa re delicateţe faţă de g reşe l i l e a ltora . Acea sta va n i m ici În noi
orice egoism şi n e va face să avem o inimă largă ş i generoasă.
Psa l m istul spu ne: «Încrede-te În Domnul şi fă binele; locuieşte În ţară şi umblă În credin
cioşie» (Psa l m i i 37:3). «Încrede-te in Domnul.» Fieca re zi Îşi a re poverile, g rij ile şi Încurcătu ri
le ei, iar când ne întâ l n i m , cât de gata su ntem noi să vorbim despre g reutăţi le şi Încercă rile
noastre. Astfel lăsăm să pătru ndă În i n i m i l e noastre atâtea necazuri de Îm pru m ut, atâtea
temeri; d ă m glas u n e i a păsătoare poveri de n e l i n işte, Încât se poate crede că noi n-avem
un Mâ ntu itor i u bitor şi p l i n de m i lă, gata să ră spundă cererilor noastre ş i să ne fi e u n aj utor
totdea u n a preze nt În caz de nevoie.
Prietenul nostru Isus. U n i i sunt Întotdea u n a cuprinşi de tea mă şi de g rij i Înch i pu
ite. Ei s u nt zilnic Înconj u raţi de d ovezile iubirii lui D u m n ezeu şi În fieca re zi se bucură de
bu nătăţi l e providenţei Sale; dar ei n u iau sea ma la toate aceste bi necuvântări. M i ntea lor
se ocu pă conti n u u de ceva neplăcut, de ca re se tem că l i s-ar putea întâ mpla sau de u nele
d ificu ltăţi ca re În a devă r pot exista, dar ca re, deşi foa rte m ici, l e o rbesc ochii ca să nu vadă
m u lţimea lucrurilor pentru ca re a r trebui să fie m u lţ u m itori lui Dum nezeu. G reutăţile pe
ca re unii ca aceştia le Întâ mpi nă, În loc să-i a p ropie de D u m n ezeu, sing u r u l Izvor a l aj uto
ru l u i pentru ei, îi îndepă rtează d e EI, pentru că trezesc în ei nel i n i şte şi m u rm u ra re.
Şi atunci este bine să fi m aşa de necred incioşi? De ce să fi m oa re nerec u noscători şi
fă ră Încredere? Dom n u l H ristos este Priete n u l nostru; ceru l Întreg este i nteresat de b u n u l
nostru mers. N-ar trebu i să Îngă d u i m c a problemele şi Îng rijorările vieţi i d e fieca re z i s ă n e
tu l b u re s ufletul şi s ă ne Întunece faţa . Dacă totuşi facem acest l u cru, atunci Întotdea u na
vom avea ceva care să ne t u l b u re şi să ne necăjească . N-ar trebui să ne com plăcem în
grij i ca re nu fac a ltceva d ecât să ne c h i n u iască şi să ne istovească, dar ca re nu ne aj ută să
suportăm Încercă rile.
Este posi bil să aj u n g i În m a ri g reutăţi În activitatea ta; perspectivele poate că devin
din ce În ce m a i întu necate şi eşti ameni nţat cu pierderi ma ri; n u trebu i e să te descurajezi;
aru ncă grij i l e ta le asu pra l u i Dum nezeu, ră mâi ca l m şi p l i n de voie bună. Roagă-te pentru
Înţelepciu nea de a rezo lva p roblemele vieţii ta le cu ta ct, preve n i n d astfel pierderi şi dezas
tre. În d reptu l tă u adu la Îndepl i n i re tot ceea ce poţi pentru a avea bune rezu ltate. Dom n u l
H ristos a făgăduit aj utorul Său, d a r n u ne-a scutit de eforturi. Atu nci câ n d, sprij i n i n d u -te
pe Hristos, Aj utorul nostru, ai făcut tot ce ai putut, primeşte cu bucurie rezu ltate le.
N u este voia l u i Dum nezeu ca poporul Său să fie doborât de g rij i l e vieţi i. Da r Dom n u l
n u ne amăgeşte. EI n u ne spu ne: « N u v ă temeţi, căci p e ca lea vieţii voastre n u s u nt pri m ej
di i.» EI ştie că sunt încercă ri şi primejdii şi Se poa rtă cu noi si ncer şi desch is. EI nu plănuieşte
să-i scoată acum pe cop i i i Săi d i n l u mea d e păcat şi ră utate, ci îi îndrea ptă spre un loc s i g u r
de scă pare. Rugăciu nea Sa pentru ucenicii Săi e r a : «Nu Te rog să-i iei din lume c i să-i păzeşti
de cel rău.» «În lume» , spunea Mâ ntuitorul, «veţi avea necazuri; dar Îndrăzniţi, Eu am biruit
lumea.» (Ioan 1 7: 1 5; 1 6:33).
I 'j.(;
Încredere În Dum nezeu. În predica Sa de pe m u nte, Dom n u l H ristos i-a Învăţat pe

ucenicii Săi lecţi ile n ecesa re a l e Încrederii În Dum nezeu. Învăţăturile acestea era u râ n d u ite
să-i încu rajeze pe cop i i i l u i D u m nezeu d i n toate veacurile şi au aj u n s până la noi, astăzi,
pl ine de învăţătu ră şi mângâiere. Mântuitorul îndrea ptă atenţia u rmaşilor Săi la păsă rile
ceru l u i , cum îşi ciri pesc câ ntecele de la udă, l i bere de orice grijă, căci «ele nici n u seamă nă,
nici n u seceră». Cu toate acestea, Atotputernicul Tată ceresc Se îng rijeşte de nevoile lor.
Mântu itoru l întrea bă: «Oare nu sun teţi voi cu mult mai de preţ decât ele?» (Matei 6:26).
Marele Pu rtător de g rijă a l oa m e n i lor şi a l a n i m a lelor Îşi desch ide mâna şi îndestulează tre
bui nţele tutu ror fă ptu rilor Sa le. Păsă rile ceru l u i n u s u nt trecute nici ele cu vede rea . Dum
nezeu n u le p u n e hrana d i rect În cioc, dar Se Îngrijeşte de p rovizi ile necesa re nevoilor lor.
Ele trebuie să strâ ngă însă sing u re g ră u nţele de care EI S-a Îng rijit să fie împrăştiate pentru
ele. Ele trebuie să p regătească materi a l u l necesa r pentru micuţele lor c u i b u ri. Ele trebuie
să-şi hrănească p u işorii. Ş i ele merg câ ntâ nd la l ucrul lor, căci «Tată l ceresc le h ră neşte».
Şi oa re «nu su nteţi voi cu m u lt mai de preţ decât ele»? Nu su ntem noi oare închinători
i ntel igenţi şi spirituali, de o mai m a re valoare d ecât păsările ceru l u i ? Oare Creatorul nostru,
Păstrăto rul vieţi i noastre, Cel care ne-a făcut d u pă c h i p u l şi asem ă n a rea Sa, nu Se va îng rij i
de toate trebui nţele noa stre, dacă ne v o m Încrede În E I ?
Dom n u l H ristos a Îndreptat atenţia ucenicilor Săi la flori le d e p e câ m p ca re cresc într
o bog ată va rietate, stră l ucind În s i m p l itatea fru m u seţii pe ca re cerescu l n ostru Tată l e-a
dat-o, ca expresie a i u b i r i i Sa le faţă de om. EI spune: « U itaţi-vă cu băg a re de seamă cum
cresc cri n i i de pe câm p.» Fru m u seţea şi simpl itatea florilor d i n natu ră Întrec cu m u lt splen
doa rea l u i Solomon. Cea m a i stră l u cită îm brăcămi nte, p rod us a l a rtei şi iscusi nţei ome
neşti, n u se poate com para cu g raţia natura lă şi fru m useţea încântătoa re a l e flori lor create
de D u m n ezeu . Dom n u l H ristos întrea bă: «Dacă astfel Îmbracă Dumnezeu iarba de pe câmp,
care astăzi este şi mâine va fi aruncată În cuptor, nu vă va Îmbrăca EI cu mult mai mult pe voi,
puţin credincioşilor?» (Matei 6:28,30).
Dacă Dum nezeu, Artistul divin, dă fru m useţea şi va rietatea cu lori lor unor simple flori
ca re pier într-o zi, cu cât mai m u ltă g rijă va avea E I de aceia ca re s u nt c reaţi d u pă c h i p u l şi
asemă narea Sa? Această lecţie a Dom n u l u i H ristos este o m u stra re pentru tea ma, nel i n iş
tea şi îndoiel ile i n i m i i l i psite de cred i nţă.
D u m n ezeu doreşte să-i vadă pe toţi fiii Săi şi pe toate fi icele Sale fericiţi, p l i n i de pace
şi ascu ltători. Dom n u l spune: «Vă las pacea Mea, vă dau pacea Mea. Nu v-o dau cum o dă
lumea. Să nu vi se tulbure inima, nici să nu se Înspăimânte.» «V-am spus aceste lucruri pentru
ca bucuria Mea să rămână În voi şi bucuria voastră să fie deplină» (Ioan 1 4:27; 1 5 : 1 1 ) .
Ferici rea ca re este că utată d i n motive egoiste, În afa ra că ilor datoriei, este o fericire
nesi g u ră, îndoieln ică şi tempora ră; ea trece, şi sufletul aj u nge gol şi trist; dar în s l uj i rea l u i
Du mnezeu g ă s i m bucurie şi satisfacţie; c e l cred i ncios n u este lăsat s ă bătătorească cărări
nesig u re; el n u este expus unor reg rete şi dezamăgiri zadarn ice. Chiar dacă nu gustă m
plăceri le acestei vieţi, p utem totuşi să fi m bucuroşi privind d i ncolo, spre bucuria vieţii veş
n ice. Da r chiar şi a ici, cei cred i ncioşi pot avea bucuria com u n i u n i i cu H ristos; ei pot avea
l u m i n a i u birii Sale şi mângâierea conti nuă a p rezenţei Sale. Fieca re pas în viaţă ne poate
ad uce mai a p roa pe de H ristos, ne poate da o experienţă m a i p rofu ndă a i u b i r i i Sale şi ne
poate ad uce cu un pas mai a p roape de că m i n u l binecuvâ ntat al păcii. De aceea, să nu ne
părăsim încrederea noastră, ci să avem o convi ngere de nestrămutat, m a i ta re ca oricâ nd.
«Până aici Domnul ne-a ajutat» ( 1 Sa muel 7 : 1 2). Şi ne va aj uta pâ nă la sfâ rşit. Să n e ad ucem
a m i nte de dovezile monu menta l e ale i u b i r i i lui D u m n ezeu, de ceea ce a făcut pentru mân-
-/L�
'
1. ·
/C' � /
dimineti �L) u S
gâierea noastră, salvâ nd u -ne d i n mâna n i m icitoru l u i . Să păstră m vii În memoria noa stră
toate dovezi le Înd u rării l u i Dumnezeu pe care le-a man ifestat faţă de noi, lacri m i le pe care
le-a şters, d u rerile pe ca re le-a a l i nat, necazu rile, temeri l e Îndepă rtate, n evoi le pe ca re le-a
sati sfăcut şi binecuvâ ntă rile pe care le-a revă rsat asu pra noastră, Întărindu-ne astfel pen
tru tot ceea ce mai avem de Întâ m p i nat În pereg rinaj u l nostru.
Ne putem a ştepta la noi g reutăţi În l u pta vi itoa re a cred i nţei şi vieţii, dar p utem p rivi
la cele d i n trecut, ca şi la cele ce vor ve n i şi să spunem: «Până aici ne-a ajutat Dumnezeu.»
«Şi puterea ta să ţină cât zilele tale» (Deuterono m u l 3 3 :25). Încercă rile nu vo r fi mai m a ri
decât puterea ca re ne-a fost dată ca să le supo rtă m. De aceea, să punem mâna la l u cru,
oriunde este ceva de făcut, avâ n d Încred i nţa rea că, orice a r ven i , ne va fi dată puterea ne
cesară, proporţională cu Încercă rile prin ca re trecem.
În c u râ nd, porţile ceru l u i vor fi deschise pentru a-i pri m i pe cop i i i l u i D u m nezeu, iar
de pe buzele Reg e l u i măririi va răsu n a În u rech i l e lor, asemenea u nei melodii a rmonioase,
bi necuvâ nta rea : «Veniţi, binecuvântaţii Tatălui Meu, de moşteniţi Împărăţia care v-a fost
pregătită de la Întemeierea lumii» (Matei 25 :34).
Atu nci, cei răsc u m pă raţi vor fi prim iţi În că m i n u l pe ca re Dom n u l H ri stos îl pregăteşte
pentru ei. Acolo, cei cu ca re vor fi Împreună nu vor mai fi cei ră i de pe pămâ nt, m i ncinoşii,
idolatrii, cei necu raţi, cei l i psiţi de cred i nţă, ci ei vor fi laola ltă cu cei ca re au biruit pe Sata na
şi ca re prin harul divin şi-a u format n i şte ca ractere desăvâ rşite. Orice tendi nţă spre păcat,
orice nedesăvârşi re ca re le-au dat de l u cru aici, pe pă mâ nt, a u fost spălate prin sâ ngele
Dom n u l u i H ristos şi acum a u aj u n s să a i bă pa rte de stră l ucirea slavei Sale, ca re Întrece cu
m u lt stră l ucirea soare l u i . I a r fru m useţea morală, desăvâ rşi rea ca racteru l u i Să u, străluceşte
În şi prin ei, Întrecâ nd cu m u lt stră lucirea exterioa ră. Ei s u nt fă ră vină Înai ntea Înaltu l u i tron
alb al l u i Dum nezeu, fi i n d pă rta şi ai u n ităţii şi privileg i i l o r Îngerilor.
Având În vedere această moştenire glorioasă care Îi aşteaptă pe cel credincios, «ce
ar da un om În schimb pentru sufletul său?» (Matei 1 6:26). EI poate fi sărac şi totuşi
să aibă În el o valoare şi o demnitate pe care lumea nu le poate da. Sufletul răscum
părat şi eliberat de păcat, cu toate puterile sale nobile consacrate slujirii lui Dumne
zeu, este de o valoare neÎntrecută, iar În ceruri este bucurie Înaintea lui Dumnezeu
şi a sfinţilor Îngeri chiar şi pentru un singur suflet mântuit, bucurie exprimată prin
cântări de sfântă biruinţă " (Calea către Hristos, pp. 1 1 7- 1 29).
Ai fost creat ca sa ai o minte sanatoasa

" Eu În ei, şi Tu În Mine [ . . . L ca să cunoască lumea că Tu M-ai trimis.
"
Creşti n i i ca re a d u n ă Întu necime şi tristeţe În sufletele lor şi care m u rm u ră şi se plâng

le d a u celorla lţi o fa lsă Înfăţişa re a l u i D u m n ezeu şi a vieţii creştine. U n creştin d escu rajat
este p l i n n u ma i de Întuneric, excl uzând d i n sufletu l său l u m ina l u i D u m n ezeu şi aruncând
o u m bră asu pra cărării a ltora. EI, ca re n-a cruţat nici chiar pe Fi u l Său, ci L-a dat pentru noi
toţi, cum n u ne va da fă ră plată, Împreună cu EI toate l u crurile? Cât de i m porta nt este deci
ca noi să rostim numai acele cuvi nte ca re vor da putere spirituală şi viaţă! Îngerii ascu ltă
cu atenţie ca să a u d ă ce fel de m ă rturie dai, ce spui tu l u m i i despre Stă p â n u l tău ceresc.
Mu lte suflete cu rajoa5� s u nt asa ltate teri bil de ispite, a p roape gata să se pră b uşească În
co nt1ictul lor cu sine şi cu puteri l e ră u l u i . Nu descu raja un astfel de suflet În l u pta l u i cea
grea. Încu rajează-1 prin cuvi nte d e mângâiere, p l i n e de nădejde, ca re să-I susţină În dru m u l
să u . Î n acest fel, l u m i n a l u i H ristos porn i n d de la tine î i v a i l u m i n a p e alţii. " Niciunul din noi
1 4·H <�l�ninefi @sus
nu trăieşte pen tru sine. " Trebuie să ne i u b i m şi să ne respectă m u n i i pe alţii, În ciuda g reşeli
lor şi i m perfecţi u n i lo r pe ca re n u putem să n u le observă m . Atunci va fi cu ltivată u m i l i nţa
şi neîncrede rea În sine şi se va da pe faţă o răbdătoare delicateţe faţă de g reşe l i l e a ltora .
Aceasta va n i m ici În noi orice egoism şi ne va face să avem o i n i m ă l a rgă şi generoasă.
În d rept u l tă u adu la Îndep l i n i re tot ceea ce poţi pentru a avea rezu ltate bune. Dom n u l
H ristos a făg ă d u it aj utoru l Său, dar n u ne-a scutit d e eforturi. Atu nci când, sprij i n i nd u -te
pe Hristos, Aj utoru l nostru, ai făcut tot ce ai putut, primeşte cu bucurie rezu ltatele.
EI n u p l ă n u ieşte să-i scoată acum pe cop i i i Săi din l u mea de păcat şi răutate, ci îi În
d rea ptă spre un loc s i g u r d e scă pare. Rugăci u nea Sa pentru ucen icii Săi era: " Nu Te rog să-i
iei din lume, ci să-i păzeşti de cel rău. " )n lume'; spu nea Mâ ntuitorul, " veţi avea necazuri; dar
Îndrăzniţi, Eu am biruit lumea. " Dacă Dum nezeu, Artist u l divin, dă fru m u seţea şi varietatea
culorilor u n o r s i m p l e flori ca re pier Într-o zi, cu cât mai m u ltă g rijă va avea EI de aceia ca re
sunt creaţi d u pă c h i p u l şi asemă n a rea Sa? Această lecţie a Dom n u l u i H ristos este o mus
tra re pentru tea ma, n e l i n i ştea şi Îndoiel ile i n i m i i l i psite de cred i nţă .
de Dumnezeu " (Mărturii, voI. 5, p. 1 05).
Plan u l lui Dumnezeu pentru viaţa mea astazi

Dimi neaţă: __________________________
După-a m iază : _________________________
Diseară: Să merg la cu lcare devreme,

1. ____________
2. ____________
3. ____________
4. _____________
5. _____________
6. _____________
7. _____________
Canale de IUlllina si •
binecuvântari
"Trebuie să fim ca n a l e consacrate prin ca re viaţa cerească să curgă s p re cei l a lţi. D u h u l

Sfâ nt v a Încuraja şi u m p l e toată biserica, pu rificâ n d şi Întă rind fiecare i n imă.
Fieca re urmaş a l l u i H ristos a re o lucra re de făcut ca misionar pentru H ristos În fa mi
lie, În loca l itatea sau În o ra ş u l În ca re locuieşte. Toţi cei consacraţi faţă d e D u mnezeu s u nt
ca nale de l u m i n ă . D u m n ezeu îi face u nelte ale nepri h ă n i ri i pentru a le com u n ica a ltora
l u m ina adevă r u l u i .
Rezu ltatu l l ucrării l u i Isus, Î n timp c e stătea, obosit ş i flămâ nd, la fâ ntână, a fost o bi
necuvâ nta re larg răspâ n d ită. Acel u n ic suflet pe ca re a că utat să-I aj ute a devenit mijlocul
de a aj unge la a ltele şi d e a le aduce la Mântu itoru l . Aceasta a fost Întotdea u n a calea prin
ca re lucra rea lui D u m n ezeu a prog resat pe pămâ nt. Lăsaţi ca lumina voastră să stră l uceas
că şi astfel se vo r aprinde şi a lte l u m i n i .
M u lţi nutresc ideea c ă ei datorează n u m a i l u i Hristos l u m i n a şi experienţa p e ca re o
au, i ndependent de urmaşii Săi recunoscuţi de pe pămâ nt. Isus este Prietenul păcătoş i lor
şi i n i m a Lui este m i şcată de d u rerile lor. EI a re toată puterea atât În cer, cât şi pe pă m â nt;
Însă EI Îndrumă pe păcătoşi la biserică, pe ca re EI a făcut-o un ca n a l de l u m ină pentru l u me.
Primei biserici i se Încred i n ţase o l ucra re de conti n u ă creştere: aceea de sta bilire de
centre d e l u m i nă şi binecuvâ nta re oriunde erau suflete since re ce d o reau să se predea
s l uj i r i i l u i H ristos.
După cum razele soarel u i pătru nd până În cele mai Îndepă rtate locuri ale pământu
l u i, tot astfel b u n u l D u m nezeu u rmă reşte ca l u m i n a Eva ng heliei să aj u n gă la fi eca re su
flet de pe faţa pămâ ntu l u i . Dacă biserica l u i H ristos a r fi Îm p l i n it pla n u l Dom n u l u i nostru,
atunci l u m i n a s-a r fi revă rsat asu pra tuturor acelora ca re se află În Întu n eric şi În ţinutul
u m brei morţii.
Este privi leg i u l fiecă rui suflet de a fi u n ca nal viu prin ca re D u m nezeu poate com u n ica
l u m i i bogăţi i l e h a ru l u i Său, bogăţiile de nepătruns ale l u i H ristos. H ristos nu doreşte n i m ic
m a i m u lt decât să a i bă agenţi ca re să reprezinte l u m i i spiritu l şi ca racte ru l Să u . Şi nu este
În l u me o nevoie mai m a re decât manifesta rea prin oa meni a i u birii Mâ ntuito r u l u i . Cerul
Întreg aştea ptă canale prin ca re să poată fi picurat uleiul sfâ nt, pentru a fi o bucurie ş i o
binecuvâ nta re pentru i n i m i l e oa meni lor.
Gloria bisericii l u i D u m n ezeu depinde de evlavia membrilor ei; pentru că a ici este
adă post u l puterii l u i H ristos. I nfl uenţa copiilor l u i D u m n ezeu s i n ceri poate fi estimată ca
fi i n d de m ică va loare, d a r va fi si mţită de-a l u n g u l ti m p u l u i şi d escoperită corespu nzător
În ziua d e apoi. Lumina u n u i adevărat creştin, ca re l u m i n ează pri ntr-o evlavie sta bilă şi o
credi nţă nemişcată, va demonstra l u m i i puterea u n u i Mântu itor viu. in u rmaşii Lui, H ristos
va fi descoperit ca un «izvor de a pă ca re ţâş neşte În viaţă veşn ică». Chiar dacă pentru l u m e
s u n t puţin cunoscuţi, ei s u nt consideraţi c a popor deosebit a l l u i D u m n ezeu, vasele l u i
a lese pentru salvare, ca n a l ele Sale prin ca re l u m i n a v a stră luci peste l u me.
L)( ) �mineti @ms
Membri ai bisericii, lăsaţi l u m i n a voastră să stră lucească ! Lăsaţi g l a s u l vostru să fie a u
z i t În rugăci u n e u m i lă, În mărtu rie Îm potriva necum pătării, nebun iei şi d i stracţ i i l o r acestei
l u m i şi În procl a m a rea adevăru l u i pentru t i m p u l de faţă ! Vocea voastră, i nfluenţa voastră,
t i m p u l vostru - toate aceste da ru ri sunt de la Dum nezeu şi trebuie să fie folosite la câşti
ga rea de suflete la H ristos.
M i-a fost a rătat că ucen icii l u i H ristos s u nt reprezenta nţii Săi pe pă mâ nt; şi Dum nezeu
i ntenţionează ca ei să fie l u m i n i În Întu neric u l moral a l acestei l u m i, răspând iţi peste tot, În
ţară, În o raşe, sate şi metropole, «o privelişte pentru l u me, Îngeri şi oa meni».
Ucenicii trebu i e să fie l u m ina l u m i i, dar Dum nezeu n u l e cere nici u n efort ca să stră l u
cească . N u a p robă n i c i u n efort de satisfacţie personală c a s ă s e l a u d e cu o bunătate s u pe
rioară. E I doreşte ca s ufl etele lor să se u m ple de princi p i i l e ceru l u i; doar atunci, i ntrând În
contact cu l u mea, vor m a n ifesta l u m i n a ca re este În ei. Fidel itatea Lui d e nemi şcat faţă de
fieca re l ucru al vieţii va fi un m ij l oc de i l u m i n a re.
Când, În m ijlocul oa rbei l u i rătăci ri şi prej udecăţi, a primit o descoperire a l u i Hristos,
pe ca re ÎI prigonea, Sa u l a fost adus În d i rectă l egătură cu biserica, ca re este l u m ina l u m i i .
În cazul acesta, A n a n i a ÎI reprezenta p e H ristos ş i , de asemenea, î i reprezenta pe s l uj itorii
lui H ristos de pe pămâ nt, ca re sunt a leşi a l ucra pentru EI. În locul lui H ristos, Anania a ati ns
och i i lui Sa u l ca să primească vederea . În loc u l lui H ristos, el şi-a aşezat m â i n i l e asu pra l u i
ş i , rugându-se În N u me l e l u i H ristos, Saul a pri m it D u h u l Sfâ nt. Toate acestea s u nt făcute
În N u mele şi prin a utoritatea l u i H ristos. H ristos este izvoru l, iar biserica este ca na l u l de
com u n i ca re.
Aceia că rora D u m n ezeu le-a Încred i nţat comori l e adevă r u l u i Său trebu i e să perm ită
l u m i n i i să stră lucească În m ij locu l Întunericu l u i mora l .
D u m n ezeu îi cere poporu l u i S ă u s ă l u m i neze c a l u m i n i În l u me. N u l i s e cere n u m a i
pastori l o r s ă facă acest l ucru, ci fiecărui ucenic a l l u i H ristos. Conversaţia l o r trebuie să fi e
cerească . Ş i În ti m p c e se bucură de părtăşie cu D u m n ezeu, ei v o r d o r i să a i bă legături c u
semenii lor, cu sco p u l de a expri ma, p r i n cuvi ntele şi fa ptele lor, i u b i rea l u i D u m n ezeu, ca re
le Însufleţeşte i n i m i le. În fel u l acesta, ei vor fi l u m i n i În l u m e, şi l u m i n a tra nsm isă prin ei n u
s e v a stinge şi n i c i n u v a fi Îndepă rtată .
U rmaşii l u i H ristos treb u i e să fie u n elte ale d reptăţii, l ucrători, pietre vii, tra n s m iţători
de l u m i nă, ca să poată Încu raja prezenţa Îngerilor cereşti. Lor li se cere să fie ca nale prin
ca re să curgă spiritul adevă r u l u i şi a l d reptăţi i .
Dom n u l a făcut d i n biserica Lu i u n depozit de i nfl uenţă d i v i n ă . U n iversu l Întreg aş
tea ptă ca membrii să aj u ngă să fi e ca nale prin ca re c u rentu l de a pă vie să curgă spre l u me,
ca m u lţi să fie convertiţi, şi ei la râ n d u l lor să poată aj u nge să fie ca nale prin ca re haru l l u i
H ristos s ă c u rgă c a s ă u d e părţi le uscate a l e viei Dom n u l u i .
Toţi cei ca re relaţionează cu Dumnezeu v o r Împărţi l u m i nă celorlalţi. Dacă cineva ca re
nu a re l u m i n ă să ofere, Însea m n ă că el nu a re legătură cu s u rsa de l u m i n ă .
D u m nezeu a sta bilit c a toţi cop i i i L u i s ă l e ofere l u m i n ă celorlalţi; şi dacă ei n u o fac, ş i
s ufletele ră m â n În Întunericul păcat u l u i d i n cauză c ă poporul L u i n u face ceea ce a r fi tre
buit să facă, dacă ar fi fost Îmbă rbătat de D u h u l Sfâ nt, va răspunde de g reşea la l u i Înai ntea
l u i Dum nezeu. Am fost chemaţi din Întuneric la l u m i n a Lui m i n u nată ca să vestim lauda
l u i H ristos.
1 0") 1
Toţi cei consacraţi l u i Dum nezeu vor fi ca nale de l u m ină. D u mnezeu face d i n ei m ij
loacele Sale prin care să dea şi a ltora d i n bogăţiile haru l u i Său. I nfl ue nţa noastră asu pra
altora n u depi n d e atât de m u lt de ceea ce spunem, cât de ceea ce su ntem. Oamen i i pot
să com bată şi să desconsidere log ica noastră, se pot Îm potrivi şi apel u ri lor noastre, d a r o
viaţă p l i n ă de i u b i re dezi nteresată este un a rg u ment căruia n u i se pot Împotrivi. O viaţă
În ca re fa ptele se potrivesc cu vorbele, ca racterizată prin u m i l i nţa l u i Hristos, este o putere
În l u mea aceasta .
Aceia ca re a r fi tre b u it să fie l u m i n a l u m i i a u stră l ucit doar Într-o formă slabă şi bolnă
vicioasă. Ce este l u m i n a ? Este m i lă, b u nătate, adevăr, d ragoste; este revela rea adevă r u l u i
În ca racter şi În viaţă. Eva nghelia d e p i n d e de evlavia personală a cred i n cioşilor p e temeiul
puterii ei vii, i a r D u m n ezeu a prevăzut ca, prin i ntermed i u l m o rţii Fi u l u i Său i u bit, o rice
suflet să fie pregătit pentru orice l ucra re bună. O rice suflet trebuie să fie o l u m i n ă stră l uci
toa re, ca re să vestească l a u da Cel u i ca re ne-a chemat din Întuneric la l u m ina Lui m i n u n ată.
«Noi su ntem Îm preună-lucrători cu D u m nezeu.» Da, lucrători; a ceasta Însea m n ă că l u c răm
cu sâ rg În via Dom n u l u i . Sunt suflete ca re trebu i e salvate În biserici l e noastre, În şco l i le
noastre de Sabat şi În vecinătatea noastră.
Lucra rea pentru a lţii este mod u l prin ca re ei [cred i ncioşii] Îşi vor menţi ne propriile
suflete vii. Dacă se fac colaboratori cu Isus, vom vedea cum l u m i n a d i n biserica noa stră
Îşi va În m u lţi constant stră l u c i rea şi Îşi va trim ite razele ca să pătrundă În Întuneric u l de
d i ncolo de g ra n iţele lor.
«Voi sunteţi lumina lumii.» I udeii l i m ita u bi necuvâ ntă rile mâ ntu irii la naţi u nea lor; dar
H ristos l e-a a rătat că mântuirea este ca l u m i na soa re l u i . Ea a pa rţine Întreg i i l u m i .
I n i m i le ca re răspu n d influenţei D u h u l u i Sfâ nt s u n t ca nalele p r i n ca re s e reva rsă b i ne
cuvâ ntă rile lui D u m neze u . Dacă aceia ca re s l ujesc pe D u m nezeu a r fi l u aţi de pe pă m â nt
şi dacă D u h u l Lui ar fi retras de la oa meni, l u mea aceasta ar fi lăsată pradă p u stiirii ş i ni
m icirii, ca re sunt rod u l stă pâ n i ri i l u i Sata na. Deşi cei neleg i u iţi n u rec u nosc, ei datorează
chiar şi bi necuvâ ntările vrem e l n ice prezenţei poporu l u i l u i D u m nezeu În l u me, pe ca re ei
îl dispreţu i esc şi îl a pasă. Dar, dacă sunt creşt i n i doar cu n u mele, ei sunt ca sa rea ca re şi-a
pierdut g ustu l . Ei n-au nicio influenţă spre bine În l u me. Pentru că îl rep rezi ntă greşit pe
Dum nezeu, ei sunt mai răi decât necred incioşii.
\lisiu n<:'a d i vi n a
Lucra rea p e ca re a u făcut-o ucen icii trebuie s-o facem şi n o i . Fiecare creştin trebuie să
fie un m i sionar. Trebuie să sluj i m cu sim patie şi com pasiune celor ce a u nevoie de aj utor,
că utâ nd cu o seriozitate l i psită de egoism să u ş u ră m necazu rile omen irii suferinde.
Înai nte de Înă lţa rea Sa la cer, Dom n u l H ristos le-a dat ucenicilor Săi o Însărci n a re,
spunându-Ie că ei u r m a u să fie executorii testa mentari prin care EI lăsa l u m i i como r i le
vieţii veş n ice.
De Însărci n a rea dată pri m i lor uce n ici s-a u Împărtăşit cred i ncioşii d i n toate veacuri le.
Oricui a primit Eva nghelia i s-a Încred i n ţat şi adevărul sacru pentru a-I răspâ n d i În l u me.
Cei ce formează poporul cred i ncios a l lui Dum nezeu au fost Întotdea u n a m isionari p l i n i
de râvnă, consacrându-şi forţele pentru onoa rea N u m e l u i Său şi folos i n d u-şi Înţelepţeşte
ta lentele În sluj ba Lui " (Sfaturi pen tru o slujire creştină eficientă, pp. 24-29).
l0rrminefi @SUS
T{'xt ad itional
Te simţi m a i b i n e d i n pu nct de vedere spiritu a l ? Ţi-a r plăcea să ră m â i În acea stă at
mosferă până la Întoa rcerea l u i Hristos? Aştea ptă ziua reu n i u n i i ! Ştii deja ziua, loc u l şi ora?
Dacă Încă n u le ştii, caută să te i nformezi.
Roagă-te În conti n u a re pentru cele şa pte n u m e pe ca re le-ai ales pentru acest se
m i n a r. Poate că D u m nezeu vrea ca prin tine să câştige aceste suflete pentru Împă răţia
Sa. Gândeşte-te la o strateg ie pe ca re a i putea să o foloseşti ca să le vorbeşti despre Isus.
Plan ifică să stud iezi Biblia Împreună cu ele şi fi i dispus să le i nviţi la reu n i u ne.
Ai fost cr{'at ca sa îndeplineşti o misill lw

Toţi cei consacraţi faţă d e D u m n ezeu sunt ca nale de l u m ină. D u m n ezeu îi face u nelte
a l e nepri h ă n i ri i pentru a le com u n ica a ltora l u m i n a adevă r u l u i .
D u pă cum razele soa re l u i pătru nd p â n ă În c e l e m a i Îndepă rtate locu ri a l e pământu
lui, tot a stfel b u n u l D u m n ezeu u rmăreşte ca l u m i na Eva n g h e l iei să aj ungă la fieca re suflet
de pe faţa pămâ ntu l u i . G loria bisericii l u i Dum nezeu depinde de evlavia membrilor ei; pen
tru că aici este adăpost u l puterii lui H ristos. D u m nezeu doreşte ca sufletele lor să se u m ple
de principiile Ceru l u i; doa r atunci, i ntrând În contact cu l u m ea, vor man ifesta l u m ina ca re
este În ei. Fidel itatea Lu i de nemişcat faţă de fieca re l ucru a l vieţi i va fi u n m ijloc de i l u m i
n a re. D u m nezeu îi cere poporu l u i Său să l u m i neze ca l u m i n i În l u me. N u l i se cere n u m a i
pastorilor s ă facă acest l ucru, ci fiecă rui ucenic a l l u i H ristos. Conversaţia lor trebuie să fie
cerească. Toţi cei ca re relaţionează cu Dum nezeu vor Împă rţi lumină celorlalţi. Dacă cineva
nu a re l u m ină să ofere, Însea m n ă că nu a re legătu ră cu s u rsa de l u m i n ă . Ce este l u m i na ?
Este m i lă, b u nătate, a devă r, d ragoste; este revela rea adevă ru l u i În ca racter şi În viaţă.
de Dumnezeu. Vor avea o dorinţă arzătoare după curăţie, lumină şi iubire, pen tru
Plan ul l u i DU lll m'zpu ppntI'u viaţa IllPa astazi
Mesaj u l primit d e la D u m n ezeu pentru ziua de azi este:
Ce aştea ptă D u m nezeu d e la m i ne: __________________
Pla nul l u i Dumnezeu pentru viaţa mea astăzi .. ,
D i m i neaţă : _________________________
Du pă-a m i ază : ________________________
Diseară: Să merg la culcare devreme, ________________

_
1. _____________
2.
3. _____________
4. ______________________
5. _____________
6. _______________________
7. _____________
8. _______________________
9. _____________
1 0. ____________
ziuaS4 o chemare individuală
" Se dă câte o l u crare personală fiecărui creştin.

D u m n eze u cere ca fiecare să fie lucrător În via Sa. Trebuie să accepţi lucra rea ca re a
fost pusă În responsa b i l itatea ta şi trebuie să o rea l izezi cu cred i n cioşie.
Dacă fiecare d i ntre voi a r fi un misionar viu, mesaj u l pentru acest timp a r fi procla mat
cu repeziciune În toate ţă rile, la toate naţi u n i l e, triburi le şi l i m b i le.
Fieca re ucenic adevărat se naşte În Împărăţia lui D u m n ezeu ca misionar. Acela ca re
bea d i n a pa vie devine u n izvo r de viaţă. Prim itorul devine dătător. H a r u l l u i H ristos În
suflet este ca un izvor În pustie, c u rgând pentru a-i răcori pe toţi şi făcâ ndu-i pe cei gata să
piară doritori să bea d i n a pa vieţi i .
Dum nezeu aştea ptă servici u personal de la fiecare d i ntre a c e i a că rora le-a Încred inţat
o cunoaştere a adevă r u l u i pentru acest timp. Nu toţi pot merge ca misionari În ţări stră i n e,
d a r toţi pot fi m isionari În patria lor, În fa m i l i i l e lor şi În veci nătăţi l e lor.
H ristos Se afla la câţiva paşi de tro n u l ceresc câ n d a rostit Însărc i n a rea Sa Înai ntea
ucen icilor. l ncl uzâ nd u-i În râ n d u l misionarilor pe toţi cei ca re vor crede În N u mele Lui, EI a
spus: «Merg eţi În toată l u m ea şi pred icaţi Eva n g h e l i a la orice fă ptură.» Puterea l u i D u m ne
zeu urma să Îi Însoţească.
Salvarea de suflete trebuie să fie l ucra rea vieţi i tutu ror celor ca re-L mă rtu risesc pe
H ristos. Su ntem datornici l u m i i cu h a r u l pe ca re Dum nezeu n i l-a dat, cu l u m i na ca re a
stră l ucit peste noi şi cu fru m useţea şi p uterea pe ca re le-am găsit În adevă r.
Există pretuti ndeni o tendi nţă ca l ucra rea organ izaţi ilor să Înlocuiască efortul individu
al. Înţelepci u nea omenească tinde spre concentra re, central iza re, spre constru i rea u nor mari
biserici şi instituţii. M u lţimile Iasă l ucra rea de binefacere În g rija instituţi ilor şi organizaţi ilor;
ei Îşi scuză prin acest l ucru l i psa de legătură cu l u mea, iar i n i m i l e lor se răcesc. Devi n preocu
paţi de ei Înşişi şi aj ung nepăsători. I ubi rea de Dum nezeu şi de oameni moare În suflet.
H ristos le Încred i n ţează u rmaşilor Săi o l ucrare i n d ividua lă, o lucra re ca re nu poate fi
Înfă ptu ită prin procu ră . S l uj i rea celor bolnavi şi celor săraci, vesti rea Eva ng heliei celor pier
d uţi n u trebuie lăsate În sea ma com itetelor sau org a n izaţi ilor de binefacere. Răspu nderea
i n d ividua lă, efo rtu l ind ividual, sacrifici u l personal, aceasta este ceri nţa Eva n g heliei.
Toţi aceia ca re a u primit l u m i n a d u m n ezeia scă trebu i e să l u m i neze că ra rea acelora
ca re n u cu nosc Lu m i na vieţi i .
Fiecă ruia i - a fost dată o l ucra re şi n i m e n i n u poate să-I Înlocu iască . Fieca re a re o m i
siune de o i m po rtanţă m i n u nată, pe ca re n u o poate neg l ija sau ignora, pentru c ă Înde
p l i n i rea ei i m p l ică bunăsta rea u n u i suflet, i a r neg l ija rea ei, nenoroci rea cu iva pentru care
H ristos a m u rit.
Toţi trebuie să fim Împreu nă-lucrători cu Dum n ezeu. N i c i u n leneş nu este recunoscut
ca s l uj itor a l Său. Membrii bisericii trebuie să Înţeleagă că viaţa şi prosperitatea bisericii
sunt afectate de comportamentul lor.
Fieca re suflet pe ca re H ristos l-a salvat este chemat să l u c reze În N u mele Lui pentru
salvarea celor pierd uţi. Această lucra re a fost n eg l ijată În Israel. Nu este negl ijată şi azi de
cei ca re m ă rtu risesc că s u nt urmaşi a i lui H ristos?
Există câte ceva de l u cru pentru fiecare. Orice suflet care c rede adevărul trebuie să-şi
ocupe locul, spunând: «Iată-mă, trim ite-mă!» (Isaia 6:8).
Fieca re creştin a re oport u n itatea n u doa r să aştepte, ci ş i să g ră bească reve n i rea
Dom n u l u i nostru, Isus H ristos.
Cel ca re devine cop i l al l u i D u m nezeu ar trebui ca d e atunci Înai nte să se p rivească pe
sine ca fi i n d o verigă În l a nţul coborât pentru a m â ntui l u mea, u n a cu H ristos În planul Său
plin de Î n d u ra re, Î n a i ntând cu E I pentru a-i căuta şi salva pe cei pierduţi.
Toţi pot găsi ceva de făcut. N i meni n u trebuie să s i mtă că n u există n iciun loc În care
poate l u cra pentru H ristos. Mântu itorul Se identifică pe Sine cu fiecare copil a l omen i r i i .
C e i ca re s-a u u n it cu Dom n u l şi l-au promis c ă - L v o r s l uj i s u nt obl igaţi s ă participe c u
El ia marea şi magn ifica lucra re d e salvare a sufletelor.
Atât de vast este câ m p u l şi atât de m a re este Însărc i n a rea, că orice i n imă sfi nţită va fi
În rolată În s l uj i re ca i nstrument a l puterii d ivine.
Oa m e n i i s u nt În m â i n i l e lui Dum nezeu i nstrumente de ca re EI se foloseşte ca să rea
lizeze pla n u rile Sale de h a r şi m i l ă . Fieca re are un rol de Îndepl i n it; fiecă ruia i-a fost ofe rită
o a n u m ită măsură de l u m i nă, corespu nzătoa re cu nevoile timpu l u i său şi suficie ntă ca să îi
perm ită să Îndep l i n ească l ucra rea dată de D u m n ezeu.
M u ltă vreme a aşteptat Dum nezeu ca spirit u l de s l uj i re să p u n ă stă pânire pe Întreaga
biserică, a stfel Încât fieca re persoa nă să l ucreze pentru E I potrivit desto i n iciei sale.
Câ nd i-a tri m i s pe cei doisp rezece şi, mai târziu, pe cei şa ptezeci să vestească Împă ră
ţia l u i D u m nezeu, EI i-a Învăţat d atoria pe care o avea u - să Împărtăşea scă şi a ltora ceea
ce EI le făcuse c u n oscut. În toată l ucra rea Sa, EI îi i nstruia pentru o l u c ra re i n d ivid u a l ă şi
aceasta urma să se exti ndă pe măsură ce n u mă ru l membrilor c reştea, aj ungând pâ n ă la
cele mai Îndepă rtate colţuri ale pământu l u i .
N u n u m a i a s u p ra pred icatorilor consacraţi stă ră spunderea de a merge şi a Îm p l i n i
această Însărcinare. Oricine L-a pri m it p e H ristos este chemat s ă l ucreze pentru mântu i rea
semen ilor săi.
Adevăratul caracter a l bisericii se măsoa ră n u prin ma rea mărturisire care o face, nici prin
n umele celor scrişi În cărţile ei, ci prin ceea ce face În rea litate În benefici ul Maestru lui, prin nu
mărul lucrătorilor ei perseverenţi şi fideli. I nteresu l personal şi efortul vigilent şi ind ividual vor
realiza mai mult pentru cauza lui H ristos decât se poate obţi ne prin pred ici sau crezuri.
Oriunde se Înfi inţează o com u n itate, toţi membrii a r trebu i să se a ngaj eze activ În
lucra rea misionară. Ei ar trebui să viziteze fieca re fa m i l i e d i n vecinătate şi să le cu noa scă
situaţia lor spi ritua lă.
Membrii biserici i n u s u nt chemaţi toţi să l ucreze În câmpuri stră i ne, d a r toţi a u o pa rte
de rea lizat În m a rea l u cra re de a da l u m i n ă l u m i i . Evanghelia l u i H ristos este vie şi lucrătoa
re. În Ziua l u i D u m n ezeu, n i m e n i nu va fi scuzat pentru că s-a Închis În propriile i nterese
egoiste. Există o l ucra re d e făcut pentru orice m i nte şi orice m â nă. Exi stă o varietate de
lucră ri ada ptate la d iferitele mi nţi şi la d iferitele capacităţi.
I .')(}
EI ne-a În cred i nţat u n adevăr sacru; câ nd locuieşte În membrii bisericii, H ristos este
« u n izvor de a pă ca re va ţâ ş n i În viaţa veşn ică». Su nteţi vinovaţi Îna i ntea l u i Dum nezeu
dacă nu faceţi orice efort posi b i l pentru a le oferi a pa vie celorlalţi.
Noi, creşt i n i i, n u rea l iză m nici măca r a douăzecea pa rte din ceea ce a m p utea fa ce În
câştiga rea de suflete pentru H ristos. Lu mea trebuie avertizată şi orice creştin sincer trebuie
să fie u n ghid şi u n exe m p l u pentru cei la lţi În fidel itate, În d ispoziţia de a duce crucea, În
acţi unea ra pidă şi fermă, Într-o fidel itate i nva riabilă faţă de ca uza adevă r u l u i şi În sacrificii
şi m u ncă pentru promova rea ca uzei l u i Dum nezeu.
Pe măsura pos i b i l ităţi lor l u i, orici n e a primit l u m ina adevă ru l u i a re aceeaşi res ponsa
bil itate ca profetu l din Israel căruia i-au fost ad resate aceste cuvi nte: « F i u l o m u l u i, te-am
pus străjer peste casa lui Israel. Tu trebuie să asculţi Cuvântul ca re iese din g u ra Mea şi să-i
Înşti inţezi din pa rtea Mea . . . »
Fiecă rui om ca re devine pă rtaş a l h a r u l u i , Dom n u l îi Încred inţează o l u cra re pentru
alţii. Trebuie să stă m fiecare În locu l nostru, cu sa rcina ce ne revine, zicâ n d : ,,« Iată-mă, tri
m ite-mă!» (Isaia 6:8). Răspunderea stă asupra tutu ror: asu pra s l uj itoru l u i Cuvântu l u i, i nfi r
mierei misionare, medicu l u i creşti n, creşti n u l u i de râ nd, fie el comerciant sau fermier, j u rist
sau meca n ic. Este l u c ra rea noastră aceea de a l e descoperi oa menilor Eva n g h e l i a mântuirii
lor. Orice Întreprindem a r trebui să servească d rept m ij loc pentru atingerea acestui sco p:'
" Când şi-a chemat robii, stăpânul casei i-a dat fiecăruia lucrarea lui. Întreaga fami
lie a lui Dumnezeu este inclusă În responsabilitatea de a folosi bunurile pe care le-a
primit de la Domnul. Fiecare persoană, de la cea mai umilă şi neÎnsemnată până la
cea mai importantă şi mai distinsă, este un agen t moral Înzestrat cu abilităţi pen tru
care este răspunzătoare faţă de Dumnezeu " (Sfaturi pentru o slujire creştină efici
entă, pp. 1 3- 1 8) .
" EI ne-a Încredinţat un adevăr sacru; când locuieşte În membrii bisericii, Hristos este
«un izvor de apă care va ţâşni În viaţa veşnică». Sunteţi vinovaţi Înaintea lui Dum
nezeu dacă nu faceţi orice efort posibil pen tru a le oferi apa vie celorlalţi " (Sfaturi
pentru o slujire creştină eficientă, p. 1 7).
Au mai ră mas doar şase zile! Reu n i u nea se a proprie. îl vom m ă rt u risi pe Dom n u l, îl
vom lăuda şi vom şti cum să u m bl ă m cu D u m n ezeu până Isus va reve n i . În acea zi vei pri m i
u n frumos certificat. EI ne-a Încred inţat u n adevă r sacru; câ nd locuieşte Î n membrii biseri
cii, H ristos este " un izvor de apă care va ţâşni În viaţa veşnică':
I �}rmineti @SUS
A i fost (,I'pal ('a sa Î nd('ll l i n('�ti o m isiu ll('
Harul l u i H ristos În suflet este ca u n izvor În pustie, curg â n d pentru a-i răcori pe toţi şi
făcâ ndu-i pe cei gata să piară d oritori să bea din apa vieţi i.
Toţi aceia ca re a u primit l u m ina d u m n ezeiască trebuie să l u m i n eze că ra rea acelora
ca re nu cu nosc Lumina vieţi i. Cel ca re devi ne u n cop i l al l u i D u m n ezeu ar trebui ca de
atunci Înai nte să se privească pe sine ca fi i n d o verigă În lanţu l coborât pentru a m â ntui
l u me. Trebuie să se fie una cu H ristos În plan u l Său plin d e Îndu ra re, Îna i ntând cu EI pentru
a-i căuta şi salva pe cei pierd uţi. Adevă ratu l ca racter al biserici i se măsoa ră, nu prin m a rea
m ă rturisire ca re o face, nici prin n u mele celor scrişi În cărţile ei, ci prin ceea ce face În rea li
tate În benefic i u l Maestru l u i, prin numărul lucrători lor ei perseverenţi şi fidel i .
"Aceia care se Îmbracă c u toată armura lui Dumnezeu ş i care consacră zilnic un
toate virtuţile de origine cerească. " (Mărturii, voI. 5, p. 1 05).
Plan u l lui DUIIlIlPzeu pen lru viata mea astazi

Dimi neaţă: ____________________________
Du pă-a m iază: _________________________

1. _________________________
2. _________________________
3. ________________________
4. _________ _______________
5. ________________________
6. ________________________
7. ____________ _
Z i ua 35 Cernel'ea
În Amos 9:9 se găseşte u n text ca re merită toată atenţia noastră: "Căci iată, voi
porunci şi voi vântu ra casa l u i I s rael Între toate nea m u rile, cum se vâ ntură cu ciurul, fă ră să
"
cadă un s i n g u r bob la pămâ nt!
Prin i ntermed i u l mesageru l u i Său, Dum nezeu a avertizat În acea vreme că va exista
un proces de cernere În casa l u i Israel şi În poporul ales de D umnezeu; că va Începe sepa
ra rea plevei de grâu. Ideea cernerii a fost preluată din agricultură . Boabele de g râu, o rz,
l i nte, de exe m p l u, era u culese, d a r era p l i n e de neg h i nă, pa ie, pietricele şi a lte i m p u rităţi.
Se aşeza o cantitate de boabe Într- u n c i u r şi Începea scutu ra rea, m a i Întâ i uşor şi d u pă ace
ea tot mai i ntens. I m p u rităţile cădeau şi boa bele ră mânea u . Încă se mai practică această
metodă de cernere. În zonele r u ra le, putem vedea cum se vâ ntu ră fasolea, poru m b u l şi
a lte tipuri de boabe.
Pentru g râu, acest p roces este d ificil, dar este necesa r. Cel ca re rea l izează cerne rea
trebuie să scutu re c i u r u l În aşa fel Încât să iasă n u m a i n eg h i na . La fi nal, ră m â n n u m a i boa
bele, iar pleava cade. Reţine această idee. Pleava cade şi g râ u l ră mâ ne. Ideea aceasta pe
cât de sim plă, pe atât de p rofu ndă i-a fost transm isă de D u m nezeu l u i Amos cu sco p u l
c a poporul a les d i n acea epocă să Înţeleagă c ă urma să treacă prin vre m u ri g rele, dar cci
rezu ltatul va fi m i n u nat.
D u m n ezeu a tri m i s un mesaj profetic de avertiza re despre acel teri bil, dar necesa r
proces al cernerii spiritua l e În poporul Israel şi trim ite acelaşi mesaj poporu l u i ră măşiţei
de astăzi. Câ nd studiem despre cernere şi med ităm asu pra ei, su ntem datori să luăm În
considera re cu toată atenţia acest mesaj sol e m n .
Chial' va avpu 10(' (,{,I'npl'{,u?

În scrierile l u i Ellen Wh ite, mesageru l l u i Dum nezeu pentru Biserica Adventistă d e
Ziua a Şa ptea, s e afirmă clar c ă ea v a avea loc:
,,0 mare cernere va avea loc. Ple(lva trebuie să fie separată de grâu la timp. Pentru
că neghina abundă, dragostea celor mai mulţi se răceşte. Acum este timpul când
credinciosul adevărat va fi cel mai tare " (Scrisoarea 46, 1 887).
" Domnul va veni În curând. În fiecare biserică trebuie să aibă loc un proces de cură
ţire, de cercetare, pentru că printre noi se află oameni necredincioşi, care nu iubesc
adevărul şi nu-L onorează pe Dumnezeu (Review and Herald, 1 9 martie 1 895).
" Dumnezeu Îşi cerne poporul. EI va avea o biserică sfântă şi curată. Noi nu putem
citi inima omului. Însă Dumnezeu a prevăzut mijloace de a menţine curată biserica
Sa " (Mărturii, vo I . 1 , p. 99).
Dumnezeu şi-a Înnoit bunătăţi le Sale faţă de noi În d i m i neaţa aceasta şi trebuie să
înţelegem seriozitatea acestor avertiză ri:
" Dacă a fost vreodată un timp când să ne Înţelegem responsabilităţile, atunci acela
este acum, când adevărul s-a poticnit În piaţa de obşte şi neprihănirea nu poate să
se apropie. Satana s-a coborât cu putere mare, spre a lucra cu toată Înşelăciunea şi
păcătoşenia În cei care sunt pe cale de a pieri; şi tot ce poate fi clătinat va fi clătinat,
iar acele lucruri care nu se clatină vor rămâne " ( Testimony Treasures, voI . 3, p. 3 1 2).
-/�minefi @SUS I .')!}
În u lti m u l citat, p utea m vedea clar nevoia de a înţelege acest subiect atât de
i m porta nt, de a cu noaşte adevă rul l u i Dum nezeu pentru întă ri rea noa stră spi rituală şi de a
lua decizia de a sta de pa rtea adevă r u l u i prezent revelat de D u m neze u .
C<,rn <, ('ea va avea loc Î n vi itor?

Nu. M u lţi cred că cernerea este u n eve n i ment ca re va avea loc în viitorul îndepăr
tat. Cernerea n u este un eve n i m ent s i n g u l a r, ra pid, izo lat şi viitor. Este un p roces ca re a
început d eja şi ca re sporeşte În i ntens itate tot m a i m u lt, pentru că a re scopul de a testa la
maxi m u m temelia spirituală a tuturor persoa nelor ca re L-au acceptat vreodată pe Isus ca
Mâ ntuitor şi care a u i ntrat în poporul l u i Dum nezeu.
Cernerea este u n p roces n ecesa r, deoa rece, din păcate, vrăjmaş u l a săd it multă ne
g h i nă pri ntre g râ u l sădit de Dumnezeu.
Citeşte urmaloal'el<, dt�claratii

"Acum, Dumnezeu Îşi cerne poporul, cercetând scopurile şi motivele tuturor. Mulţi
vor fi doar pleavă, nu grâu, fără nicio valoare În ei " (Mărturii, voI. 4, p. 5 1 ) .
"Zguduirea cea mare a Început şi va continua şi vor fi azvârliţi toţi cei ce nu sun t
dispuşi să ocupe o poziţie fermă, curajoasă pentru adevăr şi să jertfească pentru
Dumnezeu şi cauza Sa " (Scrieri timpurii, p. 50).
Cernerea a început deja. M a i m u lt, ea creşte în intensitate. Tre b u ie să înţelegem
aceasta foa rte b i n e, pentru că adevă ratele noastre i ntenţii cu privire la H ristos ş i la adevă
rul Lui p rezent vor fi cercetate cu m i n uţiozitate.
Proba bil că te Întrebi de ce. "Viaţa mea este deja atât de g rea. L-a m acceptat pe Isus ca
"
să - m i rezolv problemele, iar acum aflu că toţi vom fi puşi la o p robă dificilă!
Pl'ima eernel'e d i n ereştin ism

Să studiem o situaţie prezentată în Biblie şi ca re a avut loc pe vrem ea lui I sus. D i n ea
vei putea despri nde o lecţie pentru ziua de azi. Citeşte capito l u l 6 d i n Ioan.
Textul a rată că Isus era în reg i u nea Mării G a l i leei, u nde era situat N azaretul, loca l ita
tea Sa natală. La momentul acela, Se afla la a pogeul popula rităţii Sale. Ioan m e nţionează
că " o mare gloată mergea după EI, pentru că vedea semnele pe care le făcea cu cei bolnavi "
(Ioan 6:2). Este a m i ntit n u mărul m a re de oa meni şi totodată m otivele pe ca re ei le aveau:
îl u rmau datorită m i racolelor, pentru lucrurile vizi bile. Dar, în ciuda motivelor lor, Isus S-a
îng rij it de binele lor spi ritual şi fizic. Ei erau flă m â nzi şi aveau nevoie să mănânce.
Ce a făcut atu nci? A împă rţit oa m e n i i În grupuri şi le-a cerut să se aşeze. A l uat cele
cinci pâ i n i şi cei doi peşti şi, În faţa tutu ror, a m u lţumit l u i D u m n ezeu pentru ce avea şi a
Început să împa rtă h ra n a . Versetu l 1 O spune că a u fost p rezenţi acolo cinci m i i de bărbaţi,
În afa ră d e femei şi copii. Aceasta ne spune că ar fi putut fi Între 1 5 000 şi 50 000 d e persoa
ne. Şi toţi a u văzut cele cinci pâ i n i şi doi peşti Împărţiţi ca re n u se mai term inau. Când oferă
binecuvântări, Isus nu a re sco p u ri meschi ne. Versetul 1 1 spune clar că le-a dat cât au vrut.
Au mâncat bi ne, chiar foa rte bi ne. A fost u n ospăţ pe cinste. S-a u bucu rat de p rezenta Lui
binecuvâ ntată şi de mâncare g ratis şi m u ltă.
I ()( )
.; c�
... . dimineti
/C7c'SUS
l:JL
Cum l u i Isus Îi place a b u ndenţa, dar n u şi risipa, le-a cerut să a d u n e tot ce a ră mas. Cât
a ră mas? Douăsprezece coşuri p l i ne. Aici este vorba despre coşuri le mari fo los ite de pesca ri
pentru tra nsportul peştilor. Şi l ucrul acesta a fost văzut de toţi.
M u lţimea s-a entuziasmat: " Oamenii aceia, când au văzut minunea pe care o făcuse
Isus, ziceau: «Cu adevărat, acesta este prorocul cel aşteptat În lume. » " (Ioan 6:1 4). Reacţia
lor n u a fost determ i n ată de mesaj u l Său şi nici de fa ptu l că EI era Mâ ntuitorul l u m ii, ci de
m i n u nea făcută. Au vrut atunci să-L proclame împărat. Gata cu truda, cu suferi nţa şi g reu
tăţile. Dacă se îmbol năvau, EI îi p utea vindeca. Dacă le era foame, EI îi putea h ră n i .
I s u s a observat i nteresu l lor material. C e a făcut atunci? "Isus, fiindcă ştia că a u de gând
să vină să-L ia cu sila ca să-L facă Împărat, S-a dus iarăşi la munte, numai EI singur" (Ioa n
6 : 1 5). A că utat înţelepci u n e ca să facă ce era n ecesa r. Ad u-ţi a m i nte întotdea u n a de u n
l ucru: î n Împărăţia l u i D u m nezeu, succesu l n u meric este b u n , d a r n u este neapărat gara n
ţ i a m a n ifestă rii puterii l u i D u m n ezeu. Accepta rea de către o a m e n i este bu nă, dar n u este
neapărat gara nţia că se m a n ifestă puterea l u i Dum nezeu acolo.
Ucenicii Lu i a u reuşit să aj u ngă la Caperna u m , ca re era de pa rtea cea la ltă a Mării Ga
I i leei. Situaţia a fost dificilă pentru ei, din ca uza vântu l u i puternic, dar Isus a venit la ei pe
m a re şi i-a sa lvat în m ijlocul nopţii. În fi na l, a u aj u n s pe pa rtea cea l a ltă a mării.
Când a fost d i n nou întâ m p i nat de m u lţime, Isus le-a spus desch is: " Adevărat, ade
vărat vă spun că Mă căutaţi nu pentru că aţi văzut semne, ci pentru că aţi mâncat din pâinile
acelea şi v-aţi săturat " (Ioan 6:26).
Cu a lte cuvi nte, Mă că utaţi din motive m ateriale. Câ nd a u văzut că le-a expus ade
vă ratel e motive, ei a u cerut un semn, dar Isus le-a spus exact ce avea u n evoie să audă:
" Eu sunt Pâinea vieţii. Cine vine la Mine nu va f/ămânzi niciodată şi cine crede În Mine nu va
Înseta niciodată " (Ioan 6:35). Reacţia lor a fost imed iată : " Iudeii cârteau Împotriva Lui, pen
tru că zisese: «Eu sunt Pâinea care s-a pogorât din cen>" (Ioan 6:4 1 ). Dar Isus le-a spus şi mai
a păsat: " Adevărat, adevărat vă spun că, dacă nu mâncaţi trupul Fiului omului şi dacă nu beţi
sângele Lui, n-aveţi viaţa În voi Înşivă. Cine mănâncă trupul Meu şi bea sângele Meu are viaţa
veşnică şi Eu Îi voi Învia În ziua de apoi " (Ioan 6:53,54). Şi le-a dat toate explicaţi ile, pentru
că înţeleseseră foa rte bine la ce se referea : " Mulţi din ucenicii Lui, după ce au auzit aceste
cuvinte, au zis: « Vorbirea aceasta este prea de tot: cine poate s-o sufere?» " (Ioan 6:60) . Care a
fost rezu ltatu l acestui mesaj ? " Din clipa aceea, mulţi din ucenicii Lui s-au Întors Înapoi şi nu
mai umblau cu EI " (Ioan 6:66).
Fieca re om din m u lţime a fost cercetat, fiecă ruia i-a fost verificată temelia spi rituală,
În raport cu H ristos şi cu mesaj u l Lui. Fieca re a trebuit să ia o decizie în faţa adevă ru l u i .
M u lţi mea celor ca re îl u r m a u a început s ă s e împrăştie; u n u l câte u n u l s-a u îndepă rtat,
până când, în fi nal, au ră mas n u m a i cei doisprezece. A fost un moment g reu, deoa rece cu
n u m a i o zi înai nte, Isus era înconj u rat de m i i de adepţi. Într-o s i n g u ră zi, a fost abandonat
în masă, n u m ă r u l ucen icilor Lui red ucâ n d u-se la doisprezece!
Isus a vrut să-i p u n ă la încerca re şi pe cei doisprezece: " Voi nu vreţi să vă duceţi? " (Ioa n
6:67). Ei a u fost cernuţi la auzirea adevă r u l u i despre misiu nea Lui. Au fost zg u d u iţi la vede
rea m u l ţi m i i ca re pleca. Iar acum Isus îi încea rcă p u n â n d u-Ie o Întrebare personală şi ofe
rindu-Ie ocazia de a se gân di dacă dorea u să se retragă sau să ră mână lângă EI. În acest mo
ment, Petru răspunde: " Doamne, . . . Ia cine să ne ducem ? Tu ai cuvintele vieţii veşnice. Şi noi
am crezut şi am ajuns la cunoştinţa că Tu eşti Hristosul, Sfântul lui Dumnezeu " (Ioan 6:68,69) .
Hi t
Ai fost suficient de atent la răsp u n s u l l u i Petru? Răspu n s u l a i n c l u s accepta rea l u i

I s u s şi a adevă ru l u i p e ca re EI î l p redica. I a r cine-L acceptă cu adevă rat pe Isus şi adevă r u l
L u i , n u s e poate d uce la a ltcineva. Pâ nă atunci, a-L u rma pe Isus Însemna a sta l â ngă U n u l
ca re făcea m i racole. Pâ nă atunci u rmaşii L u i s e Înmu lţea u. U r m a rea L u i era sinon imă c u
succesul, cu fa i m a şi chiar ş i cu a b u nda nţa şi prosperitatea materială. I n momentul cernerii
Însă, o cernere produsă d e rostirea adevă r u l u i şi a conseci nţelor l u i, a avut loc prima m a re
a postazie d i n creşti n ism: pl eava a căzut şi boa bele de g râ u a u ră mas.
Tu la cine te vei d uce? A-L u rma pe Isus n u e uşor, d a r este s i n g u ra cale. Ascu lta rea d e
adevă rul Lui În vre m u ri c a acestea este d ificilă, d a r adevă rul este binele c e l mai sigur ca re
există. Astăzi este ziua În care su ntem scutu raţi şi Încercaţi, dar, la fel ca Petru, să rămâ nem
de pa rtea l u i Isus şi a adevă r u l u i Său. Decizi ile pe care l e l u ă m z i l n i c i n fl uenţează decizia
fi n a l ă cu privire la ră mânerea de pa rtea adevă r u l u i .
N i c i u n om care L-a acceptat pe Isus şi a l u a t decizia de a r ă m â n e de pa rtea binel u i
n u a re de c e s ă plece. D u m n ezeu n u sta bi leşte c a u n u l s ă fie neg h i nă, i a r a ltul g râ u, c i n e
cheamă zi l n ic pe fiecare să l uăm o decizie În favoa rea adevă ru l u i . Z i l n i c avem n evoie s ă - L
căută m pe Dum n ezeu la p r i m e l e ore d i n z i , Înai nte s ă facem orice activitate. Momentele
acestea ne dau p utere ca să Înfru ntăm Încercă rile necu noscute. Acesta este secretu l : d i
mineaţa d evreme, " supuneţi-vă . . . lui Dumnezeu! Împotriviţi-vă Diavolului, şi el va fugi de la
voi " (Iacov 4:7) . N u su ntem singuri. Victoria este posibilă. Duşma n u l poate fi Învi ns şi va fi
Învi ns, În N u mele Dom n u l u i Isus!
" Aşa se formează caracterul. Îngerii lui Dumnezeu evaluează demnitatea morală.
Dumnezeu Îşi Încearcă poporul. Îngerul mi-a transmis aceste cuvinte: « Luaţi seama
dar, fraţilor, ca niciunul dintre voi să n-aibă o inimă rea şi necredincioasă, care să vă
despartă de Dumnezeul cel viu. Ci Îndemnaţi-vă unii pe alţii În fiecare zi, câtă vreme
se zice: 'Astăzi; pentru ca niciunul din voi să nu se Împietrească prin Înşelăciunea
păcatului. Căci ne-am făcut părtaşi ai lui Hristos dacă păstrăm până la sfârşit Încre
derea nezguduită de la Început» (Evrei 3: 12- 1 4). " (Maranata, p. 50).
D u m n ezeu să te bi n ecuvânteze În această nouă zi. Dacă doreşti să citeşti suplimen
ta r pe această temă, Îţi recomand că rţile Evenimentele ultimelor zile, de E l len G . Wh ite, şi
Mesagerul Domnului.
Ai fost creat ca sa fi i u n Î n v i ngator În H ri stos

"
" Căci iată, voi porunci şi voi vântura casa lui Israel.
Pentru g râu, acest p roces este d ificil, dar este necesar.
La fi n a l, ră m â n n u m a i boa bele, i a r pleava cade.
D u m n ezeu Işi cerne poporu l. EI va avea o biserică sfâ ntă ş i curată . Noi n u putem citi
i n i m a o m u l u i . In să D u m n ezeu a p revăzut m ijloace de a menţine cu rată biserica Sa. Acu m
Dumnezeu Işi cerne poporul, cercetând scopurile ş i motivele tutu ror. M u lţi vor fi doar plea
vă, n u g râ u, fă ră nicio va loare În e i . Cernerea a Început d eja. M a i m u lt, ea creşte În inte n
sitate. Trebuie să Înţelegem acea sta foa rte bine, pentru că adevă ratele noastre i ntenţii c u
privire la H ristos ş i la adevă rul Lui prezent v o r fi cercetate cu m i n uţiozitate. Zg u d u i rea cea
mare a Început şi va cont i n u a şi vor fi azvâ rl iţi toţi cei ce nu sunt d ispuşi să ocupe o poziţie
fermă, cu rajoasă pentru adevă r şi să jertfească pentru D u m nezeu ş i cauza Sa. Î n Impărăţia
l u i Dum nezeu, succesul n u meric este bun, dar n u este neapărat gara nţia man ifestă rii pu-
C
�ţ:j minefz' @
4/'';Ji'
/' sus
teri i l u i Dum n ezeu. Acceptarea de către oa meni este bună, dar nu este neapărat ga ranţia
că se manifestă p uterea lui D u m n ezeu acolo.
" Dar Isus le-a zis: «Adevărat, adevărat vă spun că, dacă nu mâncaţi trupul Fiului omului
şi dacă nu beţi sângele Lui, n-aveţi viaţa În voi Înşivă. Cine mănâncă trupul Meu şi bea sângele
Meu, are viaţa veşnică şi Eu îl voi Învia În ziua de apoi . . . » «Doamne . . . , la cine să ne ducem ? Tu
ai cuvintele vieţii veşnice. Şi noi am crezut şi am ajuns la cunoştinţa că Tu eşti Hristosul, Sfântul
lui Dumnezeu.» "
Tu la cine te vei d uce? A-L urma pe Isus nu e uşor, d a r este s i n g u ra cale. Ascu lta rea
de adevărul Lui În vre m u ri ca acestea este d ificilă, d a r adevă rul este binele cel mai sigur
ca re există.
avea o influenţă mântuitoare şi transformatoare . . . (COMPLETEAZĂ PARAGRAFUL)
Planu l lui Dumnezeu pentru viaţa mea astazi


_
D i m i neaţă: _____________________________
După-am iază: ___________________________
Disea ră : Să merg la culcare devreme,

1. ____________
2. ____________
3. ____________
4. _____________
5. ___________ _
6. _____________________
7. _____________
ziuaS6 Cauzele cernerii
Astăzi este o nouă zi . Ce bine este să Începi ziua În prezenţa l u i D u m nezeu! Dum ne
zeu să-ţi dea Înţelepciune şi pricepere ca să te decizi În favoa rea lui Isus şi a adevăru l u i Său,
ca să fi i u n Învingător În tumultul eve n i mentelor de azi.
Te rog, citeşte u rmătoru l text ca re se gă seşte În Luca 22:3 1 ,32: " Domnul a zis: ((Simone,
Simone, Satana v-a cerut să vă cearnă ca grâul. Dar Eu M-am rugat pentru tine, ca să nu se
piardă credinţa ta; şi, după ce te vei Întoarce la Dumnezeu, să Întăreşti pe fraţii tăi.» Isus l-a
avertizat pe Petru că avea să fi e puternic Încercat, dar l-a asig u rat că S e ruga pentru e l ca
să primea scă putere.
Şi noi putem avea această asigura re. În m ijlocul cernerii, Dom n u l Isus este cu noi şi nu
ne Iasă s i n g u ri . Cernerea a re deja loc, doar că va creşte În i ntensitate:
" O mare cernere va avea loc. Pleava trebuie să fie separată de grâu la timp. Pentru
că neghina abundă, dragostea celor mai mulţi se răceşte. Acum este timpul când
credinciosul adevărat va fi cel mai tare " (Scrisoarea 46, 1 887).
,,/storia răzvrătirii lui Datan şi Abiram se repetă şi va fi repetată până la Încheierea
timpului. Cine va fi de partea Domnului? Cine va fi amăgit şi, la rândul lui, va deveni
amăgitor? " (Scrisoarea 1 5, 1 892).
" Domnul va veni În curând. In fiecare biserică trebuie să aibă loc un proces de cură
ţire, de cercetare, pentru că printre noi se află oameni necredincioşi, care nu iubesc
adevărul şi nu-L onorează pe Dumnezeu " (Review and Herald, 1 9 m a rtie 1 895).
" Trăim În timpul Încercării, În timpul când tot ceea ce va putea să cadă va cădea.
Domnul nu-i va ierta pe cei care cunosc adevărul, dacă nu ascultă de poruncile Lui,
prin cuvinte şi prin fapte " ( Testimony Treasures, voI . 2, pp. 547-548) .
Cal'� VOI" fi cauzel� c� rn�ri i ?

Orice l ucru se Întâ mplă c u u n m otiv. Scrierile l u i Ellen Wh ite ne aj ută să înţeleg e m cu
mai m u ltă cla ritate acea stă temă . Ca să putem avea o perspectivă mai c l a ră, vom enu m era
unele ca uze:
1 . Persecuţia va veni din pa rtea duşmanilor ca re sunt În afa ra biserici i.
" Ascultarea cu sinceritate de Cuvântul lui Dumnezeu va fi considerată răzvrătire.

Orbiţi de Satana, părinţii vor exercita asprime şi lipsă de Înţelegere faţă de copiii lor
credincioşi, stăpânul şi stăpâna vor prigoni pe servul care păzeşte poruncile. Dra
gostea va fi denaturată; copiii vor fi dezmoşteniţi şi alungaţi de acasă. Se vor Împli
ni literal cuvin tele lui Pavel: ((Toţi cei ce voiesc să trăiască cu evlavie În Hristos Isus,
vor fi prigoniţii> (2 Timotei 3: 12). Când apărătorii adevărului refuză să cinstească
sabatul duminical, unii dintre ei vor fi aruncaţi În Închisori, alţii vor fi exilaţi, alţii vor
fi trataţi ca robi. [. . . J Când furtuna se apropie, o mare grupă de credincioşi care au
mărturisit credinţa În solia Îngerului al treilea, dar care n-au fost sfinţiţi prin ascul
tare de adevăr Îşi vor părăsi poziţia şi vor trece În rândurile Împotrivitorilor. Unindu
se cu lumea şi Împărtăşindu-se cu spiritul ei, au ajuns să vadă lucrurile aproape În
1 (j·1· "j�minefi @SUS
aceeaşi lumină; şi, când ajung la Încercare, ei sunt pregătiţi să aleagă partea uşoa
ră, populară " ( Tragedia veacurilor, pp. 665-666) .
" Prosperitatea Înmulţeşte numărul oamenilor care mărturisesc religia. Adversita

tea Îi elimină din biserică " (Solii alese, ca rtea 3, p. 257).
Jn absenţa persecuţiei, În rândurile noastre s-au strecurat oameni care par a fi se
rioşi şi al căror creştinism este indiscutabil, dar care, dacă s-ar ivi persecuţia, ar ieşi
din mijlocul nostru " (Evanghelizare, pp. 264-265 ).
D i n păcate, unele persoa ne ÎI s l ujesc pe Dom n u l doar pentru a avea l i n i şte, como
ditate şi bi necuvâ ntă ri. Când se va a bate asu pra l u m i i criza fi nală, câ nd toţi vor decide În
favoa rea sau Îm potriva adevă r u l u i , m u lţi ne vor părăsi, d i n nefericire. Nu u ita că astăzi,
Înai nte de ven i rea u rmătoru l u i Sa bat, m u lţi d i ntre cei care p reti nd a fi poporu l l u i Dum
nezeu vor trebui să decidă dacă vor l ucra sau nu, dacă vor studia sau vor susţi ne exa mene
În această zi sacră; dacă vor mitui pe cineva ca să-şi păstreze locul d e m u ncă sau să-şi
conti nue activitatea din ca re tră iesc; dacă Îşi vor da corpul În a d u lter ca să-şi păstreze locul
de m u ncă, ca să Încheie u n contract sau ca să obţi nă o mărire de salariu. M u lţi suferă chiar
acum pentru că a leg să ră mână ferm d e pa rtea adevă r u l u i . Ceea ce ne aştea ptă va fi doar
cu m u lt m a i i ntens.
De aceea, astăzi este ziua În ca re să decidem să facem voia lui D u m nezeu şi să ne
Întă rim decizia de a primi puterea D u h u l u i Sfâ nt.
Jn curând, poporul lui Dumnezeu va fi testat prin Încercări teribile; mulţi dintre
aceia care acum par a fi sinceri şi autentici se vor dovedi a fi metale obişnuite, fără
valoare. În loc de a fi Întăriţi şi consolidaţi de ameninţări şi abuzuri, ei, În mod laş,
vor lua partea oponenţilor " ( Testimony Treasures, voI. 2, p. 3 1 ) .
2. Impotrivirea faţă de mărturia directă a Martoru lui cred incios şi adevărat
" Am Întrebat care este Înţelesul zguduirii pe care o văzusem şi mi s-a arătat că
aceasta va fi provocată de mărturia directă, adu�ă de sfatul Martorului credincios
către laodiceeni. Aceasta Îşi va face efectul asupra inimii celui ce o primeşte şi ÎI va
face să Înalţe stindardul şi să vestească fără ocoliş adevărul. Unii nu vor suporta
mărturia directă. Ei se vor ridica Împotriva ei, şi aceasta este ceea ce va provoca o
zguduire În poporul lui Dumnezeu. Am văzut că nu s-a luat aminte nici pe jumă
tate la mărturia Martorului credincios. Mărturia solemnă de care atârnă destinul
bisericii nu a fost apreciată la valoarea ei, dacă nu a fost chiar trecută Întru totul
cu vederea. Această mărturie trebuie să provoace o pocăinţă profundă; toţi cei ce o
primesc cu adevărat se vor supune şi vor fi curăţiţi " (Scrieri timpurii, p. 270).
În Apoca l i psa 3 : 1 4-2 1 , se găsesc ave rtiză ri clare ale lui Isus către biserica din Laodiceea.
Înd r u m a rea este clară :
" Mesajul către Laodiceea s e aplică poporului lui Dumnezeu care pretinde a crede
adevărul prezent. Majoritatea este compusă din credincioşi căldicei, care au un
nume, dar nu au zel r . ] Ei mărturisesc că iubesc adevărul, dar sunt deficienţi În
. .
devoţiune şi ardoare creştină. Nu Îndrăznesc să abandoneze de tot adevărul şi să

rişte soarta necredincioşilor; dar nu sunt dispuşi să moară faţă de eu şi să urmeze
de aproape principiile credinţei lor. Pentru laodiceeni, singura speranţă este să-şi
vadă clar starea Înaintea lui Dumnezeu, să cunoască natura bolii lor. Ei nu sunt nici
reci, nici În clocot; ocupă o poziţie neutră şi În acelaşi timp se laudă că nu le lipseşte
nimic. Martorul credincios detestă această Încropeală. fi e scârbă de indiferenţa
acestei categorii de persoane. EI spune: «0, dacă ai fi rece sau În clocotb) La fel ca
apa caldă, ei fi produc greaţă. Ei nu sunt nici nepăsători, nici Împietriţi În egoism. Nu
se dedică pe deplin şi cordial lucrării lui Dumnezeu, identificându-se cu interesele
Lui, ci mai degrabă rămân deoparte şi sun t pregătiţi să-şi abandoneze postul când
interesele lor personale şi lumeşti o cer. Lipseşte În inimile lor lucrarea lăuntrică a
harului; despre ei se spune astfel: « Pentru că zici: 'Sunt bogat, m-am Îmbogăţit şi
nu duc lipsă de nimic' şi nu ştii că eşti ticălos, nenorocit, sărac, orb şi gol. . . )) " (Solii
alese, ca rtea 3, pp. 253-254).
" Mesajul pen tru Laodiceea se aplică adventiştilor care au a vut multă lumină şi nu
au umblat În ea. Cei care au făcut o mare mărturisire de credinţă, dar care nu s-au
menţinut la acelaşi nivel cu Ghidul lor, sunt cei care vor fi vărsaţi din gura Lui, dacă
nu se pocăiesc " (Solii alese, ca rtea 2, p. 75).
Eşti căldicel? Poţi fi fierbi nte. Poţi fi vă rsat, dar n u trebuie să fi i . Eşti sărac? Poţi primi
a u ru l credi nţei şi a l d ragostei. Eşti orb? Dar poţi vedea prin p uterea D u h u l u i Sfânt. Eşti
gol? Poţi fi Îmbrăcat cu neprihă n i rea l u i H ristos. fi laşi pe Isus să-ţi ati ngă i n i m a ? Perm ite-I
să locuiască În i n i m a ta . Predă-te În tota l itate Lui În acest m o ment şi reîn noieşte decizia
aceasta În fieca re d i m i neaţă. Ascultă chemarea Sa: " Eu mustru şi pedepsesc pe toţi aceia pe
care-i iubesc. Fii plin de râvnă dar şi pocăieşte-te!" (Apoca l i psa 3 : 1 9).
3. Teoriile false ale celor care azi sunt membrii bisericii
" Vrăjmaşul va introduce teorii false, cum ar fi Învăţătura că nu există niciun sanctu
ar. Acesta este unul dintre punctele cu privire la care va avea loc o Îndepărtare de la
credinţă " (Evanghelizare, p. 1 67).
" Aşa-zisa ştiinţă şi religia vor fi puse În opoziţie, deoarece oamenii Iimitaţi nu Înţe
leg puterea şi măreţia lui Dumnezeu. Mi-au fost prezentate următoarele cuvinte ale
Sfintelor Scripturi: «Se vor scula din mijlocul vostru oameni care vor Învăţa lucruri
stricăcioase, ca să tragă pe ucenici de partea 10(,)) Lucrul acesta se va Întâmpla cu
siguranţă În mijlocul poporului lui Dumnezeu " (Evanghelizare, p. 43 1 ) .
" Pentru că nu au dragoste de adevăr, vor fi captivaţi de amăgirile vrăjmaşului. Ei

vor da atenţie duhurilor Înşelătoare şi Învăţăturilor diavoleşti şi se vor Îndepărta de
la credinţă " (Mărturii, voI. 6, p. 40 1 ) .
" Lumea trebuie să fie copleşită de Înşelăciuni seducătoare. Mintea omului care ac
ceptă acele Înşelătorii va influenţa alte minţi care au schimbat preţioasele dovezi
ale adevărului lui Dumnezeu În minciună. Aceşti oameni vor fi Înşelaţi de Îngerii
căzuţi când În realitate ar fi trebuit să rămână apărători fideli, veghind sufletele,
ca şi cum ar trebui să dea socoteală. Şi-au lăsat armele luptei lor şi au urmat spi
rite amăgitoare. Ei denaturează sfatul lui Dumnezeu şi Iasă deoparte avertizările
şi mustrările Lui; şi evident sunt de partea lui Satana " (The Upward Look, p. 3 1 5).
Duşma n u l zice a t u n c i :
" Voi avea printre ei, c a agenţi a i mei, oameni care vor susţine doctrine false, ames
tecate cu suficient adevăr pentru a Înşela sufletele. De asemenea, Îi voi avea de
1{� /4
J ()() . ' ';'di'mineti 0SUS
partea mea pe cei sceptici, care Îşi vor exprima Îndoielile cu privire la soliile de
avertizare ale lui Dumnezeu pentru biserica Sa. Dacă oamenii vor citi şi vor crede
aceste solii, nu mai avem multe speranţe de a-i birui. Dar, dacă putem să le abatem
atenţia de la aceste avertizări, ei nu vor cunoaşte puterea şi viclenia noastră şi, În
cele din urmă, Îi vom atrage de partea noastră. Dumnezeu nu-i va Îngădui nimănui
să desconsidere cuvintele Sale fără a-I pedepsi. Dacă putem să ţinem sufletele sub
influenţa Înşelăciunii pentru un timp, harul lui Dumnezeu se va retrage şi EI Îi va
lăsa sub controlul nostru deplin " (Mărturii pen tru pastori, p. 475).
Ce observă m În p rezent În jurul nostru? Oameni care vin cu idei şi teorii tota l diferite.
Biserica este u n ită În pla n u l convi ngerilor prin puterea D u h u l u i Sfâ nt, a treia Persoa nă a
Dum nezei rii. Oa m e n i i aceştia nu s u nt u n iţi nici În ceea ce cred, nici În ceea ce n u cred. Ei
n u cred În mesaj u l nostru aşa cum este el pred icat şi susţi n ut de Biserica Adventistă de
Ziua a Şa ptea . Ei sea m ă n ă Îndoială, dezb i n a re şi neîncredere În adevă rul p rezent, a meste
când adevă rul cu e roa rea. Îşi apără poziţia cu zel cu scopul de a câştiga Încrederea şi a-şi
i ntrod uce astfel a m ă g i ri le. Vedem clar că aceasta este confi rmarea mesaj u l u i profetic ca re
se Îm p l i neşte În zilele noastre. În acest mesaj, g râ u l va ră mâne ferm, i a r n eg h i na teori ilor
fa lse va sfâ rşi a r u n cată, l u â n d cu sine şi pe alţii.
Există vreo Îndoială În i n i m a ta? Există vreo u rmă de neîncredere În Biserica Adventis
tă de Ziua a Şa ptea ? În d i m i n eaţa aceasta, cere-I l u i Dum nezeu să-ţi a rate adevă rul, l u â n d
decizia de a ră m â n e ferm lângă Isus şi biserica l u i .
4. Critici, calomnii şi minciuni
" Chiar În zilele noastre, au fost şi vor fi familii Întregi, care, deşi s-au bucurat cândva
de adevăr, Îşi vor pierde credinţa din cauza calomniilor şi minciunilor pe care le-au
auzit despre aceia pe care i-au iubit şi de la care au primit sfaturi pline de Înţelep
ciune. Ei şi-au deschis inima pen tru semănarea neghinei, neghina a răsărit printre
grâu şi s-a dezvoltat, recolta a ajuns tot mai săracă, iar adevărul preţios şi-a pierdut
puterea asupra lor " (Mărturii pentru pastori, p. 4 1 1 ) .
5. O teribilă seculariza re, din cauza eşecului de a primi dragostea adevărului

sau de a fi sfinţiţi prin ascultarea de adevăr
" Nu este prea departe timpul când fiecare suflet va fi Încercat. Semnul fiarei ne va fi
impus. Celor care au cedat pas cu pas pretenţiilor lumii şi s-au conformat obiceiuri
lor ei, nu li se va părea greu mai degrabă să cedeze În faţa autorităţilor, decât să se
expună dispreţului, insultei, ameninţării cu Închisoarea şi cu moartea. Lupta se va
da Între poruncile lui Dumnezeu şi poruncile oamenilor. În acest timp, În biserică,
aurul va fi separat de zgură " (Evenimentele ultimelor zile, p p . 1 77- 1 78).
" Deosebit de solemnă este declaraţia apostolului cu privire la aceia care vor refuza
să primească «dragostea adevărului». «Din această pricină», declară el despre toţi
aceia care cu bună ştiinţă resping soliile adevărului, «Dumnezeu le trimite o lucrare
de rătăcire, ca să creadă o minciună: pentru ca toţi cei ce n-au crezut adevărul, ci au
găsit plăcere În nelegiuire, să fie osândiţi». Oamenii care resping avertizările pe care
Dumnezeu, În Îndurarea Sa, li le adresează nu pot rămâne nepedepsiţi. Dumnezeu
Îşi retrage Duhul Său de la aceia care stăruie În a nu lua aminte la aceste avertizări,
Iăsându-i pradă amăgirilor la care ei ţin " (Faptele apostolilor, p. 2 1 9).
L-ltjrminefi @SUS HH
" Numai aceia care au fost cercetători sârguincioşi ai Scripturilor şi care au primit
dragostea de adevăr vor fi ocrotiţi de amăgirea puternică ce ia lumea În stăpânire.
Prin mărturia dată de Biblie, aceştia ÎI vor depista pe amăgitor În prefăcătoria lui.
Timpul de Încercare va veni peste toţi. Prin cernerea ispitei se vor descoperi creştinii
adevăraţi. Sunt copiii lui Dumnezeu atât de solid Întemeiaţi pe Cuvântul Său, Încât
să nu urmeze dovada dată de simţurile lor? Se vor prinde ei de Biblie şi numai de
Biblie Într-o astfel de criză?" ( Tragedia veacurilor, p. 683).
" Când furtuna se apropie, o mare grupă de credincioşi care au mărturisit credinţa
În solia Îngerului al treilea, dar care n-au fost sfinţiţi prin ascultare de adevăr Îşi
vor părăsi poziţia şi vor trece În rândurile Împotrivitorilor. Unindu-se cu lumea şi
Împărtăşindu-se de spiritul ei, au ajuns să vadă lucrurile aproape În aceeaşi lumi
nă; şi când ajung la Încercare, ei sunt pregătiţi să aleagă partea uşoară, populară "
(Tragedia veacurilor, p. 666) .
În 1 Ioan 2: 1 5, Cuvâ ntul l u i D u m nezeu ne dă următoa rea avertizare: " Nu iubiţi lumea,
nici lucrurile din lume! Dacă iubeşte cineva lumea, dragostea Tatălui nu este În el:'
Observă avertiza rea d i n parag rafu l u rmător. În perioada În care a fost scrisă, oame n i i
citeau rom a n e p u b l icate În reviste şi cărţi. Astăzi, oa menii s e u ită la telenovele. D a r ideea
este aceeaş i . Fii foa rte atent, ca să poţi lua o decizie spi ritua lă, Îndepărtâ ndu-te de u n u l
di ntre marile m ij l oace prin care seculariza rea i ntră Î n viaţa noastră şi Î n că m i n u l n ostru.
" Celor care se simt liberi să citească poveşti şi romane, le pot spune: Semănaţi o
sămânţă al cărei seceriş nu-I veţi pune În hambar. Dintr-o astfel de lectură nu se ob
ţine putere spirituală. Ea distruge mai degrabă dragostea de puritatea adevărului
Cuvântului. Prin acest agent al său - lectura romanelor şi a poveştilor - Satana
lucrează la umplerea cu gânduri irealiste şi josnice a minţii ce ar trebui să studieze
sârguincios Cuvântul lui Dumnezeu. Astfel, el jefuieşte mii şi mii de oameni de tim
pul, energia şi autodisciplina pe care le reclamă importantele probleme ale vieţii "
(Sfaturi pentru părinţi, educatori şi elevi, pp. 1 1 5- 1 1 6).
De aceea, profită de primele ore a l e acestei zile ca să-ţi dedici vi aţa şi g â n d u rile l u i
Dumnezeu. Păstrează u rmătoa rel e idei Î n m i nte p e parcursul zilei şi Încheie ziua În preze n
ţ a l u i D u m n ezeu.
" Pe măsură ce se Înmulţesc Încercările Înjurul nostru, În rândurile noastre vor exista
atât separări, cât şi uniri. Unii care deja sunt pregătiţi să-şi ia armele de luptă, În
timpul pericolelor adevărate vor mărturisi că nu au construit pe stâncă; vor ceda În
faţa ispitei. Cei care s-au bucurat de multă lumină şi privilegii frumoase, dar n u au
făcut nimic ca să le fructifice, vor abandona rândurile noastre sub un pretext sau
altul. Pentru că nu au primit dragostea adevărului, vor fi absorbiţi de Înşelătoriile
duşmanului; vor da atenţie spiritelor seducătoare şi doctrinelor demonice şi se vor
Îndepărta de la credinţă " (Lift Him Up, p. 205) .
Tex t adiţional
Fie ca Duhul Sfânt să locu iască În tine În această zi!
1 , 2, 3, 4 zile . . . Te rog i pentru reu n i u ne? Ţi-a i imagi nat cum va fi ? Reu n i u nea noastră
va fi de neu itat!
4Ejkminefi @SUS
Plan u l l u i Du m n eze u pentru viata m ea astazi
Ce aştea ptă D u m neze u de la m i ne: _________________
D i m i n eaţă: _________________________
După-am iază: ________________________
Diseară: Să merg la cu lcare devreme,
1. _______________________
2. _____________
3. _____________
4. _______________________
5. _____________
6. ______________________
7. _____________
8. _______________________
9. _____________
1 0. _______________________
ZillaS7 Pre]ungirea centcrii
Proverbele 8: 1 7: " Eu iubesc pe cei ce mă iubesc, şi cei ce mă caută cu tot dinadinsul mă

găsesc. " Ce pro m i s i u n e m i n u nată! În l i n iştea d i m i neţii, În ti m p u l primelor o re ale zilei, pu
tem să-L căută m pe Dom n u l siguri de fa ptu l că ÎI vom găsi: " Mă veţi căuta şi Mă veţi găsi,
dacă Mă veţi căuta din toată inima " (Ieremia 29: 1 3). Dar, cum e posibil să-L găsim? ,.Îndurări
le Domnului nu s-au sfârşit, mila Lui nu este la capăt. Ele se Înnoiesc În fiecare dimineaţă; mare
este credincioşia Ta!" (Plâ ngeri 3 :22,23) . Pri meşte Îndu ra rea Sa Înnoită În d i m i n eaţa a ceasta
pentru a l ua atitu d i n e de pa rtea Dom n u l u i şi a adevă r u l u i Său.
" Cei care au avut ocazii de a asculta şi de a primi adevărul şi care, În ciuda faptului că
s-au alăturat Bisericii Adventiste de Ziua a Şaptea, socotindu-se poporul Lui Dumnezeu
care păzeşte poruncile, nu manifestă totuşi mai multă putere şi mai multă consacrare
faţă de Dumnezeu decât bisericile oficiale, vor suferi plăgile lui Dumnezeu la fel ca şi
bisericile care se Împotrivesc Legii lui Dumnezeu " (Evenimentele ultimelor zile, p. 1 76).
Ca re va fi a m ploarea cernerii? Câţi ne vor părăsi?
o grupa numel'oaSă:
" Când furtuna se apropie, o mare grupă de credincioşi care au mărturisit credinţa În so
lia Îngerului al treilea, dar care n-au fost sfinţiţi prin ascultare de adevăr Îşi vor părăsi po
ziţia şi vor trece În rândurile Împotrivitorilor. Unindu-se cu lumea şi Împărtăşindu-se de
spiritul ei, au ajuns să vadă lucrurile aproape În aceeaşi lumină; şi când ajung la Încer
care, ei sunt pregătiţi să aleagă partea uşoară, populară " (Tragedia veacurilor, p. 666).
'h\ioritatea
,.În curând, poporul lui Dumnezeu va fi supus unor Încercări grele şi cea mai mare
parte dintre aceia care acum par a fi sinceri şi credincioşi, se vor dovedi a fi din me
tal lipsit de valoare " (Testimony Treasures, voI. 2, p. 3 1 ) .
o propOl'ţie mai mare deeât putem antieipa

" Când Legea lui Dumnezeu va fi anulată, biserica va fi cernută prin Încercări grele,
iar o parte mai mare decât anticipăm acum va acorda atenţie duhurilor amăgitoa
re şi Învăţăturilor diavoleşti. În loc de a fi Întăriţi când ajung În locuri dificile, mulţi
vor dovedi că sunt nişte mlădiţe uscate ale Viţei adevărate, care nu aduc roade, iar
gospodarul le va Înlătura " (Evanghelizare, p. 265).
'\1. uIţi ne vor parasi

" Cernereo făcută de Dumnezeu Îi va Îndepărta pe mulţi, asemenea unor frunze us
cate " (Testimony Treasures, voI. 1 , p. 480).
Bal'baţi talentaţi şi eloevenţi

" Bărbaţi de talent şi cu aspect plăcut, care odinioară se bucuraseră În adevăr, Îşi
folosesc puterile pentru a amăgi şi a rătăci suflete. Ei devin vrăjmaşii cei mai aprigi
ai fraţilor lor de mai Înainte " ( Tragedia veacurilor, p. 666) .
l iO
Stp l {' ad m i rate pentru sh'al ueirpa lor

"
" Multe stele pe care le-am admirat pentru strălucirea lor se vor prăbuşi În Întuneric
(Profeţi şi regi, p. 1 40).
" Mulţi vor arăta că nu sunt una cu Hristos, că nu sunt morţi faţă de lume ca să poa
tă trăi Împreună cu EI; vor avea loc frecvent apostazii ale unor oameni care au ocu
pat locuri de răspundere " (Evenimentele ultimelor zile, p. 1 83).
" Marea Încercare care este atât de aproape Îi va Îndepărta din lucrare pe cei care nu
au fost chemaţi de Dumnezeu, iar EI va avea un corp pastoral curat, sincer, consa
crat şi pregătit pentru revărsarea ploii târzii " (Solii alese, ca rtea 3, p. 440).
Dar, un l ucru trebu i e să fie clar. În scrieri l e lui Ellen Wh ite nu a pa re n icăieri afi rmaţia:
" Pastori şi biserici Întreg i se vor pierde:' În scrieri le ei n u se găseşte această afi rmaţie. Din
păcate, d u ş ma n u l a semănat această minciună şi le-a atri b u it inspiraţiei profetice pentru
ca, atu nci câ nd cineva studiază su biectu l şi n u găseşte citatul, să Înceapă să n u m a i creadă
În a n u m ite adevă ruri. Trebuie să avem m u ltă g rijă cu citate le fa lse, ideile fa lse şi teori ile
fa lse ca re vor a pă rea pretuti ndeni ca să Înşele pe poporul l u i D u m nezeu.
Fam ilii Înlr'egi

" Chiar şi În zilele noastre, au fost şi vor continua să fie familii Întregi care s-au bu
curat odată de adevăr, dar Îşi vor pierde credinţa din cauza calomniilor şi a minciu
nilor care li s-au spus cu privire la cei pe care i-au iubit şi de la care au primit sfaturi
bune. Ei Îşi deschid inima pentru a fi semănată neghină. Neghina răsare printre
grâu şi se Înmulţeşte, iar recolta de grâu devine din ce În ce mai mică şi adevărul
preţios Îşi pierde puterea asupra lor " (Evenimentele ultimelor zile, p. 1 80).
A t u n c i , b i se ri ca va cadea?
" Biserica poate părea că este pe punctul de a cădea, dar nu va cădea. Ea va rezista,
iar păcătoşii din Sion vor fi cernuţi, şi pleava va fi despărţită de grâul cel preţios.
Aceasta va fi o Încercare teribil de grea, dar trebuie totuşi să aibă loc. Nimeni În
afară de cei care au Învins prin sângele Mielului şi Cuvântul mărturiei lui nu vor
fi număraţi ca loiali şi fideli, ca cei care nu au nicio pată nici urmă de păcat, cu cei
care nu au Înşelăciune În gura lor. Trebuie să ne dezbrăcăm de propria neprihănire
şi să ne Îmbrăcăm În neprihănirea lui Hristos " (Solii alese, ca rtea 2, pp. 436-437).
Cernerea este u n proces ca re va avea ca rezu ltat pu rifica rea bisericii. G râ u l ră mâne
şi neg h i n a pleacă. N eg h i n a l u mescu l u i , neg h i n a fa natism u l u i, neg h i na teori ilor fa lse va
pleca În l u me, sa u În Babilon, iar poporul l u i D u m nezeu va ră mâne ferm a lături d e Isus, de
adevă rata bi serică şi de adevă rul ei În eve n i m e ntele finale a istoriei u m a ne.
Slujitori credineioşi, c.are în prezent stau ascmlşi, vor ieşi la lmnina

" Domnul are servi credincioşi, care vor ieşi la iveală În timpul cernerii şi al verificării.
Există multe suflete preţioase, care acum nu se văd, dar care nu şi-au plecat genun
chiul Înaintea lui Baal. Ei nu au avut lumina care a strălucit În raze puternice asupra
voastră. Totuşi, este posibil ca sub aparenţa aspră şi neatrăgătoare, să se descopere
strălucirea curată a unui adevărat caracter creştin. În timpul zilei, privim cerul, dar
4f!;rrminefi @SUS
nu vedem stelele. Totuşi, ele se află acolo, la locul lor, pe firmament, dar ochiul nu
poate să le observe. insă, În timpul nopţii, putem vedea adevărata lor strălucire "
(Evenimentele ultimelor zile, p. 1 85 ) .
" De fiecare dată când are loc o persecuţie, martorii iau nişte decizii, fie de a rămâne
de partea lui Hristos, fie de a se Întoarce Împotriva Lui. Oamenii care Îşi arată sim
patia pen tru cei condamnaţi pe nedrept şi nu sunt Înverşunaţi contra lor Îşi vor da
pe faţă ataşamentul faţă de Domnul Hristos " (Evenimen tele ultimelor zile, p. 1 85).
1\ umarul oamenilor din poporul lui Dumnezeu nu va scadea

" Acest grup scăzuse ca număr. Unii fuseseră zguduiţi, căzuseră afară şi rămăseseră
pe drum. Cei nepăsători, indiferenţi - care nu se alăturaseră celor care puneau
preţ pe biruinţă şi mân tuire Într-atât Încât să se roage cu perseverenţă şi durere
pentru a o primi - nu au obţinut victoria şi au fost lăsaţi În urmă, În Întuneric, iar
locurile lor au fost imediat ocupate de alţii, care s-au prins de adevăr şi au comple
tat rândurile " (Scrieri timpurii, p. 2 7 1 ) .
Un numă.r mare de persoane se va decide în favoarea adevă.rului

" Locurile golite vor fi umplute de cei p e care Domnul Hristos i-a descris ca fiind so-
siţi în ceasul al unsprezecelea. Numărul celor cu care Se luptă Duhul lui Dumnezeu
este mare. Vremea judecăţilor distrugătoare ale Lui Dumnezeu este o vreme de har
pen tru cei care acum nu au prilejul de a cunoaşte adevărul. Domnul va privi spre
ei cu duioşie. Inima Lui miloasă este Înduioşată, mâna Lui este Încă Întinsă spre a
salva, În timp ce, pen tru cei care nu vor să intre, uşa este închisă. Cei care aud pentru
prima oară adevărul, În aceste ultime zile, vor fi primiţi În mare număr. Stindard
după stindard era lăsat să zacă În noroi şi companie după companie, din oştirea
Domnului, se unea cu vrăjmaşul, În timp ce seminţie după seminţie, din rândurile
vrăjmaşului, se unea cu poporul lui Dumnezeu, care păzeşte poruncile " (Evenimen-
tele ultimelor zile, p. 1 86).
Cum trebuie sa fie astazi atitudi nea noastra?

" Când religia Lui Hristos va fi dispreţuită până la extrem, când Legea Sa va fi mai
nesocotită decât oricând Înainte, atunci va trebui să avem cel mai fierbinte zel şi
cea mai neclin tită hotărâre. incercarea la care vom fi supuşi va fi aceea de a rezista
În apărarea adevărului şi a neprihănirii, În timp ce majoritatea ne părăseşte, şi de a
purta bătăliile Domnului, atunci când campionii sunt rari. În acel timp, va trebui să
acumulăm căldură din răceala altora, curaj din laşitatea lor şi loialitate din trăda
rea lor " ( Testimony Treasures, voI . 2, p. 3 1 ) .
" Dar când va invalida lumea Legea lui Dumnezeu, care va fi efectul asupra celor
care sunt ascultători şi drepţi În mod autentic? Vor fi târâţi de puternicul curent al
răului? Datorită faptului că atât de mulţi se alătură stindardului prinţului Întuneri
cului, se va Îndepărta poporul care ţine poruncile lui Dumnezeu de fidelitatea lui?
Niciodată! Niciunul care rămâne În Hristos nu va muri şi nu va cădea. Urmaşii Lui
ascultă de o autoritate mai mare decât orice putere pământească. in timp ce dis
preţuI faţă de poruncile lui Dumnezeu Îi determină pe mulţi să alunge adevărul şi
1 - ·)
. - - l'kminefi @sus
să arate mai puţină reverenţă pentru el, cei care sunt fideli vor menţine cu tărie ade
vărurile distinctive. Nu vom fi lăsaţi să ne conducem singuri. Va trebui să consultăm
Cuvântul cu umilinţă În inimă, va trebui să cerem sfaturi şi să ne supunem propria
voinţă Lui. Nu putem face nimic fără Dumnezeu " (Solii alese, ca rtea 2, pp. 422-423).
Acest u ltim text ne a rată clar că, dacă avem l u m i nă şi d iscernământ pe tema cernerii,
trebuie să ne a m intim că " ce seamănă omul, aceea va secera " (Galate n i 6:7).
Putem a p l ica acest text În u rmătorul fel : trebuie să-L căutăm pe D u m nezeu mai Întâi
de toate În primele o re ale zilei. Trebuie să n e mărturisim toate păcatele cunoscute şi să
le abandonăm, cerâ n d putere ca să Învingem ispitele ca re apar În t i m p u l zilei. Trebuie să
studiem Sfintele Scripturi şi S p i ritul profetic ca să ne h ră n i m cu adevă r u l prezent, cu sco
pul de a nu fi Înşelaţi de idei şi teorii fa lse. Trebuie să n e decidem ca, prin puterea D u h u l u i
Sfâ nt, s ă stă m de pa rtea adevă r u l u i pentru c ă este adevă r, lăsând consecinţele În sea ma
lui Dum nezeu.
" Va trebui să-L recunoaştem pe Dumnezeu În toate căile noastre, şi EI ne va con

duce pe drumul nostru. Va trebui să consultăm Cuvântul cu umilinţă În inimă, va
trebui să cerem sfaturi şi să ne supunem propria voinţă Lui. Nu putem face nimic
fără Dumnezeu " (Solii alese, ca rtea 2, p. 423).
Tpx l adiţional
Mai sunt doa r trei zile până la fi n a l u l acestui sem i n a r. Putem simţi deja binecuvâ ntă
riie lui D u m n ezeu . În ziua reu n i u n i i vei primi m u lt mai m u lte binecuvâ ntări d ecât a i p ri m it
până acum. De asemenea, vei p ri m i Îndrumări ca re te vor aj uta În conti n u a re În relaţia ta
cu Dum nezeu.
Ai fost creat ca sa fii un învingator prin Hristos

Primeşte Îndu ra rea Sa Înnoită În d i m i neaţa acea sta pentru a lua atitud ine d e pa rtea
Dom n u l u i şi a adevă r u l u i Său.
" Când furtuna se apropie, o mare grupă de credincioşi care au mărturisit credinţa În
solia Îngerului al treilea, dar care n-au fost sfinţiţi prin ascultare de adevăr Îşi vor pă
răsi poziţia." (Ellen G. Wh ite)
" Cernerea făcută de Dumnezeu Îi va Îndepărta pe mulţi, asemenea unor frunze uscate.
"
(Ellen G. Wh ite)
" Ei Îşi deschid inima pentru a fi semănată neghină. Neghina răsare printre grâu şi
se Înmulţeşte, iar recolta de grâu devine din ce În ce mai mică şi adevărul preţios Îşi
pierde puterea asupra lor." (Ellen G. Wh ite)
Cernerea este un proces care va avea ca rezultat purificarea bisericii. Grâul rămâne
şi neghina pleacă. " Locurile golite vor fi umplute de cei pe care Domnul Hristos i-a
descris ca fiind sosiţi În ceasul al unsprezecelea." (Ellen G. Wh ite)
" Va trebui să consultăm Cuvântul cu umilinţă În inimă, va trebui să cerem sfaturi şi să

ne supunem propria voinţă Lui. Nu putem face nimic fără Dumnezeu." (Ellen G. White)
avea o influenţă mântuitoare şi transformatoare __________
l ,a
Planul l u i D u m n ezeu pen tru viata mea astazi

D i m i neaţă: _________________________
Du pă-a m iază: ________________________
1. _______________________
2.
3. ______________________
4. _____________
5. ______________________
6. ______________
7. ______________________
8. ______________________
9. _____________
1 0. ______________________
Zi ua S8 Lecţiile cerneri i
Ţi-a i luat a ngaja mentul de a-L că uta pe D u m nezeu În primele ore a l e zilei. Această
experienţă m i n u nată ţi-a sch i m bat viaţa . Te-a i reed ucat d i n p u n ct de vedere spi ritu a l .
N u m a i prin că uta rea l u i D u m n ezeu de d i m i n eaţă şi prin ră mânerea În prezenţa Sa pe
parcursul zilei poţi să ră m â i ferm În t i m p ce cernerea creşte În i nten sitate. Nu u ita:
" Aceasta este ziua În care trebuie să manifestaţi Încredere, ziua În care să daţi
dovadă de răspundere şi să acţionaţi. Curând va veni ziua de dat socoteală. Porniţi
În lucrarea ce vă aparţine cu sârg şi rugăciune stăruitoare. Arătaţi-le copiilor voştri
că au privilegiul de a primi În fiecare zi botezul Duhului Sfânt. Domnul să găsească
În voi o mână de ajutor În Împlinirea scopurilor Sale. Prin rugăciune, puteţi obţine o
experienţă care va face din lucrarea cu copiii voştri o reuşită deplină " (Sfaturi pen
tru părinţi, educatori şi elevi, p. 1 24).
" Dulcea voce a milei ajunge astăzi la urechile voastre. Astăzi primiţi invitaţia Ceru
lui. Astăzi totul În ceruri spune: «Veniţi!» Şi Duhul, şi Mireasa spun: «Vino!» " (Review
and Herald, 1 7 aug ust 1 869).
Ieri a i aflat că m u lţi ne vor părăsi. Da r m u lţi oameni se vor decide În favoa rea adevă-
ru l u i şi ni se vor a lătura. Atu nci, ră măşiţa l u i D u m n ezeu n u va scădea; d i n contră, va creşte.
" Dar sunt persoane care vor primi adevărul şi care vor ocupa locurile lăsate libere
de cei care s-au ofensat şi au părăsit adevărul. Domnul va lucra În aşa fel Încât cei
dezgustaţi şi nemulţumiţi se vor separa de cei fideli şi loiali [. . . ]. Rândurile nu vor fi
scădea. Cei care sunt fermi şi fideli vor umple locurile lăsate de cei care s-au ofensat
şi au apostaziat " (Solii alese, ca rtea 3, pp. 482-483).
" Mai mult decât atât, Domnul Îşi va aduce poporul În biserica Sa: acestea au fost
scrise În special pen tru binele celor care trăiesc În aceste ultime zile. Mulţi dintre
cei care au avut multă lumină nu au apreciat-o şi nici nu au fructificat-o aşa cum
au avut privilegiul să o fructifice. Nu au practicat adevărul; şi, din cauza aceasta,
Domnul va aduce În staul pe cei care au trăit conform cu toată lumina avută. Iar cei
care au fost binecuvân taţi cu oportunităţi ca să Înţeleagă adevărul, dar care nu au
ascultat de principiile lui, vor fi Înfrânţi de ispita promovării sau a progresului pro
priu prezentat de Satana. Ei vor nega principiile adevărului În practică şi vor aduce
reproşuri cauzei lui Dumnezeu " (Solii alese, ca rtea 3, p p. 48 1 -482).
Atu nci va avea loc ploaia tâ rzie, revă rsa rea deplină a D u h u l u i Sfânt pentru a ne Îm
brăca cu p utere ca să putem suporta Încercă rile fi n a l e şi ca să p redicăm ulti m u l m esaj d e
avertiza re a l u m i i .
" '-am auzit pe cei Îmbrăcaţi În armură rostind răspicat adevărul c u mare putere.
Acesta avea efect. Mulţi fuseseră legaţi; unele soţii de soţii lor şi unii copii de părinţii
lor. Cei sinceri, care au fost opriţi să asculte adevărul, s-au prins acum cu nerăbda
re de el. Toată teama pe care o aveau faţă de rudele lor dispăruse şi numai ade
vărul era Înălţat Înaintea lor. FIămânziseră şi Însetaseră după adevăr, care le era
mai drag şi mai preţios decât viaţa. Am Întrebat ce anume provocase această mare
schimbare. Un Înger a răspuns: «Este ploaia târzie, Înviorarea de la faţa Domnului,
marea strigare a celui de-al treilea Înger» " (Testimony Treasures, voI. 7, p. 63).
-1 7 ;')
De aceea, scrierile l u i Ellen Wh ite ne a rată clar că n eg h i n a va trebui să plece. Grâ u l va

ră mâne. Această idee o Întâ l n i m şi În Amos 9:9, unde se vorbeşte despre cernerea popo
ru l u i Israel: " Căci iată, voi porunci şi voi vântura casa lui Israel Între toate neamurile, cum se
vântură cu ciurul, fără să cadă un singur bob la pământ!"
N u va exista o ră măşiţă ca re să plece; păcătoşii vor p leca În l u m e sau În Babi lon. N u va
exi sta o nouă o rg a n izaţie, nici o nouă bi serică, ci biserica va ră m â ne.
N eg h i n a va cădea, iar ră măş iţa va fi com pusă din toţi cred i ncioşii care au l uat o d eci-
zie În favoa rea adevă r u l u i . Acest l ucru este descoperit cu cla ritate:
iar păcătoşii din Sion vor fi cernuţi şi pleava va fi despărţită de grâul cel preţios.
Aceasta va fi o Încercare teribil de grea, dar trebuie totuşi să aibă loc " (Evenimen tele
ultimelor zile, p. 1 84).
Ellen Wh ite i-a scris u rmătoarele unei persoa ne ca re susţi n ea idei g reşite:
" Dumneavoastră luaţi pasaje din Mărturiile care vorbesc despre terminarea tim
pului de har, despre cernerea din poporul lui Dumnezeu şi vorbiţi despre apariţia
unui popor mai pur şi mai sfânt care se va ridica din poporul lui Dumnezeu. Toate
acestea Îi bucură pe duşman " (Solii alese, ca rtea 1 , p. 2 1 0) .
Biserica ră m ăşiţei este rep rezentată În ca rtea Apoca l i psa ca fi i n d Laodiceea. Laodice-
ea este ultima biserică. Nu este a lta. Această biserică va ră mâne până În vremea sfârşitu l u i .
" Am fost instruită să l e spun adventiştilor d e ziua şaptea din toată lumea c ă Dum
nezeu ne-a ales să fim un popor deosebit, o comoară a Lui. EI a hotărât ca biserica
Sa de pe pământ să rămână perfect unită În Duhul şi sub Îndrumarea Domnului
oştirilor până la vremea sfârşitului " (Evenimen tele ultimelor zile, p. 5 3 ) .
D e aceea, În aceste momente În care stud iezi şi îl cauţi pe D u m nezeu, făcâ n d d i n

aceasta p r i m a t a şi principala ta ocu paţie, trebuie s ă med itezi la acea stă Înd r u m a re cla ră:
" Pe măsură ce se Înmulţesc Încercările În jurul nostru, În rândurile noastre vor exista
atât separări, cât şi uniri. Unii care deja sunt pregătiţi să-şi ia armele de luptă, În
timpul pericolelor adevărate vor mărturisi că nu au construit pe stâncă; vor ceda În
faţa ispitei. Cei care s-au bucurat de multă lumină şi privilegii frumoase, dar nu au
făcut nimic ca să le fructifice, vor abandona rândurile noastre sub un pretext sau
altul. Pentru că nu au primit dragostea adevărului, vor fi absorbiţi de Înşelătoriile
duşmanului; vor da atenţie spiritelor seducătoare şi doctrinelor demonice şi se vor
Îndepărta de la credinţă. Totuşi, pe de altă parte, când furtuna persecuţiilor se va
descătuşa asupra noastră, oile adevărate vor asculta glasul Păstorului adevărat. Se
vor face eforturi dezinteresate de a-i salva pe cei pierduţi şi multe dintre persoanele
furate din staul se vor Întoarce ca să-L urmeze pe marele Păstor. Poporul lui Dumne
zeu se va grupa ca să prezinte un front unit duşmanului. În faţa pericolului comun,
se va sfârşi lupta pen tru supremaţie; nu vor mai fi dispute cu privire la cine trebuie
să fie mai mare. Niciun credincios adevărat nu va spune: «Eu sunt al lui Pavel!» «Şi
eu al lui Apolo!» «Şi eu al lui Chifa!» Mărturia unuia, la fel ca şi a celorlalţi, va fi: « Eu
mă prind de Hristos; mă bucur În EI ca Mântuitor personal» " (Lift Him Up, p. 205).
De aceea, trebuie să te decizi acum să fi i d e pa rtea adevă rului, a ascultă r i i şi a consa
crării tota le faţă d e Dum n ezeu.
I Î () .: ' . ,_.. �' mineti @-'SUS
, J C ' -,
_ 1.
,
"Apostolul Îi Îndeamnă pe fraţi, zicând: <<Încolo, fraţilor, fiţi tari În Domnul şi În pu
terea tăriei Lui ... ca să vă puteţi Împotrivi În ziua cea rea.» o, ce zi ne stă Înainte!
Ce cernere va avea loc printre cei care pretind că sunt copii ai lui Dumnezeu! Cei
nedrepţi sunt printre cei drepţi. Cei care au avut o mare lumină şi nu au umblat În
această lumină vor avea Întuneric pe măsura luminii pe care au dispreţuit-o. Tre
buie să dăm atenţie lecţiei conţinute În cuvintele lui Pavel: « Ci mă port aspru cu tru
pul meu, ca nu cumva, după ce am propovăduit altora, eu Însumi să fiu lepădat.»
Vrăjmaşul caută cu stăruinţă să vadă pe cine mai poate adăuga În rândurile celor
apostaziaţi; Însă Domnul vine curând şi fiecare caz va fi hotărât pen tru veşnicie. Cei
ale căror fapte corespund cu lumina care le-a fost dată cu Îmbelşugare se vor nu
măra printre cei ce vor sta la dreapta Domnului " (Mărturii pentru pastori, p. 1 63).
N u trebuie să-ţi fie frică sau să te Îngrijorezi, pentru că Dom n u l este lângă tine . " Cine
ne va despărţi pe noi de dragostea lui Hristos? Necazul sau strâmtorarea sau prigonirea sau
foametea sau lipsa de Îmbrăcăminte sau primejdia sau sabia? r. . . I Totuşi, În toate aceste lu
cruri, noi suntem mai mult decât biruitori, prin Acela care ne-a iubit. Căci sunt bine Încredinţat
că nici moartea, nici viaţa, nici Îngerii, nici stăpânirile, nici puterile, nici lucrurile de acum, nici
cele viitoare, nici Înălţimea, nici adâncimea, nicio altă făptură nu vor fi În stare să ne despartă
de dragostea lui Dumnezeu, care este În Isus Hristos, Domnul nostru. " (Roma n i 8:35-39)
Trebuie să p rofită m de acest timp ca să pred icăm acest m esaj celor ca re n u-I cu nosc.
Există m u lţi cop i i ai lui D u m nezeu Împrăştiaţi În l u me, ca re te aştea ptă să duci m esaj u l
adevă r u l u i p rezent, pentru a s e alătura poporu l u i ră măşiţei l u i D u m n ezeu . N u u ita că, Într
o zi, cineva ţi-a Împă rtăşit m esaj u l şi ţie. În acelaşi fel, m u lte persoa ne a ştea ptă mesaj u l
mântuirii p r i n I s u s H ristos, c a s ă devină membri a i biserici i l u i D u m nezeu.
" Trăim În timpul zguduirii, timpul În care tot ce poate fi zguduit va fi zguduit. Domnul
nu-i va scuza pe aceia care cunosc adevărul dacă nu ascultă, În cuvânt şi În faptă, de
poruncile Sale. Dacă nu facem niciun efort să câştigăm suflete la Hristos, vom fi traşi
la răspundere pentru lucrarea pe care am fi putut să o facem, dar nu am făcut-o din
cauza leneviei noastre spirituale. Aceia care aparţin Împărăţiei Domnului trebuie să
lucreze cât se poate de serios pentru salvarea sufletelor. Ei trebuie să-şi facă partea
pentru a aşeza şi sigila legea Între ucenici" ( Testimony Treasures, voI. 2, pp. 547-548) .
" Sunt mulţi aceia care, citind Scripturile, nu pot Înţelege adevărata lor Însemnăta
te. Pretutindeni În lume, bărbaţi şi femei privesc cu Încordare spre cer. Rugăciuni,
lacrimi şi cereri se ridică din sufletele doritoare după lumină, har şi Duhul Sfânt.
Mulţi se găsesc pe pragul Împărăţiei, aşteptând doar să fie luaţi Înăuntru " (Faptele
apostolilor, p p. 90-9 1 ).
Concluzionăm stud i u l nostru pe acea stă temă atât de i m porta ntă cu ideea că cer
nerea a Început deja. Ea sporeşte În i ntensitate. N eg h i na va cădea, dar g râ u l va ră mâ ne.
Astăzi trebuie să te consacri lui D u m n ezeu şi că iei o decizie În favoa rea adevă r u l u i , fi i n d
u n i n strument a l D u h u l u i Sfânt şi pred icâ nd acest m esaj persoa nelor care tâ njesc s ă a u d ă
Cuvâ ntul l u i Dum nezeu. D u m nezeu s ă t e binecuvâ nteze!
Cugetă la acest pasaj:
"Am văzut că ne aflăm acum În timpul de cernere. Satana lucrează cu toată pute
rea lui pentru a smulge sufletele din mâna lui Hristos şi a le determina să-L calce În
picioare pe Fiul lui Dumnezeu. Caracterul se formează. Îngerii lui Dumnezeu cân-
/L�
' ,,; dlininefi
/C{Cl1UIS
�t)
tăresc valoarea morală. Dumnezeu Îşi Încearcă poporul. Aceste cuvinte mi-au fost
prezentate de către Înger: eeLuaţi seama dar, fraţilor, ca niciunul dintre voi să nu
aibă o inimă rea şi necredincioasă, care să vă despartă de Dumnezeul cel viu. Ci În
demnaţi-vă unii pe alţii În fiecare zi, câtă vreme se zice: ((Astăz;,>, pentru ca niciunul
din voi să nu se Împietrească prin Înşelăciunea păcatului. Căci ne-am făcut părtaşi
ai lui Hristos, dacă păstrăm până la sfârşit Încrederea nezguduită de la Început "
(Evrei 3: 72- 7 4) " (Maranata, p. 50).
U ltimele patru prezentări despre cernere a u fost p regătite şi oferite cu d ra g Depa rta
mentu l u i Ad m i n i stra rea Creşti nă a Vieţii din cad r u l Divizi u n i i S ud-Americane d e pastor u l
Heraldo Lopes, de la Asociaci6n Esp iritu Sa nten se, Brazi l i a .
Text aditional
Cum va fi reu n i u nea? La ea vor ven i toţi cei ca re a u participat la Seminarul de Îm bo
găţi re spirituală. Vom prezenta atunci beneficiile perioadei petrecute a stfel şi vom Învăţa
să u m b l ă m cu D u m n ezeu până În ziua revenirii Sale. Prog ra m u l nostru se va termina c u o
Sfâ ntă Cină.
Doa r căutâ n d u-L pe D u m n ezeu d is-de-d i m i neaţă ş i ră mânând În p rezenţa Sa pe p a r-
cursul zilei, poţi sta ferm În timp ce cerne rea creşte În i nten sitate.
" Mulţi dintre cei care au avut multă lumină nu au apreciat-o şi nici nu au fructificat
o aşa cum aveau privilegiul să o fructifice. Nu au practicat adevărul; şi, din cauza
aceasta, Domnul Îi va aduce În staul pe cei care au trăit conform cu toată lumina
avută. " (Ellen G. Wh ite)
,,Au f1ămânzit şi au Însetat după adevăr, care le era mai drag şi mai preţios decât
viaţa. " (Ellen G. Wh ite)
iar păcătoşii din Sion vor fi cernuţi, şi pleava va fi despărţită de grâul cel preţios.
Aceasta va fi o Încercare teribil de grea, dar trebuie totuşi să aibă loe." (Ellen G. Wh ite)
" Totuşi, pe de altă parte, când furtuna persecuţiilor se va descătuşa asupra noastră,
oile adevărate vor asculta glasul Păstorului adevărat." (Ellen G. Wh ite)
Acu m trebuie să te decizi de partea adevărului, a ascultării şi a consacrării to
tale faţă de Dumnezeu.
" Cine ne va despărţi pe noi de dragostea lui Hristos? Necazul sau strâmtorarea sau prigo
nirea sau foametea sau lipsa de Îmbrăcăminte sau primejdia sau sabia? {. . . ] Totuşi, În toate
"
aceste lucruri, noi suntem mai mult decât biruitori, prin Acela care ne-a iubit. (Pavel )
Cerne rea a Început d eja. Ea sporeşte În i ntensitate. Neg h i n a v a cădea, dar g râ u l v a ră
mâ ne. Astăzi trebu i e să te consacri lui D u m nezeu şi să iei o decizie În favoa rea adevăru l u i,
fi i n d u n i n strument a l D u h u l u i Sfânt şi p redicâ n d acest mesaj persoa nelor ca re tâ njesc să
audă cuvâ ntul lui D u m n ezeu.
toate virtuţile de origine cerească " (Mărturii, voi. 5, p. 7 05)
zi l a39 Vocea ('onsacrarii
" Este aceasta şi dori nţa i n i m i i voastre: «Sunt cu totul a l Tău, Mâ ntu itorul Meu. Tu a i plătit
preţu l pentru sufletul meu şi tot ceea ce sunt şi sper să fiu odată Îţi aparţine. Aj ută-mă să câş
tig bani n u pentru a-i risipi necugetat, n u pentru a-mi satisface mândria, ci pentru a-i folosi
pentru slava Numelui Tă u»? În tot ce faceţi, gândul vostru să fie acesta : «Este aceasta ca lea
Dom n u l u i ? Va fi EI m u lţumit de ceea ce fac? EI Şi-a dat viaţa pentru m i ne, ce-aş putea să-I ofer
În sch imb? Pot doa r să spun: 'Di n ceea ce Îţi aparţine, Doa m ne, Îţi dau cu generozitate:»Dacă
N u mele lui Dum nezeu n u este scris pe fru nţile voastre - deoa rece Dum nezeu trebuie să fie
subiectul centra l al gândurilor voastre - n u veţi fi potriviţi pentru moşteni rea slavei. Însuşi
Creatorul vostru v-a oferit cerul Întreg Într-un singur dar m i n u nat: Singurul Său Fiu.
Dum nezeu pune mâna pe zecime şi pe da ruri şi spune: «Sunt ale Mele. Când v-a m
Încred inţat b u n u ri l e Mele, am specificat că o pa rte trebuie să fie a voastră, pentru a vă
Îm p l i n i nevoile, i a r o pa rte trebuie să Îmi fie restituită.» Când aţi a d u nat recolta În h a m ba re
pentru voi Înşivă, l-aţi restituit l u i Dum nezeu zecimea În mod ci nstit? l-aţi adus darurile
voa stre, pentru ca l ucra rea Sa să n u a i bă de suferit? Aţi avut g rijă de orfa n i şi de văduve?
Aceasta este o ra m u ră a l ucrării m isionare loca le ce n u a r trebu i n icidecum n eg l ijată. N u
aveţi Î n j u r u l vostru săraci sau suferi nzi ca re s ă a i bă nevoie de h a i n e m a i că l d u roase, de
hrană m a i bună şi, m a i presus de orice a ltceva, de com pasiu nea şi d ragostea pe care l e
v o r preţui c e l m a i m u lt? C e a ţ i făcut pentru văd u ve, pentru c e i necăj iţi ca re v ă c h e a m ă să-i
sprij i n iţi În lucra rea de educa re şi i n stru i re a copi ilor ş i nepoţi lor lor? Cum aţi rezolvat aces
te cazu ri? Aţi Încercat să îi aj utaţi pe orfa n i ? Când părinţii şi bunicii Îng rijoraţi şi Îm povă raţi
v-a u rugat, ba chiar v-a u i m plorat să Îi l uaţi şi pe ei În sea mă, i-aţi Îndepărtat pri ntr- u n refuz
i n sensibil şi aspru? Dacă da, Dom n u l să a i bă m i lă de vi itorul vostru, deoa rece «cu ce măsu
ră măsuraţi, cu aceea vi se va măsura». Să m a i fi m atunci surprinşi de fa ptu l că Dom n u l nu
ne trim ite bi necuvâ nta rea Sa, câ n d darurile Sale sunt Întrebui nţate g reşit şi În mod egoist?
Dumnezeu vă umple mereu cu binecuvântările acestei vieţi. Faptul că vă roagă să ren un
ţaţi la darurile Lui pentru susţinerea diferitelor ra muri ale l ucrării Sale este spre binele vostru
trecător şi spiritual, pentru ca astfel să recunoaşteţi că Dum nezeu este dătătorul tuturor bi
necuvâ ntă rilor. Dumnezeu, Cel mai activ Lucrător, cooperează cu oamenii pentru asig urarea
mijloacelor lor existenţiale, dar le cere şi lor să coopereze cu El ia mântu irea a ltor suflete. EI a
pus În mâinile slujitorilor Săi mijloacele prin care să d ucă mai departe lucrarea misionară loca lă
şi externă. Da r, dacă doar jumătate dintre oameni Îşi fac datoria, n u vor fi fonduri suficiente şi
mu lte aspecte ale lucrării vor ră mâne netermi nate." (Review and Herald, 23 decembrie 1 890).
Raspuns la mgaciunea lui H ristos pentru unitate

" Biserica nu va putea ajunge niciodată În poziţia dorită de Dumnezeu până când
nu va fi strâns unită În compasiune cu misionarii ei. Unitatea pentru care s-a rugat
Hristos nu va putea exista niciodată dacă spiritualitatea nu este manifestată În lu
crarea misionară şi dacă biserica nu devine un factor pentru susţinerea misiunii.
Eforturile misionarilor nu vor reuşi să Îndeplinească scopul dorit, dacă membrii
bisericilor locale nu vor demonstra, nu numai cu vorba, ci şi cu fapta, că Îşi dau sea-
ma de obligaţia ce le revine pentru a-i susţine cu generozitate pe aceşti misionari.
Dumnezeu cheamă lucrători. Este necesară implicarea personală. Însă mai Întâi e
nevoie de convertire şi apoi de lucrarea pentru mântuirea altora " (Review and Herald,
1 0 septembrie 1 903).
GoI i U- \ a in ima d{' {'goism

" Este reg reta b i l că biserica d e azi si mte atât de puţină dispoziţie d e a-şi exprima re
cunoştinţa pentru că Dom n u l a înzestrat-o cu har şi că i-a dat bani, pentru a avea cu ce să
u m p l e vistieria Sa.
Zonele nerod itoa re d i n via Dom n u l u i strigă spre D u m neze u : «Oa m e n i i nu şi-au l uat
ti m p să ne îng rijească.» Când îngăduie ca semenii să ră mână în sclavi a l i psurilor şi a de
g radării, bă rbaţii ş i femeile îi îngăduie lui Sata na să îi rep roşeze lui D u m nezeu că perm ite
ca u n i i d i ntre cop i i i Săi să sufere d i n ca uza neîm p l i n i ri i nevoilor fu nda m enta l e ale vieţii.
Dum nezeu este i n s u ltat de ind ife renţa celor că rora le-a încred i nţat resu rsele Sale. Ad m i
nistratorii a l e ş i de EI refuză s ă observe necazu l pe ca re a r putea s ă - I a l i n e şi în a cest fe l, e i
aduc u n reproş asu p ra l u i D u m n ezeu.
N i me n i să n u -şi nesocotească responsabil ităţile. C h i a r dacă n u investiţi d o l a ri, ci n u
m a i cenţi, n u u itaţi c ă D u m n ezeu binecuvâ ntează hărnicia neobosită. E I n u d i s p reţu ieşte
ziua începuturilor sla be. O folosire înţelea ptă a l ucru rilor mici va genera o în m u lţire m i
n u nată. U n ta lant întrebui nţat c u înţelepci u n e Îi v a ad uce l u i D u m nezeu d o i ta la nţi. Este
aşteptată o dobândă proporţion a l ă cu capita l u l încred i nţat. D u m nezeu primeşte potrivit
cu ceea ce a re u n om, n u cu ce nu a re.
Dumnezeu vă cheamă să Îi oferiţi ceea ce Îi datoraţi În zecimi şi daruri. EI face apel la con
sacrare În orice aspect al lucrării Sale. Îndepliniţi-vă conştiincioşi partea ce v-a fost desemnată.
Lucraţi cu seriozitate, amintindu-vă că Hristos este de partea voastră, plănuind, chibzuind şi
acţionând pentru voi. «Dumnezeu poate să vă umple cu orice har, pen tru ca având totdeauna
În toate lucrurile din destul, să prisosiţi În orice faptă bună. » Dăruiţi cu bucurie, cu voioşie şi
din toată inima şi fiţi recunoscători că puteţi contribui la Înaintarea Împărăţiei lui Dumnezeu
În lume. Goliţi-vă inima de egoism şi pregătiţi-vă mintea pen tru lucrarea creştină. Dacă sun teţi
În părtăşie strânsă cu Dumnezeu, veţi fi dornici să faceţi orice sacrificiu pen tru a le duce viaţa
veşnică celor care pier.
Bunastar('a spirituala şi darnieia er('ştina

În Numele Domnului, vă rog fierbin te, fraţii şi surorile mele, În această criză prin care
trece lucrarea noastră, veniţi În ajutorul Domnului, de partea Domnului, Împotriva celor pu
ternici! Dacă reţinem pen tru noi ceea ce Îi aparţine lui Dumnezeu, vom aduce asupra noastră
blestemul. Bunăstarea spirituală este Îndeaproape legată de dărnicia creştină. F/ămânziţi nu
mai după bucuria de a imita binefacerea divină a Răscumpărătorului. Aveţi asigurarea preţi
oasă a faptului că darurile voastre ajung În curţile cereşti Înaintea voastră.
Vreţi să vă asiguraţi bunurile şi proprietăţile? Aşezaţi-le În mâna care poartă urmele cu
ielor răstignirii. Păstraţi tot ce aveţi şi veţi face acest lucru În pierderea voastră veşnică. Dă
ruiţi-I o parte lui Dumnezeu şi, din acel moment, ceea ce l-aţi dăruit va purta inscripţia Sa,
va fi pecetluit cu caracterul Său neschimbător. Vreţi să vă bucuraţi de averile voastre? Atunci
Întrebuinţaţi-le pentru a-i binecuvânta pe cei suferinzi. Vreţi să vă Înmulţiţi bunurile materia-
I HO 'l�mineti @SUS
le? «Cinsteşte pe Dumnezeu cu averile tale şi cu cele dintâi roade din tot venitul tău: căci atunci
grânarele Îţi vor fi pline de belşug şi teascurile tale vor geme de must» (Proverbele 3:9, 1 0).
D u m neze u ya u m ple din nou mâna da. ta.toru l ui
" Dacă toţi şi-ar face partea, lipsa roadelor din via Domnului nu ar mai constitui
condamnarea celor care mărturisesc a-L urma pe Hristos. Lucrarea misionară me
dicală trebuie să deschidă uşa Evangheliei adevărului prezent. Solia celui de-al trei
lea Înger trebuie să se audă pretutindeni. Faceţi economii! Dezbrăcaţi-vă de mân
drie! Daţi-i lui Dumnezeu comoara voastră pămân tească! Dăruiţi acum ce puteţi şi,
pe măsură ce veţi coopera cu Hristos, mâna vi se va deschide pentru a da mai mult. Iar
Dumnezeu vă va umple din nou mâna, astfel Încât comoara adevărului să fie trans
misă multor suflete. EI vă va da pentru ca voi să le daţi altora " (Review and Herald,
1 0 decembrie 1 90 1 ; Sfaturi privind administrarea creştină a vieţii, pp. 50-54).
Text adiţional
Mâine Încheiem acest sem i n a r. Reu n i u nea bate la uşă. Te-ai pregătit să partici pi?
Dumnezeu Îţi va m a i vorbi Încă o dată inimii ta le. Va fi o Întâ l n i re de neu itat. Pentru că a i
fi n a l izat sem inarul, vei p r i m i certificatu l . Te aşteptă m cu bucu rie şi m u ltă Încredere!
Sunt al Tă u În tota litate, Mântu itorul meu; Tu a i plătit pentru sufletul meu, ş i tot ceea
ce sunt sau voi fi Îţi aparţine.
" Dumnezeu vă umple mereu cu binecuvântările acestei vieţi. Faptul că vă roagă să

renunţaţi la darurile Lui pentru susţinerea diferitelor ramuri ale lucrării Sale este
spre binele vostru trecător şi spiritual, pentru ca astfel să recunoaşteţi că Dumnezeu
este dătătorul tuturor binecuvân tărilor." (Ellen G. Wh ite)
" Dumnezeu cheamă lucrători. Este necesară implicarea personală. Însă mai Întâi e
nevoie de convertire şi apoi de lucrarea pentru mân tuirea altora." (El len G. Wh ite)
" Nimeni să nu-şi nesocotească responsabilităţile. Chiar dacă nu investiţi dolari, ci

numai cenţi, nu uitaţi că Dumnezeu binecuvântează hărnicia neobosită. EI nu dis
preţuieşte ziua Începuturilor slabe. " (Ellen G. Wh ite)
,,0 folosire Înţeleaptă a lucrurilor mici va genera o Înmulţire minunată. Un talant
Întrebuinţat cu Înţelepciune Îi va aduce lui Dumnezeu doi talanţi. Este aşteptată
o dobândă proporţională cu capitalul Încredinţat. Dumnezeu primeşte potrivit cu
ceea ce are un om, nu cu ce nu are." (Ellen G. Wh ite)
Vreţi să vă bucuraţi de averile voastre? Atu nci Întrebui nţaţi-le pentru a-i binecuvâ nta
pe cei suferi nzi. Vreţi să vă În m u lţiţi b u n u rile materiale? " Cinsteşte pe Dumnezeu cu averile
tale şi cu cele dintâi roade din tot venitul tău; căci atunci grânarele Îţi vor fi pline de belşug şi
teascurile tale vor geme de must " (Proverbele 3 :9, 1 0) .
"Aceia care se Îmbracă cu toată armura lui Dumnezeu şi care consacră zilnic un timp
pentru meditaţie, rugăciune şi studierea Scripturilor vor fi legaţi de cer şi vor avea o
influenţă mântuitoare şi transformatoare asupra celor din jurul lor. Vor avea gânduri
mari, aspiraţii nobile, o Înţelegere clară a adevărului şi datoriei faţă de Dumnezeu.
Vor avea o dorinţă arzătoare după curăţie, lumină şi iubire, pentru toate virtuţile de
origine cerească" (Mărturii, voI. 5, p. 1 05).
4§rzminefi @SUS I WI

D i m i neaţă : _________________________
După-am iază : ________________________
1. _____________
2.
3. _____________
4. _______________________
5. _____________
6. ________________________
7. ________________________
8. _______________________
9. ________________________
1 0. _____________________
Sfârsitul conflictului
•
dintre Hristos si Satana •
Astăzi este o zi specială pentru viaţa ta d i n două motive:

Primul: În ultimele 39 de zile ai fost u n învingător. Ai reuşit să mergi în p rezenţa l u i
D u m nezeu la primele o r e a l e fiecărei zile. Cred c ă n u eşti acelaşi cred i ncios de la încep ut.
Cu sigura nţă valorile ta l e şi priorităţi le ta le sunt foa rte d iferite. Cu Dum nezeu pe p ri m u l
loc, viaţa t a începe s ă a i bă a lt sens.
AI doilea: Începâ nd d e mâine vei fi gata să începi o nouă ses i u n e la primele ore ale
fiecărei zile. Acea nouă ses i u n e va ati nge a pogeul în momentul reîntâ l n i ri i g lorioase cu
Sa lvatorul şi va d u ra toată etern itatea. În rugăci u n e, spune-I acum D u h u l u i Sfânt că ac
cepţi provocarea. După aceea, cu un sentiment profu nd de laudă şi m u lţu m i re, cugetă la
mesaj u l de astăzi.
Adio, moarte şi durere!

" EI va şterge orice lacrimă din ochii lor. Şi moartea nu va mai fi. Nu va mai fi nici tân
guire, nici ţipăt, nici durere, pentru că lucrurile dintâi au trecut " (Apoca l i psa 2 1 :4).
Satana şi urmaşii lui vor fi distruşi pentru totdeauna.

" Căci iată, vine ziua care va arde ca un cuptor! Toţi cei trufaşi şi toţi cei răi vor fi ca
miriştea; ziua care vine Îi va arde, zice Domnul oştirilor, şi nu le va lăsa nici rădăcină,
nici ramură " (Malea h i 4: 1 ) .
" Focul care Îi consumă pe cei nelegiuiţi curăţă pământul. Orice urmă de blestem es
te Îndepărtată. Niciun iad arzând veşnic nu va păstra Înaintea celor răscumpăraţi
consecinţele grozave ale păcatului " ( Tragedia veacurilor, p. 732).
Ca învingatori, vom moşteni un cer nou şi un pamânt nou

" Apoi am văzut un cer nou şi un pământ nou; pen tru că cerul dintâi şi pământul
dintâi pieriseră, şi marea nu mai era. [. . J Cel ce va birui, va moşteni aceste lucruri.
.
Eu voi fi Dumnezeul lui, şi el va fi fiul Meu " (Apoca l ipsa 2 1 : 1 ,7) .
Ranile suferite pe Calvar vor fi amintite pentru totdeauna

" Numai o singură amin tire rămâne: Mântuitorul nostru va purta pentru veşnicie
semnele răstignirii. Pe fruntea Sa rănită, pe coasta Sa, pe mâinile şi picioarele Sa
le, se vor păstra pe veci urmele lucrării pline de cruzime pe care a făcut-o păcatul "
(Tragedia veacurilor, p. 733).
lşi va cond uce turma ca Pastor

" În Biblie, moştenirea celor mântuiţi este numită cco patrie» (Evrei 7 7: 7 4- 7 6). Acolo,
Păstorul ceresc Îşi conduce turma la izvoare de apă vie. Pomul vieţii îşi dă roadele
În fiecare lună, iar frunzele pomului sunt pentru vindecarea neamurilor. Acolo sunt
izvoare care curg continuu, limpezi precum cristalul, şi, pe malul lor, pomi unduind
Îşi aruncă umbrele pe cărările pregătite pentru răscumpăraţii Domnului " ( Tragedia
veacurilor, pp. 733-734).
Li bel'i pentru totdeauna d e d ur'ere ş i oboseala

" in cetatea lui Dumnezeu «nu va fi noapte». Nimeni nu va avea nevoie şi nu va dori
odihnă. Acolo nu va fi oboseală În a face voia lui Dumnezeu şi În a da laudă Nume
lui Său. Toate comorile universului vor fi deschise spre studiu mân tuiţilor lui Dum
nezeu. NeÎncătuşaţi de moarte, ei ÎŞi iau zborul neobosit către lumile Îndepărtate "
( Tragedia veacurilor, p. 735).
Toate faeultatile se vor dezvolta

" Acolo, minţi nemuritoare vor contempla, cu o bucurie care nu va slăbi nicioda
tă, minunile puterii creatoare, tainele iubirii răscumpărătoare. Acolo, nu va mai fi
niciun vrăjmaş crud şi amăgitor care să ispitească la uitare de Dumnezeu. Orice
facultate va fi dezvoltată, orice capacitate va fi mărită. Acumularea de cunoştinţe
nu va mai obosi mintea şi nu va mai secătui puterile. Acolo, cele mai mari planuri
vor fi realizate, cele mai Înalte aspiraţii vor fi atinse, cele mai Înalte ambiţii vor fi
indeplinite; şi Încă vor mai fi noi culmi de urcat, noi minuni de admirat, noi adevă
ruri de Înţeles, ţinte noi care să solicite puterile minţii, ale sufletului şi ale corpului "
( Tragedia veacurilor, p. 736).
Imn uri de lauda VOI' fi i n to llate pentru totdeauna

" Şi anii veşniciei, În desfăşurarea lor, vor aduce descoperiri mai bogate şi mai slăvite
despre Dumnezeu şi despre Hristos. Pe măsură ce creşte cunoştinţa, cresc şi dragos
tea, respectul şi fericirea. Cu cât oamenii ÎI vor cunoaşte pe Dumnezeu mai mult, cu
atât mai mare va fi admiraţia lor faţă de caracterul Său. Când Isus deschide În faţa lor
bogăţiile mântuirii şi realizările uimitoare În lupta cea mare cu Satana, inimile celor
mântuiţi sunt cuprinse de o devoţiune şi mai arzătoare şi, cu o bucurie şi mai entuzi
astă, Îşi ating harpele de aur şi atunci de zece mii de ori zece mii şi mii de mii de glasuri
se unesc pentru a Înălţa coruri puternice de laudă. «Şi pe toate făpturile care sunt În
cer, pe pământ, sub pământ, pe mare şi tot ce se află În aceste locuri, le-am auzit zi
când: :4 Celui ce şede pe scaunul de domnie şi a Mielului să fie lauda, cinstea, slava şi
stăpânirea În vecii vecilor!'» (Apocalipsa 5: 73) " (Tragedia veacurilor, pp. 736-73 7).
Se deelara pentru totdeau na ea Dumnezeu este dragoste

" Marea luptă s-a sfârşit. Păcatul şi păcătoşii nu mai există. Universul Întreg este
curat. O singură vibraţie de armonie şi de bucurie străbate prin creaţia imensă. De
la Acela care a creat toate se revarsă viaţa, lumina şi fericirea prin domeniile spa
ţiului fără sfârşit. De la atomul minuscul şi până la lumile cele mari, toate lucrurile,
Însufleţite şi neÎnsufleţite, În frumuseţea lor neumbrită şi Într-o bucurie desăvârşită,
declară că Dumnezeu este iubire " ( Tragedia veacurilor, p. 737).
Ce bucurie va fi ca la fi n a l u l călătoriei noastre să vedem c h i p u l l u i Isus În patria cel o r

mâ ntuiţi! Deoca mdată a i Încheiat u n sem i n a r În ca re te-a i dedicat l ucrării Lui şi În ca re a i
I H-'t·
u m blat cu EI pe pa rcu rsul a 40 de zile! Acu m ţi-a i format un nou obicei şi noua ta provoca re
este să-ţi păstrezi acest obicei pentru tot restul vieţi i .
În ma rea zi a reve n i ri i l u i Isus, v o m primi coroa na d i n m â i n i le Salvatoru l u i nostru şi
vom fi cu EI pentru totdea u n a .
Deoca mdată, pri m i m , cu ocazia reu n i u n i i, u n fru mos certificat c a rezu ltat a l acestui
sem i n a r atât de special, sem i n a r ca re ne-a adus m a i a p roape de Dumnezeu.
Dum nezeu să ne ţină lângă EI, şi sem inarul nostru să n u fi e Întreru pt, ci să se prelun-
gea scă pâ n ă la reve n i rea l u i I sus. Am i n!
" Aceia care se îmbracă cu toată armura lui Dumnezeu şi care consacră zilnic un
avea gânduri mari, aspiraţii nobile, o înţelegere clară a adevărului şi datoriei faţă
Plan ul lui Dumnezeu pentru viata mea astazi

Ce aştea ptă Dum nezeu de la m i ne: __________________
D i m i n eaţă : ____________________________
Du pă-a m iază : _________________________

1. _____________
2. _____________
3. _____________
4. ________________
5. _____________
6. ______________________
7. ______________________
Reuniunea
Te-a i a n g ajat s ă merg i 4 0 de z i l e cu Dumnezeu, dedicând primele o re ale d i m ineţii

acestui sem i n a r. Ţi-a i reîn noit În fiecare d i m i neaţă a ngajamentul d e a fi sfâ nt pe parcurs u l
zilei şi s u n t sigur c ă acest l ucru v a conti nua s ă prod ucă sch i m bă ri În viaţa ta .
Ţi-a i format noi depri n deri spirituale. Acum, când te trezeşti, prima ta dorinţă este să
te prezi nţi În faţa lui D u m n ezeu ca să afl i planul Lui pentru ziua aceea.
Acum, sti l u l tău de viaţă este să trăieşti zilnic În prezenţa lui Dum neze u . EI te va Însoţi
În fiecare c l i pă, şi acea sta te va aj uta să a i pace şi bucu rie, i n d iferent de circu msta nţe.
Astăzi a re loc reu n i u nea. Este o zi de să rbătoa re şi la udă, pentru că D u h u l Sfâ nt ţi-a
format noi obice i u ri spirituale şi nu mai eşti ca la Începutu l sem i n a r u l u i . Îţi imaginezi cum
a r fi să ieşi d i n casă fă ră să fi stat m a i Întâ i În prezenţa l u i Dum nezeu? Să p l eci fă ră să ştii
ce aştea ptă E I de la tine În acea zi? Să pleci fără să cugeţi la Isus şi fă ră puterea Cuvântu l u i
Să u ? S ă pleci fă ră s ă si mţi p rezenţa L u i lângă tine? S ă pleci fă ră puterea Cuvântu l u i Î n i n i m a
ta ? Să pleci fă ră s ă a i dori nţa de a - i p rezenta Eva nghelia p r i m e i persoa ne Întâ l n ite?
M u lţumeşte-I l u i D u m n ezeu pentru că ţi-a sch i m bat viaţa şi nu mai eşti ca la Început.
Obice i u l de a sta În p rezenţa lui Dum nezeu, la primele ore ale fiecărei zi le, a fost d eja sădit
În fi i nţa ta . Face deja pa rte d i n sti l u l tă u de viaţă.
Cuvâ ntul lui Dum nezeu a deven it refugi ul tă u, şi niciodată nu vei mai tră i fă ră pu
terea care vine zilnic din Sfi ntele Scripturi. Cu sigura nţă, i n i m a ta este p l i n ă de pla n u ri: vrei
să citeşti Proverbele, Psa l m i i, Isaia, Eva n g helia l u i Ioan, Calea către Hristos, Mărturii, vrei
să petreci 365 de zile cu D u m n ezeu, aj utat de citi rea Bibliei şi a Spiritu l u i profetic etc. Te
Încu rajez să conti n u i , pentru că matu ritatea spi rituală este u n proces ca re i a timp şi la care
trebuie să lucrezi z i l n ic.
I n ima ta este fericită; atunci, vorbeşte şi expri mă-ţi m u lţu m i rea, m ă rturiseşte altor
persoa ne ce Însea m n ă pentru viaţa u n u i creşti n această experienţă.
Astăzi a re loc reu n i u nea, este ziua În ca re să vorbim despre tot ceea ce a fă cut B u n u l
Dumnezeu În viaţa t a p r i n D u h u l Sfâ nt Î n aceste u ltime zile.
Deja te-a i rugat pentru cele şa pte persoa ne pe ca re le i u beşti şi ca re Încă n u s-a u
predat În tota l itate l u i D u m n ezeu. Le-a i i nvitat şi se află lângă tine. Spune-le cât de bine
este să te bucuri de com u n i u nea cu D u m n ezeu, de sfinţenia şi d ragostea L u i . Fă ră aceasta,
ce sens ar m a i avea viaţa ta ?
Înscrie-le la u rmătorul sem i n a r de Îmbogăţi re spirituală. F i i fericit l â ngă H ristos ş i
lângă persoa nele p e ca re le i u beşti, ca re fac pa rte d i n fa m i l i a l u i Dumnezeu p e pământ.
Ca Enoh, u m b lă cu D u m nezeu În fiecare zi şi păstrează gând u l la g l o rioasa Întâ l n i re
cu Mâ ntuitorul nostru.
Astăzi a re loc reu n i u nea. Este o zi de să rbătoa re şi la udă, pentru că D u h u l Sfâ nt ţi-a
dăruit obice i u ri spirituale noi şi n u mai eşti la fel ca la Începutul sem i na ru l u i .
Cuvâ ntul l u i D u m n ezeu a deve n it refu g i u l t ă u şi niciodată n u vei m a i trăi fă ră p uterea
ca re vine zilnic d i n Sfi ntele Scriptu ri.
Fii fericit lângă H ristos şi lângă persoa nele pe ca re le i u beşti, ca re fac pa rte din fa m i l i a
l u i Dumnezeu pe pămâ nt.
4fjkminefi @SUS
Planu l lui Dumnezeu pentru viata mea astazi
Mesaj u l primit de la Dum nezeu pentru ziua de azi este:
Ce a şteaptă D u m n ezeu d e la m i ne: __________________
D i m i n eaţă : _________________________
Du pă-a m i ază : ________________________
1. _____________
2. _______________________
3. _____________
4. ________________________
5. _____________
6. _______________________
7. _____________
8. _______________________
9. ____________
_
1 0. ______________________

40 de Dimineti Cu Isus

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

40 de Dimineti Cu Isus

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

© 2015 - Editura Viaţă şi Sănătate.

Toate drepturile rezervate.

Traducere: Emanuel Arcaş

Cărţile Editurii Viaţă şi Sănătate pot fi achiziţionate

Pentru comenzi prin poştă sau agenţi de vânzare:

Descrierea CIP este disponibilă la Biblioteca Naţională a României.

... a i fost creat c a s ă relaţionezi cu Dum neze u ?

Pe parcu rsu l acestei perioade, fi vei vedea pe D u m n ezeu acţionâ nd în viaţa ta ş i În

U m blarea zi l n ică cu D u m n ezeu ne v a perm ite s ă tră i m u n creşti n i s m rea l şi autentic.

La fi n a l u l perioadei, îţi vom acorda un certificat ca o a m i ntire plăcută a acestor 40

Ai fost creat ca sa relationezi cu Dumnezeu!

Dumnezeu să te binecuvânteze În fiecare zi din această călătorie! Aşa că roagă-te

1. Este o poruncă de la Domnul Isus

2. DUIllIH'Zeli a r(' u n program zilnie penlI·u viata mea

3. Omul laun lric trebuie re înnoit zilnie

4. Bucuria şi des îatarea inimii mele

U m b l a rea cu D u m n ezeu zi de zi ne va perm ite să t răi m u n creşt i n i s m a utentic. Pri m i­

Planul lui Dumnezeu p entru viaţa mea astazi

Ce aştea ptă D u m nezeu d e la m i ne: _________________

Planul lui Dumnezeu pentru viaţa mea astăzi ...

După-a m iază: ________________________

Diseară: Să merg la culca re devreme,

Persoane pentru care mă rog: Notiţe

Cite şte Ioan 3

Trista mea realitate

- B i n e, d a r cum poate el să facă asta?

Ce aştea ptă D u m n ezeu de la m i ne: _________________

Planul lui Dumnezeu pentru viaţa mea astăzi ...

D u pă-am iază : ________________________

Diseară: Să merg la culcare devreme, _________________

Persoane pentru care mă rog: Notiţe

Rpuşpsc sa cunosc o ppl'soana...

Ai fost creat să. relaţionezi cu Dumnezeu !

Planul lu i Dumnezeu pentru viaţa mea astazi

Ce aştea ptă Dum n ezeu de la m i ne: __________________

Planul lui Dumnezeu pentru viaţa mea astăzi ...

După-am iază: _________________________

Diseară: Să merg la culcare devreme,

Persoane pentru care mă rog: Notiţe

Conversaţia cu D u m n ezeu trebuie să fie prima noastră activitate pe ca re să o rea l iză m

Citirea Cu vântului lui Dumnezeu

Ai fost creat ca sa relaţionezi cu Dumnezeu!

Planul lui Dumnezeu pentru viaţa mea astazi

Ce aştea ptă Dum nezeu d e la m i ne: _________________

Planul lui Dumnezeu pentru viaţa mea astăzi ...

Du pă-a m i ază : ________________________

Diseară: Să merg la culcare devreme,

Persoane pentru care mă rog: Notiţe

Citeşte Ioan 6:47-5 1 .

Planul lui Dumnezeu pen tru viaţa mea astazi

Ce aştea ptă D u m n ezeu d e la m i ne: _________________

Planul lui Dum nezeu pentru viaţa mea astăzi ...

Persoane pentru care mă rog: 4. _____________

Citeşte Ioan 6:47-5 1 .

Mai m ulta viaţa

Mai multa înţelegere

Supunere totala faţa de eonducerea lui Dumnezeu

Exemplul lui Solomon

Ai fost creat ca sa relationezi cu Dumnezeu

Meditaţia reprezintă un instrument importa nt de cu noaştere a lui Dumnezeu. Câ n d te

Ce aştea ptă D u m n ezeu de la m i ne: _________________

Planul lui Dumnezeu pentru viaţa mea astăzi ...

D u pă-a m i ază: ________________________

Diseară: Să merg la culcare devreme,

U m b l a rea cu D u m n ezeu zi de zi ne va perm ite să t răi m u n creşt i n i s m a utentic. Pri m i

1. Desfătarea În Domnul: Biblia este Cuvântu l l u i D u m nezeu. De vreme ce n u pu

8. Momente de rugăciune: Acum eşti pregătit să vorbeşti m a i m u lt cu Dum

9. Cât timp petrec În comuniune? Nu se poate recomanda u n timp a n u me pen