40 de Zile Pentru o Viata Plina de Bucurie (Tommy Newberry) PDF

de
pentru 0
ZILE
viafa plina de bucurie
TOMMY
NEWBERRY
IMAGO DEI
ORADEA, 2013
Descrierea elP a Bibliotecii Naponale a Romaniei
TOMMY NEWBERRY
40 de rile pentru 0 viata plina de bucurie / Tommy
Newberry; trad.: Marcel Eugen Budea; ed.: Oana
Ecaterina Branda�. - Oradea : Imago Dei, 2013
ISBN 978-606-8314-08-2
I. Budea, Marcel Eugen (trad.)

II. Branda�, Oana Ecaterina (ed.)
159.923.2
Originally published in the u.s.A. under the title:

40 Days to a Joy-Filled Life, by Tommy Newberry
Copyright © 2012 by Tommy Newberry
Romanian Edition © 2013 by SC Optim Multiserv SRL - Editura Imago Dei
with permission of Tyndale House Publishers, Inc.
All rights reserved.
40 de zile pentru 0 via/a plinii de bueurie

Copyright © 2012 Tommy Newberry
Edipa in limba romana © 2013 SC Optim Multiserv SRL - Editura Imago Dei
cu permisiunea Tyndale House Publishers, Inc.
Toate drepturile rezervate .
Editura Imago Dei

str. Pascal, nr. 18, X 84, ap. 7
410444 Oradea, Bihor, Romania
Tel.: 0359-422337
E-mail: office@imagodei.ro
Pagina web: WWW.IMAGODEI.RO
Oriee reprodueere sau se/ee/ie de texte din aceasta carte

este permisii doar eu aprobarea in scris a Editurii Imago Dei.
Traducerea: Marcel Eugen Budea

Editarea: Oana Ecaterina Branda§
Coperta §i tehnoredactarea: Marcel Eugen Budea
ISBN 978-606-8314-08-2
Aceastii carte este dedicatii tuturor
celor care aduc bucurie In aceastii lume.
CU PRINS
Multumiri 7
Introducere: Ar fi trebuit sa cunosc Principiul 4:8 9
Cum sa folose§ti aceastii carte 13
ZIUA 1 Gande§te astfel, nu altfel- Bucuria vointei libere 15
ZIUA 2 Totul sau nirnic? - Bucuria de a fi hotiirat 21
ZIUA 3 Sute de probleme, milioane de binecuvantari -
Bucuria perspectivei 27
ZIUA 4 Miracolul celor cincisprezece minute
Bucuria solitudinii zilnice 33
ZIUA 5 Astfel a creat Dumnezeu cainii
Bucuria gandirii prudente 39
ZIUA 6 Stabile§te-ti propriile prioritati-
Bucuria de a avea un tel 45
ZIUA 7 Concentrarea creeaza emotii -
Bucuria de a fi stiipan pe sine 51
ZIUA 8 Nu permite nimanui sa-ti fure identitatea-
Bucuria de a §ti cui apartii 57
ZIUA 9 Ia 0 pauza §i deta§eaza-te Bucuria invioriirii 63
-
ZIUA 10 Studioul secret Bucuria creatiei 69

-
ZIUA 11 Practicand recuno§tinta Bucuria aprecierii 75

-
ZIUA 12 Incurajeaza-ti partenerul de viata! -

Bucuria ctisniciei 81
ZIUA 13 Voi avea ceea ce are el- Bucuria curiozitiitii 89
ZIUA 14 Darul clipei prezente- Bucuria momentului de fatii 95
ZIUA 15 0 atitudine multumitoare- Profilul ingratului 101
ZIUA 16 Sentiment versus realitate- Bucuria adeviirului 109
ZIUA 17 La vanatoare de ganduri negative-
Bucuria de a fi gata de luptii 115
ZIUA 18 Recunoaljte lji contesta -Bucuria puterii emotionale 121
ZIUA 19 Pur lji simplu, schimba-ti gandul-
Bucuria politicii de returnare rapidii 129
5
ZIUA 20 Vizualizeazii binecuvantiirile lui Dumnezeu! -
Bucuria imaginaliei 135
ZIUA 21 Un strigiit dupii ajutor- Bucuria compasiunii 141
ZIUA 22 Suntem ea buretele-
Bucuria mediului nostru inconjurritor 149
ZIUA 23 Ce ai servit la einii seara trecutii? -
Bucuria intrebiirilor de calitate 155
ZIUA 24 Tot ce e de fiicut, mana ta sii facii
Bucuria muncii bine fiicute 163
ZIUA 25 Pentru a progresa, mai intai retrage-te -
Bucuria reflecliei interioare 171
ZIUA 26 Opre§te-te §i alungii-l- Bucuria infrdniirii 179
ZIUA 27 Nu lasa nimic sii te ingrijoreze!-
Bucuria de a cuceri munlii 185
ZIUA 28 Cuvinte care udd-
Bucuria de a rosti cuvintele vielii 191
ZIUA 29 Tine-o tot a§a! - Bucuria pentru succesul altor oameni 199
ZIUA 30 Afirmand bunatatea Domnului-
Bucuria de a spune adeviirul 207
ZIUA 31 Actiunea determinii emotille- Bucuria autodisciplinei 213
ZIUA 32 E§ti bun la ceva dintr-un motiv anume -
Bucuria de a-Ii folosi punctele forte 219
ZIUA 33 Care este scopul tau? -
Bucuria de a fi coroana crealiei Sale 225
ZIUA 34 Gandirea Stiipanului-
Bucuria de a-I cunoa§te gdndurile 231
ZIUA 35 Dumnezeu Se va bucura!- Bucuria descoperirii 237
ZIUA 36 Stiipane§te, infometeaza, retrage-te-
Bucuria soluliilor 245
ZIUA 37 Mentalistul- Bucuria concentrririi 253
ZIUA 38 Recuno§tintii de rutina sau exceptionala -
Bucuria recuno§tinlei 259

ZIUA 39 Elimina dezordinea- Bucuria simplitiilii 265
ZIUA 40 Cultivarea prezentei lui Dumnezeu-
Bucuria prezenlei Sale 275
Note 285
Despre autor 286
6
M U LTU MIRI
Carte a pe care 0 cite§ti reflecta munca asidua §i creativitatea

multor oameni.
Ii multumesc agentului meu, Pamela Harty, §i lui Carol
Traver de la Tyndale, care au crezut in acest proiect §i au
contribuit la realizarea lui. Multe multumiri lui Karin
Buursma pentru ca a analizat cu atentie fiecare cuvant din
manuscris §i m-a provocat sa-mi comunic mesajul in cel mai
eficient mod posibil.
Sunt multumitor pentru "Echipa 4:8/1 care, in urma cu
cinci ani, s-a mobilizat pentru a prezenta Principiul 4:8 la mii
§i mii de oameni. Echipa Ii include pe Jim Wade, Scott
Goodman, Dave Armento, Sean Boyd, Ron Raitz, Matt
Levin, John Seckman, Mike Ivey, Kyle Jenks, Dale Lewis,
Bradley Fulkerson, Denny Summers, Randy Leeder, Mike
Campbell, Cathy LaMon, Quill Healey, Ken Ashley, Ed
Easterlin, Palmer Bayless, Joe Hamilton, Bruce Carlisle, Jeff
DeHart, Tom Elias, Ware Bush, Jason Bilotti, Ryan Cone,
Chad Wade, Steve Owings, Clay Rolader, Matt Hawkins,
Shane Benson, John Patterson, Jim Barber, Gil Harvard, Sid
Johnson, Clay Gilbert, Judy Crawford, Sharp Gillespy, Clark
Gillespy, Frank Lyles, Duncan Gibbs, Mark Kemp, Charles
Wellborn, Mark Seeley, Hal Grayson, John McIntyre, Darin
Wiggins, Joel Benson, Todd Thompson, Mark Riley, Bert
Clark, Charlie Bello, Ben Stephens, Bo Jackson, Bruce
Boring, Cindy Martin, Suzanne Murphy, Jenny Griscom §i
Beth Irvin.
Datorita eforturilor lor, mii de vieti au fost binecuvantate
cu bucuria gandirii 4:8. Zilnic la biroul nostru vin biletele
§i e-mailuri Cll povestioare despre relatii transformate §i
7
40 DE ZILE PENTRU 0 VIATA PUNA DE BUCURIE
atitudini innoite. Voi ap facut posibil lucrul acesta. lara aju

torul vostru in raspandirea mesajului 4:8, aceasta continuare
n-ar fi fost posibila. va multumesc!
Le multumesc lui Jeanne Mayo, Ginger Herring, Curt
Beavers, Mark Crawford, Lisa Thrift §i Lars Dunbar pentru
ca au imparta§it Principiul 4:8 in mod repetat celor mai buni
prieteni ai lor. Le multumesc lui Bill Orender, Mark
Marchesani §i Jim Kocher pentru ca au prezentat Principiul
4:8 la Primerica. Le multumesc lui Hunter Hill, capelanului
Mike Shannon §i organizapei Operation Gratitude pentru ca
au imparta§it Principiul 4:8 militarilor din Fortele Armate ale
SUA aflap peste hotare. ii multumesc lui Chandra Adams
pentru ca a prezentat Principiul 4:8 celor aflap in inchisoare.
va multumesc Randy Gilbert, Rick Frishman §i David
Hancock pentru sfaturile voastre. Apreciez indrumarea,
incurajarea §i expertiza voastra tactica. Le multumesc lui
Robert Truelove, Shelly Guberman §i Hudson Phillips
pentru lucrarea lor din spatele scenei care rna ajuta sa fac
mai bine ceea ce fac.
Sunt multumitor in special asistentei mele, Becky
Kirkman, care m-a incurajat sa rna a§ez §i sa scriu, in timp ce
ea s-a ocupat ca toate sa mearga bine §i nimic sa nu-mi dis
traga atenpa.
Multumiri sincere parintilor mei; dragostea voastra
neconditionata §i incurajarea voastra continua sa aiba 0
influenta pozitiva in viata mea zilnica. Multumiri sopei mele,
Kristin, care a indurat cu veselie multele seri tarzii §i
weekenduri in care am scris. Mai presus de orice, doresc
sa-I multumesc lui Dumnezeu pentru ocazia §i inspirapa de
a scrie despre lucrurile cele mai importante.
I NTRODUCERE:
AR FI TREBUIT sA CUNOSC
PRI NCIPIUL 4:8
PE CAND ERAM ADOLESCENT, bunica mea mi-a

imparta§it un anumit verset biblic care mi-a captat atentia §i
mi-a starnit interesul. In anii care au urmat,am pastrat acest
verset in atentia mea §i am reflectat adesea la semnificatia lui
pe masura ce pa§eam mai mult in viata. In 1991, cand mi-am
inceput activitatea de mentor, am inceput sa Ie imparta§esc
acest verset special clienplor mei, curios fiind daca el Ii va
atinge §i-i va provoca la fel de profund ca pe mine.
Pe masura ce timpul se scurgea,am observat,la inceput la
unele persoane, apoi la cupluri §i familii, ca acest pasaj din
Noul Testament contine in el secretul unei vieti pline de
bucurie. Aplicand acest verset la viata lor zilnica,clientii mei
au inceput sa-§i creasca bucuria experimentata in casniciile
lor,in slujba lor de parinti §i in viata lor per ansamblu.
Desigur, versetul la care rna refer este Filipeni 4:8:
Incolo, frapi mei, tot ce este adevarat, tot ce este vrednic

de cinste, tot ce este drept, tot ce este curat, tot ce este
vrednic de iubit,tot ce este vrednic de primit, orice fapta
buna, §i orice lauda,la aceste lucruri sa va ganditi. (NKJV)
Traim azi intr-o cultura plina cu ve§ti rele care raspan

de§te in cateva secunde imagini ale disperarii §i infrangerii
pe tot globul. Razboaiele continua. Copiii mor de foame.
Tragediile lovesc. Corup\ia este in floare. Familiile se des

trama. Apar scandaluri. Datoriile cresco Furtunile urla.
Prin urmare am devenit mult prea lini§titi acceptand ceea
ce este inacceptabil §i privind lumea, vie\ile noastre §i pe noi
in§ine intr-un mod defetist ce concureaza direct cu oamenii
plini de pasiune, de bucurie §i condu§i de credinta a§a cum
dore§te Dumnezeu sa fim.
Cu multi ani in urma, ascultam 0 misionara care vorbea la
o strangere de fonduri pentru YWAM [Youth With A Mission
- nota trad.]. Ea a pus intrebarea la care credea ca multi altii
se gandisera in lini§te: "Cum ar putea exista un Dumnezeu,
cand in lume exista atat de multe lucruri rele?"
Raspunsul meu impulsiv, care mi-a scapat, m-a surprins
pe mine §i I-a luat pe nea§teptate pe vorbitor: "Cum ar putea
sa nu existe un Dumnezeu, cand in lume exista atat de multe
lucruri bune?"
Cred ca tocmai clipa aceea, inspirata de Dumnezeu §i
pregatita de bunica mea Lilli, m-a determinat ca, zece ani
mai tarziu, sa scriu Principiul 4:8 §i ea continua sa-mi alimen
teze motiva\ia de a-mi mentora cititorii cu 40 de zile pentru 0
viata plina de bucurie.
Bazat pe Filipeni 4:8, Principiul 4:8 afirma ca orice lucru
caruia Ii acorzi aten\ia ta va deveni mai semnificativ in
experienta tao Daca starui asupra punctelor tale forte, asupra
binecuvantarilor, asupra scopurilor tale §i oamenilor care te
iubesc, vei atrage chiar mai multe binecuvantari, mai multa
dragoste §i mai multe realizari. Este un adevar plin de forta.
Cu toate ca incercarile §i necazurile sunt nelipsite in aceasta
lume, atitud.lnea noastra fata de ele poate ajuta la alinarea
ranilor §i poate aduce solutii, in acela§i timp glorificandu-L
pe Tatal nostru ceresco
i n aceasta carte va voi arata cum pute\i fi un catalizator
pentru 0 "bucurie incapatanata" pe tot parcursul vietti
voastre. Dar va avertizez, in mod clar aceasta nu este 0 care
prezinta modul cum gandesc cei mai multi oameni. Mai
10
INTRODUCERE: AR FI TREBUIT sA CUNOSC PRINCIPIUL 4:8
degraba este 0 carte despre cum gandesc pu/ini oameni.

Daca vrei sa fii parte a acestei minoritati pline de bucurie,
putem lucra impreuna pentru a 0 transforma intr-o majo
ritate!
Dar sa incepem cu lucrurile importante. i ncepe cu tine
insup. Permite acestei carp sa-p provoace limitele, sa-ti
trezeasca credinta §i sa dea la 0 parte orice iti limiteaza bu
curia.
in paginile care urmeaza te voi provoca sa gande§ti, sa
vorbe§ti §i sa acponezi intr-un mod care ip va aduce bucuria
viepi din bel§ug pe care a intenponat-o Dumnezeu atunci
cand p-a planuit existenta. Faptul ca e§ti plin de bucurie nu
inseamna ca viata ta este perfecta. i nseamna sa crezi ca
Dumnezeu are planuri bune pentru viata ta, indiferent ce se
petrece in ea chiar acum! Este un semn exterior al credintei
launtrice in promisiunile lui Dumnezeu.
40 de zile pentru 0 via/a plina de bucurie a fost scrisa pentru
a te ajuta sa aplici Principiul 4:8 in viata ta zilnica ... pentru tot
restul viejii tale. Chiar folosirea sporadica a Principiului 4:8 va
determina rezultate valoroase. Acesta este scopul acestei
initiative. Gande§te-te la aceste 40 de zile de exercitii ca la
operapunea de activare a Principiului 4:8. Cand te decizi sa
activezi cu sinceritate Principiul 4:8 in viata ta, acesta va
deveni un moment hotarator pentru cre§terea ta spirituala §i
pentru dezvoltarea ta personala. Nu te vei intoarce niciodata
ina poi.
Metoda de lucru pe care 0 adopta aceasta carte este draga
inimii mele. Fiind peste 20 de ani mentor in chestiuni legate
de viata, m-am specializat in a-mi ajuta clientii sa-§i atinga §i
sa-§i depa§easca scopurile. Cele mai bune rezultate s-au
inregistrat intotdeauna ca urmare a expunerii la principii
bune pentru 0 perioada rezonabila de timp. i n experienta
mea, 40 de zile este un interval de timp potrivit pentru a face
progrese clare cu ajutorul unui principiu care te va bine
cuvanta permanent, atat pe tine, cat §i pe cei dragi.
11
Desigur, o privire rapida prin Biblie ne aduce aminte de

semnificatia spirituala speciala a perioadei de 40 de zile. �tim
ca transformarea lui Noe a venit prin 40 de zile de ploaie, ca
Moise a petrecut 40 de zile pe Muntele Sinai aturici cand a
prim it Legea !li ca Isus a avut probabil parte de cea mai
profunda experienta spirituala impotrivindu-se ispitej timp
de 40 de zile in pustie.
Daca ai citit deja Principiul 4:8: Secretul unei vieti pline de
bucurie, vei indragi consolidarea pe care 0 aduce aceasta
carte §i abordarea ei orientata pe actiune. Mai mult, vei
dobandi rapid un avant ce urmare a aprecierii anterioare a
acestui principiu. Gande§te-te la el ca la avantul bucuriei!
Daca n-ai citit inca Principiul 4:8, vei descoperi ca volumul
pe care-l ai in mana este un mijloc u!l0r de utilizat pentru a
te familiariza cu un principiu care iti poate imbogati viata .
Sunt increzator ca odata ce vei incheia aceasta instruire
pentru bucurie, vei fi inspirat sa faci rost de un exemplar al
cartii Principiul 4:8!
Distinctia principala intre 40 de zile pentru 0 viatii plinii de
bucurie §i predecesoarea ei este accentul evident pus in
aceasta continuare pe activarea atitudinii. Aceasta nu este 0
diferenta banala. Ca fiinte umane, adesea §tim ce trebuie sa
facem, dar adesea nu facem ceea ce §tim. Aceasta carte a fost
structurata pentru a invinge aceasta caracteristica a naturii
noastre umane.
La sfar!litul celei de-a patruzecea zi, cand vei pune
deoparte aceasta carte, nu vei fi eliberat in mod magic de
probleme !li tragedii, dar vei fi echipat sa faci fata lumii,
inclusiv perioadelor disperate §i oamenilor dificili, intr-un
mod care iti va spori bucuria ta !li a celor in care iti investe!lti
viata . Intoarce la urmatoarea pagina pentru a afla cum sa
beneficiezi la maximum de aceasta carte. Sa incepem !
12
CUM sA FOLOSE�TI
ACEASTA CARTE
PLanuL de joe de La mentor
AM CONCEPUT 40 de lectii de viata consecutive �i fiecare

lectie scoate In evidenta 0 componenta principala a gandirii
4:8. Studierea principiului 4:8 in aceste segmente scurte, u�or
digerabile te ajuta sa asimilezi ideile �i sa-ti insu�e§ti mesajul.
Vei descoperi ea fiecare dintre aceste 40 de capitole, sau zile,
iti ofera un concept important asupra caruia sa meditezi In
restul zilei, ajutandu-te sa incorporezi perspectiva 4:8 in
structura ta mentala unica.
Fa din 40 de zile pentru 0 via/ii pUnii de bucurie 0 lectura
activa. Subliniaza pasajele care ies In evidenta sau par sa-ti
vorbeasca In mod direct. Fa notite pe margine a eartii cand
cite§ti 0 idee care-ti pare foarte relevanta pentru impre
jurarile tale. Parafrazeaza In propriile tale cuvinte gandurile
care te inspira. Fa ca mesajul 4:8 sa devina mesajul tiiu pentru
lume!
La sfar§itul fiecarei lectii sau meditatii vei gasi un exercitiu
de tipul "Activeaza Principiul 4:8/1 urmat de 0 tema su
plimentara . Aceste exercitii sunt extrase din exercitiile
mentale pe care Ie-am folosit peste doua decenii in practica
mea de mentorare privata. Ele au rolul de a-ti ascuti gan
direa, de a-ti identifica punctele oarbe §i de a-ti disciplina
mintea a§a incat sa fii gata sa experimentezi cat mai multa
bucurie. Faptul ca-ti vei investi timpul §i-ti vei folosi puterea
de gandire pentru a face aceste exercitii iti va aduce mari
dividente atat tie, cat §i relatiilor tale cele mai apropiate.
13
Apoi vei descoperi "Gandul zilei", care are rolul de a te

ajuta sa ramai con§tient de principiu1 4:8 in timp ce-\i urmezi
rutina zilnica obi§nuita. Dupa ce termini capitolul, ai putea
sa \i-l trimi\i sub forma unui mesaj sau a unui e-mail ca sa-l
ai la indemana in orice clipa. De exemplu, eu am setat 0
alarma pe iPhone-ul meu care imi aduce aminte in fiecare zi
la ora 4:08 pm "sa gandesc conform mentalita \ii 4:8" .
Fiecare capitol se termina cu 0 rugaciune scurta in care Ii
mul\Ume§ti lui Dumnezeu pentru bunatatea Sa §i Ii ceri in
drumarea pe masura ce incerci sa traie§ti cu mai multa
bucurie.
Nu vei avea nimic de ca§tigat daca treci rapid prin aceasta
carte. Te rog sa parcurgi cate un capitol pe zi pentru a putea
experimenta impactul deplin al lec\iei din ziua respectiva §i
a ave a ocazia sa reflectezi ce inseamna pentru tine §i pentru
cele mai importante rela\ii ale tale.
Te rog sa cite§ti capitolele car\ii 40 de zile pentru 0 via/a pUna
de bucurie unul dupa altul. Pe parcurs, te voi incuraja sa
recite§ti acele capitole speciale care par sa-\i vorbeasca direct.
Cand este posibil, recite§te aceste capitole cu voce tare pen
tru 0 fixare mai buna.
I n sfar§it, gande§te-te sa faci din calatoria ta prin 40 de zile
pentru 0 via/a pUna de bucurie un ritual anual, asemenea an
trenamentelor de primavara pentru bunastarea ta mentala §i
emo\ionala. A§a cum cei mai buni jucatori de baschet din
lume se intorc la elementele de baza inaintea inceperii fie
carui nou sezon, te incurajez sa recite§ti cel pu\in la fel de
des elementele de baza ale trairii pline de bucurie.
Fie ca bucuria ta sa-i binecuvanteze pe al\ii!

Mentorul tau
llUA
1
GAN DE�TE ASTFEL,
N U ALTFEL
Bucuria voinjei libere
UN CORP SANATOS produce energie. La fel, 0 minte

sanatoasa produce bucurie. Aceasta nu este 0 intamplare.
Daca vrei sa ai parte de 0 sana tate de fier �i de energie din
bel�ug, este esential sa consumi anumite mancaruri, sa bei
anumite bauturi �i sa te abtii de la altele. Acela�i lucru este
adevarat daca vrei sa slabe�ti sau sa devii mai atletic. Trebuie
sa spui da ace lor mancaruri care te conduc spre scopul tau si
nu acelora care te indeparteaza de el. Foarte simplu, trebuie
sa mananci astfel, nu altfel. �i, de�i acest lucru este in pre
zent considerat firesc, nu intotdeauna este practicat de cei
care doresc sa-�i remodeleze trupul sau sa-�i creasca nivelul
de energie.
Progresul spre bucurie incepe in acela�i mod, cu decizia
ferma de a elimina gandurile care ili reduc bucuria �j de a spori
gandurile care fti produc bucurie Trebuie sa giinde§ti astfel, nu
altfel. La urma urmei, bucuria este rezultatul �i substanta si:- 11
..
natatll emotionale.
Multe persoane bine intenponate doresc sa slabeasca sau
sa aiba mai multa energie, dar apoi i�i ingaduie 0 dieta sau
15
40 DE ZILE PENTRU 0 Vlt\TA PUNA DE BUCURIE
un stil de viata care ii duce in directia opusa §i, ca urmare,

nu-§i ating scopul. Multe persoane care §i-au fixat ca obiecJiv
imbunatatirea starii de bucurie aiung in aceea§i situatie...lli'
placuta : continua sa aiba 0 dieta mentaUi care nu se J2Qtri
ve§te cu scopul lor. in ambele situatii, exista 0 discrepanta
intre obiectivele dorite §i comportamentul zilnic.
Bucuria este 0 stare a mintii care trebuie cultivata..d�Ji
berat daca vrei sa traie§ti, sa iube ti i sa-i influen�-Re
alpi a§a cum ore§te umnezeu. Din fericire, bucuria nu
depinde de conditiile exterioare ale vietii fizice, ci mai
degraba de stare a interioara a vietii tale mentale. Bucuria
este rezultatul a ceva surprinzator de simplu, de§i nu in
mod necesar u§or: de a avea p ermanent giinduri care Hi produc
bucurie.
Este acest lucru realizabil? Chiar 11 poate duce cineva la
indeplinire? Inainte de a raspunde, da-mi voie sa-ti aduc
aminte ca p.u tine lucruri valoroase se obtjn 1!§QT, jar ob
!inerea unui duh plin de bucurie nu face exceptie. Exista
!iscuri in a-p stabili acest standard inalt al credintei in
,!ctiunf. E un pret mare care se cere platit §i, mai mult, el
trebuie platit in avans. Va trebui sa renunti la unele ganduri
cu care te-ai obi§nuit, sa abandonezi obiceiurile contra pro
ductive §i sa nu mai apelezi la scuze.
Atata timp cat e§ti liber sa alegi la ce sa te gande§ti §i ai
miliarde de optiuni, ce ganduri crezi ca ar trebui sa cultivi
mai des pentru a ajunge plin de bucurie? La ce fel de ganduri
crezi ca ar trebui sa renunp? C.e
suqetului? �e ganduri iti hranesc §i iti invioreaza sufletul?
In fiecare cli pa, noi putem alege constient
• sa avem ganduri minunate, nu mediocre;

• sa avem ganduri focalizate, nu impra§tiate;
• sa avem ganduri invioratoare, captivante, nu invechite,
plictisi toare;
16
GA�JDE�TE ASTFEL, NU ALFEL
• sa avem ganduri pline de compasiune, nu neindura-

toare;
• sa avem ganduri inovatoare, nu obi§nuite;
• sa avem ganduri iubitoare, nu indiferente;
• sa avem ganduri care ne umplu de energie, nu care ne
epuizeaza;
• sa avem ganduri constructive, nu distructive;
• sa avem ganduri care ne ajuta, nu care ne ranesc;
• sa avem ganduri care ne conduc spre succes, nu spre
e§ec;
• sa avem ganduri pline de credinta, nu de teama;
• sa ne gandim ca putem ave a un corp armonios, nu
unul supraponderal;
• sa avem ganduri indraznete, nu care urmaresc con-
fortul;
• sa ne gandim la oportunitati, nu la siguranta;
• sa ne gandim cum sa daruim, nu cum sa primim;
• sa gandim altruist, nu egocentrist;
• sa avem ganduri de gratitudine, nu doleante;
• sa avem ganduri despre bel§ug, nu despre necesitati;
• sa avem ganduri responsabile, nu iresponsabile;
• sa avem ganduri de impacare, nu de razbunare;
• sa avem ganduri principiale, nu populare;
• sa avem ganduri pozitive, nu negative;
• sa ne gandim la victorie, nu la infrangere; sau
• sa ne gandim la promisiunile lui Dumnezeu, nu la pro
blemele acestei lumi.
Gande§te-te la ceea ce-ti dore§ti, nu la ceea ce nu-ti

dore§ti. De ce este aceasta 0 cerinta pentru 0 viata plina de
bucurie? Cu alte cuvinte, noi avem tendinta de a determina
realitatea vietti prin ceea ce credem. Dupa cum a sfatuit
imparatul Solomon: "Cum gande§te omul in inima sa, a§a
este el" (Prov. 23:7; NKVJ).
Pornind de la cuvintele lui Solomon, James Allen a scris ca
17
"ll!!!!e a �?<terioara a imprejurarilor se modeleaza in lumea

interioara a gandurilor §i atatstart!�J?l�£.ute, ca!..§( c�le ne
plafute sunt factori care contribuie la binele ultim al ind�yi
dului ..CulegAncLceea ce a.s.eIlLmat omul invata ataLpIin
sufurinta cat §i prio £edcire "1
Dorinta mea este ca in aceasta dieta de 40 de zile sa incepi
sa experimentezi mai mult din fericirea care se nume§te 0
viata plina de bucurie. Incepand de azi, elibereaza-te de
tendinta de a tine cu dintii de acele ganduri care nu ti-au fost
deloc benefice.
Este adevarat ca ne putem gandi astfel, nu altfel!
ACTIVEAZA PRINCIPIUL 4:8
Exercitiu l #1
Gande§te-te la persoana care vrei sa devii. Apoi, pe pagina
urmatoare, identifica cateva ganduri concrete care sunt
incompatibile (Coloana Nu altfel) cu aceasta viziune. In co
loana din stanga, identifica cateva ganduri care sunt
compatibile (Coloana Gande§te astfel) §i utile. I n partea de
jos, scrie 0 propozitie scurta care sa arate angajamentul tau
de a-p imbunatap gandirea.
Exercitiu suplimentar
Invita un prieten de incredere sa participe impreuna cu tine
in urmatoarele 40 de zile. Trimiteti-va unul altuia in fiecare zi
un scurt e-mail inainte de miezul nopPi, in care sa men
ponap cel mai important concept sau moment revelator din
lectia acelei zile . Daca e po sibil, discutati despre expe
rientele voastre 0 data pe saptamana la telefon sau la 0
cea§ca de cafea.
18
GANDE�TE ASTFEL, NU ALFEL
I' A
GANDE$TE ASTFEL NU ALTFEL
19
Gandul zilei
lt
gunl Qlbe
g
SO:-n\l aQe
.
qo.l\dUlllQe
Rugaciune
Tatit ceresc, l/i mul/umesc pentru libertatea de a-mi alege gan
durile. Ajutii-mii ca pe tot parcursul zilei de azi sii am ganduri
potrivite. Amin.
llUA
2
TOTU L SAU NIMIC?
Bucuria de a fi hotarat
CREDETI cA DUMNEZEU are planuri mari pentru viitorul

vostru? Adesea Ie pun ascultatorilor mei aceasta intrebare §i,
dupa cum se poate banui, toti raspund afirmativ ridicandu-§i
mainile. Desigur, ei §tiu raspunsul pe care-l a§tept, a§a ca,
probabil, acesta nu este un test foarte demn de incredere.
Mai mult, eu nu pun intrebarea din ratiuni teoretice.
Vreau sa §tiu: Daca Dumnezeu insu§i ar sta in fata ta intr-o
forma fizica §i ti-ar spune personal planurile Sale minunate
pentru tine, ce ar fi diferit cu privire la modul in care ai trai
incepand din acest moment? S-ar schimba ceva?
Crezi ca Dumnezeu are planuri mari pentru viitorul tau?
Opre§te-te din citit §i asigura-te ca ai raspuns corect la
aceasta intrebare. Daca ai raspuns nu, sari peste restul aces
tui capitol §i treci la Ziua 3.
Din moment ce inca mai cite§ti, §tiu ca fie ai raspuns da,
fie pur §i simplu nu tii cont de recomandarile mele. Pre
supunand ca ai raspuns da, chiar crezi lucrul acesta? it crezi
la modul rational, sau il crezi din inima, cu fie care fibra a
fiintei tale? Daca accepti ca Dumnezeu ti-a planificat un
viitor minunat (vezi Ier. 29:11), atunci aceasta convingere ar
trebui sa se traduca in mod firesc printr-un comportament
care este consecvent cu aceasta convingere.
21
Avand siguranta unui viitor minunat, care dintre noi s-ar

supara, s-ar plange §i ar evada mental petrecand ore in §ir in
fata televizorului sau cautandu-§i alte moduri de a se
distrage realitaQi prezente §i viitoare? Adesea noi actionam
azi ca §i cum nu am ave a prea multe promisiuni pentru ziua
de maine. Eu totu§i cred ca, odata ce accepti ca voia lui
Dumnezeu pentru tine este uimitor de minunata, faptul
acesta ip modifica in mod categoric, evident §i vizibil com
portamentul §i interacpunea. Vei incepe sa raspunzi cu
recuno§tinta. E§ti de acord?
I n show-ul de televiziune gazduit de Howie Mandel,
exista intotdeauna un moment cand este rostita lozinca
"Totul sau nimic?" Acesta este momentul adevarului. Oare
concurentul va lua banii oferiti de "bancher" sau, in schimb,
va alege sa parieze pe suma necunoscuta de bani din ser
vieta? Aceasta este parte a cea mai interesanta a show-ului. I n
timp ce camerele se rotesc §i tensiunea cre§te, concurentul
trebuie sa ia 0 decizie.
I mi place expresia "Totul sau nimiC?" deoarece forteaza
concurentul sa iasa din zona neutra §i sa ia 0 pozitie. Este
fascinant sa vezi daca decizia se dovede§te a fi una buna sau
una rea. Dar, cand e yorba sa alegem sa credem ca Dum
nezeu are planuri bune pentru noi, rar avem pe cineva care
sa ne oblige sa luam 0 decizie. Acela§i lucru este valabil §i
pentru a alege recuno§tinta, baza trairii 4:8. Prin urmare este
prea u§or sa amani la nesfar§it aceasta decizie care-p poate
schimba viata. mra camere de filmat care se rotesc §i fara
gazde de emisiune care sa ne imboldeasca, noi incremenim,
ne blocam §i raponalizam, dar nu raspundem la intrebarea
"Totul sau nimic?" In schimb alegem sa il luam in brate pe
"A§teapta §i vezi", dezactivand practic unul dintre cele mai
minunate mijloace disponibile pentru a ne cre§te credinta §i
a ne amplifica bucuria.
Gratitudinea este 0 alegere. Este decizia con§tienta §i
deliberata de a ne concentra asupra binecuvantarilor, nu
22
TOTUL SAU NIMIC?
asupra lipsurilor. Viata va avea in to tdea una atat puncte

forte, cat §i puncte slabe. Cand te concentrezi asupra binecu
vantarilor, viata iti pare imbel§ugata. Cand te concentrezi
asupra a ceea ce-ti lipse§te, viata pare incompleta. I ncotro
indrepp reflectorul atentiei tale este pur §i simplu alegerea
.
tao
Puterea recuno§tintei este, incontestabil, imensa. lara
indoiala, a avea permanent un spirit de multumire este
ingredientul principal al retetei pentru 0 viata plina de
bucurie. Cand vei lua hotararea de a deveni 0 persoana
multumitoare te vei bucura mai mult de afacerea ta, de cas
nicia ta, de viata ta de familie §i de alte aspecte ale existentei
tale.
De asemenea, multumirea este un antidot eficient pentru
cele mai multe sentimente negative. Nu pop experimenta in
acela§i timp §i multumire §i ostilitate; trebuie sa iei 0 decizie.
Pe care dintre ele 0 alegi? Cu cat apreciezi mai multe lucruri
azi, cu atat vei fi recunoscator pentru mai multe lucruri
maine. Pe de alta parte, cu cat e§ti mai pupn apreciativ azi,
cu atat vei recunoa§te mai pupne binecuvantari maine.
Filozoful grec Epictet a spus: "Este intelept omul care nu se
intristeaza pentru lucrurile pe care nu Ie are, ci se bucura de
cele pe care Ie are."
In ziua de azi ne focalizam pe decizia con§tienta care
precede aceasta stare mentala de multumire. Provocarea
mea pentru tine este sa iei pozipe §i sa faci 0 alegere - chiar
acum.
Ce vei face?
Intra in posesia bucuriei tale! Fie iei decizia ca, incepand
din acest moment, sa fii foarte multumitor, fie iei decizia sa
nu fii. E§ti in lumina reflectoarelor propriei tale viep §i acum
e timpul sa iei 0 decizie. Decide sa decizi! Acesta este

momentul adevarului. E§ti gata sa faci acest salt al bucuriei?
Totul sau nimic?
23
Exercitiu l #2
Descrie in randurile urmatoare cum ar putea arata planul lui
Dumnezeu pentru viata tao
24
TOTUL SAU NIMIC?
Exerci.iu 5uplimentar
Scrie-I lui Dumnezeu un biletel scurt, multumindu-I pentru
viitorul minunat pe care I-a pregatit pentru tine. Da-I
multumire pentru bucuria pe care 0 obtii gandindu-te la
acest viitor misterios. Cere-I lui Dumnezeu sa-p descopere
urmatorii pa§i importanp pe care trebuie sa-i fad pentru a
Infaptui voia Lui pentru viata tao
25
Gandul zilei
Rugaciune
Dumnezeule Tata, iti multumesc pentru viitorul minunat pe care
l-ai pregatit pentru mine. Fa ca azi inima mea sa se reverse de
multumire in timp ce meditez la aceste plan uri extraordinare.
Amin.
3
SUTE DE PROBLEME,
M ILIOAN E DE BIN Ec uvANTARI
Bucuria perspectivei
FAKA A VITA PRINCIPIVL 4:8, eu §i sopa mea, Kristin,

glumim adesea spunand ca fiecare are zece trasaturi pozitive
§i zece trasaturi nu tocmai pozitive. Cu siguranta ea rna
considera nevinovat in aceasta privinta! Dar, in ciuda celor
mai sincere eforturi ale noastre de a schimba situapa, e pupn
probabil sa schimbam foarte multe. Peste 30 de ani, cand
yom sarbatori cea de-a 50-a aniversare a nuntii noastre, eu
inca voi avea trasaturile mele pozitive §i negative, §i la fel va
avea §i ea.
Hira indoiala, aceste trasaturi pozitive §i negative s-ar
putea schimba putin, pe masura ce cre§tem spiritual, expe
rimentam mai mult viata impreuna §i ne apreciem mai
profund unul pe altul. Cu toate acestea amandoi yom ra
mane impedecti. Relapa noastra va avea atat aspecte bune,
cat §i rele.
Ceea ce conteaza cu adevarat este spre ce anume alegem
sa ne concentram, ca persoane, in casnicia noastra. Daca
Kristin alege sa se concentreze asupra lipsurilor mele, ea va
27
40 DE ZILE PENTRU 0 VlATA PUNA DE BUCURIE
ave a de-a face tot mai mult cu un sot deficient. Dadi eu aleg
sa rna concentrez asupra lipsurilor lui Kristin, voi avea de-a
face cu 0 sope incompleta. Calitatea relapei noastre va fi
determinata de urmatoarea realitate: Suntem suficient de
maturi §i de credincio§i ca sa ne concentram asupra a ceea ce
e jrumos, minunat §i vrednic de laudii in celalalt?
Cand am crescut, am fost invatat ca viata are perioadele ei
bune §i rele. Vor exista inevitabilele urcu§uri §i cobora§uri.
Acest sfat mi s-a parut logic. Ceea ce nu intelesesem atunci
era ca urcu§urile §i cobora§urile vor face mereu parte din
viata.
Cartierul tau este un amestec de lucruri bune §i rele.
Napunea noastra este un amestec de lucruri bune §i rele.
Casnicia este un amestec de lucruri bune §i rele. Slujba de
parinte este un amestec de lucruri bune §i rele. De fapt, viata
insa§i este un amestec de lucruri bune §i rele.
La baza Principiului 4:8 sta sfatul pe care I-a dat apostolul
Pavel in Filipeni 4:8, unde el ne provoaca sa cautam §i sa ne
gandim la lucrurile pozitive din vietile noastre:
Incolo, fratii mei, tot ce este adevarat, tot ce este vrednic

vrednic de iubit, tot ce este vrednic de primit, orice fapta
buna, §i orice lauda, la aceste lucruri sa va ganditi .
(Filip. 4:8, KJV)
I n seminariile me Ie, pentru a sublinia aceasta idee,

prezint ultima parte a versetului din Filipeni 4:8 a§a cum este
redat in Biblia Amplificata:
Daca exista vreo virtute §i vreo superioritate, daca exista

ceva vrednic de lauda, gandip-va, chibzuip §i pneti seama
de aceste lucruri [fixati-va minple asupra lor].
28
SUTE DE PROBLEME, MILIOANE DE BINECuvANTARI
De asemenea, prezint traducerea Message:
I n concluzie, prietenilor, veti avea cele mai bune rezultate

daca va umplep minple §i meditap la lucrurile care sunt
adevarate, nobile, respectabile, autentice, captivante,
minunate - cele mai bune, nu cele mai rele; cele fru
moase, nu cele urate; lucrurile de apreciat, nu de con
damnat.
Gandip-va bine 0 clipa la acest verset. Tocmai faptul ca

Pavel ne spune la ce sa ne concentram gandirea ne dezvaluie
o idee esenpala.
Intotdeauna putem alege.
Daca n-ar fi a§a, acest verset n-ar ave a niciun rost. Daca in
mod natural am fi pozitivi tot timpul, Pavel n-ar fi subliniat
atat de insistent aceasta idee. Daca nu ne-am putea controla
negativismul, aceasta invatatura ar fi zadarnica, nerealista §i
dincolo de puterile noastre.
Pavel ne aminte§te ca putem alege. eu ajutorul lui Dum
nezeu, ne putem controla gandurile. Mai mult, cuvintele lui
ne invata ca alegerea este intre bine §i rau, intre cali tate §i
mediocritate. Viata nu este niciodata cu totul buna sau cu
totul rea . Intotdeauna vor fi lucruri fara valoare §i intot
deauna vor fi lucruri marete.
S-ar putea ca mariajul tau, sanatatea ta §i finantele tale sa
fie intr-o stare remarcabila, dar s-ar putea ca unul dintre
copiii tai sa aiba dificultap la invatare. Poate ca tuturor
copiilor tai Ie merge foarte bine, dar casnicia ta se afla in
continuare intr-un moment de criza ce pare de nedepa§it.
Sau poate ca viata ta de familie este minunata, dar e§ti
dezamagit de cercul tau de prieteni, de aspectul tau, de
credinta ta sau de starea locuintei tale.
I ntotdeauna vei avea ceva de care sa te plangi §i
29
intotdeauna vei avea binecuvantari pe care sa Ie poti lua in

seama. Inevitabil, viata este 0 suita de urcu§uri §i cobora§uri.
Dar, chiar in vale, intotdeauna va fi ceva in viata ta care
funcponeaza cu adevarat bine §i chiar pe varfurile munplor
nu totul va fi perfect. Viata este intotdeauna un amestec de
lucruri bune §i lucruri rele.
Gande§te-te la vizionarea §tirilor de seara. Chiar daca in
lume se petree multe lucruri marete, pozitive, aproape tot
ceea ce scot in evidenta §tirile de televiziune sunt lucruri
ingrozitoare care, din nefericire, s-au petrecut deja. Dupa
cum se poate demonstra, nu pop beneficia prea mult de pe
urma vizionarii lor, exceptand cazul in care te ajuta sa inte
legi mai profund evenimentele importante sau te indeamna
sa te rogi §i sa iei inipativa.
Categoric, merita sa fii atent la cat de multe §tiri rele alegi
sa ingerezi. Chiar previziunile meteo inclina spre nega
tivism. Imagineaza-ti ca ai auzi: ,,�ansele ca maine sa fie
soare sunt de 70%/1, in loc de: ,,�ansele de ploaie sunt de
30%./1 Probabil ca ai cadea de pe scaun!
La §tiri se difuzeaza mai multe lucruri rele decat bune, dar
nu a§a ar trebui sa-ti conduci tu viata. Chiar daca intot
deauna vor fi zile noroase, nu trebuie sa faci din lipsuri
esenta vietti tale. Lasa asta in seama reporterilor de §tiri. Asta
este slujba lor, nu a tao
Tu ai sute de probleme §i milioane de binecuvantari!
Fie ca alegi sa-ti iei in seama binecuvantarile, fie ca alegi sa
te plangi de ceea ce nu-p merge bine in viata, recunoa§te ca
poti alege. Viata este un amestec de lucruri bune §i lucruri
rele.
SUTE DE PROBLEME, MILIOANE DE BINECUVANTARI
Exercitiu l #3
Pentru a evalua raportul disproportionat binecuvan
tarilprobleme, fa 0 lista a acestora in spatiul de mai jos. In
coloana stanga identifica-ti problemele actuale. Nu fi retinut.
Include tot ce consideri ca reprezinta pentru tine 0 problema
reala. I n coloana din dreapta identifica-ti binecuvantarile -
orice lucru pe care te bucuri ca-l ai sau te bucuri ca nu-l ai in
viata tao Apoi, jos, scrie cateva binecuvantari pentru care
crezi ca vei fi multumitor in viitor.
r PROBLEME BINECUVANTARI """

ACTUALE ACTUALE
\..
31
40 DE ZILE PENTRU 0 VIAl.\ PUNA DE BUCURIE
Exercitiu 5uplimentar
Parafrazeaza Filipeni 4:8, adaptand versetul ca sa se potri
veasca vietti tale. Insereaza numele tau §i numele membrilor
familiei §i prietenilor tai. Folosind cuvintele tale, adapteaza
acest pasaj la lumea relattilor, punctelor tale forte, provo
carilor, oportunitatilor §i scopurilor tale pentru viitor.
Gandul Zile�i ��
Rugaciune
Doamne, iji muljumesc pentru toate binecuvantiirile §i chiar
pentru toate problemele mele. Ajutii-mii ca in ziua de azi sa gandesc
intr-un mod care inmulje§te lucrurile bune §i Ie minimizeazii pe
cele rele. Amin.
32
1lUA
4
MIRACOLUL CELOR
CINCISPREZECE M IN UTE
Bucuria solitudinii zilnice
o VIATA PLINA DE BUCURIE este rezultatul deceniilor,

anilor, lunilor, saptamanilor �i zilelor pline de bucurie. Dar tu
poti trai 0 viata plina de bucurie doar zi cu zi. Prin urmare,
pentru a-p cre�te potenpalul pentru bucurie, incepe cu
temelia zilnica esenpala. La urma urmei, daca te ingrije�ti de
fiecare zi in parte, deceniile se vor ingriji de ele insele.
Daca vei IIcauta mai intai I mparapa lui Dumnezeu", a�a
cum suntem invatap in Matei 6:33, atunci nu este logic sa-p
programezi dimineata 0 intalnire cu Creatorul tau? Cand
prima ta intalnire din zi este cu Tatal tau ceresc, ziua ta este
statornicita pe stanca adevarului Sau. Dare ar putea exista 0
intalnire mai importanta pe tot parcursul zilei?
Discuta cu Tatal tau ceresc inainte de a discuta eu oricine
altcineva - �i inainte de a-p indrepta atenpa spre eerintele
zilei. Primele ore ale diminetii sunt cele mai potrivite pentru
rugaciune, meditatie �i studiul Bibliei, cat �i pentru reflectie
personala �i corectarea direcpei. Dimineata la de�teptare
mintea ta este mai lini�tita �i mai receptiva la informatii �i
inspiratie. Este mai pupn probabil ca vei avea 0 gandire
33
bun a cand te incearca 0 stare mentala agitata §i dezordonata,

experimentata adesea intr-o zi ocupata de munca.
Stai lini§tit §i adu-ti aminte ca Dumnezeu detine controlul
tuturor lucrurilor. Ia-ti timp in fiecare zi pentru a-I supune
din nou fiecare ungher al vietii tale. Contempleaza maretia
§i puterea lui Dumnezeu. Aminte§te-ti ca orice problema
este marunta ca.nd 0 compari cu Tatal tau ceresco Experi
menteaza curatirea, innoirea §i puterea invioratoare care iti
stau intotdeauna la dispozitie.
Programeaza-ti mintea sa-ti aduca 0 zi plina de bucurie
saturandu-ti mintea cu Scriptura, rugandu-te §i apoi recitind
declaratia personala de misiune, scopurile §i prioritaple
zilnic e . I ndiferent de situatie, in fiecare dimineata este
potrivit sa chemi prezenta lui Dumnezeu, inainte de a citi
titlurile ziarelor §i inainte de a te expune supararilor zilei
ce-ti sta in fata.
Nu exista un exemplu mai bun de a trai cu scop §i de a
acorda importanta lucrurilor cu adevarat importante decat a
face din aceasta intalnire de dimineata cu Dumnezeu 0
prioritate zilnica nenegociabila. Daca intr-adevar caup bu
curia, nu este 0 problema daca sar peste micul dejun sau un
antrenament, dar niciodata nu te priva de increderea calma,
lini§tita care rezulta din acest inceput solid al zilei tale cu
Dumnezeu. Am descoperit ca tocmai atunci cand mi se pare
ca-mi permit cel mai putin sa investesc in acest timp, am
nevoie cel mai mult de el.
Din moment ce Dumnezeu te-a creat pe tine §i a creat
universul, de ce nu-L la§i sa-ti creeze §i ziua ta? Gande§te-te
la urmatorul lucru. Daca ai ave a acces la cea mai capabila
persoana din domeniul tau §i ea s-ar oferi sa te mentoreze in
fiecare dimineata, ai accepta invitatia? Daca ai putea intra la
cea mai inteleapta persoana in via-ta
sfatuiasca in fiecare zi, ai accepta aceasta oferta? Desigur!
Daca-L ai pe Dumnezeu, tu ai mult mai mult decat ti-ai
putea imagina omene§te. Deoarece EI este atotputernic, EI te
34
MIRACOLUL CELOR CINCISPREZECE MINUTE
poate ajuta in orice problema. Deoarece El §tie totul, poti

merge la El cu toate intrebarile §i preocuparile tale. Fiindca
El are 0 intelepciune infinita cu privire la afaceri §i la dina
mica familiei, aceasta oportunitate este pur §i simplu prea
buna ca s-o ratezi.
A investi in acest timp de dimineata este 0 disciplina
singulara, dar ea iti aduce multe rasplatiri spirituale, inclusiv
bucurie, discern amant, innoire §i pace a mintii. I n plus, vei
merge inainte in tot restul zilei cu increderea ca astazi ai
cautat mai intai Imparatia lui Dumnezeu.
E timpul pentru 0 verificare rapida!
Cum iti incepi ziua? Prime Ie cincisprezece minute ale
diminetii tale 11 glorifica pe Dumnezeu §i pune temelia
pentru 0 zi plina de bucurie? Cu ce te hrane§ti din punct de
vedere mental §i spiritual imediat dupa ce te treze§ti? Am
fost martorul mai multor progrese realizate de clientii mei ca
urmare a faptului ca i-am ajutat sa-§i reorganizeze rutina de
dimineata decat la orice alta ajustare a stilului de viata pe
care a§ fi putut-o sugera cuiva, candva. Primul lucru pe care
11 faci dimineata stabile§te tonusul emotional pentru tot
restul zilei. Daca dimineata ta nu incepe cu bucurie, iti va fi
dificil s-o dobande§ti mai tarziu.
Dimineata, inainte ca mintea ta sa se incarce cu toate
responsabilitatile §i obligatiile zilei, este timpul perfect
pentru a-ti folosi "Softul bucuriei" . I ncarca-ti multumirea
§i apoi downloadeaza harul lui Dumnezeu. Invita-L pe
Dumnezeu sa-ti descopere ce dore§te El sa vada intam
plandu-se in viata ta azi. Intreaba-L despre urmatorii pa§i
importanti pe care dore§te sa-i facio Daca e nevoie, scoala-te
cu cincisprezece minute mai repede dimineata pentru a
prinde aceasta oportunitate. Nu peste multa vreme, te vei
trezi dependent de acest Ritual al Bucuriei de Dimineata
Devreme (RBDD) §i nu vei dori niciodata sa-ti incepi ziua in
alt mod.
Cincisprezece minute s-au dovedit a fi un interval de
35
timp destul de lung pentru a produce 0 schimbare evidenta

§i suficient de scurt pentru a-i inspira pe oamenii ocupati sa
incerce aceasta practica. Daca ai fost ispitit vreodata sa spui
ca tu nu ai timp pentru a sta singur cu Dumnezeu, intreaba-te
direct: "Oare ce altceva a§ putea face in acest timp care sa-mi
aduca un beneficiu mai mare?" Minutele investite in ru
gaciune pentru a primi intelepciune iti vor economisi zile
intregi petrecute incercand sa-ti indrepti gre§elile.
Daca investe§ti doar cincisprezece minute in fiecare dimi
neata ca sa te pregate§ti pentru bucurie, asta inseamna §apte
ore §i jumatate in primeIe 30 de zile §i aproximativ 90 de ore
intr-un an. Acesta este miracolul celor cincisprezece minute.
Exerciliu l #4
Creeaza-ti propriul miracol al celor cincisprezece minute.
Raspunde la urmatoarele intrebari. Apoi, la pagina 38,
identifica cele patru elemente ale Ritualului Bucuriei de
Dimineata Devreme (RBDD).
1 . Ce a§ putea citi, viziona sau asculta in timpul primelor

cincisprezece minute dupa ce rna trezesc?
2. Ce ar trebui sa evit sa citesc, sa vizionez sau sa ascult?
3 . Cum rna pot pregati pentru acest RBDD in seara
dinainte?
4. Ce mi-a§ putea spune in fie care dimineata in clipa in
care rna trezesc?
5. Ce ar trebui sa evit sa-mi spun in clipa in care rna
trezesc?
6. Cum a§ putea sa-mi imbunatatesc starea de recuno§
tinta in primele cincisprezece minute ale zilei?
36
MIRACOLUL CELOR CINCISPREZECE MINUTE
7. Cum a� putea folosi rugaciunea �i Scriptura?

8. Cum a� putea folosi intrebarile de tipul 4:8?
(Vezi Ziua 23 pentru mai multe detalii . )
Pentru a diminua �ansele de a omite RBDD, pregate�te-te cu
o seara inainte. Asigura-te ca te afli intr-un loc unde nu-ti
poate fi distrasa atentia. Pregate�te-ti cafeaua. Ia-ti Biblia,
cartea de meditatii, intrebarile 4:8, cartile, muzica, jurnalul �i
orice alt lucru de care ai putea avea nevoie pentru a te putea
apropia de Dumnezeu �i incepe-ti ziua cu bucurie.
Gandul zilei
Rugaciune
Doamne, sunt mullumitor pentru seninatatea pe care 0 gasesc din
bel§ug in fiecare dimineala. Ajuta-ma ca in fiecare zi, inainte de a
vedea pe oricine altcineva, sa ma intiilnesc cu Tine. Amin.
37
r ""'"
\.. ..)
38
llUA
5
ASTFEL A CREAT
D U M N EZEU CAINII
Bucuria gandirii prudente
NOI AVEM 0 cATELU�A pe nume Gracie. Cand incepe sa

latre, ghici ce fac cainii vecinilor? Ai dreptate! i ncep §i ei sa
latre. �i cand cainii vecinului incep sa latre, Gracie latra §i ea.
Presupun ca acesta este un instinct - un raspuns pe care ea
a fost programata sa-l dea. Astfel a creat Dumnezeu cainii!
Pe noi Dumnezeu nu ne-a creat in felul acesta. Cu toate
acestea adesea ne comportam precum cainii, nu-i a§a? Daca
cineva latra la noi §i noi latram la el, de parca nu am avea
niciun control asupra situatiei. Poate ca sotia arunca asupra
sotului 0 grenada verbala, iar noi ce facem? 0 aruncam
inapoi spre ea. Poate ca adolescentul nostru spune ceva ce
ne deranjeaza, iar noi ce facem? Ii raspundem la fel. Poate ca
unul dintre colegi ne supara, incepand un cidu imatur de
raspunsuri impulsive in urma caruia ramanem zapaciti,
poate putin jenati §i, foarte sigur, cu un deficit de bucurie la
sfar§itul zilei. N-ar trebui sa se intample a§a!
Recent am pornit prea repede la un se mafor din
apropierea §colii fiului meu cel mai mic. i n timp ce treceam
prin intersectie am rostit "Scuze" §i i-am facut cu mana
39
§oferului diruia i-am taiat calea, incercand sa-mi recunosc

gre§eala. EI a raspuns gestului meu cu un alt gest foarte
nepoliticos, insotit de 0 privire plina de du§manie. I n timp ce
conduce a in spatele meu mai multi kilometri a continuat sa
rna "salute" cu entuziasm cand rna vedea in oglinda retro
vizoare.
Lucrurile n-ar trebui sa fie a§a !
I n lectia de azi, doresc sa subliniez doua tipuri de gandire.
Primul tip este gandirea reactivii . Gandirea reactiva seamana
mult cu cea a §oferului ofensat care nu dore§te sa-§i con
troleze reactii le negative involuntare. Acest tip de gandire
nu necesita nidun efort. AI doilea tip este gandirea proactivii
§i acest tip necesita un timp de pregatire.
Daca ai 0 gandire reactiva, nu ai nevoie de pregatire. Doar
.iti fad aparitia §i reactionezi la imprejurari in orice mod iti
este firesc. I n unele imprejurari, lucrurile merg bine, in al
tele, nu {Jrea. Tofu§i, daca ai 0 gandire proactiva, trebuie sa
gande§ti dinainte. Trebuie sa anticipezi §i sa te gande§ti
dinainte cum vei reactiona, nu sa actionezi sub impulsul mo
mentului.
Ca ganditor proactiv, tu decizi ca, indiferent de ce se va
intampla in jurul tau, nu vei permite acelui lucru sa schimbe
ceea ce se petrece in interiorul tau. I ti spui lucruri precum:
• " I mi mentin gandurile aliniate la promisiunile lui

Dumnezeu pentru mine."
• "Indiferent cum rna trateaza altii, eu Ii voi trata cu
respect §i bunatate."
• "Inima mea plina de bucurie iese la iveala cel mai bine
in situatii stresante."
• "Cu ajutorul lui Dumnezeu, raman echilibrat §i calm,
chiar §i in situatii negative."
Cand reactionam exagerat la actiunile altor oameni, noi

nu traim a§a cum dore§te Dumnezeu. Nu cred ca Dumnezeu
40
ASTFEL A CREAT DUMNEZEU cAINn
a intentionat vreodata ca noi sa preluam contro lul vietH

noastre emotionale, dupa cum nu cred ca ne facem vreun
favor atund cand Ie cedam altora acest control.
La un eveniment recent am discutat cu mai multe cupluri
casatorite despre expresia foarte des rostita: "M-ai infuriat
atat de tare." i n timp ce discutam, am demascat viclenia
expresiei. Adevarul este ca nimeni nu te poate infuria fara
permisiunea tao Cu alte cuvinte, nu actiunea altcuiva iti
declan�eaza reactia negativa, d mai degraba modul in care
interpretezi tu ceea ce spun sau fac altii iti dezlantuie emo
tiile intunecate.
Totu�i noi Ie acordam adesea oamenilor din vie tile noastre
incuviintarea de a ne infuria. i n mod straniu, noi tindem sa
facem lucrul acesta cu membrii familiei noastre �i cu alte per
soane apropiate. De�i pare de-a dreptul amuzant, oamenii
pe care Ii iubim cel mai mult sunt cei care lIne infurie cel mai
tare". i ti adud aminte de confruntarea mea cu acel domn la
intersectie? EI nid rna car nu rna cuno�tea, nid yorba sa rna
iubeasca. Cum crezi ca se comporta acasa?
A Ie preda altor oameni controlul vietii tale emotionale,
fie celor iubiti, fie strainilor, inseamna 0 anumita reducere a
potentialului tau pentru bucurie. Cand mi-am dat seama ca
Dumnezeu n-a dorit nidodata ca alti oameni sa aiba 0 putere
a�a de mare asupra mea incat sa rna faca sa am 0 zi buna sau
una deprimata, imediat aceasta intelegere a devenit 0 incu
rajare suplimentara de a-mi controla emotii le. Tu cum stai la
acest capitol?
ACTIVEAZA PRINCIPIUL 4 : 8
Exercitiul #5
A deveni un ganditor proactiv necesita 0 gandire de
41
perspectiva. Exercitiul de azi te indreapta in aceasta direetie.

Gande§te-te la trei situatii negative sau stresante cu eare te
confrunti in mod repetat. Serie-le in spatiul din pagina ur
matoare, alaturi de trei potentiale reaqii . Prima reaetie este
nepotrivitii (8:4 - opusul lui 4:8), a doua este acceptabilii, iar a
treia este optimii (4:8).
Roaga-te §i cere-I azi lui Dumnezeu sa-ti dea autocontrolul
necesar pentru a raspunde oamenilor §i situatiilor dificile a§a
incat El sa fie glorificat. Apoi pune ceva care sa-ti arninteasca
- de exemplu un biletel - mtr-o locatie unde il vei vedea des,
cum ar fi laptopul tau, oglinda din baie sau volanul ma§inii.
Pe biletel serle urmatoarea fraza: "eu ajutorul lui Dumnezeu,
sunt un om care gande§te proactiv!"
Gandul zilei
42
ASTFEL A CREAT DUMNEZEU cAINn
"'"
r SCENARIUL SCENARIUL SCENARIUL
1 2 3
Reacpe Reacpe Reacpe

nepotrivitii nepotrivitii nepotrivitii

accep tabilii acceptabilii acceptabilii

optimii optimii optimii
\.. �
43
Rugaciune
Doamne, iji muljumesc pentru modul in care ai creat cainii §i
pentru modul in care m-ai creat pe mine. Ajuta-ma ca azi sa fiu
proactiv cu privire la gandurile mele, astfel incat sa Te glorific cu
emojiile mele. Amin.
llUA
6
STABILE�TE·TI
PROPRIILE PRIORITATI
Bucuria de a avea un tel
AM VORBIT DEJA DESTUL despre §tirile negative.

Evita gandirea negativa In care se complace media. I n
schimb, ie§i din mulpme §i stabile§te-ti propriul drum.
I ncepand de azi, scrie-p povestea viepi §i fa ca §tirile sa fie
senza ponale!
Telurile pe care ti Ie stabile§ti reprezinta prioritatile tale
pentru viitor. la-Ie captivante §i te vei ridica deasupra celor
mai mari realizari ale tale... §i vei ave a mult mai multa
bucurie In calatoria tao Telurile funcponeaza deoarece cu
topi ne bucuram sa ne fndreptam spre ceva ce dorim sa
experimentam. De aceea te simti mult de bine cand te
Indrepp spre 0 vacanta mult amanata Impreuna cu familia §i
prietenii, decat atunci cand suporti lunga calatorie cu
ma§ina spre casa. Existenta telurilor ne ofera ideea unei
finalitap tangibile pe masura ce progresam In viata.
Dezvolta-ti telul de a cre§te In credinta In aceea§i masura
In care iti propui sa-p cre§ti finantele. Dezvolta-p telul de a
deveni un partener de viata mai bun §i un parinte mai
puternic. Dezvolta-ti telul de a ave a un corp armonios §i
poate chiar de a te bucura mai mult de viata. Te Incurajez
45
sa-ti faci timp §i sa-§i formulezi teluri a§a incat sa ai 0 agenda

neintrerupta de aventuri impreuna cu familia, de realizari
personale §i de alte evenimente pe care sa Ie a§tepti cu
nerabdare §i spre care sa te fndrepli eel putin in urmatorul
deceniu.
Stabilirea de teluri este una dintre cele mai puternice
unelte pentru a cultiva 0 mentalitate 4:8 §i pentru a trai 0
viata plina de bucurie. Din nefericire, este §i extrem de putin
utilizata. �rintii lasa pe seama §colilor inVcltarea acestei
deprinderi. �colile 0 scot din programa. Bisericile evita com
plet subiectul. Iar multimea de probleme ce nu mai suporta
amanare de pe lista noastra de lucruri care trebuie facute ii
tine pe multi adulti ametiti §i frenetici, pur §i simplu hoina
rind intreaga lor viata, fara sa §tie niciodata ca exista §i 0 alta
abordare. N-ar trebui sa fie a§a!
Telurile ii spun creierului tau ce sa observe in mijlocul
unei vieti mentale aglomerate. Imagineaza-ti un stadion de
fotbal plin de fani care poarta tricouri de bumbac gri... cu
exceptia a zece tineri care §i-au vopsit intregul corp in ro§u
aprins. Telurile indraznete, precise ies in evidenta in mintea
ta la fel cum tipii ace§tia sunt reperati de camerele de filmat.
Stabilirea de teluri este 0 unealta esentiala pentru a-ti
disciplina mintea sa se concentreze pe ceea ce este vrednic
de iubit, excelent §i vrednic de lauda. Telurile tale scot in
evidenta ce dore§ti sa se intample in viata tao I n plus, faptul
ca ai teluri bine formulate te echipeaza cu un mecanism
material pentru a-ti focaliza atentia asupra lucrurilor bune,
ajutandu-te sa fii un administrator credincios al mintii tale.
Telurile tale vor reflecta elementele din viata ta care
merita dragoste, reflectie §i meditatie. Filipeni 4:8 nu ne
invata doar sa gandim profund la lucruri evident spirituale,
precum natura lui Dumnezeu, cum va fi cerul sau ce sa
iubim §i sa respectam la partenerul nostru. I n schimb, sfatul
lui Pavel contine un anumit cuvant care merita luat in
considerare: tot ceo
46
STABILE�TE-n PROPRIILE PRIoRITAn
Tot ce este adevarat.

Tot ce este vrednic de cinste.
Tot ce este drept.
Tot ce este curat.
Tot ce este vrednic de iubit.
Tot ce este de admirat. (NIV)
Poate di nu te cunosc personal, dar pot sa-p spun ca

majoritatea telurilor tale ar putea fi descrise prin unul sau
mai multe cuvinte dintre cele de mai sus. Presupunand ca
am dreptate, pop vedea cum stabilirea de teluri §i apoi
staruirea asupra lor ip vor indrepta viata §i te vor tine in
zona de bucurie.
Persoanele care nu au tel uri precis stabilite §i nici
concentrarea pe care p-o aduc ele i§i irosesc foarte multa
energie mentala gandindu-se la lucruri rele. "Luerurile rele"
ar putea include temerile, indoielile §i nesigurantele lor,
precum §i supararea pe anumip oameni sau pe lume in
general. A neglija sa-p selectezi §i sa-p formulezi telurile te
expune riscului de a deveni un ganditor dezordonat de
genul 8:4, caracterizat prin tipare de gandire periculoase.
De§i e posibil sa-ti maximizezi potentialul pentru bucurie
fara teluri, faptul acesta reprezinta un handicap inutil pen-
.
tru intregul demers.
Un tel care ip aduce bucurie este un angajament scris de
a produce un rezultat care este specific, masurabil, exprimat
in timp §i compatibil eu Scriptura. Faptul ca-ti urmezi telul te
obliga sa cre§ti §i sa devii tot mai mult persoana care dore§te
Dumnezeu sa £ii . Telul urmarit simplifica luarea deciziilor §i
te ajuta sa-ti amani satisfaetia. De asemenea, centrarea pe
teluri ip formeaza caracterul §i te disciplineaza sa spui da
lucrurilor potrivite §i nu lucrurilor rele.
Avand teluri clare, tu iei dinainte decizii importante -
evitand astfel fireasca tendinta umana de a urma agenda
lumii. Telurile te scot din remu§care §i te indreapta spre
47
schimbari §i imbunatapri legitime. Ele sunt dovada ca e§ti

serios cu privire la potentialul pe care ti I-a dat Dumnezeu §i
la responsabilitaple primite de la El. Stabilirea de tel uri
inseamna pur §i simplu inhamarea punctelor tale forte
pentru a produce 0 schimbare pozitiva in lume. Prin urmare
cere-I lui Dumnezeu sa-p dea teluri marete. La urma urmei,
Dumnezeu poate schimba lumea printr-o persoana dedicata
unui tel. El a facut lucrul acesta de multe ori §i fara indoiala
o va face din nou.
Telul lui Noe era sa-L asculte pe Dumnezeu construind 0

corabie. Telul lui Moise a fost sa scoata poporul din Egipt.
Telul lui David a fost sa-l omoare pe uria§ul Goliat. Telul lui
Isus a fost sa-�i dea viata ca pret de rascumparare pentru ca
altii sa poata trai 0 viata din bel§ug. Telul lui Pavel a fost sa
proclame Cuvantul lui Dumnezeu celor nemantuiti. Nu e§ti
bucuros ca aceste personaje biblice importante au avut un
singur tel §i s-au focalizat pe scopurile lor? 0 idee pe care 0
regasim de la Geneza la Apocalipsa este ca Dumnezeu are
teluri pentru oamenii Sai §i ca El I §i duce la indeplinire sco
purile prin vie pIe oamenilor Sai. Chiar Biblia in sine este 0
dovada dinamica a unui scop scris. Dumnezeu I nsu§i �i-a
notat scopurile pentru beneficiul nostru.
Dar tu? E§ti gata sa-p fixezi cateva teluri marete?
Un sot de 35 de ani, tat a a doi copii mici, a inceput sa se
roage lui Dumnezeu pentru putere de a-§i atinge telurile lui
obi§nuite, dar, pe masura ce timpul trecea, puterea nu venea.
Intr-o zi tatal, destul de frustrat, L-a intrebat pe Dumnezeu:
"De ce nu mi-ai raspuns la rugaciune?/I Dumnezeu i-a ras
puns simplu: "La cat de mari sunt telurile tale, n-ai nevoie de
puterea Mea./I Stabile§te-p teluri atat de mari incat atunci
cand Ie vei atinge, sa fii sigur ca Dumnezeu te-a ajutat!
Un tel nestabilit nu are putere, energie sau autoritate in
viata tao Scrie-l pe hartie §i transforma-l in realitate! Com
binapa formata din tine, Dumnezeu §i teluri este imbatabila.
48
STABILE�TE-TI PROPRIILE PRIORITATI
Exercitiu l #6
In spatiul de mai jos, noteaza cateva dintre telurile pe care
dore§ti sa Ie atingi inainte de finalul vietti tale. Eu Ie numesc
teluri pe care s-ar putea sa Ie am candva.
49
Exerciliu 5uplimentar
In lumina telurilor vietti tale, care sunt cateva dintre cele mai
marunte pe care dore�ti sa Ie impline�ti in urmatoarele 40 de
zile? Gande�te-te la credinta, relatii, familie, conditie fizica �i
finante. Imbarbateaza-te, in doar 40 de zile se poate realiza
un progres uria�!
Gandu l zilei
!lOl
�u"t �oHi
"9
Sn-�l aU
sta
t,eQuQ �l a
t�l V Qace\
Rugaciune
Doamne, Iti multumesc pentru cd mi-ai dat teluri §i pentru lucru
rile pe care dore§ti sa Ie realizezi prin viata mea. Te rog, ajutii-ma
ca azi sa-mi piis trez min tea atintitii asupra a ceea ce am de fiicut §i
nu asupra temerilor §i fngrijoriirilor. Amin.
50
llUA
7
CONCENTRAREA
CREEAZA EMOIII
Bucuria de a fi stiipan pe sine
DEVENIM ceea ce privim.

I n fiecare clipa, tu poti alege sa acorzi atentie lucrurilor pe
care Ie ai sau celor care-ti lipsesc, celor care merg bine sau
celor care nu merg bine, realizarilor tale sau e§ecurilor tale,
lucrurilor posibile sau imposibile, celor care te fascineaza sau
te ingrozesc. Procedand astfel, vei ca§tiga sau vei pierde lupta
pentru mintea tao
In esenta, orice lucru asupra caruia starui devine tot mai
important in mintea tao Acesta este principiul atentiei, pe
care I-am numit Principiul 4:8 tocmai pentru a-i arata dar
sursa scripturala.
lata cum functioneaza el: cu cat iti subliniezi §i iti con
§tientizezi mai mult stare a buna de sanatate pe care 0 ai, ata t
in lini§tea gandurile tale, cat §i cu voce tare, public, cu atat te
vei simti mai sanatos. eu cat devii mai con§tient de calitatile
partenerului tau de viata, cu atat relatia voastra va deveni
mai apropiata §i mai puternica. eu cat acorzi mai multa
atentie copiilor tai, cu atat vei avea mai multa influenta in
viata lor. eu cat meditezi mai mult asupra promisiunilor lui
51
Dumnezeu, cu atat convingerile tale spirituale vor deveni

mai puternice.
La fel, cu cat derulezi mai mult in mintea ta 0 anumita
nedreptate, cu atat vei deveni mai frustrat. Daca derulezi
intruna filmuletele mentale cu ceea ce nu merge bine, vei
observa mai multe lucruri care nu merg bine.
Daca viata ta emotionala actuala nu este a§a cum ai vrea
sa fie, atunci prioritatea ta suprema ar trebui sa fie mutarea
atenpei spre binecuvantarlle pe care le-ai primit, punctele
tale forte §i aspectelor din viata ta care merg bine. I mpo
trive§te-te impulsului de a accelera spiralele emotionale
negative comunicandu-p permanent propriile §tiri nega
tive. Nu mai discuta a§a mult despre gre§elile, regresele §i
dezamagirile tale. Vei experimenta mai mult lipsa bucuriei
atunci cand aloci mai multa atenpe lucrurilor care te ne
multumesc.
Refuza sa-ti alimentezi emotiile negative discutand
permanent despre problemele casniciei tale, ale copilului tau
cel mai mic, des pre durerea ta de spate, despre anumiti
vecini sau despre problemele lumii in general. I n schimb,
trambiteaza-ti binecuvantarlle oricui e dispus sa te asculte.
Imparta§e§te-ti viziunea pentru viitor prietenilor de incre
dere §i aliatilor. I ndreapta-p reflectorul atenpei spre spe
rantele §i visurile viitoare, spre un maine maret §i tainic pe
care Dumnezeu I-a pregatit pentru tine. Viata ta emoponala
va putea progresa doar dupa ce gandurile tale negative vor
disparea.
Cu toate ca majoritatea oamenilor nu sunt pozitivi de la
sine, ei nu sunt nici negativi§ti. Vie tile noastre tind sa
reflecte gandurile pe care Ie intretinem cel mai des. Co
rolarul evident al acestei afirmatii este ca noi simtim
conform gandurilor asupra carora staruim. Concentrarea
noastra ne determina sentimentele. Aceasta este puterea
Principiului 4:8.
52
CONCENTRAREA CREEAZA EMOTD
Noi ne condition am mintea sa aprecieze ceea ce citim,

vizionam, studiem, discutam §i reflectam. Ceea ce ne cap
teaza interesul ne modeleaza modul in care gandim. Orice
n e atrage a tentia ne modeleaza intenti a . Ceea ce con
templam, asimilam. Ceea ce asimilam, tratam sentimental.
Cu cat ne gandim mai des la ceva, cu atat lucrul acesta ne va
influenta mai mult deciziile pe care Ie luam §i actiunile pe
care Ie intreprindem. Orice idolatrizam ne modeleaza
caracterul.
Gandurile tale cele mai dese se reproduc in mintea tao
I ntotdeauna vei simti in functie de gandul asupra caruia te
concentrezi. I n mod firesc, reversul Principiului 4:8 este ca
orice lucru pe care-l ignori sau la care refuzi sa te gande§ti,
incepe sa paleasca. Daca in viata ta exista ceva intr-o masura
prea mare, aceasta reteta este pentru tine. Daca ai prea mult
negativism, indreapta-ti atentia asupra binecuvantarilor din
viata tao I nfometeaza-ti ingrijorarea, teama §i indoiala ince
tand sa Ie mai hrane§ti cu atentia tao
Accepta faptul ca focalizarea ta iti determina sentimen
tele. Daca ai un imbold de a face ceva negativ, aminte§te-ti ca
a ceda acestui impuls nu-ti poate aduce nimic pozitiv.
Exercitiul #7
Pe pagina urmatoare, scrie patru modalitati prin care inten
tionezi sa-ti imbunatate§ti gandirea pentru a-ti imbunatati
viata emotionala. Identifica patru ganduri pozitive la care in
tentionezi sa reflectezi mai frecvent.
r ""
.
1
\.. �
54
CONCENTRAREA CREEAZA EMOrll
Asigura-te ca te concentrezi asupra lucrurilor bune. In fie
care zi, consemneaza-ti intamplarile pozitive lli momentele
fericite, pentru a putea reflecta mai tarziu la ele. Urmarellte
zilnic eel pupn patru aspecte pozitive. Daca preferi, reflec
teaza asupra zilei inainte de culcare lli noteaza-ti progresul
realizat lli alte lucruri bune din ziua respectiva. Timpul alocat
trebuie sa fie de pana la patru minute, dar vei simti rapid
efectul pe care-l va avea asupra bucuriei tale.
Gandul zilei
Rugiciune
Tata ceresc, Iti multum.esc pentru libertatea de a-mi alege
gandurile. Inspirii-mti azi sa am ganduri care imi dau siguranla
viitorului minunat pe care l-ai pregatit pentru mine. Amin.
1IUA
8
N U PERM ITE N IMAN U I
sA-II FURE I DENTITATEA
Bucuria de a §ti cui apartii
E�TI UN COPIL FRUMOS §i minunat al lui Dumnezeu!

Cand te vezi in lumina pozitiva a adevarului scriptural iti
va fi mult mai u§or sa experimentezi 0 viata plina de bucurie.
Din pacate, multi oameni i§i uita adevarata identitate §i, prin
urmare, rateaza bucuria pe care a intentionat-o Dumnezeu
pentru ei. N-ar trebui sa fie a§a! intelegerea modului in care
imaginea ta des pre tine iti influenteaza atitudinea fata de
viata te poate ajuta sa traie§ti cu bucurie §i sa raspande§ti in
jur mai multa bucurie.
Imaginea de sine este modul cum te vezi tu la nivelul
incon§tient. Ea se formeaza treptat pe tot parcursul vietii §i
de obicei include convingerile pe care Ie ai cu privire la
trecut, prezent §i viitor. De§i tu n-o poti atinge sau vedea,
imagine a de sine opereaza in spatele scenei tot timpul, fie
spre bine, fie spre rau. Partea viitoare a imaginii de sine,
numita adesea eul ideal, proiecteaza 0 imagine launtrica a
unui succes §i a unei impliniri viitoare anticipate (sau a lipsei
acestora). Bazata in principal pe interactiunea ta cu altii,
57
imagi nea de sine promoveaza versiunea a cine e�ti tu azi.

Valoarea de sine, a treia componenta a imaginii de sine,
reflecta cat de valoros te consideri tu in lipsa unor realizari
tangibile.
Cuvintele §i imaginile care ip tree prin minte atunci cand
te evaluezi izvorasc din imaginea de sine. Cu toate ca tu nu
e�ti con�tient daca aceasta imagine complexa este folositoare
sau daunatoare, gandurile pe care Ie ai, cuvintele pe care Ie
roste�ti �i acpunile pe care Ie intreprinzi - toate acestea
preiau instrucpunile de operare din imaginea de sine.
Vestea bun a este ca tu nu te-ai nascut cu 0 imagine de
sine. lmaginea de sine pe care 0 ai azi este rezultatul tuturor
lucrurilor, bune �i rele, la care ai fost expus pe tot parcursul
viepi tale. Avand in vedere cultura in care traim, e nevoie de
un efort deliberat �i permanent pentru a crea �i a menpne 0
imagine de sine sanatoasa, eficienta �i care produce bucurie.
In lecpa de azi yom discuta despre cum sa-p actualizezi
imaginea de sine. Intr-o mare masura, aplicarea tuturor ce
lorlalte lecpi din aceasta carte va contribui �i ea la formarea
unei identitap corecte �i pline de bucurie.
lata 0 idee foarte importanta: Adeviirata valoare de sine se
bazeazii pe ceea ce spune Dumnezeu despre tine, nu pe ceea ce crezi
tu despre tine. Daca ai avea pietura originala a unui pietor
celebru, dar ai crede ca este doar 0 copie, oare credinta ta
eronata ar determina valoa�ea reala a pieturii? Poate ca, in
tamplator, Ii define�te pretul de vanzare, dar daca tu Ii
subestimezi valoarea pe baza informapei tale gre�ite, asta nu
va modifica valoarea operei de arta. Adevarata valoare a
pieturii este determinata de faptul ca este un original sau 0
copie.
La fel, tu e�ti 0 capodopera originala, creata de Creatorul
universului. De fapt, Biblia folose�te exact aceste cuvinte
pentru a ne descrie ! "Noi suntem capodopera lui
Dumnezeu. EI ne-a innoit in lsus Cristos, ca sa putem face
toate lucrurile bune pe care le-a pregatit pentru noi cu multa
58
NU PERMITE NlMANUI sA- 11 FURE IDENTITATEA
vreme in urma" (Efes. 2: 10, NLT). Fie ca intelegi lucrul acesta,

fie ca nu, adevarata ta valoare se bazeaza pe ceea ce spune
Dumnezeu despre tine, nu pe ceea ce crezi tu despre tine.
Biblia ne arata urmatoarele adevaruri despre fie care dintre
noi:
• E§ti important. (Vezi 1 Pet. 2:9.)

• E§ti iertat. (Vezi Ps. 103:12.)
• E§ti 0 creatie noua. (Vezi 2 Cor. 5: 17. )
• E§ti ocrotit. (Vezi Ps. 121 : 3.)
• Faci parte din familie. (Vezi Efes. 2: 19.)
• E§ti puternic. (Vezi Ps. 68:35.)
• E§ti unic. (Vezi Ps. 139: 13.)
• E§ti creat pentru un scop. (Vezi ler. 29: 1 1 . )
• E§ti victorios. (Vezi 1 loan 5:3-5. )
N-a existat § i nu v a exista niciodata 0 alta persoana exact

ca tine §i Dumnezeu n-a mai faeut pe nimeni altcineva dintr-un
lut mai bun decat acela din care te-a facut pe tine. Viata ta
aici pe pamant este ocazia ta speciala, irepetabila de a im
plini viziunea lui Dumnezeu pentru viata ta §i de a-ti cre§te
bucuria pe care a pus-o inauntrul tau.
Te vezi ca un copil al Dumnezeului atotputernic? Adu-ti
aminte al cui e§ti cu adevarat. E§ti 0 capodopera originala.
Recunoa§te ca adevarata ta fiinta nu se rezuma doar la
carnea §i oasele tale. Tu e§ti 0 fiinta spirituala care are parte
pentru 0 vreme de 0 experienta umana 0 repetipe generala
-
pentru eternitate. 0 imagine de sine mediocra nu vine de la

Dumnezeu, ci provine din stigmatele §i ocarile lumii.
Provine din faptul ca ne vedem altfel decat ne vede
Dumnezeu. Provine din faptul ca nu suntem de acord cu
Dumnezeu, din faptul ca ne identificam in continuare cu
59
e§ecurile noastre. Provine din faptul ca ne consideram

nevrednici, de parca am uitat de sangele lui Isus Cristos care
ne curata §i ne spala . Lucr u l aces ta violeazii cu desiivar§ i re
Principiul 4:8.
Cand iti aduci aminte de adevarata ta identitate, vei
descoperi ca este mult mai u§or sa traie§ti conform versetului
din Filipeni 4:8 §i sa elimini toate nimicurile care iti fura
bucuria . La fel, cand practici Principiul 4:8 este mult mai u§or
sa te accepp ca un copil al I mparatului. Cand te vezi ca un
copil de Dumnezeu nu accepp restrictiile spirituale artificiale
privitoare la bucurie sau la nivelul de impact pe care 11 poti
avea in aceasta lume. Aspectul acesta este esenpal, deoarece
modul cum te percepi pe tine stabile§te limita a ceea ce poate
face Dumnezeu prin tine.
Cand te consideri deprimat §i invins, cu siguranta ca a§a
vei fi. Aceasta abordare sumbra nu-ti face bine §i doar mini
malizeaza contribupa pe care 0 ai in lume. Totu§i, daca alegi
sa te vezi mai mult decat invingator prin Cristos (vezi Rom.
8:37), cu siguranta vei ave a un impact mai puternic.
Si lumea tinde sa te accepte conform propriei tale
evaluari.
Exercitiul #8
Noteaza trei afirmatii indraznete care sa arate ce crezi tu ca
inseamna sa fii un copil frumos §i minunat al lui Dumnezeu.
60
NU PERMITE NIMANUI SA-II FURE IDENTITATEA
r ""'"
\.. �
Rescrie versetele prezentate in lecpa de azi pe biletele
adezive §i pune-Ie prin casa. Insereaza versetele la sfar§itul
e-mailurilor pe care Ie trimip prietenilor §i familiei. Cauta in
Biblie pentru a gasi 0 validare suplimentara a adevaratei tale
identitati. Asigura-te ca toti copiii tai §tiu intr-adevar cine
sunt §i de ce sunt ceea ce sunt!
61
Gandul zilei
�uW\l
o.ta
0
� 1
�p tulta
e �lW\U W\ nln .
d
Rugaciune
Tata, ce minunat este faptul ca sunt copil de Dumnezeu! Adu-mi
aminte azi cui Ii aparjin §i nu ma lasa sa-mi reduc valoarea prin
gandurile §i cuvintele mele. Amin.
llUA
9
IA 0 PAUlA � I DETA�EAZA.TE
Bucuria fnviorarii
E 0 IDEE iNTELEAPTA. sa-p programezi, din cand in cand,

o perioada de refacere doar pentru tine. Odata ce ai fost
revitalizat, te vei simti inviorat §i pregatit sa faci fata pro
vocarilor acestei lumi cu 0 pasiune divina.
eu toate ca e foarte indicat sa-p iei concedii regulate §i sa
faci excursii impreuna cu familia §i prietenii, te-ai gandit
vreodata ce-ar fi sa te deta§ezi de toate, chiar §i pentru
cateva zile? �tiu ca este 0 intrebare ciudata, dar trebuie sa
recuno§ti ca acest experiment ar putea fi amuzant, nu-i a§a?
Desigur, nu poti ie§i din trupul tau, dar pop apasa butonul
"refresh" al gandirii tale, creandu-ti 0 vacanta a mintii care iti
actualizeaza perspectiva, te reincarca de entuziasm §i i§i re
clade§te potentia lui pentru bucurie.
Poti realiza aceasta evadare mentala schim1;>andu-p unele
obiceiuri, in special tiparele mentale, pentru 0 saptamana sau
pentru cateva zile. Gandurlle care impiedica progresul ne pot
umple gandirea in mod treptat, incat abia putem observa
efectele ascunse pe care Ie au asupra atitudinii noastre. N-ar
trebui sa se intample a§a! In timpul "concediului" tau ne
conventional, fa un efort suplimentar de a alunga orice fel de
negativism, inclusiv unele forme mai subtile. Elimina critica
63
§i acuzarea altora, in special a partenerului tau de viata, a

copiilor §i a colegilor de munca. Fere§te-te de orice fel de
barfa sau nemultumire cu privire la alti oameni.
Retine-ti orice manifestare de furie sau expresie faciala
care-ti dezvaluie frustrarea sau supararea - chiar daca ele
par justificate. Refuza sa discuti cu prietenii §i familia despre
durerile §i vechile tale rani. Daca nu te poti impotrivi acestor
tipuri de discutii, scute§te-l pe partenerul tau de viata §i
gase§te-ti un strain cu care poti discuta aceste chestiuni.
Renunta pentru 0 vreme la gandurile §i la cuvintele care iti
provoaca ingrijorare. Cel putin, amana aceste obiceiuri care
te duc la infrangere pan a cand "revii acasa". Considera ges
tul acesta ca 0 amanare sanatoasa, care-ti produce bucurie.
A§tepti cu nerabdarea acest concediu? Sau deja ti-e dor de
casa?
i n timpul acestei evadari care te inspira §i te invioreaza,
obiectivul tau este de a gandi, de a vorbi §i de a actiona
consecvent cu Principiul 4:8. Iastreaza-ti mintea §i vorbirea
concentrate pe ceea ce este frumos, excelent, adevarat, drept
§i vrednic de lauda. Roaga-te §i iarta mai mult decat ai facut-o
pan a acum.
incurajeaza-ti verbal partenerul de viata, prietenii, familia
§i colegii de munca . Sari in aj utorul celui ce este barfit.
Roste§te cu voce tare predictii privind rezultate pozitive.
Ri-ti evidenta binecuvantarilor, in special ale celor marunte.
Zambe§te mai mult. Rade mai mult. Gande§te-te la scopurile
tale §i reexamineaza-Ie. Folose§te momentele libere pentru a
medita la caracterul lui Dumnezeu.
in acest "loc de concediu" secret §i idilic vei observa ca
oamenii §i situatiile din viata ta par sa fie altfel, deoarece, a§a
cum a scris Thoreau, "descoperim doar lumea pe care 0
cautam" .2 Vei cauta - §i prin urmare vei gasi - 0 valoare pro as
pata in relatiile §i imprejurarile tale §i 0 noua virtute in tine.
La urma urmei, este u§or sa ajungi atat de preocupat de
piedicile pe care Ie intalne§ti incat sa uiti de scopurile tale. E
64
IA 0 PAuzA �I DET�EAZA-TE
u�or sa intretii ganduri ostile cu privire la viitor �i sa ajungi

sa pierzi darul prezentului. Asta nu este pentru tine!
Odata ce te afli intr-un loc mai bun din punct de vedere
mental, de ce sa nu-p schimbi rutina? Daca in mod obi�nuit
cite�ti mult seara, incearca sa te uiti pupn la televizor. Daca
de obicei te uip la televizor in fiecare seara, renunta timp de
o saptamana la el �i pur �i simplu cite�te. Daca cite�ti foarte
rar ficpune, gase�te un roman dasic �i lectureaza-l. Dimi
neata cite�te un alt ziar sau poate timp de 0 saptamana re
nunta cu totul sa cite�ti �tirile. Viziteaza cateva website-uri
noi sau rasfoie�te 0 revista de care e�ti interesat.
Bucura-te de 0 mancare pe care n-o mananci de obicei §i
cumpar-o de la un alt magazin. Mergi pe 0 ruta alternativa la
birou dimineata §i acorda atenpe noilor priveli§ti de care ai
parte pe drum. Evita rutina obi§nuita in ce prive§te antrena
mentul de intretinere. Daca de obicei alergi, atunci incearca
sa te plimbi. Sau incearca sa-p faci exercitiile la amiaza, sa Ie
faci 0 perioada de timp mai lunga sau impreuna cu un par
tener, daca de obicei Ie faci singur.
Viziteaza-p cativa prieteni pe care nu i-ai prea wzut in
ultima vreme sau fa un efort de a inipa 0 yrietenie noua. De
asemenea, invioreaza-p viata spirituala. Inchina-te la 0 alta
biserica sau incearca sa te rogi intr-un mod diferit. Ia in
considerare posibilitatea de a reciti carte a dasica preferata,
cea care p-a inviorat credinta. Poate ai putea adauga unele
discipline spirituale noi sau pur §i simplu sa-ti inlocuie§ti
rutina obi�nuita cu unele ritualuri noi. Ai putea incepe sa
petreci mai mult timp impreuna cu prieteni care sunt plini
de bucurie sau ai putea sa-p pui deoparte un timp mai
indelungat pe care sa-l petreci cu Creatorul tau?
Acestea sunt doar cateva modalitap prin care pop sa ai
parte de un astfel de concediu special. Sunt sigur ca pop gasi
mult mai multe idei. Intotdeauna te pop intoarce acasa din
acest concediu, dar s-ar putea sa descoperi ca ip place prea
mult ca s-o facio
65
Exercitiu l #9
Ce ai face diferit dad. ti-ai lua un astfel de concediu? Pe
pagina urmatoare noteaza patru caracteristici ale acestei
evadari sau patru schimbari pe care le-ai face in timpul
acestui concediu.
Recruteaza un prieten care sa ti se alature in aceasta evadare
unica. Alegeti-va 0 data pentru evadarea voastra §i impar
ta§iti-va unul altuia experientele de care aveti parte.
Gande§te-te sa tii un jurnal, sa scrii pe blog sau chiar sa-ti
postezi observatiile pe Facebook.
Gandul zilei
66
IA 0 PAUlA �I DETA�EAZA-TE
r '"
\.. .-tI
67
Rugaciune
Doamne, Iti multumesc pentru ideile noi §i binecuvii n tarea diver
sitajii care este la dispozijia fiecaruia dintre noi. Elibereaza-ma de
ceea ce este invechit §i invioreaza-ma cu ceva indriiznet §i proaspat
din creajia Ta. Amin.
llUA
10
STU DIO U L SECRET
Bucuria creatiei
SECRETUL DE A TRAI 0 viata exceptional a maine consta in

a ave a ganduri puternice, pline de bucurie azi. A trai 0 viata
excepponala este urmarea faptului ca ip hrane§ti mintea cu
idei de calitate §i posibilitap nelimitate care te vor elibera §i
iti vor permite sa propa§e§ti a§a cum dore§te Dumnezeu. ..;;
Lupta nevazuta pe care 0 dud impotriva flCiturii tale
umane va fi ca§tigata sau pierduta in mintea tao Minut cu
minut, ora de ora, in atelierul ascuns al mintti tale, tu
dezvolp ganduri bune sau ganduri rele, care duc la bucurie
sau la depresie, la succes sau la e§ec. eu fiecare gand subtil
pe care il ai tu ip scrii propria poveste a vietti.
Aproape tot ce ti se intampla, fie lucruri bune, fie rele, i§i
au originea intr-un singur gand. Spedali§tii sistemului ner
vos pot demonstra acum ca fiecare gand trimite semnale
electrice §i chimice in tot creierul tau care, in cele din urma,
iti afecteaza fiecare celula a corpului. Gandurile ip pot influ
enta somnul, digestia, pulsul compozipa chimica a sangelui
§i toate celelalte funcQ.i ale trupului.
Adevarul este ca discupile top secrete pe care Ie porti in
intimitatea mintti tale nu raman confidenpale la nesfar§it. in
cele din urma, aceste ganduri vor putea fi vazute de top. Un
vis, 0 afacere sau 0 disnicie moare mai intai in minte. Cele

mai bune §i cele mai rele decizii ale tale au inceput cu un
singur gand.
Mai repede sau mai tarziu, ceea ce gande§ti in mod
consecvent se cristalizeaza in cuvintele pe care Ie roste§ti,
apoi in actiunile pe care Ie intreprinzi §i, in final, in impre
jurarile pe care Ie determini. Adu-ti aminte azi ca "gandurile
tale vor ie§i la iveala" . Mai mult de atat, gandurile tale iti
modeleaza pas cu pas destinul aici pe pamant.
Cu fiecare gand care ti se perinda prin minte tu te
reinventezi atat pe tine, cat §i viitorul tau. Cercetarile recente
arata ca 0 persoana obi§nuita are aproximativ 50 000 de
ganduri intr-o zi. Aceasta este intr-adevar 0 veste buna . . .
daca a i ganduri c u adevarat bune. Evident, este 0 veste rea
daca ai ganduri rele. Fiecare gand fie te indreapta spre
potentialul dat de Dumnezeu §i spre bucurie din abundenta,
fie te indeparteaza de acestea. Niciodata nu poti fi neutru in
ce prive§te gandirea tao Fiecare gand in parte conteaza.
Din pacate, cam 90 de procente din gandurile pe care Ie ai
azi sunt din cele pe care le-ai avut ieri sau alaltaieri. Aceste
ganduri adanc intiparite in tine produc rezultate previzibile.
Acesta este principalul motiv pentru care majoritatea oa
menilor tind sa se impotriveasca unei schimbari pozitive.
Gandurile bine cimentate pur §i simplu au mai multa influ
enta decat bunele intentii §i, prin urmare, starea actuala pare
sa se mentina.
Daca scopul tau este sa-ti maximizezi potentialul pentru
bucurie, trebuie ca mai intai sa te disciplinezi din punct de
vedere mental. Aceasta este responsabilitatea ta §i tu trebuie
sa preiei imediat controlul. Apoi Dumnezeu iti poate onora
credinta §i te poate imputernici sa traie§ti 0 viata deosebita.
Treci de la 0 gandire aleatorie §i reactiva la 0 gandire deli
berata, condusa de scop. Accepta sa gande§ti doar acele
ganduri pe care le-ai avea daca te-ai increde din toata inima
in promisiunile lui Dumnezeu. Nu te supara foarte mult
70
STUDIOUL SECRET
pentru fiecare dificultate, intarziere §i dezamagire. Trans

forma-ti muntii in mu§uroi, concentrandu-te mai mult asu
pra lui Dumnezeu decat asupra problemelor tale. Presupune
ca altii au intentii bune. Mentine-ti 0 stare sufleteasca care
corespunde rugadunilor ascultate.
Tu ai autoritate asupra gandurilor tale, dar Dumnezeu nu
te va obliga sa-ti exerdti acest aspect al vointei tale libere a§a
cum nu te va obliga sa fad exerdtii fizice regulate, sa adopti
o dieta sanatoasa, sa cite§ti Biblia sau sa folose§ti cen
tura de siguranta. Gandirea corecta este 0 alegere pe care
trebuie s-o fad tu insuti. Daca e§ti intentional §i consecvent,
iti pop selecta gandurile §i, procedand a§a, ip vei modela
viata de pe pamant in ceva spectaculos. Alternativa este sa
renunp la aceasta suveranitate §i in schimb sa traie§ti 0 viata
mediocra, dominata de nesiguranta §i suspans. N-ar trebui sa
fie a§a!
I n Romani 12:2 suntem invatati ca transformarea este
rezultatul unei minti innoite. Apostolul Pavel scrie: "Nu va
conformati tiparului acestei lumi d transformati-va prin
innoirea mintii voastre. Apoi Yeti putea verifica §i accepta ca
voia lui Dumnezeu este buna, placuta §i desavar§ita" (NIV).
Aceasta inseamna ca schimbarea in bine este precedata de
o gandire mai buna. Mai multii gandire plina de bucurie va
conduce la §i mai multa bucurie . Lasa-L mai intai pe
Dumnezeu sa-ti reinstruiasca gandurile §i sentimentele, §i
apoi experimenteaza tot ce are Dumnezeu mai bun pentru
viata tao
Multi oameni se conformeaza acestei tendinte a lumii.
Prea adesea, oamenii se lupta sa-§i schimbe imprejurarile
(sanatatea, casnida, finantele, dependentele), cand ei ar
trebui sa ceara ajutorul lui Dumnezeu pentru a-§i schimba
gandirea. Odata ce gandirea ne este innoita, starea lucrurilor
se va schimba de la sine.
71
Exercitiu l #1 0
In spatiul de mai jos, serle opt afirmatii pozitive care reflecta
genul de persoana care vrei sa devii, toate incepand cu Sunt.
r ""
1
8
\.. ..)
72
STUDIOUL SECRET
Cand gandim ca toti ceilalti, devenim ca top ceilalti. Pentru
a evita acest conformism, selecteaza-p gandurile. Gande�te-te
la eel putin opt modalitap prin care p-ai putea innoi mintea
�i ti-ai putea imbunatati gandirea in urmatoarele 40 de zile.
r '"'
1
8
\.. �
73
Gandul zilei
Qe
g alldu�l
",eQe les
Qa l\l eaQo.\
Rugaciune
Tata ceresc, Iti multumesc pentru ca mi-ai dat autoritate asupra
gandurilor mele. Binecuvanteaza-ma azi cu 0 minte fnnoita §i cu
transformarea pozitivii care decurge fn mod natural din ea. Amin.
llUA
11
PRACTICAN D RECU NO�TINTA
Bucuria aprecierii
RECUNO�TINTA PRODUCE BUCURIE.

Recuno§tinta este 0 forta magnetica care, in mod natural,
atrage in viata ta oameni §i intamplari aducatoare de bucu
rie. Cand experimentezi sentimentul recuno§tintei, asta
dovede§te ca tu nutre§ti ganduri de apreciere pentru bel
§ugul din viata tao Pe de alta parte, cand ai sentimentul lipsei,
nu inseamna neaparat ca i9 lipse§te ceva important, ci ca
te-ai gandit recent la ceea ce nu ai, foarte probabil netinand
seama de ceea ce ai.
Poate te-ai gandit la capriciile suparatoare ale partene
rului de viata §i ai trecut cu vederea toate motivele pentru
care te-ai casatorit cu el. Poate ca te-ai gandit la faptul ca e§ti
stramtorat financiar §i ai uitat ca ai ceva ce nu se poate cum
para cu bani.
Recuno§tinta este ca un angrenaj mental care te aduce de
la agitape la lini§te, de la stagnare la creativitate. Recuno§
tinta te readuce in momentul prezent, la tot ce i9 merge bine
in viata chiar acum. Recuno§tinta i9 predispune inima la
bucurie §i este temelia unei atitudini pozitive. Plinatatea
recuno§tintei este rezultatul practicarii neintrerupte a laudei
§i a gratitudinii. Sunt bucuros sa-p pot spune ca asta nu este
75
ceva cu care te na§ti. Cel pupn putem fi mul�umitori pentru

lucrul acesta, nu-i a§a?
Recuno§tin�a poate fi inva�ata §i cultivata pe tot parcursul
viepi tale. Pentru a determina aceasta imbunata�ire pe care
to�i ne-o dorim, este util sa privim recuno§tin�a in trei mo
duri diferite.
in primul rand, recuno§tinta este 0 alegere. Este 0 decizie
con§tienta §i deliberata de a te concentra asupra binecu
vantarilor §i nu asupra lipsurilor. Cand te concentrezi asupra
binecuvantarilor, viata pare abundenta. Cand te concentrezi
asupra lipsurilor, via�a pare incompleta. Apoi, recuno§tinta
este un sentiment. Este un sentiment al bucuriei §i aprecierii ca
raspuns la primirea unui dar, fie ca este un obiect concret, fie
un gest abstract. in sfar§it, recuno§tinta este §i 0 capacitate. Este
deprinderea inva�ata de a extrage valoare din situapi §i re
la�ii obi§nuite.
in ziua alegerilor din 2006, Bo Jackson, unul dintre prie
tenii mei buni care-mi este §i client de multa vreme, §i-a
pierdut fiul, Parker, intr-un accident absurd, aproape de
locuin�a sa din Milton, Georgia. Cateva luni mai tarziu, Bo a
stat de yorba cu mine §i mi-a imparta§it cum reu§ea sa faca
fata morpi lui Parker. Pentru a ilustra aceasta, Bo a luat 0
bucata de hartie §i a desenat 0 diagrama simpla. i n partea de
sus a hartiei a scris Dumnezeu. Mai jos, de la stanga la
dreapta, a scris cuvintele durere, har §i multumire. i n partea de
jos paginii a scris buniitate.
Aratand spre desen, Bo a explicat ca, de§i accidentul nu a
adus nimic bun, prezen�a lui Dumnezeu in mijlocul lor le-a
adus multa mangaiere lui §i sopei lui, Lauren, in timpul in
care erau indurerap. Evident, harul lui Dumnezeu le-a fost
indeajuns, chiar §i in aceste imprejurari limita. Dar, dupa
cum mi-a spus Bo, pacea pe care au experimentat-o ca
parin�i a fluctuat in func�ie de cat de mult practicau multu
mirea, oricat de nepotrivit §i de nefiresc li s-a parut lucrul
acesta la vremea aceea.
PRACTICAND RECUNO�TlNTA
Chiar dadi durerea le-a fost mare, in momentul in care Bo

§i Lauren I-au multumit lui Dumnezeu pentru cei 16 ani pe
care i-au petrecut impreuna cu Parker, in loc sa deplanga tot
ce aveau sa piarda in anii urmatori ca urmare a mortii sale,
ei au experimentat harul §i pacea intr-un mod extraordinar.
Cand §i-au concentrat gandurile asupra mantuirii lui Parker
§i a altor adolescenti care au venit la Cristos ca urmare a
accidentului sau, au simtit cum bunatatea lui Dumnezeu
curgea prin ei. Amplificata de 0 focalizare corecta §i de faptul
di era ancorata in promisiunile lui Dumnezeu, aceasta a fost
o demonstratie uimitoare a credintei.
Ca urmare a lectiei de zi, a§ vrea sa de vii hipersensibil la
puterea pe care 0 are recuno§tinta in a te ajuta sa traie§ti 0
viata puternica §i plina de bucurie. Dar oare iti exprimi
aceasta apreciere intr-un mod consecvent prin gandurile,
cuvintele §i actiunile tale? Prietenii tai, familia ta §i colegii tai
de munca vor fi de aceea§i parere cu tine?
Te remarci ca 0 persoana deosebit de recunoscatoare? Cul
tura noastra moderna agitata §i adesea supraaglomerata ne
poate distrage u§or atentia de la a ne duce la indeplinire
toate intentiile noastre bune. Acum pare mai u§or ca nicio
data sa desconsideri binecuvantarile care ti-au fost date. Cat
de recunoscator crezi ca e§ti?
Ia-ti 0 clipa pentru a te evalua folosind urmatoarele intre
bari:
• Ce trasaturi pozitive are familia ta?

• Care sunt trei dintre cele mai frumoase amintiri din
primul an de casnicie legate de partenerul tau de viata?
• Cum te-a ajutat recuno§tinta sa experimentezi harul lui
Dumnezeu, chiar in mijlocul incercarii?
• Care este eel mai interesant scop pe care l-ai indeplinit
deja?
• Ce parti ale trupului tau functioneaza foarte bine in cea
mai mare parte a timpului?
77
• Cum ii-a demonstrat Dumnezeu recent harul Sau in

viata ta?
• Care este eel mai frumos compliment pe care l-ai primit
in ultimele 30 de zile? Care este cea mai semnificativa
lecpe pe care ai invatat-o de la alta persoana?
• Care este eel mai frumos lucru pe care l-ai vazut sau
l-ai auzit in ultima saptamana?
• Ce situatie dificila din trecut, privita retrospectiv, s-a
dovedit a fi 0 binecuvantare sau 0 experienta benefica
pentru tine intr-un anume fel?
• Care este eel mai important lucru pentru care vei fi
recunoscator anul viitor pe vremea asta?
Cum te-ai descurcat? Daca ai adoptat 0 atitudine de

recuno§tinta, probabil ca raspunsurile la cele mai multe
dintre aceste intrebari p-au venit rapid, deoarece e§ti obi§
nuit sa gande§ti pozitiv cu privire la imprejurarile din viata
tao I-ai mu1tumit cum se cuvine lui Dumnezeu pentru
binecuvantarile care te inconjoara? Persoanele pe care Ie
iube§ti eel mai mult §tiu cat de multllffii tor e§ti tu pentru ele?
Oamenii care traiesc pe baza Principiului 4:8 nu au in mod
necesar mai multe lucruri pentru care sa fie recunoscatori, ci
pur §i simplu acorda mai multa atenpe binecuvantarilor
decat problemelor.
Dar tu?
ACTIVEAZA PRIN CIPIU L 4:8
Gande§te-te la cele mai dragi binecuvantari §i scrie-Ie in

partea stanga. In partea dreapta, identifica modul in care ip
demonstrezi recuno§tinta prin gandurile, cuvintele §i
78
PRACTICANo RECUNO�TINTA
aepunile tale. Prietenii tai, familia ta §i eolegii tai de mundi

vor fi de aeeea§i parere eu tine?
/ �
\.. �
79
Exerciti suplimentar
Bucura-te de intervale de 48 de secunde de recuno�tinta pe
tot parcursul zile. Seteaza-p alarma telefonului sau a cea
sului ca sa-p aduca aminte de ele. Cand porne�te alarma,
opre�te-te din orlce activitate �i gande�te-te la numeroasele
lucruri din viata ta care merg bine. Hi 0 rugaciune scurta de
multumire pentru cei pe care ii iube�ti, pentru clientii sau
colegii tru de munca. Trlmite un mesaj de 0 propozipe
partenerului tau de viata. Gande�te-te la aspectele pozitive
ale zilei pana la acel moment. Felicita-te pentru progresul pe
care l-ai realizat in ultima ora sau in ultimele doua ore.
Gandul zilei
Rugaciune
Tata ceresc, iii mulJumesc pentru sentimentele nepreJuite de
bel§ug care provin din practicarea activii a recuno§tinJei. Fii- ma
con§tient azi de oamenii pe care fi pot binecuvanta cu atitudinea
mea jali§ii de apreciere §i recuno§tinJa. Amin.
80
IIDA
12
iNCURAJ EAZA-TI
PARTEN ERU L DE VIATAI
Bucuria ciisniciei
CASNICIA ARE ATAT ASPECTE BUNE, cat lji rele.

Faptul acesta nu este 0 noutate pentru nimeni. Fiecare
partener de viata - sot sau sope - este imperfect, cu multe
inzestrari lji lipsuri in multe lji adesea impredictibile privinte.
Prin urmare in niciun alt domeniu sfatul apostolului Pavel
din Filipeni 4:8 nu este mai prepos, mai practic sau mai solid
ca in sfera casniciei.
In viata, lji in special in relatii, vor exista intotdeauna
aspecte nepla'cute care insotesc bucuria. Gandeljte-te doar la
complexitatea actului de a uni permanent lji neconditionat
doua fiinte umane diferite! Aceasta este parte a planului lui
Dumnezeu. El a conceput casnicia pentru a reflecta dra
gostea divina, adica alja cum "El ne-a iubit intai" (1 loan
4 : 1 9), lji noi trebuie sa ne iubim fntiii partenerul de viata,
chiar daca el nu este prea iubitor. De fapt, daca ne iubim
partenerii doar cand ei ne trateaza bine, aceasta mai poate fi
numita dragoste?
In celebrul "pasaj despre dragoste" citit la multe nunp,
Pavel descrie adevarata dragoste in felul urmator:
81
Dragostea este indelung rabda toare, este plina de

bunatate: dragostea nu pizmuie§te; dragostea nu se
lauda, nu se umfla de mandrie, nu se poarta necuviincios,
nu cauta folosul sau, nu se manie, nu se gande§te la rau,
nu se bucura de nelegiuire, ci se bucura de adevar, aco
pera totul, crede totul, nadajduie§te totul, sufere totul.
Dragostea nu va pieri niciodata.
(1 Cor. 13:4-8)
Intr-adevar acesta este un standard ridicat. Dar modul

practic prin care implementam acest standard ridicat este
urmand sfaturile din Filipeni 4:8. Intai Corinteni define§te
dragostea, dar Filipeni ne arata cararea mentala pentru a
demonstra aceasta dragoste.
Gande§te-te ca fie care gand pe care Ii ai despre partenerul
tau de viata fie intare§te, fie slabe§te temelia relapei. Gan
durile pe care Ie ai cu privire la sotul tau nu sunt neutre.
Gandurile pe care Ie ai cu privire la sotia ta nu sunt neutre.
Fiecare gand conteaza. Gandurile iubitoare, grijulii zidesc, in
timp ce gandurile reci, egoiste distrug.
Gandirea critica la adresa partenerului de viata, chiar
daca 0 consideri justificata, va amana adevarata intimitate §i
apropiere pe care amandoi v-a doriti. Oricat de mult vei
incerca, nu pop sa gande§ti intr-un anumit mod despre
partenerul tau §i sa experimentezi ceva diferit in relape.
Mare parte din gandirea negativa cu privire la partenerul
tau de viata 0 experimentezi cand el nu este prin preajma.
Cu toate acestea, efectele acestui negativism "nevazut" vor
deveni vizibile in spapul vostru comun in care suntep un
cuplu.
Nimeni de pe aceasta planeta nu are 0 asemenea in
fluenta puternica asupra valorii tale de sine ca partenerul
tau. De fapt, intr-o casnicie exista 0 imagine de sine colectiva
care stabile§te limita implinirii §i a satisfacpei amandurora.
Cu alte cuvinte, cand sotul l§i zide§te sopa, el zide§te intreaga
82
iNCURAJEAZA-TI PARTENERUL DE VIAIA!
relatie. Cand 0 sope i§i afirma sotul, ea i§i afirma viitorul pe

care §i-l dore§te cu adevarat. Este important sa til cont de
adevarul acesta in fiecare dintre cele 365 de zile ale anului.
Deoarece va traip viata impreuna, ca 0 singura persoana, de
. ce sa n-o facep corect, cu recuno§tinta, har §i noblete?
Casnicia, asemenea altor aspecte ale vie tii, nu este
niciodata in intregime buna sau in intregime rea. Inevitabil,
relatiile permanente sunt pline de culmi §i vai. Dar, chiar in
vale, nu totul merge prost. Vor exista unele lucruri care
merita sa fie apreciate dupa cum, chiar pe culmile munplor,
vor exista stres §i zbatere. Nu totul va fi perfect. Oare s-ar
putea ca tensiunile casniciei sa aiba mai mult de-a face cu
faptul ca Dumnezeu dore§te cre§terea noastra spirituala mai
mult decal fericirea noastra?
Am privilegiul sa vorbesc deseori alaturi de psihologul
clinic dr. Mark Crawford. EI Ie aduce mereu aminte ascul
tatorilor ca "sufletele pereche se creeaza, nu se descopera".
EI explica aceasta avertizare contraculturala invatand ca:
"Ideea de a-p descoperi sufletul pereche este un mit. Un
suflet pereche se creeaza prin imparta§irea celor mai bune §i
a celor mai rele experiente de viata intr-o perioada de multi,
multi ani."
Este u§or sa vezi cum intelegerea gre§ita a acestui concept
poate duce la tot felul de presupuneri false cu privire la
tensiunile dintre doi oameni dedicati pe viata unul celuilalt.
Din pacate, in loc sa caute motive sa-§i respecte juramintele
lor de casnicie, adesea cuplurile se gandesc cu non§alanta la
toate posibilele motive de a renunta la promisiunile facute
unul celuilalt, ca §i cum aceasta ar fi 0 exceptie acceptabila a
unei regulii valabile in alta parte.
Multi sop §i multe sotii i§i justifica neacordarea unei
atentil pozitive celuilalt motivand ca nu simt ca trebuie s-o
ofere. Din nefericire, aceste sentimente se pot transforma
rapid in obiceiuri emoponale care actioneaza ca 0 frana
asupra calitatii relapei. Oamenii i§i risipesc multa energie
83
.
pozitiva diutand dovezi materiale care sa Ie valideze sen-

timentele josnice. �i, din cauza ca toti sotii se dezamagesc
unii pe altti, dovada pentru a confirma nemultumirea este
intotdeauna disponibila.
Dar tu §tii deja ca aceste sentimente josnice nu sunt in
tamplatoare. Ele decurg in mod firesc din gandurile care Ie
alimenteaza cu incapatanare.
Deruland in mod repetat plangeri in mintea lor, sotti se
autoprogrameaza sa fie mai putin iubitori. Acceptand sa-§i
alimenteze gandurile de frustrare §i de nemultumire, sottile
se complac in a-§i provoca astfel de stari. N-ar trebui sa fie
a§a!
In casnicia ta, avep tendinta de a petrece mai mult timp
concentrap asupra trecutului sau visap impreuna la viitor?
Ip pop intari casnicia propunandu-p sa devii cel mai mare
suspnator al partenerului tau de viata. Oricine poate lauda,
incuraja §i motiva pe cineva dupa ce obpne rezultate bune,
dar tu iti pop asuma un rol proactiv in a cre§te calitatea
relapei voastre punand in valoare ceea ce este vrednic de
iubit §i de apreciat la partenerul tau . . . chiar inainte ca aceste
lucruri sa devina evidente. Repne, atunci cand ip incurajezi
partenerul de viata, tu te ridici atat pe tine, cat §i intreaga
relape. Intr-adevar, e foarte avantajos!
Exerciiiul #1 2
Identifica trei calitap ale partenerului tau de viata §i in
dreptul fiecareia dintre ele, arata-i importanta . Apoi, in
partea de jos, descopera cateva modalitati prin care p-ai
putea demonstra mai multa apreciere pentru partenerul tau
de viata .
84
iNCURAJEAZA-TI PARTENERUL DE VIATA!
r �
" ..)
85
Presupunand ca Dumnezeu este Cel care v-a adus Impreuna
pe tine §i pe partenerul tau de viata, §i §tiind ceea ce §tii
acum ca urmare a faptului ca sunteti casatoriti, gase§te patru
motive concrete pentru care EI v-a unit. Ce dovezi lti sustin
rationamentul? Exprima-ti aprecierea fata de partenerul tau
pentru ceea ce reprezinta el pentru tine - darul lui
Dumnezeu.
Gindu l zilei
g unt CeQ
ntal n\o1t
e
SUS\i.I\o.lO
It o.Q
p o.ltlellelt
uQu �
J e \J lata
.
nte U U ,
iNCURA]EAZA-TI PARTENERUL DE VlATA!
Rugaciune
rata ceresc, Iti mul/umesc pentru partenerul meu de via/a §i
pentru planurile minunate pe care Ie ai pentru rela/ia noastra.
Ajuta-ne azi sa ne aliniem gandurile, cuvintele §i ac/iunile
juramintelor noastre de ciis nicie. Amin.
llUA
13
VOl AVEA CEEA C E ARE EL
Bucuria curiozitiitii
ESTE CEA MAl MINUNATA. atitudine din lume.

Putine bunuri umane sunt la fel de atractive ca aceasta
atitudine, atunci cand ea este curata §i pura. Cei care 0 au rar
II inteleg valoarea nemasurata. Cand identifici persoane care
demonstreaza aceasta gandire, observi ca ceva este foarte
diferit la ei. Greu de suparat, ei nu doar ca sunt veseli, dar au
pace inauntrul lor. In ciuda circumstantelor, ei i§i apreciaza
binecuvantarile §i raman indragostip nebune§te de viata,
atat in perioadele bune, cat §i in cele dificile.
Aceasta atitudine incepe cu 0 decizie, cre§te organic, este
hranita cu ganduri potrivite, iar, in timp, se manifesta fata de
top cei din jur. Va fi testata dur pe campul de lupta al vietii,
dar, odata dezvoltata pe deplin, nu se va mai putea pierde.
Ce este aceasta atitudine? Cred ca deja §tii, nu-i a§a?
Este bucuria.
Dupa cum am discutat in Ziua 2, "Totul sau nimiC?", daca
crezi ca Dumnezeu are planuri minunate pentru tine in
viitor, acest lucru iti va schimba radical viata. Daca crezi cu
adevarat lucrul acesta, nu-l vei mai putea ascunde de lume.
Nu poate fi repnut.
89
Bucuria e rodul de nestapanit §i contagios al cre§terii

spirituale. Ea cre§te dintr-o convingere de neclintit, adanc
inradacinata, este rezultatul unei gandiri corecte con
secvente §i a staruirii asupra lucrurilor care sunt de iubit, de
admirat, curate §i vrednice de lauda. Bucuria este 'un semn
exterior al credintei launtrice in promisiunile lui Dumnezeu.
Este un mod de viata §i e dovada maturitatii spirituale.
Scriptura vorbe§te foarte mult despre bucurie. Psalmul
90: 14 arata limpede ca dragostea lui Dumnezeu ne aduce
bucurie : "Satura-ne in fiecare dimineata de bunatatea Ta, §i
toata viata noastra ne yom bucura §i ne yom veseli./I Mai
mult, bucuria este un dar de la Dumnezeu care deriva din
faptul ca ne incredem in El. Apostolul Pavel scrie in Romani
15: 13: "Dumnezeul nadejdii sa va umple de toata bucuria §i
pacea pe care 0 da credinta, pentru ca, prin puterea Duhului
Sfant, sa fiti tari in nadejde!/I Bucuria nu este 0 destinatie
indepartata la care ajungi, ci mai degraba este cararea pe
care alegi sa pa§e§ti in fiecare zi. Rezultat §i esenta a sanatatn
emotionale, bucuria este 0 emotie de durata §i 0 delectare in
viata, 0 urmare evidenta a faptului ca e§ti de acord cu ce
spune Dumnezeu §i a trairii conform adevarului scriptural.
Este 0 stare a mintii care trebuie cultivata deliberat daca e§ti
hotarat sa traie§ti, sa iube§ti §i sa-i influentezi pe altn in
modul in care Dumnezeu dore§te sa 0 facio
Cand vedem ca unii oameni au realizari deosebite, curio
zitatea ne este activata. Dorim sa Ie cunoa§tem secretul, nu-i
a§a? Poate chiar dorim sa Ie urmam metoda. Daca vedem pe
cine va care a slabit mult §i acum arata bine §i e sanatos,
probabil ca yom dori sa §tim cum a procedat, in special daca
§i noi vrem sa sea pam de cateva kilograme. Daca afiam ca un
vecin de-al nostru a facut ni§te investitii deosebit de
rentabile, yom dori sa §tim care a fost strategia lui. Cand
vedem mai multi tineri adulti care au un caracter irepro§abil
§i care au crescut in aceea§i familie, vrem sa §tim cum au
90
VOl AVEA CEEA CE ARE EL
procedat mama §i tata de au obtinut rezultate atat de

minunate. Adesea, cand ne afHim la restaurant, suntem
atenti ce meniuri se aduc la mesele din apropiere . Dadi
vedem 0 mancare care arata delicios, yom intreba chelnerul
despre ea. N-ai mai facut inainte lucrul acesta? Aceasta cu
riozitate este naturala §i se manifesta tot timpul.
In cazul cre§tinilor, motivul principal pentru care trairea
cu bucurie ar trebui sa fie singurul mod de viata acceptabil
este faptul ca exemplul nostru vorbe§te mult mai puternic
decat cuvintele noastre. Exemplu nostru fie este atractiv, fie
neatractiv. Fie atrage oameni in Imparatie, fie nu.
Cand te-a intrebat ultima data cineva care-ti este secretul?
Traie§ti cu 0 bucurie ce pare irezistibila pentru ceilalti
oameni din lume sau traie§ti 0 viata foarte asemanatoare cu
a lor? Exista oare ceva legat de credinta ta care 11 glorifica mai
mult pe Dumnezeu decat modul plin de bucurie, extrem de
atractiv in care iti conduci viata?
A trai cu bucurie este un drept pe care-l ai din na§tere.
Este dorinta lui Dumnezeu pentru toti copiii SaL In 1 Tesa
loniceni, apostolul Pavel scrie: "Bucurati-va intotdeauna.
Rugati-va neincetat. Multumiti lui Dumnezeu pentru toate
lucrurile; caci aceasta este voia lui Dumnezeu, in Cristos
Isus, cu privire la voi" (5: 16-18). In calitate de copii ai lui
Dumnezeu, suntem mo§tenitori legali ai binecuvantarii unei
bucurii debordante. Daca ne-am impacat cu El prin Cristos,
Dumnezeu ne-a declarat vrednici.
Ca urmare, avem chemarea §i responsabilitatea de a ne
demonstra bucuria prin modul nostru de viata. Faptul ca e§ti
plin de bucurie nu inseamna ca viata ta este perfecta. Cine ar
putea afirma a§a ceva? Nu inseamna nici macar ca viata ta e
grozava . lnseamna ca te increzi pe deplin in Dumnezeu §i
crezi ca El are planuri minunate pentru viata ta, indiferent
de ceea ce se intampla in prezent.
Natura noastra umana, ajutata de cultura moderna,
91
promoveaza idee a ca, pentru a fi valoroase, solup.ile trebuie

sa fie profunde §i complicate. In cele mai multe cazuri, nimic
nu e mai departe de adevar. Solup.ile de durata sunt sur
prinzator de simple. Bucuria este Inauntrul nostru, dar ea
trebuie eliberata.
Nu uita, aceasta este singura viata pe care 0 ai. Dovede§te
bucurie pe oriunde mergi. Traie§te a§a Incat oamenii care te
privesc sa devina curio§i. Traie§te a§a incat sa decida : /lVoi
avea ceea ce are el!/I
Exerciliu l #1 3
Exercipul de azi te determina sa decizi ce tel de exemplu vei
da. In coloana din stanga a paginii urmatoare descrie cateva
momente recente caracterizate de pupna bucurie. In coloanci
din dreapta descrie cateva momente recente In care p-ai
Imparta§it bucuria celor din jur. Apoi, In partea de jos a
paginii, noteaza cateva idei pentru a progresa in acest do
meniu in urmatoarele luni.
Evalueaza-p bucuria in di£erite domenii ale vietii tale.
Apreciaza-te pe 0 scara de la 1 la 5, 5 fiind cifra optima. Ca
prieten, cuvintele §i £aptele tale reflecta credinta ta §i bucuria
Creatorului tau? In casnicia ta, discutiile voastre §i ceea ce
spui altora despre partenerul tiiu dovedesc £aptul cii prevezi
un viitor minunat Impreuna? Ca parinte, copiii tiii vor triii
oare cu bucurie daca IP vor imita modul in care vorbe§ti §i
interacponezi cu alp.i? Exercip.ile tale fizice, modul in care
92
VOl AVEA CEEA CE ARE EL
r MOMENTE
MOMENTE
CARACTERIZATE
PLINE DE BUCURIE
DE PUTINA BUCURIE
mananci §i dormi sustJ,n 0 via�a plina de bucurie? Cum e

via�a ta spirltuala? Cand te-a intrebat ultima data cineva
despre credin�a ta?
93
Gindul zilei
Rugaciune
Tatii ceresc, iti multumesc pentru cii mi-ai dat posibilitatea sii aleg
bucuria. Te rog sii mii ajuti ca azi sii gandesc, sii vorbesc §i sii
actionez astfel fncat sii atrag rnai multi oameni la Tine. Amin.
llUA
14
DARU L CLIPEI PREZENTE
Bucuria momentului de fata
DUMNEZEU A INZESTRAT mintea ta cu unele capacitap

extraordinare. Aceasta resursa mentala este una dintre cele
mai minunate binecuvantari din partea Creatorului nostru.
Chiar mai mult, ca parte a vointei tale libere, El p-a dat con
trolul mintii tale. Asta nu inseamna ca e§ti obligat sa-ti
folose§ti aceasta putere, dar ea este la dispozipa tao
Poti folosi aceasta stapanire asupra vietti gandurilor tale
pentru a-p maximiza potenpalul dat de Dumnezeu sau 0
poti folosi gre§it ori chiar ignora. Modul in care gande§ti ip
poate multiplica darurile §i inzestrarile sau Ie poate diminua .
Cum stai in acest domeniu? E§ti un administrator credincios
al vietii tale mentale?
Biblia ne invata foarte limpede ca noi culegem ceea ce
semanam. hste un adevar atat de simplu, dar poate fi dificil
de aplicat. Nicaieri nu este lucrul acesta mai dar decat in
gandirea noastra. In Galateni 6:7 ni se spune: "Nu va in§elap,
Dumnezeu nu Se lasa sa fie batjocorit. Ce seamana omul,
aceea va §i secera./I In 2 Corinteni 9:6, suntem avertizap ca
daca vom semana pupn, in mod firesc, vom §i culege pupn,
dar, daca semanam mult, vom culege mult.
Gandurile noastre, asemenea actiunilor noastre, au
95
consecinte. Oricat de mult ai incerca, nu poti sa te gande§ti

la un lucru §i sa experimentezi altceva. Nu poti gandi critic
la adresa partenerul tau de viata, crnar daca ti se pare
justificat sa gande§ti a§a, §i sa culegi intimitate autentica. Nu
poti gandi negativ §i sa traie§ti pozitiv, a§a cum nu poti
planta seminte de mar §i sa culegi portocale. Daca iti dore§ti
o viata plina de bucurie - 0 viata care impline§te scopul lui
Dumnezeu pentru tine - trebuie sa-ti atinte§ti gandurile
as �pra lucrurilor lui Dumnezeu.
In viata gandurilor tale nu exista diferenta intre trecut,
prezent §i viitor. Tot ce ai este crnar acum. Acesta este darul
clipei prezente. 0 amintire fericita este experimentata acum
ca bucurie. 0 amintire trista este experimentata acum ca
durere. Prin urmare a te gandi, a vorbi §i a te ingrijora cu
privire la ceea ce nu dore§ti nu-ti poate aduce niciodata ceea ce
IIi dore§ti. .
Este posibil sa fii plin de bucurie fara a avea ganduri de
fericire? E posibil sa te ingrijorezi fara a avea ganduri
ingrijoratoare? Poti fi inspaimantat fara a ave a ganduri de
teama? Iti poti aminti 0 perioada cand aveai ganduri de
speranta §i fericire, dar in acela§i timp te simteai dezamagit?
Te poti imagina action and intr-un mod iubitor in timp ce ai
ganduri manioase §i resentimente? Raspunsul este nu.
Importanta unei gandiri corecte este subliniata in tot
Veehiul §i Noul Testament. In Proverbe sun tern invatati ea
"a§a cum gande§te omul, a§a §i este (23: 7, NKJV) §i, de
asemenea, ea trebuie sa ne pazim "inima mai mult decM
oriee, caci din ea ies izvoarele vietii" (4:23).
Isus ne aminte§te in mod repetat ca ceea ee primim este
rezultatul a ceea ee credem. El subliniaza aceasta idee in
Prediea de pe Munte, cand ne invata ea, pana §i a intretine
ganduri pacatoase este un pacat, dar "daca oehiul tau este
bun, tot trupul iti va fi plin de lumina" (Mat. 6:22). In Matei
15: 18. suntem invatati ca oamenii sunt intinati sau devin
neeurati nu prin ceea ce mananca, ci prin eeea ce au in inima
lor - eu alte euvinte, prin modul in care gandesc.
DARUL CLIPEI PREZENTE
Isus §tia foarte bine ca gandurlle staruitoare vor duc e in
cele din urma la actiune. A§a a facut §i Pave l, care ne in
curajeaza sa ,,facem orlce gand rob ascultarii de Crls tos"
(2 Cor. 10:5). I ti pop imagina un gand negativ, cinic, contrar
intereselor tale sau unul de genul "vai de mine!" ca fiind
ascultator lui Isus Crlstos?
In sfar§it, in marea simplitate a adevarului, lacov rezuma
idee a cand scrle ca cel care se indoie§te este "un om ne
hotarat §i nestatornic in toate caile sale" (lac. 1 : 8). A fi
duplicitar in gandire este opus la a fi disciplinat din punct de
vedere mental. Este ca §i cum te-ai ruga pentru soare §i apoi
ti-ai lua umbrela in timp ce ie§i pe u§a. E ca §i cum p-ai ierta
partenerul de viata pentru ca te-a suparat, iar apoi sa te
gande§ti mereu la ce p-a facut. E ca §i cum ai spera la ce e mai
bine, iar in secret sa te temi de ce e mai rau. Este inca
pacitatea de a-p indrepta gandurile intr-o direcpe deliberata,
dinainte aleasa. De§i harul lui Dumnezeu nu cere disciplina
mentala, aceasta e necesara pentru a putea trai 0 viata plina
de bucure.
Dumnezeu te-a inzestrat cu 0 minte puternica. Folose§te-o
cu intelepciune pentru a-ti pastra gandurile concentrate
asupra lucrurllor bune - §i vei fi binecuvantat cu darul pre
zentului. .
Exercitiu l #1 4
La ce te gande§ti in cea mai mare parte a a timpului? Pe
pagina 99, in coloana din stanga, identifica trei dintre cele
mai frecvente gandurl de-ale tale, pozitive sau negative.
Apoi, pe coloana din dreapta, descrle posibilele efecte in
timp ale acestor ganduri. In josul paginii noteaza ce
97
40 DE ZILE PENTRU 0 VlATA PUNA DE BUCURIE
sehimbari te angajezi sa faci pentru a imbunatap ealitatea

gandurilor tale.
Daea nu poti alunga imediat negativismul, pune-l in
earantina. Gande§te-te sa-p aloci un anumit timp §i un
anumit loe pentru a te ingrijora (timp de ingrijorare) �i a te
plange (timp pentru probleme) in fieeare saptamana. Orieat
de amuzanta ar putea parea ideea, aeeasta tehniea te ajuta
sa-i eurep restul saptamanii, protejandu-p sanatatea emo
ponala de imprejurarile negative eare-p pot eontamina zilele
vesele . Cand elimini spontaneitatea din negativism, il
slabe§ti mult. !?i, eand il izolezi, ip eliberezi mai mult timp
pentru a te bueura de darul prezentului.
Gandu l zilei
�p fteCle'V
dUftl&
Q
p 1le,�e,1\lu ul.
DARUL CUPEI PREZENTE
r �
'- �
99
Rugaciune
Doamne, Iti multumesc pentru darul clipei prezente. Rize§te-mii
azi de ipocrizie §i, in schimb, aratii-mi cum sii gandesc intr-un mod
care Te glorificii pe Tine §i fi binecuvii n teazii pe altii. Amin.
llUA
15
o ATITU DIN E M U LTU MITOARE
Proftlul ingratului
MULTUMIREA ESTE 0 CONVINGERE, 0 practidi §i 0

disciplina.
Este un nutrient esenpal, un gen de aminoacid spiritual
pentru cre§tere, creativitate §i bucurie. Multumirea ip cana
lizeaza energia §i atentia mai degraba spre ceea ce este pre
zent §i funcponeaza bine decat spre ceea ce este absent §i
ineficient. �i multumirea poate fi cultivata la nivele tot mai
profunde.
Dar, daca recuno§tinta este atat de importanta, de ce oare
nu se intalne§te mai des in cultura noastra? In lectia de azi,
ip voi prezenta pe scurt mai multe obstacole obi§nuite care
inhiba capacitatea unui individ de a-§i aprecia pe deplin
binecuvantarile. Am organizat aceste trasaturi in ceea ce eu
numesc "Profilul ingratului". �tiu ca suna cam dur, dar, la
urma urmei, cat de des folose§ti cuvantul ingrat? Mai mult,
faptul ca analizam subiectul din acest punct de vedere ajuta
la intelegerea mesajului . In onoarea lui Eeyore, sa con
tinuam.
Fiecare dintre obiceiurile descrise mai jos ne pot Uisa sa ne
simtim deficienti in ceea ce prive§te multumirea. Totu§i, daca
e§ti atent la aceste obstacole in calea multumirii, Ie poti
101
minimiza influentele, astfel incat ele sa nu-ti reduca po

tentialul pentru bucurie. Compara-te cu profilul ingratului
pentru a identifica domeniile in care ti-ai putea imbunatati
multumirea.
Ingrapi n u a u le g atu ra eu Dumnezeu. Cand avem
comuniune zilnica cu Creatorul nostru, noi experimentam 0
intimitate spirituala care aproape intotdeauna tope§te
nemu1tumirea, teama §i alte ganduri rele care ne impiedica
sa ne apreciem binecuvantarile.
Cand e§ti intr-o relatie bun a cu Dumnezeu, te bucuri de
viata pentru ceea ce este ea: un dar temporar, 0 comoara cu
o data de expirare necunoscuta . Aceasta legatura cu
Dumnezeu na§te in mod firesc veneratie pentru viata,
mu1tumire pentru ceea ce are ea de oferit §i recuno§tinta
pentru ceea ce poti oferi lumii cu ajutorul Lui. Dupa cum a
spus Isus: "Eu sunt Vita, voi sunteti mladitele. Cine ramane
in Mine, §i in cine raman Eu, aduce multa roada; caci
despartiti de Mine, nu puteti face nimic" (loan 15:5).
Ingrapi sunt ineonjurap de un zgomot exe esiv. Prin
aceasta rna refer la adevaratul bombardament al vietii mo
derne. Legatura permanenta cu angajamentele, obliga9ile §i
termenele limita prin birouri virtuale §i smartphone-uri ne
tin preocupati de chestiunile urgente. Gande§te-te la asta:
cat de des iti suna telefonul mobil §i e§ti intrebat despre
vreunul dintre scopurile tale pe termen lung? Cat de des
prime§ti un mesaj care sa-ti aminteasca sa-ti apreciezi
p�rtenerul de viata sau sa investe§ti mai mult timp in copiii
tai? Foarte rar. Aceste unelte la indemana sunt astfel gandite
incat sa te determine sa raspunzi rapid la cere rile imediate
ale zilei, nu sa actionezi pe baza celor mai importante valori
ale tale.
Ingratii se lasa tarap prea mull in media. Vizionarea
excesiva a televizorului §i "citirea exagerata" a ziarului tin de
sa ne aminteasca de ceea ce nu merge bine in lume. (Pe de
alta parte, ne ofera 0 multime de lucruri pentru care sa ne
102
o AmUDINE MULTUMITOARE
rugam.) E§ti de acord ca abundenta surse.1or media pare sa

aduca 0 avalan§a de informatii, dar un deficit dar de inte
lepciune? Vizionarea §tirilor ne expune la 0 mulpme de
probleme, dar ne ofera foarte pupne solutii. De cat de multe
§tiri ai cu adevarat nevoie? Este 0 intrebare la care merita sa
reflectezi.
Asta nu inseamna ca pentru a fi multumitor trebuie sa te
scapi de televizor sau sa nu-p mai cite§ti ziarul. Totu§i,ai
putea reduce pupn aceste activitati §i vei constata ca lucrul
acesta va produce, §i in cazul tau, schimbarea pozitiva pe
care a produs-o pentru mulp dintre clientii mei. Incearc-o §i
analizeaza-i rezultatele. Adesea, cand ip reduci accesul la
evenimentele curente §i ip cre§ti accesul la hranii mentalii
pozitivii, urmarea este 0 schimbare vizibila a perspectivei tale.
Ingratii se simt nedreptapp. Nimic nu este atat de pu
ternic, nici nu are potenpalul de a-ti distruge atat de rapid
potenpalul pentru bucurie ca atitudinea ca totul p se cuvine.
Aceasta este 0 atitudine relativ moderna care degaja sen
timentul ca 0 persoana sau un anumit grup de oameni ne
sunt datori, ca meritam ceva de la altn. Daca avem aceasta
mentalitate, chiar daca primim ceva, noi nu-l vedem ca pe
un dar, ci ca pe un drept. Problema este ca aceia care con
suma fara a contribui iti dezvolta un sentiment profund de
goliciune, care blocheaza pe 0 perioada nedeterminata sen
timentul de recuno§tinta.
Suntem inconjurap de persoane care murmura §i se plang
§i adesea par sa se lupte pentru a vedea cine are cea mai
mare suparare impotriva societatn sau cine este cel mai
ofens at. Dar mentalitatea ca totul ni se cuvine nu se limi
teaza doar la arena nationala sau politica. De§i s-ar putea sa
radem de aceasta dinamica sau sa incercam sa ne distantam
de ea, ea s-a strecurat in structura culturii noastre, ame
nintand afacerile, faIniliile §i generatiile viitoare.
Foarte apropiata de aceasta atitudine ca meritam tot
ce e mai bun sub soare, dar de obicei la un nivel mai
103
interpersonal este ceea ce eu numesc Legea familiaritapi. Cu

alte cuvinte, aceasta inseamna ca, cu cat ai avut parte mai
multa vreme de 0 anumita binecuvantare, cu atat e mai
probabil ca vei ajunge sa 0 prive§ti ca pe ceva ce p se cuvine.
Incepi sa te simp fndreptatit sa 0 ai, in loc sa fii multumitor
pentru ea. Ca sa-p maximizezi potenpalul pentru bucurie,
trebuie sa fad efortul de a te asigura ca nu prive§ti ca pe un
drept ca§tigat relapile minunate pe care Ie ai sau alte bine
cuvantari din viata tao Adu-ti aminte, recuno§tinta ip cre§te
bucuria, iar atitudinea ca totul ti se cuvine p-o reduce.
Ingrapi prezie ee e mai rau. Acest gen de prezicere
negativa este ceea ce noi numim de obicei ingrijorare. Cand
suntem preocupati §i scrupulo§i suntem eficienti, dar
ingrijorarea implidi staruirea asupra posibilelor rezultate
negative fora a face nimic cu privire la ele. Este urmarea
concentrarii asupra a ceea ce sperl ca nu se va intampla, dar
te temi ca probabil se va intampla.
Te ingrijorezi atund cand te increzi mai mult in temerlle
tale decat te increzi in Dumnezeu. In cele doua versete care
preced Filipeni 4:8, Pavel scrie : "Nu va ingrijorati de nimic; ci
in schimb rugati-va pentru orice lucru. Spuneti-I lui
Dumnezeu nevoile voastre §i multumiti-I pentru tot ce a
facut. Apoi yep · experimenta pace a lui Dumnezeu, care in
trece intelegerea voastra. Pacea Lui va va pazi inimile §i
pandurlle in timp ce traiti in ·Cristos Isus" (Filip. 4:6-7, NLT).
In aceste versete suntem invatap ca trebuie sa evitam ingri
jorarea. In loc sa adoptam 0 pozipe pasiva fata de anxietate,
Pavel ne spune sa adoptam 0 pozipe proactiva, aducandu-ne
ingrijorarile inaintea lui Dumnezeu. Dupa ce facem lucrul
acesta, ne putem indrepta gandurile spre gratitudine,
multumindu-I lui Dumnezeu §i aducandu-ne aminte de
ceea ce a facut deja in vieple noastre.
Cel mai negativ aspect al ingrijorarii este ca ea inlocuie§te
. §i apoi distruge gandurile noastre autentice de gratitudine.
104
o ATITUDINE MULTUMITOARE
Nu te pop ingrijora §i sa fii multumitor in acela§i timp.

Desigur, poti oscila intre cele doua atitudini. Te pop ingrijora
cateva momente, pop fi multumitor alte cateva momente, te
poti ingrijora din nou §i tot a§a. Ai avut vreodata 0 astfel de
zi? Eu am avut. Dar n-ar trebuie sa fie a§a! Cand te con
centrezi deliberat asupra binecuvantarilor tale actuale, ingri
jorarea dispare. lese din viata tao
Desigur, pentru aceasta ai nevoie de pupna practica, dar
vei experimenta progresul chiar de la prima incercare. Mie
mi-a fost util sa-mi amintesc urmatoarele cuvinte ale lui
Mark Twain: "Am trecut in viata prin experiente ingro
zitoare, unele dintre ele chiar s-au intamplat." Adu-ti aminte
ca cele mai multe lucruri pentru care ne ingrijoram nu se vor
intampla niciodata.
Ingra\ii sufera de SDP care este 0 abreviere pentru
termenul inventat de mine Sindromul Deficientei Perma
nente. Pe scurt, suntem intotdeauna con§tienti ca am putea
avea mai mult. Acest lucru, parte blestem, parte binecu
vantare, deriva din faptul ca e§ti fiinta umana §i el a inspirat
dezvoltarile tehnologice §i alte progrese ale societatii de-a
lungul secolelor. Pe de 0 parte, societatea noastra de consum
i§i datoreaza insa§i existenta ei acestei inzestrari de alimen
tare a nemultumirii §i a apetitului de nestavilit pentru mai
multe lucruri. Suntem bombardati cu mii de imagini pu
blicitare in fiecare zi care ne amintesc ca:
Am putea fi mai bogati.

Partenerul nostru de viata ar putea fi chiar mai bun.
Am putea fi mai slabL
Respirapa noastra ar putea fi mai proaspata.
Dintii no§tri ar putea fi mai albL
Covoarele noastre ar putea fi mai curate.
Copiii no§tri ar putea fi mai inteligenti, mai populari sau
mai buni la sport.
105
SOP ne poate domina atitudinile dadi nu it contracaram

in mod con§tient cu gratitudine . eu cat incercam sa fim mai
satisfacuti in cali tate de consumatori, cu atat putem deveni
mai goi ca fiinte umane, deoarece nerecuno§tinta ne lasa
intr-o stare de lipsa in care cautam permanent altceva. Pe de
alta parte, recuno§tinta ne da sentimentul ca avem destul.
Gande§te-te putin. Unde ai cautat recent implinirea? In
posesiunile materiale? In superioritatea intelectuala? In
pozipa sociala? In lumina experientelor tale din trecut, de ce
crezi ca vei fi mai fericit cu putin mai mult? Invata sa fii
multumit cu ceea ce ail
Ingratli dau buzna pentru a pune mana pe prima bucata
de piacinta. Aceasta mentalitate a insuficientei deriva din
credinta mult prea comuna ca placinta bel§ugului are doar
un anumit numar de bucap. Este frica adanc inradacinata ca
nu exista suficiente "lucruri bune" pentru toti. Oesigur,
creapa lui Oumnezeu nu este catu§i de putin limitata, dar
cand noi credem ca e, atunci ea devine intr-adevar limitata -
pentru noi. 0 mentalitate a insuficientei este caracterizata de
ganduri precum: Dacii ea ca§tigii, atunci eu pierd sau Dacii el
obtine acele Iucruri, eu nu Ie obtin.
Dar gande§te-te di pop coace 0 placinta mai mare. Pop
crea mai multa valoare in casa ta, in comunitatea ta §i in
lume, §i acest bel§ug se autoperpetueaza. eu cat vei crea mai
mult, cu atat vor fi infiuentap mai multi oameni §i bel§ugul
se va multiplica mai mult. Vei experimenta un bel§ug trainic
doar atunci cand ip vei da seama ca e§ti deja in posesia a tot
ceea ce ai nevoie pentru 0 bucurie deplina.
Viata saracacioasa a ingratului nu e pentru tine ! Uita-te
atent la aceste obstacole in calea multumirii, gande§te-te care
dintre ele §i-au construit 0 fortareata in inima ta §i decide sa
Ie darami, incepand de azi. Urmare§te necontenit recu
no§tinta!
106
o AmUDINE MULTUMITOARE
ACTIVEAZA PRINCIPI U L 4 : 8
Exercitiul #1 5
Gande§te-te la persoana care te straduie§ti sa devii. Apoi, in
coloana din stanga, identifica orice obiceiuri sau trasaturi
care p-ar putea inhiba recuno§tinta. In coloana din dreapta
enumera cateva dintre obiceiurile tale care iti cresc recu
no§tinta. In parte a de jos noteaza 0 schimbare pozitiVc1 pe
care e§ti hotarat s-o faci in saptamana viitoare.
OBICEIURI
INHIBITORI
CE SPORESC
AI MULTUMIRII
MULTUMIREA
107
Exerciiiu suplimentar
Pentru a elimina rapid atitudinile toxice pre cum nerecuno§
tinta, alege sa intri intr-un "post 4:8/1 . Curata-ti gandirea
abtinandu-te de la orice plangere, autocompatimire, pani
care, critica, scuza, barfa §i ingrijorare! Incepe cu un post de
20 de minute §i in mod treptat disciplineaza-p mintea pentru
a respinge nerecuno§tinta §i tot negativismul timp de 0 zi
intreaga . . . apoi 0 saptamana intreaga . . . §i apoi. . . Con
centreaza-te asupra progresului. Daca e nevoie, ia-o de la
capat.
Gandul zilei
�do vt U
n
u Q d e \l lo.\o.
s
�o.t
Co.flo.ctefll
e nt uQ \ u ntlfle
d
Rugaciune
Doamne, 1# sunt multumitor pentru faptul ca pot avea 0 relatie cu
Tine, eli pot fi protejat de Tine §i-mi pot desavar§i caracterul prin
Tine. Ajuta-rna ca azi sa raman sensibil Ia bunatatea §i bine
cuvantarile care rna fnconjoara. Amin.
108
llUA
16
SENTIM ENT VERSUS REALITATE
Bucuria adeviir ului
iNTR-O NOAPTE, pe cand aveam 12 ani, s-a pornit alarma

locuintei pe la miezul noptii. (Oaca ai citit cartea PrincipiuI 4:8,
s-ar putea sa-ti aminte§ti aceasta povestire, dar ea imi ilus
treaza atat de bine ideea incat am ales s-o folosesc din nou. )
Cand a inceput sa urle sirena e u eram acasa impreuna c u
una dintre surorile m eI e mai mari. Speriati, l a inceput am
presupus ca era 0 alarma falsa - pan a cand panoul de con
trol al sistemului de protectie, prin intermediul senzorilor in
infraro§u montati pe hoI ne-a indicat ca un intrus se mi§ca
prin casa. Chiar daca §tiam ca politia era pe drum, am fost
ingroziti·
La un moment dat, amandoi stateam ghemuiti langa 0
u§a, incercand sa ne hotaram daca sa ramanem in casa sau sa
fugim din ea. In timp ce sirena urla §i inimile noastre bateau
nebune§te, mi-am dat seama brusc de un lucru important:
setasem in mod gre§it alarma pe modul "plecati de acasa" -
setare pentru cazul cand nimeni nu este acasa.
Imi amintesc cum, nu cu prea multa indrazneala, m-am
ridicat, am oprit alarma §i i-am explicat surorii mele ceea ce
credeam eu ca se intamplase : ea coborase sdirile indrep
tandu-se spre bucatarie §i fusese detectata de senzorul de
109
acolo. Cand am alergat grabit prin casa s-o gasesc, am fost §i

eu detectat. Noi eram "intru§ii" care ne mi§cam prin casa l
Programasem in mod gre§it alarma, determinand - 0 sa
porneasca fara niciun motiv valid. La fel, este foarte u§or sa
facem lucrul acesta §i in cazul vietti noastre emotionale. Ne
putem programa sa reacponam intr-un anume mod, chiar
daca aceasta reactie nu se bazeaza pe realitate. Nu ne putem
increde in sentimentele noastre crezand ca ele reprezinta
realitatea. Ca sa-l parafrazez pe umoristul Josh Billings:
"Ceea ce §tim ca nu este adevarat ne provoaca atat de multe
probleme./I
Cea mai mare gre§eala pe care 0 fac oamenii atunci cand
se confrunta cu sentimente neplacute este sa Ie accepte ca
adevarate. 0 schimbare de paradigma pentru mulp este sa
invete sa aprecieze ce este adevarat §i drept doar pentru ca
este adevarat, nu doar pentru ca pare a fi adevarat. Daca
acceptam adevarul lui Dumnezeu despre noi in§ine putem
evita sa cadem in capcana autoin§elarii, crezand acele lucruri
pe care dorim sa Ie eredem, fie ca ele au fost, fie ca nu au fost
verificate cu Scriptura.
Sentimentele sunt informatii pe care trebuie sa Ie filtrezi
prin rapunea tao Sentimentele pot fi in§elatoare daca nu sunt
evaluate in lumina realitaplor §i adevarurilor spirituale
legate de ele. Sentimentele noastre reprezinta un mecanism
important de reaepe negativa. Dar tu §i sentimentele tale nu
suntep unul §i acela§i lueru. Tu e§ti mult mai mult deeat
sentimentele tale §i ele nu te vor defini numai in cazul cand
tu Ie permip s-o faca.
Cu cat ai fost condus mai multa vreme de sentimentele
tale, eu atat ip va fi mai greu sa pui ratiunea la baza pro
eesului tau de decizie. Cultura noastra celebreaza mora
litatea empatica, permisiva §i eondusa de sentimente. Pe
scurt, mi s-a spus ca daca un lucru mi se pare corect, atunci
ar trebui sa-l fac. Totu§i, de obicei noi suntem eondu§i pe cai
gre§ite de sentimentele noastre.
1 10
SENTIMENT VERSUS REALITATE
Gande§te-te la zece dedzii ale tale din trecut pe care Ie

regre\i eel mai mult. Cate dintre aceste alegeri s-au bazat pe
evaluarea ra\ionala a faptelor, in lumina principiilor lui
Dumnezeu §i a scopului Sau pentru via\a ta? Cei mai multi
adulp se pot uita in urma la experien\a lor de via\a §i i§i pot
aminti de unele dedzii foarte proaste care Ii s-au parut
corecte la acea vreme, cat §i dedzii foarte in\elepte care nu Ii
s-au parut atat de bune la acea vreme. Chiar in prezent,
majoritatea dintre noi avem acele puncte slabe care ne tin
incatu§a\i cu indaratnicie de sentimentele noastre §i ne
determina sa neglijam, in mod iraponal, acele lucruri care
ne-ar intari via\a §i relapile.
Trebuie sii ne amintim cii emo[iile sunt doar indica tori subiectivi
ai unor experien[e obiective. De exemplu, daca fad 0 pIimbare
prin padure §i pe cararea ta dai de ceea ce crezi ca este un
§arpe, vei reacpona emo\ional la acea convingere. S-ar putea
sa experimentezi teama §i sa te opre§ti sau sa te dai rapid in
spate. Indiferent de reac\ia ta, ea se bazeaza pe modul cum
interpretezi ceea ce ai observat cu sim\urile tale.
Imagineaza-\i ca, in timp ce fad un pas in spate, te uip
pupn mai atent §i ip dai seama ca ,,§arpele" este de fapt doar
o funie ce se gasea pe cararea tao Ai crezut ca este un §arpe.
�i apoi emotiile tale, urmate de trupul tau, au reacponat la
ceea ce credeai ca ai vazut. Nu a contat faptul ca funia de pe
carare nu reprezenta nicio amenin\are. Perceppa a fost
considerata reaIitate. Ai crezut ca este adevarata.
E u§or sa fad lucrul acesta in tot felul de situa\ii, in special
in rela\iile cu oamenii importan\i din viata tao De exemplu, e
foarte obi§nuit ca partenerii de via\a sa-§i exprime supararea
tocmai fata de acele trasaturi ale partenerilor care Ie pareau
atat de atractive in perioada de curtare. Uneori e nevoie de
un prieten foarte bun §i pIin de tact pentru a ne arata ca
reaIitatea nu s-a schimbat, ci doar perceppa noastra. Ai
experimentat vreodata lucrul acesta?
Adu-p aminte, cand interpretiirile tale se schimbii, emo[iile tale
111
se schimba. Asta nu inseamna ca e§ti 0 victima a emop.ilor tale,

ci ca Ie pop modela prin modul cum alegi sa gande§ti.
Sarcina ta este sa tii spirala emoponala indreptata in sus.
Responsabilitatea ta este sa devii price put in a interpreta
evenimentele din viata ta astfel incat sa continui sa Ie im
bunatate§ti. Daca adolescenta ta l§i pierde cumpatul, tu
pastreaza-l pe al tau, presupunand ca ea se confrunta cu 0
dificultate care nu are legatura cu tine. In felul acesta tu ip
mentii calmul §i 0 pop ajuta sa-§i imbunatateasca situapa .
Yom discuta despre mai multe oppuni pentru neutralizarea
emop.ilor negative in urmatoarele capitole ale cartii.
Dar tu? Urmare§ti adevarul sau doar ip urmezi senti
mentele?
Exerciliul #1 6
In ce imprejurari te-ai simpt eel mai barfit sau amenintat? Pe
pagina urmatoare, in coloana stanga noteaza pana la patru
ganduri ingrijoratoare. In coloana dreapta identifica ade
va rul lui Dumnezeu care vorbe §te despre acel gen de
gandire.
Ca §i cum ai nota in jurnalul tau personal, adu-ti aminte de
o decizie proasta §i de una inteleapta pe care le-ai luat fie mai
demult, fie recent. Reflecta asupra amandurora, notand ce
sentimente ai avut inainte de fiecare decizie §i aratand
modul in care sentimentele p-au influentat deciziile. Apoi
gande§te-te la urmatorul lucru: daca 0 persoana draga s-ar
confrunta cu 0 decizie asemanatoare §i ar veni la tine pentru
1 12
SENTIMENT VERSUS REALITATE
/ "
\.. �
113
un sfat, ce i-ai spune? Cum it]. sunt influentate zilnic deciziile

de sentimentele tale?
Gandu l zilei
Rugaciune
Isu5e, Iti multumesc pentru eli nu sunt creat doar din sentimente.
Invatli-mii azi sa fiu de acord cu Tine §i sa apreciez ceea ce este
adeviirat §i drept pur §i simplu pentru eli este adeviirat, nu doar
pentru eli mi se pare mie eli este adeviirat. Amin.
llUA
17
LA VANATOARE DE
GAN DURI N EGATIVE
Bucuria de a fi gata de luptii
IMAGINEAZA-TI CA PE PLITA se afia un vas cu apa care

fierbe. Daca arunci gheata in apa care fierbe, ea va opri
fierberea - dar numai pentru 0 vreme, deoarece nu ai actio
nat asupra sursei de caldura.
Acum imagineaza-ti ca apa care fierbe reprezinta emotiil e
tale negative §i ca sursa de caldura reprezinta tiparele de
gandire negatiVcl care in timp au devenit automatisme.
Pentru a opri negativismul §i a-p cre§te potentialul pentru
bucurie, trebuie fie sa ai multa "gheata", fie sa-p corectezi
gandirea negatiVcl. Gheata poate lua forme diferite: mancare,
televizor sau alcool in exces, droguri, faptul ca e§ti ocupat tot
timpul sau alte dependente. Toate acestea racesc pentru 0
vreme apa, dar nu fac nimic pentru a elimina sursa de
caldura . Chiar daca la§i aburii sa iasa indepartand capacul
vasului, tu doar evip temporar ca apa sa se reverse §i sa
stropeasca totul in jur. Singura modalitate de a opri per
manent fierberea apei este sa te uiti sub oala §i sa acponezi
asupra sursei de caldura.
Noi facem tot felul de lucruri proste§ti care ne alimenteaza
115
emopile negative. Ca urmare, ajungem sa obtinem mai mult

din ceea ce nu ne dorim. Denaturam lucruriIe, Ie exageram,
acordam prea mare importanta unor experiente din viata §i
apoi alegem sa staruim asupra lucrurilor gre�ite. Filipeni 4:8
ne transmite cIar ce ar trebui sa facem: Sa ne gandim la
lucrurlle care ne inalta. Sa ne concentram asupra lucrurilor
care merg bine. Sa staruim asupra lucrurilor care sunt vred
nice de lauda. Cu alte cuvinte, sa staruim asupra lucrurilor
bune.
Cand e§ti gol din punct de vedere emotional, poti fi
foarte sigur ca starui asupra unor lucruri nu prea bune. In
aceasta stare, mintea ta iti joaca feste. Daca incerci sa im
plementezi Principiul 4:8, e important sa incepi sa-ti observi
emotiile §i sa vezi daca spirala ta e orientata in sus sau in jos.
Aceasta con§tientizare ere scuta te muta in viata ta emo
tionala de pe scaunul pasagerului pe scaunul §oferului.
Doar cand observi schimbarile in viata ta emotionala poti
incepe sa te ridici deasupra alegerilor pasive care-ti alimen
teaza emotiile negative.
Unele ganduri negative se remarca printre celelalte .
Aceste "Canduri cu adeVclrat negative" sau CAN, cum Ie
numesc eu, iti terorizeaza potentialul pentru bucurie. In
lectia d_e azi te voi inVclta cum sa Ie identifici, astfel incat sa ai
pregatit un plan de contracarare. Dupa ce ai identificat cele
mai frecvente CAN-uri, iti voi arata cum sa te lupti cu ele, sa
Ie invingi §i sa Ie indepartezi. Retine ca aceste CAN-uri scot
in evidenta tipare de gandire denaturata, nu oameni coco§ati.
Vezi daca te identifici cu vreunul dintre tiparele descrise in
continuare.
Persoanele care amplifici dau 0 importanta crescuta
situatiilor neplacute folosind in mod repetat cuvinte extreme
pre cum fntotdeauna, niciodata, nimeni §i de fiecare data.
Adevarul este ca practic nimic din viata nu se incadreaza in
aceasta categorie exagerata. Aceste persoane care generali
zeaza se demasca adesea in casnicie sau in calitatea lor de
1 16
LA VANArOARE DE CANDURI NEGATIVE
parinti. Pe langa faptul ca sunt denaturari, aceste afirmatii Ii

impiedica pe toti cei implicati sa aiba parte de bucurie.
Persoanele care pun un mare accent pe · sentimente
accepta emotiil e negative ca adevarate fara a Ie pune la
indoiala. Uneori emotiile tale negative scot sau nu la iveala 0
deficienta a ta sau a altcuiva. Adesea ceea ce simti este 0
simpla denaturare. Ea ar putea reflecta calitatea gandirii tale
mai mult decat calitatea experientei tale. De§i sentimentele
sunt importante, ele nu reprezinta un substitut pentru
adevar.
Persoanele care banuiesc pretind ca §tiu ce gandesc
ceilalti oameni §i apoi presupun ce e mai rau. Aceasta de
clan§eaza adesea 0 reactie emotionala din parte a altei per
soane care, la randul ei, te face sa devii defensiv. Se porne§te
un ciclu care nu este foarte placut.
Persoanele care exagereaza transforma un mu§uroi intr-un
munte folosind drept declan§atori termeni precum ingro
zitor, eel mai rau, distrus, §ocat, distrus, stupefiat §i seandalizat.
Imi place sa rna gandesc la acest fenomen ca la "sindromul
dramatizarii" .
Persoanele care fac interpretiri gre§ite dau unor eve
nimente inofensive 0 semnificatie personala. Ei iau lucrurile
prea personal §i interpreteaza evenimentele negative drept
atacuri personale. De exemplu, daca mi se taie calea in trafic
§i imi torn cafea pe genunchi, a§ putea reactiona de parca
celalalt §ofer a facut-o intentionat. Pentru 0 clipa actionez de
parca a§ crede ca celalalt §ofer a planuit cu grija sa se afle
exact in acel loc, in unghiul potrivit pentru a-mi taia mie
calea. Odata ce mi-a identificat ma§ina, s-a gandit: Ah, iista e
Tommy. Sii-i vin de hac! §i apoi a intrat intentionat tocmai in
fata mea.
Previzioni§tii prevestesc cel mai rau scenariu, de obicei
cu voce tare, inainte chiar de a incepe ceva.
Cinicii au un talent de a gasi ceva negativ, chiar daca este
singurul lucru negativ. In ciuda binelui care exista, ei i§i
folosesc radarul mental pentru a vedea raul. Deoarece In
totdeauna vor exista unele lucruri rele, cinicii vor putea
intotdeauna sa-�i justifice punctul de vedere. �tii pe cineva
de felul acesta? Rasplata lor este ca devin tot mai nefericip..
Persoanele care-i invinovatesc pe alpi arata cu degetul
spre altcineva pentru propriile lor probleme, chiar daca
rareori acele probleme au fost cauzate doar de acel altcineva.
Ca opus al responsabilitap.i, blamarea este atat de populara
din cauza ca, pentru moment, te elibereaza. Pentru 0 pe
rioada scurta ip. ofera 0 u�urare emop.onala; deocamdata te
simP. mai bine. Totu�i, In cele din urma, blamarea altora te
imobilizeaza. Te p.ne pe loc �i te impiedica sa-p. atingi poten
p.alul pentru bucurie. invinovap,rea altora are efectul unei
bombe emop.onale.
Persoanele care se justifica ne amintesc toate motivele
pentru care au dreptul sa manifeste 0 emop.e negativa sau 0
izbucnire de furie. Pierzandu-�i viziunea, persoanele care se
justifica sunt avocap.i propriului lor negativism. Acesta se
manifesta in expresii precum: "Daca ai �ti ce-a facut" sau
"Am dreptul sa fiu suparat" .
Nu sunt tocmai atitudini care conduc la bucurie, a�a-i?
Acum ca e�ti con�tient de aceste GAN-uri, In lecp.a de maine
Ip. voia arata cum sa Ie extermini �i sa pui capat jocurilor pe
care Ie fac In mintea tao
ACTIVEAZA PRINCIPIU L 4:8

Exerciliu l #1 7
Ce ganduri cu adevarat negative te supara cel mai rau? Pe
pagina urmatoare, identifica trei dintre cele mai obi�nuite
GAN-uri, iar In partea dreapta arata In ce Imprejurari acele
ganduri par sa prospere. in partea de jos, noteaza cateva idei
pentru a Ie contracara.
1 18
LA vANArOARE DE GANDURI NEGATIVE
r "
\.. �
1 19
Exerciiiu 5uplimentar
Dezvolta-ti ritualul de a-ti supune parte a subcon§tienta a
minpi tale lui Dumnezeu in fiecare seara, chiar inainte de a
merge la culcare. Marturise§te-I orice tipar de gandire nesa
natoasa, in special GAN-urile de care e§ti con§tient, §i cere-I
lui Dumnezeu sa Ie inlocuiasca cu ganduri care Ii sunt
placute . Roaga-L sa-ti curete radical gandurile . In timp ce
adormi, renunta la presupunerile §i concluziile tale §i umple-ti
mintea cu intelepciunea §i creativitatea lui Dumnezeu. Fa
aceasta incercare in stilul tau propriu. Adu-ti aminte ca, de§i
noi dormim in fiecare noapte, Dumnezeu nu doarme §i nici
mintea ta subcon§tienta .
Gandul zilei
Rugaciune
Doamne, iti multumesc pentru ca m-ai eliberat de negativismul
meu adanc fnriIdiIcinat. Ajuta-ma azi sa evit epuizarea emotionala
§i, fn schimb, sa experimentez progrese emotionale. Amin.
llUA
18
RECUNOA�TE �I CONTESTA
Bucuria puterii emolionaie
ACTION AND CONFORM legii cauzei �i efectului,

sentimentele ni se schimba dupa ce ne schimbam con
centrarea. Emotiile noastre functioneaza ca un gen de
mecanism de reacpe negativa care ne ajuta sa ne evaluam
calitatea gandurilor §i sa facem corectiile dupa cum e nevoie.
in esenta, emotiil e noastre ne permit sa simtim ceea ce
gandim. Daca avem sentimente minunate fata de viata,
faptul acesta este un indicator sigur ca gandirea !,\oastra re
centa a fost sanatoasa §i constructiva.
Totu�i, faptul ca simpm ca viata noastra este minunata nu
inseamna ca ea este 100 % minunata, ci mai degraba ca ne
concentram asupra acelor componente ale vietii care par sa
mearga bine in acel moment, in timp ce minimalizam
nemultumirile existente. Datorita acestei dinamici ne putem
considera viata "minunata" chiar acum. Pe de alta parte,
daca primim cateva mesaje negative (in special daca nutrim
unele ganduri eu adevarat negative sau GAN-uri), putem
pierde aceasta perspectiva 4 : 8, putem incepe sa ne
concentram asupra frustrarilor noastre �i rapid sa ne simtim
ingrozitor, nu minunat.
Gande§te-te ca multe persoane care traiesc in conditii
modeste se bucura din plin de viata. Pe de alta parte, multi
121
oameni care par sa fie foarte binecuvantati sunt foarte

nemultumiti de imprejurarile in care se gasesc. Evident,
viata noastra emotionala nu indica intotdeauna calitatea
vietii noastre exterioare . Cu siguranta, emotiile noastre nu
sunt indicatori obiectivi ai evolutiei vietii noastre.
Pentru a lua decizii intelepte, lasa ca scopurile §i ratiunea
ta - nu emotiile tale - sa te calauzeasca. Pentru a trai 0 viata
cu maximum de bucurie, invata metode de minimizare a
emotillor negative astfel incat ele sa nu-ti mai domine viata.
Cand ne confruntam cu emotii negative, avem 0 multime
de alegeri simple: Ie putem reprima tinandu-Ie ascunse
inauntrul nostru, dar, in cele din urma, ele ne vor imbolnavi.
Sau ne putem exprima negativismul in fata celor mai
apropiate persoane (aproape fie din punct de vedere fizic,
fie relational) §i, in scurt timp, Ie putem imbolnavi. Pentru
multi oameni, reprimarea §i exprimarea sunt singurele
mijloace existente in cutia lor de unelte emotionale. Dupa
cum spune vechiul proverb: "Daca singura unealta pe care 0
ai e un ciocan, atund totul incepe sa semene cu un cui./I Dar
n-ar trebui sa fie a§a ! Exista §i alte modalitati de gestionare a
emotiilor negative. Da-mi voie sa-ti explic.
Imagineaza-ti ca acoperi un mic foc de tabara cu 0 galeata
de pamant. Ce se intampla? Imediat focul este stins. Acum
gande§te-te la procesul mental pe care 11 urmezi inainte de a-I
inabu§i. Mai intai ti-ai dezvoltat dorinta de a stinge focul,
probabil fiin d ca pled de acolo sau mergi sa te culci. Apoi ai
luat decizia de a proceda a§a. In fine, ai actionat intr-un mod
care te-a ajutat sa-ti impline§ti scopul. Daca scopul tau este
sa stingi focul, nu te-ai gandi niciodata sa arunci inca 0
buturuga pe el sau sa-l alimentezi cu benzina. Probabil ca
nici nu vei ignora focul spunandu-ti (§i sperand fara temei)
ca, in cele din urma, se va stinge singur in timpul noptii.
Daca ai mizat pe aceasta varianta in care alegi sa fii pasiv,
s-ar putea sa ai de-a face cu un foe prea puternic care nu mai
poate fi controlat.
122
RECUNo�rE �I CONTESrA
Emotiile negative actioneaza asemanator focului de

tabara. Cum "Ie stingi"? Le stingi printr-o gandire pozitiva,
constructiva. Nu Ie ignori §i refuzi sa Ie alimentezi cu genul
de atentie care Ie determina sa se transforme intr-un iad de
flacari. Desigur, poti sa scoti butelia de gaz, s-o arunci in
viata gandurilor tale §i sa agravezi situatia cu obiceiuri men
tale incendiare, izbucniri emotionale §i decizii lipsite de
intelepciune. Dar de ce ai dori sa faci asta? Daca ai dorinta sa
fii victorios asupra emotill or negative §i ai luat decizia de a
proceda a§a, iata doua abordari testate practic care te vor
ajuta foarte mult.
Mai intai, recunoa§te-[i emo[iile negative. Dumnezeu nu
dore§te sa ai dureri emotionale permanente, a§a cum nu
dore§te sa ai dureri fizice permanente . Starea ta ideala, atat
fizica, cat §i emotionala este una de sanatate, armonie §i
echilibru.
Durerea fizica ne arata ca trebuie sa ne ocupam de 0 rana
sau de un dezechilibru. De obicei, atunci cand experimen
tam 0 durere, recunoa§tem aceste semnale ale trupului §i
actionam pentru a Ie corecta. Nu te vei gandi niciodata sa-ti
continui sprintul pe pista daca genunchiul ti s-a umflat.
Totu§i, in domeniul emotional noi ignoram adesea semnalele
similare §i continuam sa ne gandim §i sa ne comportam ca
inainte. Este util sa prive§ti 0 emotie ca un beculet de
avertizare de pe tabloul de bord al ma§inii . Daca ignori
indicatorul luminos, s-ar putea sa te confrunti cu 0 problema
mai grava atunci cand te vei afla pe drum. Daca nu te ocupi
de ea, avertizarea va ramane in atentia ta ori pe unde vei
merge.
Odata ce recuno§ti problema §i-ti duci ma§ina la service,
poti descoperi daca este yorba de 0 problema reala sau de 0
alarma falsa. Se poate realiza orice operatiune de intretinere
necesara §i lumina de avertizare va disparea. In acela§i mod,
iti poti dezamorsa emotiile negative recunoscandu-le pre
zenta . Stabile§te daca vreo nevoie critica iti ramane
123
neimplinita . E§ti inspaimantat sau amenintat in vreun fel?

E§ti obosit? Flamand emop.onal? Te simP. neiubit sau lipsit de
respect? La fel cum suntem vulnerabili in fata bolilor atunci
cand sistemul nostru imunitar este compromis prin lipsa de
somn sau alimentap.e proasta, suntem cei mai vulnerabili in
fata negativismului atunci cand sanatatea noastra emo
p.onala este compromisa de nevoi neimplinite. Emotiile
negative tind sa iasa la suprafata eel mai intens atunci cand
sunt insop,te de 0 nevoie neimplinita. Daca exista 0 nevoie
pe care 0 pop implini, ocupa-te de ea. Daca este 0 alarma
falsa, recunoa§te-p sentimentele §i mergi mai departe.
In al doilea rand, contestii legitimitatea emotiilor tale negative.
Cand devii con§tient de 0 emope negativa, pur §i simplu
adu-p, aminte: "Asta este doar modul in care simt. Nu
reprezinta neaparat adevarul. Nu trebuie sa-mi dicteze
comportamentul." Sentimentele nu sunt Evanghelie §i sunt
rar citate in Scriptura ca baza pentru acp.une. Ele n-ar trebui
ignorate, dar nici n-ar trebui sa ne inchinam inaintea lor.
Daca nu sunt testate, sentimentele tale vor tinde sa te
traga in cele mai rele aspecte ale naturii umane - adica iti
vor distrage atenpa de la 0 perspectiva pe termen lung la
una pe termen scurt. In loc de a permite sentimentelor tale
sa-ti ghideze deciziile, permite Cuvantului lui Dumnezeu
sa fie busola tao Ascultarea de principiile lui Du�nezeu este
secretul etern, dar rar discutat, al emotiilor pozitive de
durata.
Daca e§ti sclav modului in care lumea dore§te sa te faca sa
te simti §i sa te comporp., trebuie sa suporp. §i montagne
russe-ul emotiilor negative corespunzatoare acestei filozofii.
Nu ceda emotiilor negative. Ia-ti astazi angajamentul de a
contesta validitatea emotiilor confuze. Pune-Ie la locul lor, in
a§a fel incat sa-ti dai seama ca ele nu reprezinta fundamentul
deciziilor tale.
124
RECUNo�rE �I CONTESrA
ACTIVEAZA PRINCIPUL 4 : 8
Exerci�iul #1 8
Doar con§tientizandu-p tabieturile negative vei reu§i sa Ie
diminuezi. Pe pagina urmatoare, identifica trei dintre cele
mai frecvente emotii negative, iar pe parte a dreapta, declan
§atorul sau catalizatorul fiecarei emotii. In parte a de jos a
paginii noteaza un Iucru pe care il vei face diferit pentru a
ramane pozitiv §i lini§tit.
Exerci�iu 5up1 imentar

Scrie-p 0 scrisoare in care sa treci doua sau trei emotii
negative recurente (daca ai a§a ceva) §i in care sa menponezi
care crezi ca este cauza principaia a negativismului. Nu
trebuie sa fii ordonat cand faci acest exercipu. Odata ce ai
identificat motivele sentimentelor tale negative, analizeaza-Ie
§i contesta-Ie autenticitatea. (Avertizare: Daca ai reu§it sa-p
justifici emopi1e negative, Ie vei avea in continuare.) lncheie-ti
scrisoarea cu 0 hotarare bine formulata de a trai cu bucurie
indiferent prin ce vei trece.
125
r """
\.. �
126
RECUNO�TE �I CONTEST}.
Rugaciune
Tata, iti multumesc ca ai inventat atat emotiile pozitive, cat §i pe
cele negative, precum §i efectele pe care Ie genereaza. Ajuta-ma ca
azi, indiferent de sentimentele pe care Ie voi avea, sa iau decizii
conform principiilor Tale!
19
PUR �I SIMPLU,
SCHIM BA-TI GAN DU L
Bucuria politicii de returnare rapida
POLITICA MINTII NOASTRE este foarte clara.

Nu pop elimina un gand in mod direct; sunt permise
doar schimburile. Faptul ca poti sa te impotrive§ti unui gand
nedorit este doar 0 in§elare care iti duce acel gand mai adanc
in mintea ta, facandu-l sa devina chiar mai mult decat 0
distragere a atentiei. Incercarea ta de a scapa de un gand
steril luptandu-te cu el sau incercand sa-l alungi nu va da
rezultate. Poti scapa de un gand negativ doar daca 11 in
locuie§ti cu un gand pozitiv. Eu numesc aceasta Legea
schimbului.
De asemenea, daca vrei, poti sa scapi de ganduri pozitive
inlocuindu-Ie cu ganduri negative. Nu §tiu de ce ar dori
cine va sa procedeze astfel, dar aceasta oppune, dupa cum
probabil ai observat, pare a fi practicata pe scara larga.
Mintea ta con§tienta nu este niciodata inactiva. Cand tu
e§ti treaz, ea se angajeaza intr-o forma de gandire care este
fie utila, fie daunatoare. Daca nu plantezi ganduri corecte §i
nu-p hrane§ti In mod deliberat mintea cu ele, cele rele se vor
inmulti precum buruienile intr-o gradina nelucrata. De
129
asemenea, mintea ta com�tienta poate ave a un singur gand

odata §i acel singur gand fie se aliniaza, fie nu se aliniaza
potentialului tau pentru bucurie. Aceasta este 0 veste buna,
deoarece inseamna ca pop alunga un gand mediocru printr-un
gand maret sau un gand de teama printr-un gand curajos,
ori de cate ori alegi sa fad lucrul acesta.
Daca e§ti suparat pe partenerul tau de viata §i iti spui sa
nu fii suparat, tu ramai conectat la ceea ce ip face rau §i
stare a ta chiar s-ar putea inrautap. Daca jucam golf §i eu ip
spun: IINu te gandi ca vei arunca mingea intr-o capcana",
desigur tu te gande§ti imediat di vei face a§a. Daca ip spui:
II Nu voi arunca mingea intr-o capcana", tu inca te gande§ti
la lucrul acesta. Creierului tau ii este foarte greu sa se con
centreze asupra opusului unui anumit lucru.
Solupa este sa-p canalizezi intreaga atentie spre altceva.
Cand tred la un nivel mental superior, tu 11 inlocuie§ti pe cel
anterior care este unul inferior. Pop exerdta un control mult
mai bun asupra gandirii tale §i, prin extensie, asupra vietti
tale schimband gandurile negative, contra productive cu
ganduri pozitive motivatoare.
Gandurile despre capcane de nisip §i pericole iminente
pot fi inlocuite cu alte ganduri care descriu locul exact unde
ai vrea sa ajunga mingea ta pe 0 paji§te inverzita. Gandurile
de nemultumire fata de partenerul tau de viata sunt inlo
cuite cu ganduri de apredere pentru relatie in general sau
multumire antidpata pentru viitorul minunat pe care cu
siguranta Dumnezeu I-a pregatit pentru amandoi. Gan
durile de indrazneala inlocuiesc gandurile de indoiala.
Gandurile de victorie alunga gandurile de e§ec. Invingi raul
prin bine.
Cand mintea ta este preocupata de Cuvantul lui
Dumnezeu, ai contribuit in mare masura la inlaturarea
ispitei. Memorand versete din Scriptura incepi procesul de
a-ti scoate din minte gandurile negative care te limiteaza
§i de a Ie inlocui cu puterea §i potentialul minunat al
1 30
PUR �I SIMPLU, SCHIMBA-TI GmDUL
promisiunilor lui Dumnezeu. Adu-ti aminte di, odata

asimilat, Cuvantul lui Dumnezeu nu ramane neroditor.
Cuvantul lui Dumnezeu este viu §i puternic. Este mai

ascupt decat 0 sabie cu doua tai§uri, desparpnd sufletul §i
duhul, incheieturile §i maduva. El ne dezvaluie gandurile
§i dorintele noastre cele mai adanci. (Evrei 4: 12, NLT)
Pe langa Filipeni 4:8, vei descoperi ca versetele urmatoare

chiar merita sa fie memorate. Pe masura ce studiezi Biblia,
vei descoperi resursa nelimitata ale acestor nestemate
spirituale, toate fiind deosebit de utile in a-p inviora mintea.
Cand inmagazinezi aceste adevaruri motivatoare in banca
memoriei tale, vei fi incantat de bucuria §i puterea pe care 0
vei primi.
• "Dumnezeu este adapostul §i sprijinul nostru, un

ajutor, care nu lipse§te niciodata in nevoi" (Ps. 46: 1).
• "Ma vei calauzi cu sfatul !au, apoi rna vei conduce spre
un destin glorios" (Ps. 73:24, NLT).
• "Increde-te in Domnul din toata inima ta, §i nu te bizui
pe intelepciunea ta l Recunoa§te-L in toate caile tale, §i
El iti va netezi cararile" (Prov. 3:5-6).
• "Le vei da 0 pace desavar§ita tuturor celor care se incred
in Tine, ale caror ganduri sunt atintite spre Tine"
(Is. 26: 3,- NLT).
• "Isus a spus: «Venip la Mine, top cei trudip §i impo
varap, §i Eu va voi da odihna»" (Mat. 1 1 :28).
• "Imparatia lui Dumnezeu este deja printre voi" (Luca
17:21, NLT).
• "Vep cunoa§te adevarul, §i adevarul va va face liberi"
(loan 8: 32, NLT).
• "Hotul nu vine decat sa fure, sa junghie §i sa pra
padeasca. Eu am venit ca oile sa aiba viata, §i s-o aiba
din bel§ug " (loan 10: 10).
131
• "va las un dar - pacea mintii �i a inimii. �i pacea pe care

v-a dau este un dar pe care lumea nu vi-l poate da. Deci
sa nu fip tulburati �i sa nu va fie teama" (loan 14:27,
NLT).
• "Uitand trecutul �i a�teptand cu nerabdare ce-mi sta
inainte, rna grabesc sa ajung la sfar�itul cursei �i sa
primesc premiul ceresc la care ne-a chemat Dumnezeu
prin Cristos Isus" (Filip. 3:13-14, NLT).
• "Pot totul in Cristos, care rna intare�te" (Filip. 4: 1 3).
• "Caci Dumnezeu nu ne-a dat un duh de frica, ci de
putere, de dragoste �i de chibzuinta" (2 Tim. 1 : 7).
Nu e nevoie sa te agati de acele ganduri care nu p-au adus

rodul bucuriei in viata. Daca vrei sa obtii controlul emo
tional, obtine mai intai controlul minta 1. Dezvolta-p 0
atitudine mai buna a mintii , gand cu gand. Tu detii puterea.
Daca incerci un gand nou �i el nu da rezultate, schimba-l.
Exerciiiul #1 9
Nimic nu alunga mai eficient gandurile toxice decat
gandurile lui Dumnezeu! Pe pagina urmatoare, identifica
trei versete biblice pe care ai vrea sa Ie memorezi. Apoi,
desigur, memoreaza-Ie! Ip recomand sa scrii cate un verset
pe saptamana pe 0 hartiuta �i sa 0 porp cu tine intreaga
saptamana, recitind-o de 10 sau de 20 de ori pe zi.
Exerciiiu 5uplimentar
Fii foarte atent Ia gandurile pe care Ie ail Deoarece pop fi
negativist doar atunci cand ai ganduri 8:4, pop deveni rapid
1 32
PUR �I SIMPLU, SCHIMBA-TI GfiJmUL
pozitiv avand ganduri 4:8. In fractiunea de secunda in care

observi ca prin minte iti trece un gand neproductiv,
inlocuie§te-l cu unul de genul: "Sunt responsabil", "Ma
incred in Dumnezeu", "Dumnezeu este cu mine", "Situatia
aceasta este doar temporara" sau "eu ajutorul lui Dumnezeu,
pot face lucrul acesta" . Repeta-I, repeta-I, repeta-I! Sa ai
replica pregatita inainte ca gandul neproductiv sa atinga
momentul culminant. Nu accepta in mintea ta ganduri
negative, care te limiteaza!
133
Gandul zilei
vn g o.ndUltl
tft
o a ltlll l!, p I!, lol
p
�
p aitCUItSU
�lQel\
Rugaciune
Tata ceresc, iti multumesc pentru ca mi-ai proiectat min tea a§a
fnciit sit poata avea un singur giind odata. Ajuta-mii azi sa-mi tin
mintea concentrata asupra Cuviin tului Tau, care contine cele mai
miirete giinduri. Amin.
llUA
20
VIZUALIZEAZA
BIN ECUVANTARILE
LUI D U M N EZEU I
Bucuria imaginajiei
EU �I TU VIZUALIZ.AM zilnic. E§ti surprins de lucrul

acesta? Vizualizarea este doar un termen care inseamna
"imaginarea viitorului" . Fiecare dintre noi ne implicam in
acest proces mintal de mai multe ori pe tot parcursul zilei.
Jucatorii de baschet tineri §i ambitio§i se vad jucand in ligile
mari. Adolescentii neastamparati i§i imagineaza ziua
absolvirii §i cum va arata viata de studentie. Multe femei
tinere vizualizeaza detalii ale nuntii lor cu mult timp inainte
ca aceasta sa aiba loco Cuplurile proaspat casatorite i§i ima
gineaza frecvent viitorii lor copii jucandu-se in curte. Liderii
din lumea afacerilor repeta in minte unele prezentari
importante cu mult timp inainte de a Ie face in fata clientilor.
Antreprenorii de succes i§i vizualizeaza noii clienti §i
beneficiile de care vor beneficia odata cu cre§terea activitatii
lor pe piata.
in lectia de azi, te lncurajez sa devii intentional cu privire
la imaginatia tao Alternativa este de a permite ca imagini
135
aleatoare, declan§ate de experientele tale din trecut §i de

dispozitia ta actuala, sa-ti ocupe mintea, dar, dupa cum §tii
deja, aceasta intra in contradictie cu gandirea 4:8.
Dumnezeu ne-a creat cu abilitatea mentala de a ne
imagina un viitor mai bun, de a ne imagina lucrurile mai
degraba a§a cum ar putea fi decat a§a cum sunt. Faptul acesta
este cel mai evident atunci cand ne rugam. Intotdeauna
suntem indemnati sa ne rugam pentru ceva mai bun, nu
pentru ceva mai rau. De fapt, ca fiinte umane, Dumnezeu
ne-a dat puterea de a experimenta ceea ce vizualizam, dar
majoritatea oamenilor vizualizeaza doar ceea ce exista deja.
Fiind singura creatura inzestrata cu aceasta capacitate, ar
trebui sa fim foarte multumitori.
Acest concept este atat de simplu §i totu§i atat de profund
incat merita repetat: Ni s-a acordat puterea de a experimenta ceea
ce vizualizam, dar noi tindem sa vizualizam doar ceea ce am
experimentat deja. Cat timp iti concentrezi mintea doar asupra
a ceea ce ai azi, e foarte probabil ca maine sa nu-ti aduca
nimic nou. Daca mentii cu consecventa imagini mentale ale
trecutului §i prezentului, e improbabil ca in realitate sa cala
tore§ti departe de ele.
Cu totii avem capacitatea de a ne imagina un viitor mi
nunat sau ' o stare mai buna in viata noastra . Din pacate,
multi oameni petree mult mai mult timp vizualizand ceea ce
nu-§i doresc decat ceea ce-§i doresc. Apoi, in starea aceasta
de nesiguranta, iau decizii bazate pe teama §i ingrijorare,
provocate de imaginile mentale generate.
Neindoielnic, 0 viziune clara pentru viitor este 0 conditie
pentru a-ti atinge potentialul deplin aici pe pamant. lara 0
astfel de viziune, indivizii, cuplurile, familiile, organizatiil e §i
civilizatiile intregi ajung in deriva, ratand ocaziile de a fi
infiuentate pozitiv, oportunitati care provin doar din faptul
ca au 0 carare bine conturata pentru viitor. Aceasta putere de
vizualizare poate fi folosita sau ignorata; e decizia tao A alege
sa ratezi aceasta ocazie inseamna §i a pierde unele dintre
1 36
VIZUAUZEAZA BINECUVmrmE LUI DUMNEZEU!
bucuriile ce-p imbogatesc viata, bucurii pe care le-a planuit

Dumnezeu pentru tine lji pentru top copiii Sai.
Vizualizarea este folosita de oamenii de succes din toate
domeniile, in special in sport, divertisment lji, mai recent, in
medicina pentru a sustine procesul de vindecare al
pacienplor. Ca parte a planului desavarljit al lui Dumnezeu,
vizualizarea da rezultate, deoarece se bazeaza pe tendinta
creierului omenesc de a-lji realiza gandul dominant .
Deoarece mintea subconljtienta nu poate face diferenta intre
un eveniment real lji unul intens imaginat, atunci cand
primeljte imaginea unui scop ca lji cum acesta ar fi deja
realizat, ea 0 interpreteaza ca realitate lji reactioneaza ca
atare, ajutand la indepartarea obstacolelor mentale care
inhiba realizarea lui propriu-zisa.
In lumina acestei intelegeri, cel mai eficient mod de a-p
creljte potenpalul este sa-p expui permanent mintea la 0
imagine multisenzoriala a rezultatului pentru care te lUpp.
Aceasta imagine este ca 0 porunca data creierului de a
reproduce in exterior ceea ce a fost creat in interior.
Te incurajez sa acorzi atenpe procesului de vizualizare.
Daca eljti dis pus sa-p instruieljti mintea, vei fi mult mai bine
pregatit sa-ti indeplineljti lucrarea la care te-a chemat
Dumnezeu. Responsabilitatea ta este sa-ti alirnentezi in
tentionat mintea cu imagini proaspete, vii ale persoanei care
vrea Dumnezeu sa devii. Acest proces incepe Cll practicarea
Principiului 4:8. Desigur, viziunea lui Dumnezeu pentru
viitorul tau este minunata, excelenta lji vrednica de lauda -
ea chiar intrece cu mult capacitatea ta de imaginatie !
Pentru inceput, pune-ti deoparte patru sau cind minute
in fiecare zi pentru a te vizualiza, cat mai detaliat, traind 0
viata plina de bucurie. Imagineaza-te plin de viata, iubindu-ti
munca lji avand un impact puternic §i pozitiv in viata altora.
Imagineaza-te foarte implicat lji activ in camin alaturi de
familia tao Repeta frecvent aceste scenarii ideale cu cat mai
multa cIaritate.
1 37
Cele mai bune doua perioade pentru a practica vi

zualizarea sunt chiar inainte de a merge la culcare §i
dimineata imediat dupa ce te-ai sculat. Gande§te-te sa
integrezi acest proces in Miracolul celor 1 5 minute .
Destinde-te §i lini§te§te-te inspirand adanc de cateva ori.
Apoi intra in filmul tau mintal. Imagineaza-te facand ceea ce
ai face daca rugaciunea ta ar fi deja ascultata sau scopul tau
ar fi deja atins. Daca iti mentti in continuare imaginea vietti
pe care crezi ca 0 dore§te Dumnezeu pentru tine, aceasta
imagine are §anse mult mai mari sa devina realitate.
ACTIVEAZA PRINCIPIUL 4: 8
Exercitiul #20
Imagineaza-te folosindu-ti talentele pentru a realiza ceva ce
consideri a fi foarte important. Imagineaza-ti ce ar insemna
asta. Pe pagina urmatoare, scrie mai intai ce ai vedea
intamplandu-se daca scopul tau ar fi deja 0 realitate. Apoi
identifica persoanele care ar fi binecuvantate ca urmare a
eforturilor tale. Nu uita pe nimeni. In cele din urma,
recite§te-ti primele doua raspunsuri §i apoi descrie toate
emottile pe care Ie vei experimenta atunci cand iti vei atinge
acest scop special.
Data viitoare cand te rogi pentru 0 anumita problema,
provocare sau chestiune cu care te confrunti in prezent, ia-ti
cateva minute in plus pentru a te relaxa inainte de a incepe.
Inspira profund de §ase, §apte ori in timp ce-ti imaginezi ca
mintea ta se elibereaza complet de vechile opinii, idei
preconcepute, propria ta cunoa§tere sau negativismul adanc
1 38
VIZUAUZEAZA BINECUVANTARILE LUI DUMNEZEU!
139
inradacinat de orice fel. Apoi cere-I lui Dumnezeu sa-ti

umple mintea cu intelepciunea Lui desavan�ita. Declara ca
e§ti deschis §i receptiv sa prime§ti inspiratie direct de la
Dumnezeu - §i crede lucrul acesta. Apoi imagineaza-ti-L pe
Isus stand alaturi de tine, sfatuindu-te §i indrumandu-te.
Concentreaza-te asupra dragostei, pacii §i intelegerii din
ochii Lui, in timp ce-I prime§ti cu bucurie indrumarea. in
cele din urma, multume§te-I lui Dumnezeu pentru solutia
Lui perfecta. Experimenteaza tumultul de incredere pe care
l-ai avea dupa 0 astfel de intalnire. Aceasta oportunitate
poate fi a ta oricand e§ti gata pentru ea.
Gandul zilei
sa
oJ
e e
eyp elllll\ ll.l -a\
Rugaciune
Doamne, Iti sunt recunoscator pentru cii mi-ai acordat puterea
sii-mi imaginez viata a�a cum ar putea Ji, nu doar a�a cum este ea
chiar acum. Invatii-mii azi cum sii folosesc aceastii capacitate pentru
a rna apropia �i nu pentru a mii indepiirta de persoana care m-ai
creat sa devin. Amin.
140
21
U N STRIGAT DupA AJ UTOR
Bucuria compasiunii
ACUM CA. E�TI LA JUMA.TATEA DRUMULUI in diUitoria

noastra de 40 de zile, e timpul pentru 0 evaluare. Cum te-ai
descurcat pana acum? Progresezi spre 0 stare de bucurie din
abundenta a§a cum ai vrea s-o fad? Ai un sentiment crescut
de incredere in capadtatea ta de a contracara sau eel putin
de a gestiona negativismul din aceasta lume? Fii incurajat de
imbunataprile pe care Ie vezi deja §i pne-p ochii apntiti asu
pra scopurilor in timp ce continui sa progresezi.
ffina acum in aceasta carte am discutat despre modali
taple prin care ne putem schimba gandurile §i atitudinile.
Dar noi nu traim intr-un vid. In fiecare zi interactionam cu
alp oameni §i ei ne pot recompensa sau provoca, ne pot
inspira sau infuria. Cum Ie raspundem? In raportarea la alti
oameni, strategia prindpala pentru a ramane plin de bucurie
este de a manifesta permanent compasiune, prin aceasta
intelegand ca ti-ai transformat compasiunea intr-un reflex.
Cum ar arata asta? Cand interactionezi cu 0 persoana difi
dla, in mod automat vei ave a ganduri pline de compasiune.
Vei rosti cuvinte pline de compasiune. Te vei implica in fapte
pline de compasiune, fie ca ai, fie ca nu ai chef de a§a ceva,
fie ca Ie consideri, fie ca nu Ie consideri justificate.
141
Alegi compasiunea deoarece este 0 virtute biblidi sana

toasa care produce roade. Cand dam dovada de compa
siune, noi 11 imitam pe Dumnezeu. Psalmul 101 : 1 3 spune:
"Cum se indura un tata de copiii lui, a�a Se indura Domnul
de cei ce se tern de E1." De asemenea, apostolul Pavel ne
incurajeaza ca, in calitate de ctedindo�i, sa ne imbracam cu
multe virtuti, una dintre ele fiind compasiunea. A�adar, cand
ne raportam cu compasiune fata de 0 alta persoana, �tim ca
urmam poruncile lui Dumnezeu.
Intr-adevar, nu avem nimic de pierdut daca adoptam
aceasta abordare, dar avem mult de ca�tigat. Desigur, aceasta
politica de genul "pace �i consideratie" nu este adoptata in
mod natural de catre cei mai multi oameni (aid rna includ �i
eu). De aceea lectia de azi este esentiala in cautarea noastra
dupa 0 viata plina de bucurie.
lata fundamentul "compasiunii permanente" : in loc de
a-ti reprima sau de a-ti manifesta emotiile negative, iti poti
extinde compasiunea fata de persoana care pare a fi sursa
principala a negativismului - chiar daca tu e�ti acela. Pre
supune co. oamenii care creeazii probleme altora au zbateri sau
dureri cu 0 origine necunoscuto.. Fie ca este corecta, fie ca nu,
aceasta convingere te va ajuta sa raspunzi intr-un mod mai
pozitiv �i, de asemenea, iti va cre�te sanatatea mentala �i
emotionala. Daca oamenii care creeaza probleme altora n-ar
fi stresati, ei n-ar actiona intr-un mod atat de negativist,
nu-i a�a? Prin urmare considera-i nevinovati. Adoptarea
acestei perspective neobi�nuite ne-a ajutat enorm pe mine �i
pe clientii mei. Oare aceasta interpretare a situatiei este
intotdeauna adevarata? Probabil ca nu, dar ce rau face? In
loc de a intreba: "Oare persoana aceasta imi merita compa
siunea?" presupune ca 0 merita �i raspunde-i ca atare.
Adesea noi analizam exagerat 0 situatie, punand intre
bari 8:4, aparent pentru a cauta un motiv de a raspunde la
negativism cu negativism. N-ar trebui sa facem a�a ! lata
142
UN STRIGAT DupA AJUTOR
cateva sugestii de Intrebari pe care Ie poti pune atunci cand

te simti atras spre aceasta gandire negativa : Este acea sta 0
convingere utila? Este 0 convingere care rna va ajuta sa
experimentez mai multa bucurie? Ma va face mai empatic?
Ma va ajuta sa rna Inteleg mai bine cu altii? Va fi constructiva
In casnicia mea sau In alte relatii?
Mai devreme In aceasta carte am mentionat ca am taiat
calea unui alt �ofer la 0 intersectie. Iti aminte�ti reactia ce
luilalt �ofer la gre�eala mea? lara Indoiala, comportamentul
lui nebunesc a fost exagerat �i imatur. Dar el mi-a semnalat
ca in viata lui exista 0 problema �i, din cauza ei, �oferul me
rita compasiunea mea. Nu vreau sa spun ca l-a� invita la 0
cina duminica sau ca i-a� darui cardul meu. Dar am rostit 0
rugaciune scurta, Incercand sa nu-l judec �i nu m-am mai
gandit la el pana cand am Inceput sa scriu cartea 40 de zile
pentru 0 via/a plina de bucurie.
Dar daca ca a� descoperi mai tarziu ca ace 1 �ofer respin
gator tocmai a primit ni�te ve�ti financiare rele sau ca a pri
mit notificarea ca locuinta i-a fost scoasa la vanzare pentru
prescrierea ipotecii? Dar daca a stat toata noaptea la spital
Ingrijindu-l pe fiul sau care era pe moarte? Aceasta mi-ar
schimba perspectiva? Ar schimba-o cu totuI! Am putea pre
supune scenarii similare de fiecare data cand intalnim un
�ofer grosolan sau 0 persoana dificila? Da, daca luam dina
inte decizia de a proceda a�a.
Pentru mine adevarata lectie din ziua aceea a fost urma
toarea: Compasiunea pe care am manifestat-o mi-a pastrat
bucuria. Nu presupun ca pe celalalt �ofer I-a interesat catu�i
de putin compasiunea mea, dar poate ca el s-a potolit putin
mai repede deoarece eu nu i-am raspuns In acela�i mod.
Cand oamenii raspund negativ, pune asta pe seama fap
tului ca se confrunta cu un lucru despre care tu nu �tii.
Probabil ca doar au 0 zi dificila. Poate ca au 0 povara grea.
Poate ca tocmai au fost defaimati de cineva sau poate ca au
143
dormit doar doua ore in noaptea precedenta. Este util sa-p

aminte§ti ca, atunci cand cineva te trateaza aspru, aceasta
spune mult mai multe despre el decat despre tine. Dar
modul cum reacponezi tu ip dezvaluie caracterul.
lata trei modalitap pentru a-p cre§te compasiunea:
Mai intai, fii curios cu privire la oameni. Faptul ca e§ti curios
cu privire la viata altei persoane ip activeaza Legea schim
bului - inlocuirea unui gand negativ cu unul pozitiv. De
asemenea, te face sa uip de situape §i sa n-o iei in mod per
sonal, creand un mediu mental mult mai favorabil compa
siunii.
In al doilea rand, adu-ji aminte ci cele mai negative izbucniri
de manie sunt riispunsuri condijionate §i nu sunt a§a de amenin
jatoare cum pot parea la fnceput. Alp oameni traiesc scenarii
care Ie-au fost introduse in minte cu mult inainte de a te fi
intalnit pe tine. Poate ca tu ai acponat ca declan§ator al
reacpei lor, dar nu tu e§ti sursa. Propune-p sa devii genul de
om care sa nu fii uimit de reacpile altora.
In al treilea rand, fnjelege ca cea mai mare parte din stres §i
tensiune reprezinta doar procesul de cre§tere care fncearca sa aiM
loco De fapt, ori de cate ori exista 0 lipsa a unei divergente
constructive, probabil ca vei stagna - §i stagnarea nu pro
duce bucurie. La fel ca mu§chii fizici, mu§chii no§tri emo
ponali trebuie sa fie foqap peste limitele anterioare pentru a
deveni mai puternici §i mai rezistenp. A§adar, cand intalne§ti
o persoana dificila, prive§te lucrul acesta ca 0 ocazie de
cre§tere.
Singurul aspect negativ al practicarii compasiunii este ca
la sfar§itul vietii ai putea descoperi ca presupunerile tale
pozitive cu privire la alp oameni nu au fost intru totul
adevarate. Chiar §i in aceasta situape, eu iti sugerez ca merita
sa practici compasiunea. Acei ani vor fi traip mai frumos
astfel, decat daca ai fi optat sa presupui ce e mai rau despre
alpi. E§ti de acord cu mine? Deoarece noi ne formam
144
UN ST�GAT DUPA A�OR
convingerile, de ce sa n-o adopp pe aceasta care este cu

adevarat benefica? Adu-p aminte, cand ti se schimba inter
pretarile, p se schimba §i emotiile.
Exerciliul #21
Gande§te-te la cateva dintre cele mai importante relatii din
viata ta o Apoi, pe pagina urmatoare, identifica pana la patru
dintre aceste persoane. In dreapta noteaza 0 modalitate prin
care p-ai putea mari compasiunea fata de fiecare dintre
aceste persoane.
Alege 0 persoana asupra careia sa-p concentrezi aproape
toata energia ta 4:8, doar in ziua de azi. Ar putea fi par
tenerul tau de viata, copilul tau, fratele tau sau sora ta,
prietenul, parintele, partenerul de afaceri, §eful, eel mai bun
client sau altcineva care este 0 persoana speciala pentru tine.
Poate ca aceasta persoana are nevoie de atenpa ta deoarece
se confrunta cu imprejurari dificile sau poate alegi sa te
concentrezi asupra acestei persoane doar pentru ca ea este
importanta pentru tine. Inainte de a face ceva, cere-I lui
Dumnezeu calauzire in alegerea acestei "pnte" . Nu spune
celeilalte persoane ce faci, dar cere-I lui Dumnezeu sa te
foloseasca azi ca un ambasadqr al bucuriei in viata acestei
persoane.
145
r """
" ..)
146
UN STRIcAT DupA AJUTOR
Gindul zilei
Rugaciune
Tata ceresc, IJi mulJumesc pentru ca mii protejezi cu harul §i
indurarea Ta. Inspirii-mii azi sa-mi ariit compasiunea jaJa de alJii,
a§a cum Tu Ji-ai arii tat compasiunea jaJa de mine. Amin.
llUA
22
SUNTEM CA B URETELE
Bucuria mediului nostru fnconjuriitor
NOI ABSORBIM mediul nostru inconjurator.

Respiram. Traim. Gandim. Umblam. Vorbim. Lucram. Ne
rugam. Ne relaxam. �i, in timp ce facem toate aceste lucruri,
absorbim influentele mediului nostru inconjurator. Ceea ce
acceptam sa intre in inimile noastre ne influenteaza con
vingerile, sentimentele, valorile, a§teptarile §i actiunile.
Niciun lucru nu iese din inima noastra daca nu I-am pus mai
intai in ea. I n Proverbe 4:23, cel mai intelept om care a trait
vreodata pe pamant a spus-o in felul urmator: "Iaze§te-ti
inima mai presus de orice, cad tot ceea ce fad izvora§te din
ea" (NIV).
I ntr- o masura mai mare decat suntem dispu§i sa
recunoa§tem, ne aflam acolo unde ne aflam in acest moment
al vietii noastre datorita gandurilor dominante carora Ie-am
permis sa ne ocupe mintea §i inimile. Sana tate a ta emo
tionala §i fizica, casnicia §i viata ta de familie, cariera §i
situatia ta financiara, precum §i legatura ta cu Dumnezeu au
fost §i continua sa fie foarte mult influentate de calitatea
dietei tale mentale. Cel mai intelept mod de a-ti imbunatati
calitatea vietii este sa-ti imbunatate§ti mai intai calitatea
149
gandirii tale. �i cea mai buna modalitate de a-ti imbunatati

calitatea gandirii este de a-ti pazi inima.
Multi oameni minimalizeaza puterea mintii umane
deoarece este mai u§or sa Ie atribuie altora nemultumirea lor
cronica decat sa recunoasca ca ei detin in mtregime controlul
asupra situatiilor din viata lor. A afirma ca e§ti responsabil
pentru situatia in care e viata ta este un lucru dificil - uneori
ingrozitor de dificil. Totu§i, procedand in felul acesta
marchezi mceputul unei spirale ascendente spre mai multa
bucurie, mai multa satisfactie §i mai multa eliberare de
emotii negative. Eu Ie spun clientilor mei de la inceput §i Ie
repet adesea ca cea mai malta forma de responsabilitate
individuala este responsabilitatea pentru gandurile lor. Toata
munca mentala este intarziata §i tot progresul este amanat
pana cand are loc aceasta recunoa§tere.
Cand iti paze§ti mintea, tu iti pastrezi bucuria. Cand iti
paze§ti mintea, tu calculezi posibilul cost a ceea ce iti intra in
minte, fie ca doar ti-o viziteaza pentru 0 perioada, fie ca
ramane permanent acolo. Cand iti paze§ti mintea, iti pro
tejezi softul tau mental de scenarii negative, coduri rele §i
viru§i daunatori. A-ti pazi mintea inseamna a ti-o proteja de
pericolele din mediul inconjurator care iti pot distrage
atentia de la ceea ce este adevarat, curat, vrednic de iubit §i
vrednic de primit. Cand noi filtram stimulii 8:4 care reduc
bucuria, prin extensie, acordam acces doar stimulilor 4:8 care
produc bucurie. Gande§te-te la urmatorul fapt: Ne protejam
pre§edintele. Ne protejam familiil e. Ne protejam afacerile.
Ne protejam locuintele. Ne protejam ma§inile. E extrem de
important sa ne protejam mintile. Aceasta este 0 sarcina
uria§a.
Am observat ca pana §i cre§tinii bine intentionati - barbati
§i femei deopotriva - acorda putina atentie lucrurilor la care
se expun frecvent. Ei asculta tot ce se difuzeaza la radio.
Urmaresc acelea§i programele de televiziune pe care Ie ur
maresc toti ceilalti. Citesc carple in yoga pe care Ie citesc t0ti
150
SUNTEM CA BURETELE
ceilalp. Aproape ca top ceilalp, ingereaza toate §tirile care Ie

apar in fata ochilor. Se implica in conversatii intamplatoare,
cu foarte mica intenpe sau premeditare Nu e de mirare ca ei,
aproape ca top ceilalti, experimenteaza 0 lipsa vizibila a
bucuriei in relatiile lor §i in vieple lor in general.
Mult prea multi urma§i ai lui Cristos urmeaza tendintele
culturale in loc sa-§i pazeasca inimile §i sa-§i hraneasca
mintile cu intelepciune. Sunt neglijenti §i impulsivi fata de
ceea ce citesc, vizioneaza §i asculta in mod regulat. Dieta lor ·
mentala difera pupn sau deloc de a semenilor lor necre
dincio§i. �i, deoarece ei, ca noi top, absorb mediul care Ii
inconjoara, absorb treptat conceppa despre lume §i viata la
moda §i sistemul ei de valori corespunzator.
Dieta ta mentala iti influenteaza caracterul §i, prin
urmare, in mod direct sau indirect, fie care decizie pe care 0
iei. Pentru a-p maximiza bucuria §i a trai 0 viata excepponala
trebuie sa devii foarte selectiv cu privire la stimulii la care te
expui. Nu pop acorda acces deplin culturii populare §i totu§i
sa-ti mentii bucuria la cele mai inalte niveluri. De§i nu pop
evita complet aceste buruieni culturale, daca e§ti foarte
selectiv cu privire la lucrurile la care te expui in mod regulat
poti minimiza stricaciunile.
Cand evaluezi cu ce anume ip hrane§ti mintea, gande§te-te
la urmatoarele intrebari:
1 . I n ce fel rna dezvolt ca urmare a cartilor

. pe care I e
citesc?
2. Ce imi capteaza atenpa seara inainte de a adormi §i
dimineata la sculare?
3. Cum rna ajuta sa-mi implinesc scopurile modul meu de
interactiune sociala cu oamenii?
4. In ce fel filmele §i show-urile de televiziune pe care Ie
vizionez imi influenteaza atitudinile fata de credinta,
familie §i munca?
151
5. Cum mi-a§ putea folosi mai bine timpul in care conduc

ma §ina pentru a rna dezvolta, a invata §i a ramanea
inspirat?
6. Ce biografii §i autobiografii am citit sau am ascultat in
ultimele 12 luni?
7. Biblioteca mea arata ca sunt un student serios al vietti?
8. Care sunt scopurile mele pentru acest an in ce prive§te
lecturile, materialele pe care Ie ascult §i lucrurile pe care
Ie invat?
Neglijarea de a calcula costul nimicurllo r pe care Ie asculp

sau Ie cite§ti iti poate submina gray credinta §i iti poate bloca
potenpalul pentru bucurie §i implinire. Excelenta na§te
excelenta. Daca semeni virtute, vei semana virtute. Nu exista
nicio cale de a evita asta. Daca semeni buruieni, vei secera
buruieni. Nici asta nu se poate evita. Este legea semanatului
§i a seceratului. Adu-p aminte de cuvintele lui James Allen
din clasicul lui eseu "Cum gande§te un om": "Gandurile §i
actiunile bune nu pot produce niciodata rezultate rele, iar
gandurile §i acpunile rele nu pot produce niciodata rezultate
bune."3
ACTlveAZA PRINCIPIUL 4:8
Exerciliu l #22
Cum ai putea fi mai intentional cu privire la ce iti hrane§ti
mintea? Pe pagina urmatoare, identifica mai intai capva
stimuli mediocri sau care iti scad bucuria. Apoi, pe cealalta
coloana, noteaza capva stimuli eficienti, care produc bucurie
§i la care te expui in prezent sau la care te vei expune in
viitor. I n parte a de jos a paginii noteaza prima schimbare
pozitiva pe care dore§ti s-o facio
152
SUNTEM CA BURETELE
"'"
STIMULI CARE STIMULI CARE
SCAD BUCURIA PRODUC BUCURIE
153
re-ti 0 lista cu melodiile care te inspira §i te umplu cu bu
curie. Asculta aceste melodii cat de mult posibil in perioada
care p-a mai ramas din acest program de 40 de zile, in special
in orele diminePi §i seara inainte de a merge la culcare . ..
Gandul zilei
ll
g llV\t en V\
b llltete\
. Ru g a c i u n e
Doamne, lti multumesc pentru toate influentele pozitive din viata
mea. FRze§te-mi azi inima §i fere§te-mli de pericolul de a llisa ca
albul §i negrul sii se transforme treptat in gri! Amin.
• l'entru a desdirca 0 listl gratuitl a melodiilor recomandate care corespund

fieclrui capitol al clrtii 40 de zile pentru 0 viaJd plina de bucurie, te 109 sl vizitezi site-ul
the48principle.com.
1 54
llUA
23
C E AI SERVIT LA CINA
SEARA TRECUTA?
Bucuria fntrebiirilor de calitate
IMAGINEAZA-JI cA 0 SCANTEIE de la un foc de tabara

ajunge pe pulovarul tau. Cum ai reactiona? Asta i s-a intam
p lat fiului meu Brooks pe cand avea aproximativ patru ani.
Intelegand rapid ce se intamplase, el s-a panicat §i a inceput
sa alerge spre mine ca sa-l ajut. In graba lui, s-a impiedicat §i
aproape ca a cazut in foc, fapt care ar fi putut crea 0 pro
blema reala. Totu§i, cand a ajuns la mine, scanteia deja se
stinsese singura. Chiar la varsta de patru ani, Brooks §i-a dat
seama ca exagerase.
Daca 0 indepartezi rapid, scanteia ajunsa pe hainele tale
nu-ti va face prea mult rau. Acela§i lucru este adevarat §i cu
privire la gandurile negative. Cand te instruie§ti sa devii
con§tient de ele, Ie poti alunga fara a Ie da prea multa im
portanta.
Acum §tim ca Principiul 4:8 se refera la concentrarea
asupra lucrurilor bune. Dar, deoarece in vie tile noastre exista
atat aspecte pozitive, cat §i aspecte mai putin pozitive, cum
ne putem tine gandurile indreptate in directia buna? Cum
155
putem indeparta scanteile negative care altfel ne-ar tulbura

bucuria? i n mod concret, cum ne putem concentra asupra
lucrurilor bune in mijlocul lucrurilor rele?
i nainte de a continua, da-mi voie sa-ti pun 0 intrebare
importanta: Ce ai servit la dna seara trecuta?
Le pun adesea clienplor mei aceasta intrebare dudata cu
scopul cIar de a ilustra puterea pe care 0 au intrebarile de a
ne muta atentia de la un lucru la altul. Daca te-ai blocat cu
un gand negativ, il poti inlocui cu unul pozitiv.
Totul depinde de modul cum privim lucr urile . De
exemplu, daca te intreb: "Ce te deranjeaza la locuinta ta?"
fara indoiala imi vei spune cateva dintre aspectele care nu-ti
plac la locuinta tao Daca te intreb: "Ce-ti place mai mult la
locuinta ta?" imi vei da un raspuns foarte diferit. Evident,
raspunsul tau va fi determinat de intrebarea mea.
Daca te intreb: "Ce e neplacut la locul unde locuie§ti?" nu
te vei gandi niciodata sa-mi spui cat de minunat e ora§ul tau
de ba§tina. Cand ne gandim, noi punem intrebari §i raspun
dem intrebarilor din mintea noastra. Mentinem 0 conversatie
interioara, punand intrebari §i raspunzand la ele intreaga zi.
Cand ne bucuram de 0 conversatie cu 0 alta persoana, se pe
trece acela§i proces, doar ca mai intervine dinamica persoa
nei care pune intrebarile.
Ce gen de intrebari iti pui de obicei? Eu sunt mai convins
ca niciodata ca cea mai efidenta modalitate de a dezvolta 0
mentalitate 4:8 este de a dezvolta obiceiul de a pune intre
bari 4:8.
A pune intrebari 4:8 = Mentalitate 4:8
Asta inseamna sa te educi sa-ti pui in mod obi§nuit in
trebari 4:8 §i apoi sa raspunzi la ele. Deoarece intrebarile iti
schimba imediat concentrarea, ele, in mod natural, iti schimba
rapid sentimentele. De fapt, ele reprezinta cea mai eficienta
unealta pentru a-ti redirectiona atentia de la lucrurile care te
descurajeaza spre cele care te incurajeaza, de la cele
1 56
CE AI SERVIT LA CINA SEARA TRECUTA?
dureroase spre cele pline de speranta, de la cele negative

spre cele pozitive.
Dar ce este mai exact 0 intrebare 4:8? Este 0 intrebare care
iti cere un raspuns pozitiv.
lata cateva exemple:
• Pentru care patru lucruri sunt multumitor chiar acum?

• Care sunt cele mai pozitive patru trasaturi ale mele?
• Care sunt cele mai importante patru realizari ale mele?
• Care sunt cele patru persoane care rna iubesc cel mai
mult?
Fiecare dintre intrebarile de mai sus impun un raspuns

pozitiv §i, determinandu-te sa dai raspunsuri multiple la
fiecare dintre ele, intrebarile te obliga sa te concentrezi
asupra a ceea ce e pozitiv. Pentru a merge chiar mai de parte,
ti-a§ putea pune cateva intrebari care te implica la un nivel §i
mai profund. De exemplu, gande§te-te la urmatoarele:
• Ce imi place cu adevarat la sotia mea §i cum a§ putea

sa-mi exprim aprecierea in ziua de azi? (Pentru un sot)
• In ce mod a§ putea sa rna ingrijesc mai bine de mine in
saptamana aceasta §i, prin urmare, sa rna ingrijesc mai
bine §i de sotul meu? (Pentru 0 sotie)
• Care sunt cele mai importante patru puncte forte ale
me Ie §i cum le-a§ putea folosi mai des in urmatoarea
sap taman a? (Pentru noi toti)
Eu imi incep majoritatea seminariilor folosind intrebari

4:8 asemanatoare cu acestea §i iti recomand §i tie sa-ti incepi
ziua cu astfel de intrebari. Eu raspund la aceste intrebari in
fiecare dimineata in timp ce fac du§, in felul acesta ele nu
necesita alocarea unui timp suplimentar. Multi dintre clientii
mei raspund acestor intrebari impreuna cu familiile lor la
157
timpul mesei, inainte de a cere binecuvantarea pentru hrana.

Alti membri ai Clubului 1 % raspund acestor intrebari 4:8 in
timp ce se pregatesc pentru culcare.
Cu totll ne dorim sa traim 0 viata mai bogata, mai pro
funda §i mai semnificativa. Cine nu-§i dore§te sa fie plin de
bucurie? Dar cum ne atingem acest scop? Totul incepe cu
schimbarea modului de gandire. Cand ip schimbi intrebarile
pe care ti Ie pui mereu, incepi sa gande§ti diferit. Cand pui
intrebari mai bune, prime§ti raspunsuri mai bune. E impor
tant sa observi ca rezerva ta de bucurie nu este compromisa
de vreun gand negativ trecator, ci mai degraba de gandirea
negativa care iti invadeaza mintea §i incepe sa se raspan
deasca, asemenea unei scantei pe pulovarul tau. La urma
urmei, nu pop controla intru totul gandurile care sunt
dedan§ate de mediul inconjurator, dar, fara indoiala, pop
controla gandurile asupra carora alegi sa starui.
I ntrebarile 4:8 reprezinta 0 unealta simpla pentru a in
locui pe termen scurt negativismul §i a te ajuta sa preiei
controlul con§tient asupra gandurilor tale repetate. Datorita
modului in care sunt formulate, aceste intrebari ip dis trag
atentia de la lucrurile fara valoare §i 0 indreapta spre lu
crurile mai bune din viata. Vei descoperi ca intrebarile 4:8 ip
schimba imediat gandurile asupra carora Ie concentrezi. Prin
urmare ele ip afecteaza atilt sentimentele, cat §i nivelul crea
tivitatll, incantarii §i bucuriei de la un moment dat.
Desigur, e§ti liber sa pui intrebari care ip amintesc de
gre§elile tale, dar de ce ai face asta? lata cateva exemple de
lucruri negative, prezentate ca 0 avertizare prieteneasca :
• Care sunt cele mari gafe pe care Ie-am facut vreodata §i

cine a fost ranit datorita lor? Ce sentimente mi-au pro
vocat atunci cand au avut loc?
• Care sunt patru lucruri inevitabile de care mi-e cu
adevarat groaza in urmatoarele §apte zile?
158
CE AI SERVIT LA CINA SEARA TRECUT.A.?
• Care sunt cele mai paguboase slabiciuni din prezent §i

ce probleme imi cauzeaza ele?
• Care sunt patru persoane carora le-ar placea sa rna
vada falimentand sau suferind?
Du§manul sufletului tau te va indemna sa pui intrebari de

genul celor de mai sus. Dar, deoarece gandirea ta poate fi
doar la fel de buna ca intrebarlle pe care ti Ie pui in mod
repetat, de ce sa nu pui intrebari care iti indreapta atentia in
sus, nu in jos? Ce iti place cel mai mult la aceasta carte pana
acum?
Exercitiul #23
Ce intrebari obi§nuie§ti sa-ti pui? Pe pagina urmatoare, scrie
pan a Ia 8 intrebari care iti declan§eaza raspunsuri pozitive §i
i!i indreapta concentrarea spre Iucrurile bune din via!a.
Folosind intrebarile scrise in exerdtiul #23 de mai sus,
incepe exerd!iul de a pune §i a raspunde acestor intrebari
care iti genereaza bucurie in timp ce fad du§. Deoarece
probabil fad du§ in mod regulat, aceasta este 0 modalitate
u§oara de a-ti folosi mintea care nu necesita un timp su
plimentar. De asemenea, ti-ai putea pune aceste intrebari in
timpul primelor minute din antrenamentul tau ziinic sau in
timp ce fad naveta.
Pentru a-!i cre§te bucuria familiei, pune aceste intrebari
cand te afli impreuna cu familia ta la masa, inainte de a cere
binecuvantarea hranei, §i cand te afli cu partenerul tau de
159
160
CE AI SERVIT LA CINA SEARA TRECUTA?
viata inainte de a te culca. Ristreaza-ti intrebarile 4:8 prdas

pete in minte cat mai mult posibil pe tot parcursul zilei.
Gandul zilei
Rugaciune
Doamne, iti multumesc pentru darul fntrebarilor asupra carora
fmi concentrez atentia. Indeamnii-mii azi sa pun fntrebiiri care
sa-m{ tina mintea concentrata asupra a ceea ce este excelent §i
vrednic de laudii. Amin.
llUA
24
TOT CE E DE FAcUT,
MANA TA sA FACA
Bucuria muncii bine facute
CREZI CA Dumnezeu dore§te sa fii plin de bucurie?

Din moment ce cite§ti aceasta carte, sunt foarte sigur ca
§tiu raspunsul tau la aceasta intrebare. lata 0 alta: I ti pop
imagina ca Dumnezeu dore§te sa traie§ti cu bucurie, dar
tolereaza doar ceea ce fad pentru a-p ca§tiga traiul? Crezi ca
Dumnezeu dore§te ca fiii Sai §i fiicele Sale sa fie plictisip §i
neferidp jumatate din timpul cat sunt treji? Eu nu credo Nu
cred ca dore§te asta, tot a§a cum nid tu nu ai vrea ca fiii tai §i
fiicele tale sa suporte, saptamana de saptamana, 0 munca
care sa-i epuizeze §i sa-i demotiveze. Eu am tras concluzia ca
munca noastra este parte a planului lui Dumnezeu pentru
bucuria noastrii .
Munca noastra ne ocupa 0 buna parte din viata aceasta
traita pe pamant. Dumnezeu a inventat munca deoarece ea
este benefica pentru sufletele noastre. Munca nu este 0
pedeapsa de la Dumnezeu - de fapt ea a existat inainte
de caderea omului. Geneza 2 : 1 5 ne spun e : " Domnul
Dumnezeu a luat pe om §i I-a a§ezat in gradina Edenului, ca
s-o lucreze §i s-o pazeasca." Munca este un dar de la
Dumnezeu. Aceasta mentalitate este secretul pentru a-ti
163
extrage bucurie din munca pe care 0 faci, nu a-ti pierde

bucuria din cauza ei. Imagineaza-ti doua persoane identice
care locuiesc in acela§i ora§. Singura diferenta este ca una i§i
considera munca un rou necesar, iar cealalta 0 considera che
marea ei. E oare posibil ca perspectiva lor sa nu Ie influ
enteze capacitatea de a se bucura?
Accepta faptul ca munca pe care 0 faci este lucrarea ta;
este 0 platforma prin care Dumnezeu te ajuta sa cre§ti
spiritual. De asemenea, este una dintre cele mai importante
ocazii de a sluji ca administrator. Cand iti dedici munca lui
Dumnezeu §i te dedici excelentei, obtii multa placere §i satis
factie. Trebuie doar sa observi atent creatia Sa pentru a vedea
ca lui Dumnezeu Ii place excelenta.
lnima omului bate de 40 de milioane de ori fara a face
pauza nici macar 0 singura zi. Cu toate ca creierul uman
cantare§te doar l300-1800 grame, el contine cam 0 suta de
miliarde de neuroni, numarul aproximativ al stelelor din
galaxia noastra. Dumnezeu a creat fiecare persoana cu 0
precizie extraordinara.
Doar uita-te la ADN. Daca ar fi transcris in engleza
ADN-ul dintr-o singura celula umana ar umple un set de 0
mie de volume de enciclopedii de aproximativ 600 de pagini
fiecare. I n me die, un adult are cam 0 suta de trilioane de
celule de diferite marimi §i forme, cu functii §i durata de
viata diferite. �i gande§te-te ca luna este situata exact la
distanta potrivita fata de pamant pentru a controla fluxul §i
refluxul, astfel incat nu avem nevoie de 0 barca de dimen
siuni foarte mari!
lata cateva versete relevante:
1 . "Oriunde se munce§te este §i ca§tig, dar oriunde numai

se vorbe§te, este lipsa" (Prov. 14:23).
2. "Tot ce gase§te mana ta sa faca, fa cu toata puterea ta"
(Ecles. 9: 10).
164
TOT CE E DE FAcm; MANA TA sA FACA
3. "Oed, fie ca mancap, fie di beti, fie di facep altceva: sa

facep totul pentru slava lui Dumnezeu" (1 Cor. 10:31).
4. "Incredinteaza-p lucrarile In mana Domnului, §i IP vor
izbuti planurile" (Prov. 16:3).
5. "Cine fura, sa nu mai fure; d mai de graba sa lucreze cu
mainile lui la ceva bun, ca sa aiba ce sa dea celui lipsit"
(Efes. 4:28).
6. "Lene§ul I§i vara mana In blid §i-i vine greu s-o duca
iara§i la gura" (Prov. 26: 15).
7. "Daca vezi un om iscusit In lucrul lui, acela poate sta
langa Imparap" (Prov. 22:29).
8. "Planurile omului harnic nu due decat la bel§ug"
(Prov. 21 : 5).
9. "Nu iubi somnul, cad vei ajunge sarac" (Prov. 20: 13).
10. "Poftele lene§ului 11 omoara, pentru ca nu vrea sa
lucreze cu mainile" (Prov. 21 :25).
i n Scriptura excelenta este atat promovata, cat §i dnstita.

Avand In vedere cat de mult timp vei investi In vocatia ta,
poti gasi un domeniu mai important In care exemplul tau ar
putea fi 0 marturie pentru altii ? Descopera-ti bucuria In
munca tal Daca nu ti-ai descoperit inca vocapa, eel mai
probabil e ca trebuie sa fad doar 0 ajustare minora de ati
tudine. Dar daca n-o pop descoperi, creeaz-o! De fapt, ai
doua optiuni: fie transformi in munca ceea ce iti place sa
fad, fie, daca aceasta oppune nu apare imediat la orizont,
gase§te modalitati de a iubi ceea ce e§ti obligat sa fad in
prezent.
Munca noastra nu este 0 activitate seculara, d 0 extensie a
umblarii noastre cu Dumnezeu. Din pacate, prea multi
credindo§i, fara a-i mentiona pe ceilalp oameni, i§i considera
munca 0 insula indepartata, izolata cumva de viata lor
spirituala. Unii chiar considera munca un rau necesar, un
gen de pedeapsa care trebuie platita ca sa se poata bucura
165
mai mult de seri libere §i de weekenduri. Aceasta atitudine

nu-L glorifica pe Dumnezeu §i nu este pentru tine.
Fie ca e§ti un sportiv exceptional, pastor, afacerist de
succes, agent FBI, antreprenor, mama casnica sau profesor,
tu ai un spatiu al tau de actiune §i de influenta. Ai cativa
oameni pe care trebuie sa-i sluje§ti intr-un mod sau altul. Nu
conteaza daca lucrezi acasa, intr-o fabrica, ai propria afacere
sau munce§ti intr-un birou comun de mari dimensiuni.
Scopul este de a-i sluji pe alpi §i de a adauga valoare afacerii
sau vietii lor. Am fost creati sa slujim §i cand facem asta cu
excelenta, experimentam din plin 0 bucurie durabila.
In tot ce fad, munce§te ca §i cum Dumnezeu ar fi §eful
tau, caci chiar a§a este. Munca ta are 0 semnificatie ve§nica
cand 0 fad pentru gloria lui Dumnezeu. �i modul in care iti
indepline§ti munca iti dezvaluie angajamentul de a-L sluji
cu sinceritate. Nu lua in considerare nicio alta alter:nativa
decat excelenta in munca tao
A depune un efort suplimentar §i a face mai mult decat
acel mimim care ti se cere este 0 modalitate pentru a ave a
bucurie deplina in umblarea ta cu Dumnezeu, in casnicia ta,
sanatatea ta, cariera ta §i in toate celelalte domenii ale vietii
tale. A§adar mergi 0 mila in plus. fa mult mai mult decat se
a§teapta alpi de la tine. Daca e§ti in lumea afacerilor, vei
descoperi ca a munci mai mult decat pentru cat e§ti platit
este cea mai rapida cale pentru a fi platit mai bine in viitor.
Lumea spune: "Plate§te-ma mai bine §i atund voi lucra
mai mult."· Dar asta e ca §i cum ai sta in fata unui foc §i ai
spune: "Da-mi mai multa caldura §i atunci voi pune mai
multe lemne pe tine." Pentru a deveni mare, mai intai
trebuie sa devii un slujitor. lata un citat care a avut un impact
puternic asupra mea de cand I-am auzit prima data, in urma
cu aproximativ 15 ani: "Daca un om face doar ceea ce i se
cere, el este un sclav. I n momentul in care incepe sa faca mai
mult decat i se cere, el devine un om liber."
1 66
TOT CE E DE FAcm; MANA TA sA FAa
Pentru a obpne excelenta la locul de mundi �i bucuria

care 0 insote�te, cauta permanent noi modalitap de a-ti
dezvolta deprinderile �i a-ti �lefui talentele. Adu-p aminte,
cre�terea duce la bucurie, stagnarea n-o face.
Apostolul Pavel face 0 comparape vie intre modul de
viata cre�tin �i instruirea, pregatirea �i rabdarea necesara
pentru a concura la Jocurile Olimpice antice: "Nu �tip ca cei
ce alearga in locul de alergare, top alearga, dar numai unul
capata premiul? Alergap, deci, in a�a fel ca sa capatap
premiul! Toti cei ce se lupta la jocurile de ob�te, se supun la
tot felul de infranari. �i ei fac lucrul acesta ca sa capete 0
cununa, care se poate vesteji: noi sa facem lucrul acesta
pentru 0 cununa, care nu se poate vesteji" (1 Cor. 9:24-25).
Aceasta este 0 imagine vizuala. Perioadele de stagnare nu
sunt placute, iar multumirea de sine nu-L onoreaza niciodata
pe Dumnezeu, a�adar, ia decizia sa-ti imbunatate�ti perma
nent calitatea muncii. Adu-ti aminte: "Fie ca mancap, fie ca
beti, fie ca faceti altceva: sa facep totul pentru slava lui
Dumnezeu" (1 Cor. 10:31). Poti realiza mai mult intr-o ora
impreuna cu Dumnezeu decat intr-o viata intreaga fara El.
�i, cand vei face a§a, aceasta ip va permite, a�a cum a scris
imparatul Solomon, "sa stai inaintea imparaplor" (Prov.
22:29).
Exercitiul #24
Ce ai putea face pentru a-ti extinde slujirea §i implicarea in
viata altora in mediul cotidian? Pe pagina 169, identifica
pana la patru modalitap prin care ai putea adauga valoare
oamenilor cu care lucrezi, fie ca e yorba de patronul tau sau
167
de elientii tai. In dreapta, noteaza primul pas pe care l-ai

putea intreprinde pentru a-p imbunatap slujirea.
In urmatoarele opt zile, accentueaza latura spirituala a
muncii tale a§a cum n-ai mai facut niciodata inainte. In
fieeare . zi, redediea-p toate eforturile Domnului §i reanga
jeaza-te la exeelenta in tot eeea ee facio Nu fa lucrurile
superficial. I n sehimb, adu-p aminte tot timpul ca tu dai
socoteala in fata lui Dumnezeu. Roaga-te pentru parteneri,
eolegi de munca, elienp, potenpali clienti, §efi §i vanzatori.
Multume§te-I lui Dumnezeu pentru oportunitaple prezente
§i viitoare. In aceste opt zile fa 0 prioritate din a-i bine
euvanta eu bueurie pe top eei cu care interactionezi pe tot
pareursul zilei.
Gindu l zilei
flunca !Mea
a
este sQu�Ute
mea\
168
TOT CE E DE FAcm; MANA TA sA FACA
I" ""
\.. �
169
Rugaciune
Tata ceresc, Iti mullumesc pentru slujirea repreientata de munca
mea. Ajuta-rn.a azi sa muncesc cu bucurie, sa fac totul cat mai bine
§i sa fiu un exemplu care sa Te glorifice! Amin.
IIDA
25
PENTRU A PROGRESA,
MAl iNTAI RETRAGE·TE
Bucuria reflecJiei interioare
TRECEREA GRA.BITA. PRIN VIATA. te poate determina sa

repep atat gre§elile copilare§ti, cat §i pe cele grave §i, in timp,
te poate lipsi de bucurie. Din fericire, exista 0 deprindere
care te poate ajuta sa-p schimbi rutina de robot §i sa rezonezi
mai armonios cu propria-p viata. Apoi, la momentul potrivit
§i in contextul relational adecvat, vei putea face cu adevarat
schimbarile pe care ti Ie dore§ti
Aceasta deprindere se nume§te pur §i simplu reflectie.
Combinata cu rugadunea §i solitudinea, ea alimenteaza cre§
terea spirituala §i accelereaza dezvoltarea intelepciunii . Mai
mult, tot ce trebuie sa fad este s-o implementezi. Acest lucru
presupune a arunca 0 privire in trecut pentru a lua aminte la
lectiile pe care Ie avem de invatat din experientele noastre,
totul cu scopul de a lua decizii mai bune in viitor. Grecii
antici au considerat ca exista multa intelepdune in aceasta
practica. Socrate a afirmat: "Viata neanalizata nu merita
traita./I Aristotel a adaugat la aceasta observatie una proprie:
"Viata neplanificata nu merita anallzata./I
Azi e viitorul pe care I-am a§teptat cu zece ani in urma.
Dar oare traim bucuria pe care am visat ca 0 yom avea?
171
Suntem dispu§i sa punem la indoiala alegerile pe care Ie-am

facut? Suntem dispu§i sa evaluam cat de bine ne-am condus
vieple pan a in momentul de fata? George Washington a
crezut ca "nu trebuie sa ne uitam inapoi decat pentru a
extrage lectii utile din gre§elile trecutului §i pentru a
beneficia de experiente dragi". Asta rezuma totul. Reflectia
inseamna a privi in urma pentru a merge inainte cu mai
multa intelepciune - cu scopul de a trai 0 viata mai imbel
§ugata.
Din cauza vitezei ametitoare a vietii , putini oameni i§i fac
timp in mod regulat pentru a-§i evalua calitatea deciziilor §i
direcpa vietii lor. �i mai putini sunt acei care i§i concep un
plan pentru viitor. Majoritatea oamenilor - parinti §i copii
deopotriva - sunt luap de curentul calendarelor supra
aglomerate §i a activitatilor succesive. Majoritatea doar
repeta acelea§i obiceiuri zi de zi, gandindu-se foarte putin
sa-§i schimbe direcpa.
Ca urmare a acestui rilm nebunesc, ne dezvoltam vul
nerabilitap periculoase, ratam ocazii de schimbare, neglijam
relatii de neinlocuit §i repetam gre§eli. Cei mai mulp oameni
i§i fae timp pentru reflecpe §i introspecpe doar dupa 0 criza,
o tragedie sau un alt eveniment emotional semnificativ. De§i
reflectia este eu siguranta prepoasa cand urmeaza unei greu
tap, ea este mult mai prepoasa cand se realizeaza intr-un
mod proactiv.
Pilotii Navy Blue Angels strang- informatii dupa fiecare
reprezentatie pentru a face ajustari inainte de inceperea
demonstrapei din ziua urmatoare. In fotbalul american,
jucatorii se aduna, decid 0 anumita strategie de joe, se strang
din nou §i decid urmatoarea strategie. Atat Pilotii Navy Blue
Angels cat §i jucatorii de fotbal i§i vizioneaza meciurile
pentru a analiza ce au facut bine §i ce imbunatatiri ar putea
aduce. Inregistrarile video Ie sporesc responsabilitatea; nu te
pop ascunde de film. Dupa ce i§i identifica gre§elile, expresia
folosita de pilotii Blue Angels pentru a Ie indica angajamentul
172
PENIRU A PROGRESA, MAl iNIAl RETRAGE-TE
de a imbunatati demonstratia este: ,,0 voi rezolva." Aceste

pauze strategice planificate dinainte Ie cresc intelepdunea,
Ie imbunatatesc performanta §i, in cele din urma, Ie reduc
stresul.
lata cateva intrebari simple pe care Ie-am folosit de peste
20 de ani pentru a-mi provoca cIientii. De§i sunt simple,
aceste intrebari, daca sunt puse §i Ii se raspunde in soIi
tudine, doar in prezenta lui Dumnezeu, aduc idei nepretuite
care pot §i vor indruma viata noastra in directia bucuriei.
UNU: Ce a dat rezultate? Cere-I lui Dumnezeu sa-ti
indice ce fad bine. In evaluarea fiecarei situatii, relatii sau
perioade, aproape intotdeauna exista unele lucruri care
functioneaza foarte bine. Aceasta este partea plina de
bucurie. Cand refiectezi, e util sa incepi cu elementele care
functioneaza bine pentru a pastra 0 perspectiva echilibrata
asupra imaginii de ansamblu.
001: Ce nu a dat rezultate? Aceasta este 0 parte mai putin
plkuta, cel putin deocamdata. Cand apredem onest orice
situatie, putem sa identificam cel putin cateva lucruri, mari
sau mid, care ne creeaza probleme sau ne impiedica
progresul pe care ni-l dorim. Asigura-te ca-I ceri Domnului
sa-ti evidetieze orice puncte slabe sau alte chestiuni difidle
care ar putea sa se sustraga detectarii. E important sa recu
noa§tem unde am gre§it sau unde avem 0 vulnerabilitate
pentru a ne putea cere iertare de la Dumnezeu, daca e
nevoie, §i a ne corecta comportamentul inainte de a repeta
gre§eala. Altfel, tendinta este de a face la nesfar§it lucrurile
in acela§i mod §i aceasta, desigur, nu va conduce la mai
multa bucurie.
TREI: Ce ar trebui sa imbunatatesc? Aceasta este cea mai
importanta intrebare dintre cele trei, deoarece ea transforma
feedbackul primelor doua in actiune pozitiva in viitor. In
lumina evaluarii tale, ce ar trebui sa fad diferit? Roaga-te ca
Dumnezeu sa te sensibilizeze fata de voia Lui §i sa-ti arate
dar ce sa fad in continuare. Cum ar trebui sa-ti schimbi
173
abordarea sau sa-ti modifici strategia pentru a ave a parte de

rezultate mult mai bune in viitor?
Poti beneficia de aceste trei intrebari in multe situatii
diferite. Le poti folosi la sfar�itul anului, trimestrului, lunii,
saptamanii sau zilei. Cand analizezi un an intreg sau un
trimestru trebuie sa investe�ti mai mult timp �i mai multa
meditatie decat atunci cand analizezi 0 saptamana, dar con
ceptul e acela�i.
De asemenea, poti folosi aceste intrebari pentru a-ti im
bunatati performanta dupa 0 intalnire, 0 conversatie sau
chiar dupa 0 lovitura de golf. Acestea sunt intrebari nepre
tuite pe care Ie poti imparta�i copiilor tai, deoarece ei te
obliga sa gande�ti critic �i sa-ti cre�ti intelepciunea. Copiii �i
adolescentii pot invata sa faca 0 analiza de 60 de secunde a
unei situatii sau a unei activitati importante in care sunt im
plicati.
Reflectia poate fi 0 unealta importanta in viata noastra
spirituala. Daca vrei sa cre�ti in relatia ta cu Dumnezeu �i sa
ai parte de mai multa bucurie, ti se va parea util sa pui
deoparte perioade mai lungi pentru a-L asculta pe Dum
nezeu - poate in fiecare saptamana sau in fiecare luna. La fel
cum relatiile pamante�ti puternice se construiesc prin dra
goste �i ascultare atenta, trebuie sa facem acela�i lucru pentru
a ne cultiva relatia cu Dumnezeu.
i n mod deliberat programeaza-ti in agenda 0 perioada de
timp rezervata pentru a te retrage din ritmul agitat al vietii.
Gase�te un loc lini�tit unde nu te deranjeaza nimic �i unde
mintea ta se poate lini�ti �i relaxa. Apoi lasa-te pierdut in
grandoarea lui Dumnezeu. Cite�te cativa psalmi care il
descriu pe Dumnezeu �i caracterul Sau. Adu-ti aminte de
ceea ce �tii despre Dumnezeu - dragostea Sa nemarginita,
intelepciunea Sa de nepatruns, puterea Sa nelimitata �i
harul Sau minunat. Apoi doar asculta. Nu te grabi. Doar
asculta. Cand mintea ta s-a concentrat asupra Domnului,
174
PENTRU A PROGRESA, MAl iNIAl RETRAGE-TE
pune intrebarile de reflectie. Ce functioneaza bine in umbla

rea ta spirituala? Cum devii tot mai asemanator Cll Cristos?
Ce nu merge bine? Ce schimbari ai putea face pentru a
deveni tot mai deschis fata de transformarea pe care 0 do
re§te Dumnezeu in viata ta?
Cat de mult timp iti rezervi depinde de scopul tau, dar
daca este yorba de 0 ora, de 0 dupa-amiaza intreaga sau de
o zi intreaga, aceasta va fi cea mai buna investitie din
timpului tau. Pentru a progresa in viata, mai intai retrage-te
in prezenta lui Dumnezeu.
Exercitiul #25
Pe pagina urmatoare completeaza un scurt exercitiu de
reflectie. Bazandu-te pe lectia de azi, identifica mai intai ce a
functionat bine in viata ta in ultimele 90 de zile. Include
toate domeniil e vietii tale cum ar fi finantele, relatiile,
munca, sanatatea, familia, biserica sau caminul. Apoi, enu
mera ce nu a mers a§a de bine. Mai jos, noteaza cateva
lucruri pe care le-ai putea face in urmatoarele 90 de zile
pentru a-ti imbunatati performanta.
Pune deoparte 15 minute pana la 0 jumatate de ora pe
saptamana pentru a analiza ultimele §apte zile. Identifica
progresele §i regresele din ultima saptamana §i cere-I lui
Dumnezeu sa-ti clarifice intelegerea §i sa-ti indrume actiu
nile din saptamana viitoare. Pentru un impact mai puternic,
include perioade similare de reflectie impreuna cu parte
nerul tau de viata, copiii §i colegii de munca.
175
\.
1 76
PENTRU A PROGRESA, MAl iNTAl RETRAGE-TE
Gandul zilei
Rugaciune
Tata ceresc, Iti multumesc pentru intelepciunea pe care 0 primesc
ca urmare a faptului ca-mi evaluez constant viata. Ajuta-rna sa rna
opresc azi §i sa reflectez asupra persoanei care devin. Amin
IIDA
26
OPRE§TE-TE §I ALUNGA-L
Bucuria infranarii
PUR �I SIMPLU ALUNGA-L!

In fiecare clipa, noi ne aflam fie intr-o spirala emotionala
ascendenta, fie intr-una descendenta. Rareori ne aflam pe
un platou emotional, fara a ne indrepta intr-o parte sau in
alta. Dar cand cadem intr-o spirala negativa, trebuie sa luam
o decizie importanta. Putem declan�a un ciclu al autoinfran
gerii sau pur �i simplu putem alunga gandul negativ.
Poti refuza sa cedezi unor ganduri negative. Poti refuza sa
Ie intretil, sa Ie derulezi sau sa Ie alimentezi intr-un anume
fel - �i vei avea beneficii. Cand til cu dintil de gandurile
negative, alegi sa bei otrava. Ironic, cand scuipi venin emo
tional spre 0 alta persoana, fie verbal, fie in tacere, tu e �ti cel
care prime�te doza cea mai mare. Oricat ar parea de nedrept,
este un adevar de necontestat. Tot ceea ce exprimi fata de
altii are impact asupra ta o
In loc de a permite gandurilor negative sa te influenteze,
Ie poti alunga . Deja ai 0 multime de experiente de acest fel.
Da-mi voie sa-ti explic.
Ai experimentat vreodata un gand care ti-a distras atentia
in timp ce erai in mijlocul unei intalniri de afaceri sau poate
la 0 dna romantica impreuna cu partenerul tau de viata?
Poate te-ai gandit la un e-mail caruia trebuie sa raspunzi sau
179
poate te-ai gandit cum ai putea sa-i dud §i pe altn cu ma§ina

dimineata ca,nd mergi la lucru. I ntelegand rapid ca acel gand
e nepotrivit, pur §i simplu l-ai alungat §i te-ai concentrat pe
seara tao
De multe ori, in timp ce sunt la film impreuna cu familia,
anumite obligatii sau lucruri care trebuie facute imi tot yin in
minte. l mi spun: Nu e timpul acum. Ma pot ocupa de ele luni.
Aceasta mica discutie indeparteaza aproape instantaneu
gandul deranjant. Tu ai facut exact la fel in multe ocazii
deoarece te-ai gandit ca nu e lucrul care trebuie facut. De
fapt, tu iti schimbi in mod permanent "viteza" mentala, dar
aceasta schimbare are loc in mare parte ca reflex, nu ca un
act deliberat. eu cativa ani in urma, eram in mijlocul unei
certe marunte cu sotia mea cand am auzit cum micutul
nostru de patru ani§ori a cazut din pat cu 0 bufnitura
puternica, urmata curand de un plan set de neuitat. Imediat
ne-am oprit negativismul §i ne-am indreptat atentia spre
copilul nostru, activand fara sa ne dam seama Legea schim
bului - inlocuirea unui gand cu un altul. Suntem liberi sa
facem asta de fiecare data cand dorim.
Uneori ni se pare ca avem dreptul sa intretinem ganduri
negative. I n loc sa Ie alungam, le acceptam. Nu avem nidun
benefidu daca procedam a§a. Poti alunga un gand negativ
oricand vrei; de fapt, iti dau permisiunea sa fad asta! A§a
cum mi-a spus cu ani in urma unul dintre mentorii mei:
"Gandul acela nu este legat de tine, Tommy; nu e lipit de
tine. Nu este mai real decat visul pe care l-ai avut noaptea
trecuta." Puterea obiceiului e cea care ne determina sa ascul
tam gandul negativ §i sa-l alungam pe cel pozitiv. N-ar
trebui sa fie a§a!
Multi oameni nu doresc sa asculte lucrul acesta deoarece
s-au obi§nuit sa-§i exprime negativismul in fata altei
persoane. Unii oameni sustin aceasta descarcare emotionala
deoarece ea elibereaza tensiunea care a crescut foarte multo
180
OPRE�TE-TE �I ALUNGA-L
Dar acest beneficiu este adesea diminuat de urmarile ne

dorite ale tensiunii ce se elibereaza spre 0 alta persoana - de
obicei una la care tin cu adevarat.
I n cel mai bun caz, beneficiul terapeutic al descarcarii
emoponale are viata scurta. Adesea emopa negativa despre
care s� crede ca s-a eliberat i§i malta capul hidos inca 0 data
cand este declan§ata de un nou eveniment. In cel mai rau
caz, 0 relape importanta ajunge sa fie afectata §i nu se ajunge
la sursa reala a negativismului. Daca trebuie sa te descarci,
atunci fa-o scriind un jurnal. I n felul acesta, cand eliberezi
tensiunea, ea nu va afecta pe altcineva.
Dar ce aspect al descarcarii emoponale aduce 0 astfel de
u§urare? Odata ce 0 persoana se descarca emoponal, ea alunga
gandurile negative §i se simte satisfacuta. Dar oare aceasta
exprimare este 0 premisa obligatorie pentru alungarea gan
dului sau oare drama acestei descarcari ar putea fi evitata?
Poate ca descarcarea emoponala este doar un ritual invatat,
pe care-l practicam cu regularitate §i care ne ajuta sa ne
debarasam de gandurile negative. Ce-ar fi daca ai intrerupe
circuitul inainte ca el sa inceapa? Ai putea spune: "Nu me
rita." Ai putea spune: "Sunt responsabil." Sau i-ai putea acorda
celeilalte persoane prezumpa de nevinovape.
Din moment ce, in cele din urma, tot vei alunga gandul,
de ce sa nu-l alungi de la inceput, sa te destinzi putin §i sa
evip deteriorarea unei relapi? Merita sa luam in considerare
aceasta varianta. Nu e nevoie decat de pupna anticipare
calma, combinata cu pupna autodisciplina. Decide dinainte
sa adopti acest mod de actiune . Cand alungi un gand ne
gativ, tu eviti 0 izbucnire emoponala. Acesta este un lucru
bun!
Identificand devreme negativismul, tu iti menpi 0 stare a
mintii plina de resurse, ai cele mai mari §anse sa-p rezolvi
eficient problemele, sa te ocupi de stres, sa-p depa§e§ti pro
vocarile §i sa produci mai multa bucurie.
181
Exerciliul #26
In acest exercitiu vreau sa analizezi argumentele pro §i
contra pentru a alunga gandurile negative inainte ca ele sa
se transforme in emop.i negative. in coloana din stanga,
enumera toate motivele pe care crezi ca Ie ai pentru a nutri
sau a-ti exprima gandurile negative. Pe partea cealalta,
identifica motivele pentru a alunga gandurile negative ina
inte ca acestea sa izbucneasca. in partea de jos, noteaza cum
preferi sa te ocupi in vii tor de gandurile negative.
Gande§te-te cum ar fi ca pur §i simplu "sa alungi acest
gand" . 0 astfel de vizuallzare te va ajuta sa te obi§nuie§ti cu
aceasta practica foarte sanatoasa. Ri-te comod §i relaxeaza-te
inspirand profund de cateva ori. Apoi imagineaza-ti un
scenariu tulburator obi§nuit, dar in loc de a alimenta aceasta
situatie in mod negativ, imagineaza-ti ca pur §i simplu alungi
gandul care nu-ti da pace §i continui ceea ce faceai inainte.
Alungarea acelui gand nu inseamna ca impresia ta cu privire
la acea situatie este gre§ita, ci impiedica inrautaprea pro
blemei. in cazul in care chestiunea merita reanalizata, poti
face intotdeauna lucrul acesta atunci cand lucrurile s-au mai
.
a§ezat §i ti-ai redobandit echilibrul emotional.

OPRE�TE·TE �I ALUNGA·L
r PASTRAREA ALUNGAREA "'"

GANDURILOR GANDURILOR
NEGATIVE NEGATIVE
Gandul �
Zile i .......
__
----------,.,.,.�
..
vAQung l",edlOl
gnndultlQe
e.
dlStltuCH�
183
40 DE ZILE PENTRU 0 VIAl� PUNA DE BUCURIE
Rugaciune
Tata ceresc, IIi multumesc pentru influenta extraordinarii a gan
dirii pline de bucurie. Indeamna-ma azi sa alung gandurile nega
tive care fmi ameninta bucuria. Amin.
lIUA
27
N U LAsA NIMIC sA TE
iNGRIJOREZE !
Bucuria de a cuceri muntii
EXISTA 0 PUTERE POZITIVA ENORMA in adversitate.

N-ar fi grozav daca ai crede cu adevarat lucrul acesta? Ei
bine, e adevarat. Adversitatea ne modeleaza caracterul.
Dupa cum ne invata lacov in Noul Testament: "Fratti mei, sa
privip ca 0 mare bucurie cand treceti prin felurite incerdiri,
ca unii care �tip ca incercarea credintei voastre lucreaza rab
dare" (lac. 1 :2-3). A incerca sa evip adversitatea este ca �i cum
ai incerca sa eviti viata. Daca reu�e�ti cumva sa te fere�ti de
adversitate, e pupn probabil ca traie�ti cu adevarat.
Totu�i, cu ajutorul lui Dumnezeu, nu e nevoie sa te
stresezi �i sa te agiti, chiar cu privire la lucrurile importante
din viata. S-ar putea sa ai nevoie de pupn exercipu, dar e
posibil sa-ti pastrezi bucuria chiar in mijlocul greutaplor
inevitabile ale vietti. �i, cu mai mult echilibru �i calm, vei
raspunde mult mai bine la dificultap, indiferent cat de marl
ar fi ele.
eu totii am experimentat caderi, regrese �i perioade
petrecute intr-un vid ce parea infinit. (Daca inca nu Ie-am
experimentat, cu siguranta yom avea parte de ele.) Expe
rimentam stresul atunci cand simtim ca pierdem controlul
185
evenimentelor din viata noastra. E ca §i cum te-ai afla intr-o

ma§ina rapida care n-are volan. Experimentam stresul rand
nu traim conform principiilor biblice. Experimentam stresul
mai ales atunci cand nu simtim prezenta lui Dumnezeu sau
nu urmam voia Sa pentru vietile noastre.
Dar daca n-am fi avut niciodata perioade dificile, n-am
aprecia niciodata perioadele bune. Ce ar insemna victoria
daca n-am fi avut parte de tensiune §i lupta? Adesea
consumam atat de multa energie incercand sa evitam
adversitatea incat atunci cand, in cele din urma, ea apare,
suntem prea epuizati sa ne ocupam de ea intr-un mod
creativ. Dar adversitatea ne dezvolta caracterul, la fel cum
antrenarea cu greutati ne dezvolta mu§chii. Niciuna dintre
ele nu este foarte placuta, dar ambele pot conduce la
rezultate minunate.
Exercitiile cu greutap ne cresc metabolismul §i ne fac sa
aratam §i sa ne simtim mai bine. Ne fac mai puternici §i mai
rezistenti in fata accidentelor §i traumatismelor. Mu§chii
no§tri fizici devin mai puternici cand se confrunta cu impo
trivirea §i acela§i lucru este adevarat §i in cazul IImu§chilor"
minpi, cei ai spiritului §i ai caracterului nostru.
Cijracterul se formeaza prin adversitate, dar un caracter
puternic nu este urmarea inevitabila a adversitapi. Totul
depinde de modul in care alegem sa raspundem impre
jurarilor viepi. Regresele §i zbaterile ne pot modela in ceva
exceptional sau in ceva firesc ori com un. Modul in care
raspundem dificultatilor §i ceea ce invatam din ele ne for
meaza caracterul.
James Allen explica: IILumea exterioara a imprejurarilor se
modeleaza singura in lumea launtrica a gandurilor §i starile
exterioare, atat cele placute, cat §i cele neplacute, sunt factori
care determina binele ultim al individului. in calitate de
culegator al propriului sau seceri§, omul invata atat prin
suferinta, cat §i prin fericire."4
186
NU UsA NIMIC sA TE iNGRlJOREZE!
Trebuie sa intelegem ca a ne mentine bucuria are mult

de-a face cu slabirea laturii negative a naturii umane. Defici
entele de caracter sunt ca fisurile in fundatiile unei structuri
de altfel solide. S-ar putea ca ele sa para mici, dar, in cele din
urma, vor produce stricaciuni importante. Cu cat ne com
promitem mai mult valorile, cu atat ne reducem mai mult
standardele.
Caracterul nostru este esenta fiintei noastre. Este suma
tuturor gandurilor §i obiceiurilor, viciilor §i virtutilor noastre.
Totu§i caracterul nu e parte a ADN-ului nostru. Mai degraba,
e ceva ce se dezvolta pe tot parcursul vietti noastre cu fiecare
alegere pe care 0 facem. Helen Keller a spus: "Caracterul nu
se poate forma in lini§te §i tihna. Doar prin incercari §i su
ferinte se poate intari sufletul, se poate limpezi viziunea, se
inspira ambittile §i se realizeaza succesul."
Noi nu ne cunoa§tem niciodata cu adevarat pana cand nu
trecem prin incercari. A§a cum 0 portocala stoarsa nu da
niciodata sue de mere, tot astfel nu poate ie§i nimic dintr-un
om in conditti de stres decat daca stresul e deja parte a acelui
om. Cand te confrunti cu dificultati, uita-te atent la modul in
care alegi sa reactionezi la ele. Ce spun reacttile tale despre
caracterul tau?
Adversitatea vine prin multe forme §i are multe nume:
e§ec, tragedie, dificultate, obstacol, regres, criza sau sufe
rinta. Indiferent cum 0 nume§ti, adversitatea nu are do
menii favorite §i s-ar putea sa-ti loveasca in egala masura
afacerea, sanatatea, familia sau orice alt aspect al vietii tale.
Dupa cum a spus Goehe: "Caracterul se dezvolta in ten
siunile vietii."
Gande§te-te 0 clipa ca cea mai mare problema cu care te
confrunti azi ar putea fi exact ceea ce ai avea nevoie pentru
daltuirea caracterului ca sa fii intru totul pregatit sa urmezi
cararea pe care a ales-o Dumnezeu pentru viata tao I n timp
ce te confrunti cu incercarile, cauta sa identifici lectiile,
187
experientele, ocaziile §i orice alte binecuvantari care ar putea
transforma intreaga situatie in ceva eficient §i valoros.
A interpreta adversitatea ca pe un element care te face
mai puternic presupune a reduce cu mult nivelul de energie
negativii din ea. Daca iti consideri adversitatea un aliat,
faptul acesta incepe sa-ti aduca beneficii intr-un mod ne
previi z ut. Adu-ti aminte ca prezenta tensiunii, a conflic
tului §i a dificultatii iti indica faptul ca progresul incearca sa
aiba loco Cand prive§ti adversitatea ca pe ceva natural,
normal §i, de fapt, chiar necesar, e§ti determinat chiar sa
profiti de pe urma acestui potential pe care il are ea de a
genera progreso
Cum intentionezi sa abordezi adversitatea? Cum ai facut
fata in trecut dificultatilor §i adversitatii? Ce faci cand e§ti
sub presiune §i simti lovitura dureroasa a situatiilor difici1e?
Adversitatea, indiferent de originea sa, se poate transforma
in avantajul tau atunci cand ai convingerea ca Dumnezeu
este mai mare, mai puternic §i mai tenace ca orice situatie cu
care te vei confrunta vreodata.
Poti descoperi comori in mijlocul necazului, trebuie doar
sa inveti cum sa Ie cautio Vremurile pot fi grele in zilele
noastre, iar aceste noi provocari te pot infrange sau te pot
inspira. Ele fie te vor distruge, fie te vor motiva. Dupa cum a
scris Alexander Graham Bell: "Cand ni se inchide 0 u§a, se
deschide 0 alta, dar noi adesea ne uitam cu a§a de mult
regret la u§a inchisa incat n-o vedem pe cea care ni s-a
deschis." Afirma-ti capacitatea de a transforma - cu ajutorul
lui Dumnezeu - toate imprejurarile dificile in avantajul tau
§i spre gloria Sa : Adu-ti aminte, nu lasa nimic sa te in
grijoreze!
188
NU rASA NIMIC sA IE iNGRlJOREZE!
Exerciliul #27
Identifica trei exemple de adversitate din viata ta §i ce
anume ai invatat din fiecare, fie in timpul cat a durat, fie mai
tarziu. Apoi, in parte a de jos, serle sfatul pe care l-ai putea ta
unui adolescent cu privire la scopul adversitatii §i la modul
cum Ii putem face fata cu intelepciune §i eleganta.
r ""
\.. ..)
189
Pe 0 foaie de hartie Hi un plan cu privire la modul in care vei
aborda adversitatea pe viitor. in loc sa a§tepp pana te vei afla
sub impulsul momentului cand s-ar putea sa nu gande§ti a§a
dar, alege sa fii proactiv §i gande§te-te dinainte. Care este
primul lucru pe care 11 vei face cand problemele care te
sperie vor ie§i la suprafata? Ce vei face in continuare? Ce
intrebari iti vei pune? Cui Ii vei cere sfatul? Niciunul dintre
noi nu este scutit de dificultati pe pamant, a§a ca e bine sa ne
gandim cum ne yom raporta la ele atunci cand vor aparea.
Odata ce planul tau e gata, pune-l deoparte. Munca ta men
tala s-a incheiat.
Gandul zilei
�d\J eltsttolea
�at
�o. bace
p utelt"tC .
Rugaciune
Doamne, ifi mulfumesc cd e§ti cu mine, fn special fn mijlocul
fncercarilor. Arata-mi azi ce vrei sa fnviif §i cum vrei sa cresc, atat
prin victoriile mele, cat §i prin problemele mele. Amin.
190
llDA
28
CUVINTE CARE UCID
Bucuria de a rosti cuvintele vietii
NIMIC NU NE FURA. mai mult bucuria ca gurile noastre.

Cuvintele pe care Ie rostim in conversatia noastra interioara
pot provoca un dezastru total in vietiIe noastre. Biblia ne
spune limpede ca modul nostru de a vorbi fie ne spore�te
bucuria, fie ne-o reduce. La urma urmei, in Proverbe 1 8:21 se
afirma ca atat viata, cat �i moartea stau in puterea limbii.
Cuvintele pe care ti Ie murmuri au puterea de a incuraja sau
de a descuraja, de a motiva sau de a demotiva, de a-ti pro
duce mai multa bucurie sau de a 0 fura pe cea existenta. In
Efeseni 4:29, Pavel ne spune: "Nici un cuvant stricat sa nu va
iasa din gura; ci unul bun, pentru zidire, dupa cum e nevoie,
ca sa dea har celor ce-l aud."
Respectand acest sfat, cei mai multi oameni i�i spun lor
in�ine sau spun altora despre ei lucruri nesanatoase pe care
nu le-ar rosti niciodata unui prieten pe care 11 respecta. lata
cateva exemple:
1. Nu voi mai fi fericit niciodata.

2. Pur �i simplu ne-am indepartat unul de altul.
3. Nu-mi place cum arat.
4. Cum m-ar putea ierta?
191
5. Nu am calitaple cerute.
6. I n mod oficial, luna de miere s-a incheiat.
7. Unde mi s-a dus toata energia?
8. Pur lli simplu nu sunt creativ.
Ai facut vreodata comentarii pesimiste precum acestea

sau ai auzit pe altcineva care le-a facut? Cand ai ganduri
neglijente §i in special cand roste§ti cuvinte neglijente, pop fi
sigur ca vei pierde din bucuria pe care 0 ai.
Din fericire, nu e§ti obligat sa gande§ti sau sa vorbe§ti
intr-un singur mod. Poti alege dintr-un numar infinit de
posibilitap pozitive. Prin urmare refuza sa transmip astfel de
ganduri care ip saboteaza bucuria §i care, in mod evident,
sunt in opozipa clara cu ceea ce dore§te Dumnezeu sa fii .
Inceteaza sa-p mai faci rau - chiar din acest moment.
I n schimb, vorbe§te ca §i cum ti-ai fi atins deja potenpalul
maxim. Vorbe§te increzator despre viata ta ca §i cum
Dumnezeu te-ar fi asigurat cu privire la un viitor minunat -
deoarece EI chiar a facut lucrul acesta. Fii fata de tine insup
un prieten plin de respect §i incurajator. Folose§te cuvintele
pentru a-i incuraja pe altii §i a-p spori bucuria. La fel ca
dragostea, cu cat daruie§ti mai multa bucurie, cu atat pri
me§ti mai multa ca s-o tii pentru tine.
I n lecpa de azi vreau sa te incurajez sa preiei controlul
gurii tale cu scopul de a-p disciplina mintea. Intelege ca
vorbirea neglijenta produce multa schilodire mentala. Cu
vintele pe care Ie rostim ne reflecta convingerile launtrice §i,
in acela§i timp, ne intaresc aceste convingeri. Daca spunem
adevarul, lucrul acesta este bun. Daca spunem minciuni,
lucrul acesta este rau. Vorbele aruncate ne distrug bucuria.
Cuvintele pline de credinta ne-o hranesc.
Imagineaza-ti ca ai un microfon fixat la gat §i fiecare
cuvant pe care p-l spui este inregistrat §i va fi transmis maine
pe televiziunea nationala. Mai mult, transcrierea va fi
192
CUVINTE CARE UCID
postata pe Facebook §i transmisa permanent pe Twitter. Ar fi

acesta un lucru bun?
Oare cuvintele tale ar face referire la problemele pre
zentului sau la sperantele tale pentru viitor? Ar sublinia bine
cuvantarile sau ingrijorarile tale? Ar reflecta cu acuratete
credinta ta in Dumnezeu? Mulp se roaga §i dupa aceea vor
besc de parca cred ca rugaciunile lor nu vor primi raspuns.
Rugaciunile §i conversatiile lor ulterioare sunt in contra
dictie. Dupa ce se roaga, ei continua sa-§i exprime temerile §i
ingrijorarile de parca Dumnezeu ar fi poruncit ca proble
mele sa nu-i paraseasca niciodata. De ce sa nu iei in calcul eel
mai bun scenariu, iar apoi sa-p disciplinezi gura pentru a
rosti cuvinte pe masura credintei tale?
Ce pop spune despre tine? Imagineaza-ti ca toate cuvin
tele pe care le-ai spus ieri au fost inregistrate. Ai fi multumit
de exemplul pe care-l dai lumii? Cuvintele tale ar atrage mai
mulp oameni la Domnul sau i-ar indruma spre 0 alta di
recpe?
Cu toate ca s-ar putea sa nu ai efectiv un microfon, cu
vintele tale s1:lnt inregistrate in subcon§tientul tau §i vor fi
redate atunci cand acesta va alege s-o faca, influentandu-ti
perceptiile §i deciziile viitoare.
Daca iti folose§ti gura ca sa-p sustii limitarile, Ie vei avea
in continuare. Dar schimbarea modului in care comunici cu
tine insuti ip modifica imaginea de sine. Cuvintele pe care Ie
roste§ti azi vor crea lumea pe care 0 vei experimenta maine.
I n funcpe de lucrurile asupra carora alegi sa te concentrezi,
aceasta poate sa fie 0 mare problema sau 0 ocazie minunata.
Fii con§tient de cuvintele tale. Cand cineva te intreba cum
o mai duci, cum li raspunzi? Ii dai raspunsul standard
"Bine"? De ce nu folose§ti aceasta intrebare zilnica ca 0 oca
zie sa-ti afirmi bucuria? Raspunde: "Minunat" sau "Excelent,
multumesc".
De ce? In primul rand, in comparape cu milioanele, daca
193
nu miliardele de oameni din lume care se zbat ca sa-§i

implineasca cele mai elementare nevoi, tu 0 duci bine. in al
doilea rand, raspunsurile tale acponeaza ca 0 porunca
asupra subcon§tientului tau. Daca vrei sa ai 0 zi obi§nuita,
atunci raspunde "Bine, multumesc". Daca vrei ceva mai
mult, atunci evita raspunsurile plictisitoare care ip fura bu
curia. Adu-p aminte ca potentialul pentru bucurie se afla in
interiorul tau, dar tu alegi daca il eliberezi sau nu.
incepand de azi vorbe§te doar ceea ce ip dore§ti, de parca
ai fi deja persoana care vrea Dumnezeu sa devii §i ip traie§ti
deja viata ta de vis. Vorbe§te ca §i cum ai crede in rugaciunile
tale. Nu te mai agata de trecut discutand despre tine ca
despre persoana care nu mai dore§ti sa fii . Evita sa-ti
pomene§ti in mod repetat gre§elile §i temerile. Mediteaza 0
clipa la Isaia 43: 18-19: "Nu va mai gandip la ce a fost mai
inainte, §i nu va mai uitati la cele vechi! lata, voi face ceva
nou, §i-i gata sa se intample: sa nu-l cunoa§teti voi oare? Voi
face un drum prin pustie §i rauri in locuri secetoase."
Fii foarte atent la gandurile tale cele mai frecvente. Ceea
ce-p spui tie insup §i ceea ce spui altora este eel mai impor
tant indiciu despre calitatea vietti gandurilor tale.
Adu-p aminte ca nimic nu este prea bun ca sa fie adevarat
pentru un copil al i mparatului. Dumnezeu dore§te sa
prosperi §i sa ai orice lucru bun. Nu-I impiedica genero
zitatea cu discutti paguboase. Schimba toate cuvintele §i
expresiile care te duc la infrangere cu opusurile lor pozitive.
Apoi exerseaza folosind Principiul 4:8 in aproape fiecare
situatie:
• la telefon
• cand scrii mesaje
• cand postezi ceva pe Facebook
• cand e§ti impreuna cu familia
• cand e§ti la lucru, alaturi de colegii tai
194
CUVINTE CARE ueID
• cand e�ti cu prietenii

• la evenimentele sociale
Discuta doar ceea ce este "bun, curat, vrednic de iubit �i

vrednic de lauda" . Evita sa spui lucruri care nu sunt potrivite
pentru un copil de Dumnezeu. Fa ca tot ce-ti iese din gura sa
treaca prin filtrul reprezentat de Filipeni 4:8. Dad nu poti
spune ceva pozitiv, tacerea este cel mai bun substitut.
Cu perseverenta, poti ajunge sa-ti controlezi limba. Ros
te�te cuvinte care sunt in acord cu rugaciunile tale. Accepta
tot ce spune Dumnezeu. Educa-ti mintea prin gura tao Una
cate una, elimina fiecare expresie sau remarca care nu se
potrive�te cu persoana care dore�te El sa fii. Poti face lucrul
acesta!
Exercitiul #28
Este una cand ceilalti oameni ne bombardeaza cu idei
negative, dar este chiar mai rau cand noi alegem sa ne
hranim cu ganduri toxice. In exercitiul de zi (de pe pagina
urmatoare), noteaza pan a la patru lucruri restrictive sau
periculoase pe care le-ai spus des pre tine de mai multe orl.
Apoi cere-I lui Dumnezeu sa-ti descopere care ganduri sunt
mai aproape de adevar.
Cere-i unui prieten de incredere �i unui membru al familiei
. sa-ti spuna cand I I contrazici pe Dumnezeu �i cand roste§ti
cuvinte care te duc spre infrangere. Noteaza-ti tendintele pe
195
r '"
\.. �
196
CUVINTE CARE UCID
baza raspunsurilor lor. Acorda-Ie permisiunea de a-ti cere

socoteala cu privire la imaginea ta de sine. Aceasta con§tiinta
de sine ere scuta te va ajuta sa-ti educi mai bine mintea prin
cuvintele pe care Ie roste§ti.
Gandul zilei
Rugaciune
Doamne, iti mu1tumesc pentru puterea pe care mi-ai dat-o de a
rosti cuvinte datatoare de viata §i de a riispandi bucurie. Ajuta-mii
azi sa rostesc cuvinte care sunt in acord cu rugaciunile mele. Amin.
llUA
29
TIN E·O TOT A§A!
Bucuria pentru succesul altor oameni
SUCCESUL TAU Ii binecuvanteaza pe altii . Succesul altor

oameni te binecuvanteaza pe tine. Aceasta este parte a
planului minunat §i perfect al lui Dumnezeu! A§a cum tu
vrei ca top copiii tai sa se bucure de succes, Dumnezeu
dore§te ca fiecare dintre noi sa avem succes, cu conditia ca
definipa pe care 0 dam succesului sa fie corecta. Dumnezeu
dore§te sa ne exploatam la maxim potenpalul §i sa avem 0
contribupe semnificativa in aceasta lume.
Tu §i eu, la fel ca orice alta persoana pe care 0 cunoa§tem,
putem avea succes fara ca cineva sa sufere regrese, sa fie
ranit sau sa ajunga in criza. Dumnezeu nu ne-a creat ca sa
realizam beneficii in defavoarea celuilalt. Ti-L pop imagina
pe Tatal nostru ceresc atotiubitor §i atotintelept creand 0
lume in care ca§tigul unei persoane Ii provoaca 0 pierdere

altei persoane?
Adevarul este ca fiecare i§i poate implini potenpalul fara
ca altcineva sa fie pagubit catu§i de pupn. Sistemul de succes
creat de Dumnezeu permite fiecaruia sa straluceasca din
plin. Doar arhitectul universului putea concepe un astfel de
sistem perfect! Succesul nostru Ii binecuvanteaza cu adevarat
pe altii.
La nivel personal, succesul este procesul neintrerupt de a
199
face din dorintele lui Dumnezeu dorintele noastre, pa§ind

azi cu un pas mai aproape de persoana care ne-a conceput
El sa fim. La nivel de grup, succesul este modalitatea lui
Dumnezeu de a inrnulti bel§ugul. Dumnezeu folose§te suc
cesul nostru pentru a-i ajuta pe altii, in timp ce ne ajutam pe
noi in§ine. Cind ne facem bine treaba (in domeniul nostru),
suntem mai capabili sa facem bine (in lume, in general).
Noi nu avem succes in detrimentul altora, ci in slujirea
altora. Succesul multiplica, nu scade, a§a cum se sustine azi
in unele cercuri. Succesul autentic duce la beneficiul mul
tora, dincolo de minoritatea care a plantat cu curaj primele
seminte §i a pornit succesul.
Pentru a analiza mai detaliat acest proces, sa ne uitam la
modul in care succesul financiar al unui antreprenor Ii
binecuvanteaza pe multi. I n prirnul rand, acest antreprenor
creeaza un loc de munca, mai exact doua, daca il luam in
considerare §i pe al sau. Angajatul lui i§i folose§te salariul
pentru a-§i plati prima casa. Ca urmare doi agenti imobiliari
primesc un comision. Faptul acesta Ii da posibilitatea unui
agent sa-§i plateasca datoriile §i apoi sa traiasca intr-un mod
responsabil §i sa se bucure de lini§te interioara. Celalalt
agent poate merge in concediul mult a§teptat in Hawaii
impreuna cu sotul ei.
Ca urmare a acestei calatorii in Hawaii, compania aeriana
obtine venituri, precum §i hotelurile, restaurantele, punctele
de atractie §i companiile care inchiriaza ma§ini. Mai mult, un
adolescent i§i face cativa bani de cheltuiala ingrijind de casa
in timp ce cuplul este pie cat. Cu ace§ti bani suplimentari,
adolescentul i§i scoate prietena la 0 cina, aducand bani pa
tronului restaurantului §i un baqi§ celui care-i serve§te.
Cu profitul suplimentar de la acest client §i de la alti
clienti, patronul restaurantului poate angaja un manager,
astfel incat i§i va putea petrece mai mult timp impreuna cu
familia §i se va putea concentra pe a-§i dezvolta afacerea. Cu
200
TINE-O TOT �A!
bac§i§urile primite, persoana care i-a servit i§i poate plati

benzina consumata pentru a ajunge acasa §i li poate cum
para sopei ni§te flori. Sopa are de ca§tigat, la fel institupile
locale §i guvernamentale care colecteaza taxele pentru profit
§i a§a mai de parte.
Acum inmulte§te asta cu 0 suta, 0 mie, sau 0 suta de mii .
Gande§te-te la David Green, fondatorul §i directorul
executiv al lantului de magazine Hobby Lobby, care a oferit
un loc de munca la 16 000 de persoane. Dar ce spui de Bernie
Marcurs §i Arhur Blank, care prin magazinele Home Depot
au creat peste 3000 de locuri de munca? Valoarea creata pe
piata muncii de indivizii care iau initiativa, i§i risca viitorul §i
i§i daruiesc viata slujirii altora in piata libera aduce multe
binecuvantari pentru noi top. Ar trebui sa ne bucuram de
lucrul acesta!
Aceasta cascada a succesului se perpetueaza singura, nu
doar in lumea afacerilor, ci in toate domeniile viepi. De la
invatatori §i profesori la pastori, chirurgi §i vanzatori, atunci
cand slujim cu excelenta altora, un efect de unda al binecu
vantarii se raspande§te peste tot in jur. Cum se prezinta
aceasta dinamica in munca ta?
Nu doar ca Dumnezeu dore§te ca noi sa avem succes, E1
dore§te §i ca noi sa ne bucuram atunci cand fratele nostru
sau sora noastra are succes. Eu imi invat copiii sa apredeze
succesul altor oameni, fie ca ei imi sunt simpatici, fie ca nu.
Desigur, incerc sa-i evidenpez pe cei care au un caracter
moral, dar li cinstesc pe top cei care au realizat ceva semni
ficativ.
De asemenea, incerc sa promovez diferite expresii ale
succesului: asistenta medicala, patronul unei mid afaceri,
sportivul care a participat la Jocurile Olimpice, directorul
executiv al unei corporapi, femeia casnica, inventatorul,
pastorul §i actorul celebru - ca sa menponam doar capva.
Daca persoanele menponate anterior au un scop §i li slujesc
201
pe altii intr-un mod decent sau au principii ferme pentru a

obtine acel scop, Ii consider oameni de succes §i sunt
mandru de ei, chiar dadi probabil di nu-i cunosc personal.
Prea multi oameni azi Ii demotiveaza pe altii cu atitu
dinile lor dispretuitoare, incercand sa minimalizeze victoriile
altora, atribuindu-le succesul in§elatoriei, norocului sau altor
meschinarii . Dar aceasta rautate rareori rane§te persoana
care este tinta resentimentului lor. In schimb, Ii face rau doar
celui ce nutre§te astfel de resentimente, inabu§ind bucuria
care vine din a lua parte la binecuvantarile unei alte fiinte
umane. Nu cadea in aceasta capcana!
In schimb, fii mult mai generos! Daca ai fi mandru de fiul
tau sau de fiica ta pentru ca a realizat ceva deosebit, bucura-te
atunci cand altcineva face ceva similar. Avem nevoie de mai
multi oameni care sa slujeasca, sa daruiasca, sa creeze, sa
aduca inovatii §i sa conduca. Exista 0 multime de ocazii care
trebuie folosite.
Fa eforturi pentru a fi cu adevarat fericit pentru altii atunci
cand ei au succes, sunt promovati sau ca§tiga premiul cel
mare. A te bucura, chiar indirect, de succesul altora, obp,nut
fie printr-o intamplare fericita, fie cu mari sacrificii nu doar
ca te face un prieten bun, dar iti aduce mult mai multa
bucurie. Trimite mesaje, e-mailuri sau biletele scrise de mana
pentru a-i felicita pe prieteni, cuno§tinte sau straini deo
potriva atunci cand au ca§tigat sau au realizat ceva remar
cabil.
Daca e§ti in siguranta in dragostea lui Dumnezeu, §tii ca
EI are un plan pentru tine §i nu e§ti amenintat de talentul
sau succesul altcuiva. Bucura-te de ceea ce face Dumnezeu
prin altii, deoarece tot ce face EI in viata lor, poate realiza §i
in viata tao Gande§te pozitiv §i roste§te cuvinte pozitive
despre alti oameni atunci cand au parte de succes. Lucrul
acesta va activa acele daruri §i in tine.
Daca dore§ti sa ai recompense financiare mai man, incepe
202
TINE-O TOT �A!
sa-l apreciezi pe cei care se bucura deja de acest gen de
succes. Fii atent la modul in care gandesc, ca§tiga bani,
investesc, economisesc, cheltuiesc §i se comporta diferit de
tine. Observa atent lectiile pe care Ie lasa in urma succesul
lor. Eu nu am pica fata de autorii care vand mai multe carti
ca mine. Din contra, ii admir, ii respect §i doresc sa mvat de
la ei.
Cand vezi ca cineva obtine promovarea pe care ti-ai
dorit-o, faptul acesta ar putea fi 0 adevarata dezamagire
pentru tine. Oricat ar fi de dificil, multume§te-I lui Dum
nezeu pentru succesul acestei persoane. Nu doar ca aceasta
practica - §i subliniez termenul practica, deoarece ea nu vine
intotdeauna in mod natural - iti salveaza bucuria, dar iti
ajusteaza §i atitudinea. Te ajuta sa devii mai receptiv tocmai
fata de schimbarea pentru care te rogi.
Unul dintre cele mai bune lucruri pe care Ie putem face
�
pentru a invinge invidia este sa ne rugam ca altii sa fie bine;';-
cuvantati in modul in care dorim noi sa fim binecuvantati.
Este cea mai buna aplicatie a Regulii de Aur.
7'"
Daca vrei sa ai 0 casnicie mai puternica, roaga-te din

toata inima pentru cei despre care §tii ca se zbat pentru a§a
ceva. Iar cand vezi cupluri care au parte de genul de relatie
pe care ti-l dore§ti, multume§te-I lui Dumnezeu pentru lu
crul acesta §i roaga-te ca El sa-i binecuvanteze in continuare,
ca mariajul lor sa-L glorifice pe El §i ca mariajul vostru sa-L
glorifice de asemenea. Daca nu din alte motive, macar de
dragul bucuriei tale, cere-I lui Dumnezeu sa te elibereze de
invidie.
I ntotdeauna va fi cineva cunoscut care are ceva mai mult
ca noi sau ne este superior, fie ca este yorba de infati§are,
educatie, casa, statut social, talent, cariera sau casnicie. Daca
iti dore§ti un anumit lucru atunci iube§te-l, apreciaza-l §i
admira-l oriunde exista, chiar atunci cand il identifici in viata
altcuiva. Aceasta recunoa§tere pozitiva pare sa atinga un
203
intrerupator mental care te elibereaza de orice te impiedica

sa-p traie§ti visul.
Dumnezeu ne iube§te la fel de mult pe fiecare dintre noi
§i de aceea ne-a creat dupa chipul Sau, in ciuda diferentelor
individuale. Uniformitatea nu pare a fi parte a planului Sau.
Avem roluri diferite §i misiuni diferite de indeplinit. �i poate
ca Dumnezeu este mai interesat de corectitudinea noastra
spirituala, decat de a avea la fel de mult din punct de vedere
material. Sa ne incredem ca El ne va da tocmai ceea ce avem
nevoie pentru a deveni tot mai mult persoana care dore§te
sa fim.
Adu-p aminte, succesul tau Ii binecuvanteaza pe altn.
ACTIVEAZA PRINCIPUL 4 : 8
Exercitiul #29
In exercipul de azi, identifica trei persoane care se bucura de
succes. I n dreptul fiecareia, noteaza ce apreciezi la ea sau ce
rezultate Ii apreciezi. I n a treia coloana, identifica capva oa
meni (sau grupuri de oameni) care au beneficiat direct sau
indirect de succesul ei.
Identifica doua sau trei persoane care au ambitii similare
cu ale tale §i ia-ti angajamentul sa te rogi pentru succesul
lor in urmatoarele 11 zile. Invita alti prieteni sau membri ai
familiei tale care au acelea§i idei sa faca la fel. I mparta§e§te
altora adevarul ca "succesul tau ii binecuvanteaza pe altii" .
204
TINE-O TOT �A!
r �
PERSOANA TRAsATURlLE BENEFIQARll
"- �
205
Gandul zile
Rugaciune
rata ceresc, iti multumesc pentru inspiratia §i binecuvantarea pe
care 0 aduce succesul altor oameni. Ajuta-rna azi sa rna bucur de
lucrurile minunate pe care Ie fad prin altii! Amin.
llUA
30
AFIRMAN D BUNATATEA
DOM N U LU I
Bucuria de a spune adeviirul
ACEIA DINTRE VOl care ap citit cartea Principiul 4:8 s-ar

putea sa va amintip de fiul meu Mason §i de pasiunea lui
pentru demolari. Nimic nu ilustreaza mai bine capriciile
naturii umane ca un tanc exuberant §i 0 cutie de Lego. Cand
Mason era cam de trei ani, ne petreceam mult timp im
preuna realizand diferite construcpi. Lui Ii placea in mod
deosebit sa construiasca turnuri, deoarece potenpalul pen
tru scheme noi §i diferite era limitat doar de imaginatia sa (§i
de numarul de piese din set). Intr-o dupa-amiaza, am ince
put procesul de construcpe, Mason fiind §eful §i super
vizand atent fiecare piesa pe care 0 a§ezam.
Oestul de impresionat de progresul realizat, m-am uitat
in treacat la Mason §i am observat 0 privire mai degraba
rautacioasa, urmata rapid de 0 lovitura de karate aplicata
direct in mijlocul muncii noastre din ultimele 15 minute.
Oesigur, asta ne-a demolat turnul, dar ne-a facut pe amandoi
sa radem. La cateva secunde dupa distrugerea primei struc
turi, Mason a strans rapid piesele §i a lnceput sa construiasca
o a doua cladire. Procesul de construcpe §i diiramare a con
tinuat ceva vreme.
207
Cre§terea §i dezvoltarea noastra spirituala oglinde§te

adesea acest stil amuzant al unui tanc. Facem pa§i mari
pentru a ne atinge scopul, doar ca sa ne anulam progresul
cu un sabotaj autoprovocat, obligandu-ne sa incepem din
nou. S-ar putea ca bila demolatoare sa ia diferite forme -
conversapa interioara negativa, teama, neglijenta, amana
rea, ingrijorarea §i a§a mai departe - dar efectele ei pot fi
distrugatoare. Adesea adevarata noastra nevoie este schim
barea strategiei. Trebuie sa incetam sa ne judecam §i sa in
cepem sa ne zidim. Un mod foarte efident prin care putem
face acest lucru este afirmand lucrurile bune din vie tile
noastre.
Afirmarea este 0 unealta a bucuriei care te ajuta sa-ti for
mezi caracterul, personalitatea, atitudinea - de fapt, intreaga
ta existenta de aid de pe pamant. Gande§te-te ca fiecare
afirmare e 0 vitamin a spirituala sau un "balsam al gandu
rilor". Afirmand lucrul la care speri §i pentru care te rogi, tu
ip, intare§ti credinta ca realizarea lui este iminenta. Cuvintele
pe care Ie roste§ti sunt ca semintele care, odata plantate,
incep sa formeze lumea pe care 0 vezi. i mparatul Solomon a
scris: "Cuvintele ucid, cuvintele dau viata; ele sunt fie otrava,
fie fruct bun - alegerea iti aparpne (Prov. 18:21, traducerea
Message). Fie ca-ti dai seama, fie ca nu, tu afirmi intotdeauna
ceva deoarece gande§ti tot timpul. Mai exact, tu fie constru
ie§ti, fie demolezi.
i ntrebarile importante sunt: Ce anume afirmi? Ai afirma
acela§i lucru daca Dumnezeu ar sta fizic alaturi de tine §i
te-ar incuraja?
Majoritatea dintre noi suntem nestatornid in gandurile
noastre. Ne scadem potenp,alul gandindu-ne mai intai la un
lucru, apoi la altul - gandindu-ne la harul lui Dumnezeu,
apoi simpndu-ne vinovap pentru pacatele noastre pe care
Ie-am marturisit deja; gandindu-ne la puterea extraordinara
a lui Dumnezeu, apoi vorbind despre faptul ca nu reu§im sa
scapam de ni§te viru§i marunp,. Ne gandim la resursele lui
208
AFIRMANo BUNATATEA OOMNULUI
Dumnezeu iar apoi, cateva secunde mai tarziu, ne ingri

joram de facturile pe care trebuie sa Ie platim.
Imagineaza-p ca urci intr-un taxi la aeroport §i Ii spui
§oferului sa te duca in centruI ora§ului. Cateva secunde mai
tarziu, ii ceri sa se intoarca la aeroport. Urmandu-p instruc
tiunile, el se intoarce, dar apoi Ii spui sa mearga din nou in
centru. Daca lucruI acesta s-ar intampla cu adevarat, pro
babil ca §oferul te-ar lasa pe marginea drumului, iar tu n-ai
realiza niciun progreso
Adesea suntem ca un §ofer care schimba frenetic sensul
de mers, cand inainte, cand in spate, fara nicio speranta de a
avansa prea multo Acest baraj de contradictii mentaIe ne tine
blocap in orice comportament care s-a transformat deja in
obicei. Oricat am incerca sa ne schimbam acpunile exte
rioare, curand ne yom intoarce la comportamentul
. dedan§at
din interior. N-ar trebui sa fie a§a!
Cand afirmam bunatatea lui Dumnezeu, noi declaram cu
multa convingere dragostea, bel§ugul §i bucuria pe care le-a
promis Dumnezeu copiilor Sai. Refuza sa roste§ti lucrurile
pe care nu Ie vrei in viata, cum ar fi raceala mea, durerea mea
de cap , durerea mea de spate, datoria mea sau problemele
mele. In schimb, agata-te mental §i verbal de ceea ce vrei, cum
ar fi bucuria, pacea, veselia, prosperitatea, importanta §i 0
sanatate excelenta.
Fugi de conversatiile care implica critica, indoiala, teama,
ingrijorare sau barfa. De obicei, conversapa pe care 0 purtam
cu noi in§ine se refera la vocea noastra interioara uzuala, care
devine evidenta altora atunci cand vorbe§ti. De regula, este
foarte contagioasa. �i, a§a cum s-ar putea sa te dai ina poi
atunci cand te afli intr-un avion §i auzi pe cineva din
apropiere tu§ind, stranutand sau manifestand alte semne de
boala, ar trebui sa ramai alert fata de negativismuI celor din
preajma tao
Nu permite altora sa-p contamineze mintea cu pesi
mismuI §i vorbele lor inutile. In mod practic, asta inseamna
209
sa discuti cu tine §i cu altii doar despre situatiile pe care Ie

dore§ti §i des pre lucrurile pe care Ie vrea Dumnezeu pentru
tine. Ne putem uita in Scriptura pentru a gasi cateva exem
pIe de promisiuni ale lui Dumnezeu.
• El poate face mult mai mult decat putem cere sau ne

putem imagina noi (Efes. 3:20).
• Cei care-L cauta pe El nu duc lipsa de niciun bine
(Ps. 34: 10).
• Nimic nu ne poate desparti de dragostea lui Dumnezeu
(Rom. 8:38-39).
• Isus va fi intotdeauna cu noi (Mat. 28:20).
Cand declaram aceste adevaruri in viata noastra, noi

vorbim plini de credinta §i rostim cuvinte cu un rost. In
Matei 12: 37, Isus ne invata : "Cad din cuvintele tale vei fi scos
fara vina, §i din cuvintele tale vei fi osandit." Suntem respon
sabili pentru ceea ce spunem.
A afirma inseamna a consolida sau a intari ceea ce vrei §i
a§tepp in viata tao 0 afirmare este expresia perfecta a cre
dintei. Practicarea afirmarii iti reeduca conversatia ta
interioara astfel incat ea este in armonie cu 0 viata plina de
bucurie. Afirmatiile iti con§tientizeaza mintea de binecu
vanta rile pe care Dumnezeu le-a revarsat deja in viata tao
Exerciliul #30
Pe pagina urmatoare noteaza - de parca ai explica cuiva care
nu-ti imparta§e§te credinta - patru promisiuni ale lui
Dumnezeu care iti aduc zambetul pe fata.
210
AFIRMAND BUNATATEA OOMNULUI
21 1
Serle pe earduri separate opt promisiuni preferate din partea
lui Dumnezeu extrase direct din Biblie. Iastreaza aeeste ear
durl in ma§ina, in husa laptopului sau in po§eta pentru a Ie
putea reciti adesea, in special in momentele libere nea§
teptate. Serle promisiunile pe biletele adezive §i plaseaza-Ie
in loeatii strategiee din loeuinta tao
Gindul zilei
Rugiciune
Tata, Iti multumesc pentru binecuvantarile pe care Ie am §i pentru
binecuvantarile pe care Ie primesc. Ajuta-ma azi sa afirm bundtatea
Ta prin gandurile, cuvintele §i faptele mele. Amin.
31
ACTIU N EA DETERM INA
EMOTIILE
Bucuria au todisciplinei
AUTODISCIPLINA este 0 virtute invatata care ne indreapta

dorintele §i pasiunile spre 0 direcpe ce produce bucurie.
Autodisciplina apare in momentele cand intenpa infrange
indulgenta, cand misiunea invinge dispozipa sufleteasca §i
cand spiritul are victorie asupra sentimentului.
Totu§i cei nedisciplinap sunt sclavii sentimentelor lor, 0
stare ce inabu§e bucuria §i determina tot felul de probleme
in toata viata cuiva. Ce se intampla atunci cand cineva este
sdavul emotiilor sale? Daca un barbat are chef sa faca
exercitii fizice, el le va face. Daca n-are chef, nu Ie va face.
Daca 0 mama are chef sa aiba acea discutie importanta cu
adolescentul ei, 0 va avea. Daca n-are chef, n-o va avea. Ceea
ce simte 0 persoana la un moment dat devine foqa lui con
ducatoare.
Autodisciplinarea pentru invingerea emottilor neproduc
tive ip deschide un univers nou de posibilitap §i ip va spori
atat bucuria, cat §i succesul in toate domeniile vietti. Dupa
cum a scris William James: "Actiunea pare sa urmeze senti
mentul, dar de fapt actiunea §i sentimentul merg mana in
213
mana; regland acpunea, care este sub controlul mai direct al

vointei, indirect putem regIa sentimentul, care nu este sub
controlul direct al vointei."5
Eu imi invat clientii ca exista 0 diferenta enorma intre ceea
ce nu putem face §i ceea ce nu vrem sa facem pentru a ne
imbunatap situapile din prezent. Ceea ce nu pot face are de-a
face cu aptitudinile mele, dar ceea ce nu vreau sa fac se refera
la dispozipa mea emoponala. 0 mulpme de oameni i§i scuza
obiceiurile rele suspnand ca nu Ie pot controla, rand de fapt
ei aleg sa procedeze a§a §i asta Ii costa scump.
Oamenii care au probleme financiare i§i spun ca nu-§i pot
reduce nivelul de trai, cand de fapt nu vor sa faca lucrul
acesta. Mulp parteneri de viata suspn ca nu pot face ceea ce
e necesar pentru a-§i con solid a sau a-§i salva casnicia, cand
de fapt nu vor sa fad asta. Odata ce am incadrat mental un
comportament in categoria "nu reu§esc", tindem sa acp
onam neajutorati §i nu exercitam nicio autodisciplina pentru
a prelua controlul asupra lui. Ceata emotiilor nejustificate
poate produce stridciuni enorme.
Cu toate ca traim intr-o cultura instant in care "acum" nu
mai este destul de rapid, autodisciplina ne echipeaza pentru
a ne pne in frau impulsivitatea §i dorinta de satisfactie
imediata. Sacrifidm azi ceva mai pupn important pentru
ceva mai semnificativ maine. Aceasta este marea promi
siune.
Nu exista nicio lege care sa afirme ca deciziile noastre
trebuie sa-§i aiba originea in sentimentele noastre. Aceasta
este 0 veste buna deoarece, atunci sentimentelor cand li se
permite sa controlt�ze vointa, naufragiul nu este departe.
Gande§te-te la ce se petrece in mintea unui barbat care
comite adulter. Oare i§i folose§te el rapunea pentru a analiza
imprejurarile, se roaga pentru intelepciune §i calauzire §i
apoi, cu con§tiinta curata, ia decizia sanatoasa de a-§i incalca
legamantul cu Dumnezeu §i promisiunea facuta sopei sale?
Greu de crezut! Desigur, rapunea §i con§tiinta lui au fost
214
AQ1UNEA DETERMINA EMOTIILE
temporar suspendate pentru a-�i satisface sentimentele

infIacarate sub impulsul momentului. Foarte probabil, acele
sentimente amplificate au fost alimentare de ganduri
nepotrivite care au precedat adulterul. Evident, acest barbat
a fost imbatat de emope �i s-a supus sentimentelor sale. �i
acest lucru ni se poate intampla fiecaruia dintre noi in
imprejurari mult mai putin dramatice!
Una dintre metodele cele mai eficiente �i mai pupn
folosite pentru a ne imbunatap viata emoponala este sa ·
acponezi pentru a experimenta sentimentele pe care Ie
dore�ti cel mai mult. Daca nu experimentezi atat de multa
bucurie, pasiune sau satisfactie precum ti-ai dori, poti, in
timp, sa ai parte de aceste emotii mai inalte comportandu-te
�i gandind conform urmatorului tau scop emoponal. Daca
crezi ca Dumnezeu are planuri minunate pentru viata ta,
atunci aceasta credinta, daca este autentica, trebuie sa duca
la un entuziasm �i la 0 bucurie incredibila. Cum s-ar putea sa
n-o faca? Gande�te-te ce dispozipe sufleteasca ai avea daca
p-ai fi atins deja cel mai maret scop al tau sau daca ruga
ciunea cea mai fierbinte p-ar fi fost deja ascultata.
Majoritatea oamenilor se impotrivesc acestei oppuni
deoarece au fost invatap sa creada ca emotiile pozitive ar
trebui experimentate in mod natural. Din cauza multor
condiponari culturale, mulp trag concluzia ca daca ceva nu
decurge in mod automat, nu este autentic. Din cand in cand,
unii participanti la seminariile mele imi imparta§esc faptul
ca s-au simtit ipocrip sau Ii s-a parut ca se mint pe ei in�i§i
atunci cand au acponat intr-un mod mai pozitiv decat au
simtit la un anumit moment.
Pot intelege aceste reacpi, dar un lucru e sigur: daca refuzi
sa actionezi pentru a-ti determina sentimentele, vei fi
condamnat pentru totdeauna sa te bucuri doar de ace Ie
emotii pozitive care apar in mod spontan. Totu§i, odata ce ai
decis ca a urma Scriptura �i a-p implini intregul potenpal
impune 0 anumita alegere, "a acpona pentru a-p determina
215
sentimentele" este pur �i simplu disciplina care iti aliniaza

comportamentul la valorile tale. �ei mai multi dintre noi �e
confruntam intreaga zi cu aceste momente determinante. In
relaPile noastre cele mai importante, alegem fie sa ne facem
luntre �i punte, fie doar sa simulam; fie sa slujim, fie sa fim
egoi�ti; fie sa inipem progresul, fie sa a�teptam ca altcineva
sa-l inipeze, toate acestea pe baza modului cum simpm la un
anumit moment.
Dumnezeu a pus aceasta putere pentru schimbare per
sonala in fiecare dintre noi, chiar dad s-ar putea ca acum sa
nu ne convina. Orice comportament nou ni se pare pupn
nenatural pana cand ne obi�nuim cu el. Celor care au
senzapa ca parca se mint atunci cand acponeaza mai pozitiv
decat simt, dati-mi voie sa va spun ca exista 0 probabilitate
mult mai mare ca emopile voastre negative, nu cele pozitive,
sa se bazeze pe neadevar. Ap fost vreodata epuizap complet,
dar intr-un mod miraculos v-ap revenit cand ati primit 0
invitatie sa facep ceva ce va place? Brusc, energia v-a revenit.
Hmmm! Cum s-a intamplat lucrul acesta? Capacitatea noastra
de a acpona pentru a ne schimba sentimentele este limitata
doar de motivapa noastra de a proceda a�a.
Cand ai 0 motivape fascinanta, IP poti atinge scopurile
emotionale . Cand misiunea ta este mai puternica decat
starea ta sufieteasca, IP pop experimenta intregul potenpal.
Pop sa stai �i sa a�tepti ca acele sentimente sa fie declan§ate
din exterior sau te poti comporta a�a incat sa ai parte de acele
binecuvantari acum.
Dadi te comporp intr-un mod placut lui Dumnezeu vei fi
rasplatit cu roadele emoponale pe care Ie dore§ti. Atunci
cand urmam cu entuziasm principiile lui Dumnezeu, chiar
daca nu ne plac, yom experimenta curand bucuria care vine
din faptul ca-I suntem placup Creatorului nostru. Intr-adevar,
e un salt al credintei sa acponezi intr-un mod consecvent cu
ceea ce dore§ti sa simp, dar ia in considerare alternativa!
216
ACTIUNEA DETERMINA EMO'fIILE
Exerciliul #31
Dupa cum tocmai ai citit, ceea ce facem are un efect dramatic
asupra sentimentelor noastre. I n spatul de mai jos enumera
trei dintre scopurile tale emoponale. I n dreptul fiecaruia,
identifica 0 activitate care ajuta la dedan§area emopei dorite,
fie direct, fie indirect. I n partea de jos, arata ce aspect al vietii
tale ar putea beneficia cel mai mult datorita faptului ca fad
lucrul corect, fie ca simp ca trebuie sa procedezi a§a, fie ca
nu.
r '"'
'"" �
217
Scrie 0 scurta concluzie a lectiei de zi, rezurnand ideile
principale care ti s-au parut relevante. 1Hrnite acest rezumat
prin ernail la opt prieteni care crezi ca vor aprecia rnesajul §i
vor beneficia de pe urrna lui.
Gandul zilei
CP ltet(J.U
Q
co ntlto Qu
enlO\uQO It
nleQe\
' Rugaciune
Dumnezeule Tata, Iti mu1tumesc pentru ca fmi dai curajul §i
disciplina sa fac ceea ce vrei Tu sa fac, fie ca am chef, fie ca nu.
Amin.
llUA
32
E�TI BUN LA C EVA DINTR-UN
MOTIV AN U M E
Bucuria de a-Ii folosi punctele forte
E�TI BUN LA CEVA dintr-un motiv anume. Dumnezeu

te-a facut a§a in mod intentionat, ca sa-I poti implini cu bu
curie scopul in timpul vietii tale.
De asemenea, e§ti stangaci la 0 multime de lucruri. Lista
aceasta va fi intotdeauna mai lunga decat lista buna,
deoarece exista 0 multime de oameni in aceasta lume care
sunt intr-adevar buni la lucrurile in care tu nu e§ti bun. Daca
petreci mult timp concentrandu-te asupra lucrurilor la care
nu e§ti bun, vei sacrifica multa bucurie.
Acesta este un mod ciudat de a te incuraja, nu-i a§a?
Totu§i te rag sa rna urmare§ti. Totul este parte a planului lui
Dumnezeu. Gande§te-te la urmatorul lucru: daca tu ai fi bun
la toate, ar exista 0 multime de oameni care doar ar pierde
timpul fara a face nimic uti!. Unii oameni pretind ca sunt
buni la toate, dar nu te amagi. Nu sunt! Totu§i sunt foarte
buni in a se preface §i, cel putin, ar trebui sa Ie dam creditul
pentru aceasta. eu toate acestea, fara sa-§i dea seama, ace§ti
ipocriti i§i reduc potentialul facand prea multe lucruri care
nu reprezinta chemarea lor, ci a altora.
Deoarece Dumnezeu ne-a creat voit ca fii nte relationale,
219
EI dore§te ca noi sa colaboram unul cu altul pentru a-I

implini lucrarea. De fapt, EI a creat miliarde de oameni ca sa-I
indeplineasca lucrarea. Desigur, eu nu §tiu exact cum
functioneaza toate astea, dar imi imaginez ca printre
miliardele de oameni ar trebui sa fie cateva alternative in
cazul in care unii nu vor sa-I indeplineasca pIa nul §i, in
schimb, aleg sa-§i urmeze propriile planuri. Eu cred ca avem
cu totti roluri §i misiuni de indeplinit in timpul cat traim pe
acest pamant.
Daca inca e§ti in viata, Dumnezeu are planuri pentru tine
§i planurile Lui iti nimicesc planurile tale. Aceasta nu este 0
presupunere, ci 0 realitate. Daca nu rna crezi, cere-I lui
Dumnezeu sa-ti arate pentru 0 clipa pIa nul Sau §i apoi
compara-l cu al tau. Vezi pe care 11 preferi.
Eu cred ca Dumnezeu are un obiectiv specific cu viata tao
Tu crezi? Acest obiectiv sau scop al vietti tale este legat de
inzestrarile, talentele, pasiunile §i 0 mulpme de alti factori
cere§ti. Domeniile tale de interes - activitatile pe care Ie
consideri cele mai placute, atractive §i energizante - sunt cei
mai buni indicatori ai talentelor §i inzestrarilor tale.
In §coala, de exemplu, unii elevi sunt in mod natural buni
la matematica, in timp ce altti sunt buni la fizica sau la
engleza. Desigur, profesorii vor ca noi sa fim buni la toate
materiile. Multi parinti doresc acela§i lucru. Deci, daca
suntem buni la engleza, dar nu a§a de buni la matematica,
suntem invitati sa ramanem dupa §coala §i sa depunem mai
multe eforturi la . . . ai ghicit, la matematica. In timp, primim
mesajul ca secretul pentru 0 viata fericita este sa ne depa§im
slabiciunile. Cand suntem copii, urmam sfatul primit §i ne
straduim sa devenim mai putin slabi in slabiciunea noastra,
in timp ce devenim mai putin buni in domeniile noastre
forte. Nu cumva e ceva gre§it in aceasta imagine?
Unii oameni sunt intr-adevar buni la sport, iar altti la
muzica sau pictura. Unii oameni sunt ordonati §i organizati
§i respecta intotdeauna regulile. Altora Ie este mai greu sa
accepte aceste limite. Ca adulti, unii au abilitati analitice, in
220
E�TI BUN LA CEVA DINTR-UN MOTIV ANUME
timp ce altii i�i dezvolta relatii minunate, concep campanii

de marketing uimitoare sau tin predici mi�catoare �i de
neuitat.
Cand te implici in activitati care necesita talentul tau
special, creierul tau elibereaza unele substante chimice ce
declan�eaza in interiorul tau un sentiment de satisfactie �i de
semnificatie ca un imbold pentru a continua in acest
domeniu. Eu n-am experimentat niciodata aceasta reactie
chimica la orele de matematica, dar am experimentat-o la
baschet, mai tarziu in slujba de mentor �i, ulterior, chiar mai
intens in timp ce scriu �i vorbesc in public. Acest sentiment
puternic �i incurajator de satisfactie este un mecanism
pozitiv de intarire care este parte a planului perfect al lui
Dumnezeu.
In cele din urma, talentele noastre se transforma in
puncte forte daca Ie folosim din plin �i mentinem directia
suficient de mult. Vom obpne multa bucurie daca vom
actiona in zona punctelor noastre forte. Prin urmare exersam
�i ne implicam iara�i �i iara�i deoarece asta ne face sa ne
simtim atat de bine. Ne aduce multa bucurie, avand in
vedere faptul ca aproximativ jumatate din timpul in care
suntem treji ni-l dedicam muncii noastre. Daca munca
noastra este atat misiunea noastra, cat �i slujirea noastra, fara
indoiala ca ea ne va aduce multa bucurie.
Combinatia noastra unica formata din caracter, talente,
experiente de viata, personalitate �i chiar zbateri personale
va produce 0 viziune in fiecare dintre noi . Cu cat ne
implicam mai mult in domeniile noastre forte, cu atat vi
ziunea noastra �i lucrurile marete pe care Dumnezeu Ie
poate face prin noi se cristalizeaza tot mai mult. Daca
talentele daruite de Dumnezeu se transforma in puncte
forte, noi ajungem sa fim motivati intrinsec, avand nevoie de
tot mai putina incurajare din exterior. �i aceasta implicare
continua produce campioni care vor avea contributii
enorme in lume.
Vei fi �i tu unul dintre ei?
221
Exerciliul #32
In exercipul de azi te voi obliga sa-p fad cunoscute punctele
forte. Pe pa,gina urmatoare, indica trei domenii in care e§ti
foarte bun. In dreptul fiecaruia, identifica ce ai putea face in
urmatoarea luna ca sa-p manife§ti mai bine in lume punctele
tale forte. Apoi, in partea de jos, noteaza primii pa§i pe care
Ii vei face pentru a deveni mai con§tient in fiecare . zi de
punctele tale forte.
In urmatoarele doua saptamani noteaza-p cate ore din
timpul in care e§ti treaz il petreci in activitap pe care Ie
consideri a fi puncte forte personale. Considera acest numar
ca fiind punctul tau de pornire. In continuare fa 0 prioritate
din a-p cre§te "timpul investit in domenii forte", chiar daca il
mare§ti doar pupn in fiecare saptamana. Iastreaza 0 con
semnare a lucrurilor care ip distrag atenpa §i a obligapilor
care ip inhiba exprimarea punctelor tale forte, astfel incat sa
pop dezvolta un plan de minimizare a acestor obstacole.
:�
Gandul Zil e i ___ fI
---
--- �II'A IlI II I!I
---
--=�
222
E�TI BUN LA CEVA DINTR-UN MOTIV ANUME
r '""
\. �
223
Rugaciune
Tata ceresc, iti multumesc pentru cii mi-ai potrivit talentele mele
speciale cu scopul Tau specific pentru mine. Ajuta-ma azi sa-mi
dezvolt punctele jorte, sa-mi accept slabiciunile §i sa colaborez cu
altii pentru a-Ti aduce glorie. Amin.
llUA
33
CARE ESTE SCOPUL TAU?
Bucuria de a fi coroana creatiei Sale
DupA CUM AM MENTIONAT In ziua a cincea, oamenii

gandesc in unul din doua moduri principale. Cel mai
obi§nuit este de a reacpona la lumea din jur, asemanator
modului cum reactioneaza un animal din padure la un
zgomot sau la 0 amenintare. Adesea noi doar reacponam la
ceea ce face altcineva sau la 0 experienta pe care 0 avem.
Raspundem unui anumit gand care, daca persista, gene
reaza 0 emope, urmata de 0 acpune consecventa cu acel
sentiment. Trecem de la gandire la emotie, apoi la acJiune.
Daca interpretam negativ situatia, probabil ca emopa pe
care 0 vom resimp va fi demoralizatoare. Probabil ca modul
cum ne vom comporta in continuare ne va indeparta de ceea
ce ne dorim cu adevarat, chiar daca el ar putea sa ni se para
corect §i justificat in ace a clipa. Aceste reflexe emoponale se
transforma rapid In obiceiuri ale mintii.
Celiilalt mod prin care ne putem declan§a ganduri este
modul intenponal §i proactiv. Ne putem face 0 "listii de
lucruri la care sa ne gandim" precum cea pe care ne-o ofera
Pavel in Filipeni 4:8, sau pur §i simplu 0 putem Imprumuta
pe a lui. Putem decide ca gandurile frumoase, bune, curate
§i excelente sunt constructive §i ca pe acestea vrem sa Ie
225
avem in mod regulat. Alegerea deliberata a gandurilor 4:8 va

produce viata emotionala pe care ne-o dorim. Ele vor in
curaja stari suflete§ti bune §i aceste stari vor stimula actiuni
consecvente cu scopurile §i idealurile noastre cele mai
im portante.
Iti poti crea un cerc virtuos ca acesta limpezindu-ti vi
ziunea personala §i aliniin d u-ti comportamentul la viziunea
ta, gene rand astfel binecuvantarile emotionale pe care Ie
dore§ti. Viziunea ta este imaginea mentala a viitorului tau.
Daca aceasta imagine este clara, fascinanta §i detaliata, ea
exercita 0 influenta puternica asupra deciziilor tale actuale,
indreptandu-te in directia idealurilor tale. Alternativa este
de a-ti supune viata emotionala evenimentelor zilei §i de a
trai intr-un suspans permanent, actionand consecvent cu
idealurile tale doar atunci cand ai chef.
Intelege ca puterea ta emotionala depinde in mod direct
de deciziile tale morale. Alegerile tale care incalca adevarul
biblic duc la conflict emotional, chiar daca la inceput ele ar
putea produce 0 bucurie falsa. Aceasta datorie emotionala
trebuie intotdeauna platita, cu dobanda. Dar, cand te
compoqi intr-un mod placut lui Dumnezeu, vei fi rasplatit
cu rodul emotional care §i-l dore§te cu adevarat sufletul tau.
Cand traie§ti cu un scop, gande§ti corect, sluje§ti cu gene
rozitate §i ierti rapid, tu pui temelia pentru victoria emo
tionala. Am descoperit ca pe mine rna ajuta foarte mult sa-mi
aduc aminte in mod repetat ca emotiile negative nu sunt
voia lui Dumnezeu pentru viata mea.
I n toata cartea aceasta ti-am oferit strategii ample
pentru a te ocupa de emotiile negative, a§a incat sa te
apropii tot mai mult de 0 viata plina de bucurie. Ca mentor
al tau, scopul meu este sa te ajut sa atingi acest scop. Dar
mai intai trebuie sa ne luptam cu urmatoarea intrebare
fundamentala: Daca ar trebui sa alegi fntre a experimenta
bucurie sau a experimenta emotia negativa pe care crezi ca a
meriti, ce ai alege?
226
CARE ESTE SCOPUL TAU?
Cu alte cuvinte, dupa cum am zis inainte: "Totul sau

. . 1 /1
num c.
C u totii a m trecut prin situatii in care aproape ca ne-a
placut sa ne balacim in emotii negative. Am nutrit resen
tirnente fata de cineva care a spus ceva ce ne-a ranit sau ne
am suparat ca urmare a faptului ca am fost dezamagiti. Dar,
in final, care e rezultatul? Oare faptul ca simpm aceste emotii
negative ne va duce spre ce e mai bine pentru noi? Oare
aceasta emope negativa ii va binecuvanta pe cei mai apro
piap noua? Ne va ajuta sa ne atingem scopurile? De
exemplu, in cazul unei certe intre sop, oare scopul este de a
avea dreptate sau de a fi fericit?
Care e scopul tiiu ?
Eu Ie pun clienplor mei 0 mulpme de intrebari ell scopul
de a Ie activa rapunea !ji con!jtiinta daruite de Dumnezeu,
perfectionandu-Ie astfel abilitatea de a lua decizii in mod
spontan. Scopul tau ar fi sa acponezi ca un filtru, elirninand
cuvintele, comportamentele !ji alte reactii emoponal� care se
opun acestui proces de luare de decizii.
Ca parinte, de exemplu, reactiile tale emoponale pot fi
temperate de un scop parintesc bine formulat - cum ar fi de
a Ie comunica copiilor tai dragostea, nu nerabdarea - care
elimina reactiile parentale iresponsabile, indiferent de
aparenta lor justificare.
Desigur, din cand in cand, vei avea parte de declan!jatori
negativi in viata. Din fericire, Dumnezeu a asigurat 0
posibilitate extraordinara pentru creapa sa cea mai prepoasa.
Acest interval scurt intre stimul !ji reactia ta ip ofera !jansa de
a gandi inainte de a reacpona. Asta ip va modela nu doar
potenpalul tau de a te bucura, dar !ji destinul tau ca fiinta
umana.
Care este scopul tau?
Exercitiul #33
Identifidi pana la trei situatii deranjante sau dificile care
implica oameni importanp. din viata tao Apoi descrie scopul
sau rezultatul pozitiv pe care l-ai prefera pentru fiecare
dintre ele. In final, clarifica cum vei raspunde pentru a-ti
pastra bucuria §i a-ti atinge scopul.
r """
\.. �
228
CARE ESTE SCOPUL rAU?
ffi 0lista cu emotiiIe pe care ai vrea sa Ie experimentezi mai
des in anul urmator. Apoi identifica emotiile negative pe
care ai vrea sa Ie experimentezi mai rar. Recite§te aceasta lista
in fiecare saptamana §i incepe sa gande§ti §i sa vorbe§ti
intr-un mod consecvent cu emotiiIe pe care ti Ie dore§ti.
Gandul zilei
oJt(l, (l, S CO p uQ
C
",eu�
Rugiciune
Doamne, iti multumesc pentru bucuria care vine din faptul cii Te
urmez pe Tine. Ajutii-mii azi sii aleg deliberat cuvinte §i actiuni
care sunt frumoase, excelente §i vrednice de laudii - cuvinte §i
actiuni care mii vor ajuta sii-mi fmplinesc scopul. Amin.
IIUA
34
GAN DIREA STApAN ULUI
Bucuria de a-I cunoa§te gandurile
NU AI NEVOIE de 0 educatie sau de 0 mentorare spedala

pentru a gandi a§a cum gandesc cei mai multi oameni.
Gandirea obi§nuita este gandirea celor mai multi chiar
pentru faptul ca ea urmeaza cararea cea mai u§oara. lara 0
infIuenta exterioara care sa ne provoace §i sa ne echipeze sa
gandim diferit, yom urma cararea gandirii 8:4, accentuand
neajunsurile care ne inconjoara.
Din nefericire, atractia naturii umane fata de tiparele
noastre de gandire determina ca majoritatea oamenilor sa
rateze 0 viata plina de bucurie. Gande§te-te ca practic nu
trebuie sa fad nidun efort ca sa fii negativist, dnic sau
pesimist. Adoptam aceasta atitudine negativista in mod
natural. Dar puterea negativismului este colosala. Ea ne
corodeaza credinta. Ne slabe§te imunitatea. Ne consuma
energia. Ne compromite relapile. Si, desigur, ne fura bucuria
pe care Tatal nostru ceresc dore§te s-o avem.
Pe de alta parte, bucuria este un dar de la Dumnezeu.
Totu§i ea este conditionata - in sensul ca noi avem un rol in
a ne determina bucuria §i ca negativismul, sub orice forma ar
aparea, este in mare masura 0 suferinta autoprovocata. De§i
231
propozipa dinainte pare la prima vedere a fi 0 veste rea, este

exact opusul. Este 0 veste buna pentru mine §i pentru tine:
avem posibilitatea de a alege.
Prin harul lui Dumnezeu, fie care clipa e un rasarit de
soare, un nou inceput §i 0 noua ocazie de a deveni ceea ce
dore§te El sa fii . Gandurile tale pot deveni foarte diferite §i,
prin urmare, caracterul tau se poate schimba §i viata ta poate
fi transformata. Dumnezeu dore§te sa fii plin de viata, de
pasiune §i de bucurie. La urma urmei, noi suntem copili Sai
- §i oare tu ai dori ceva mai putin pentru copili tai?
Pop deveni tot ceea ce a avut Dumnezeu in minte atunci
cand te-a creat. In ciuda trecutului tau §i indiferent de
situatiile tale prezente, viitorul tau p-ar putea depa§i chiar §i
cele mai fanteziste a§teptari. Exista doar 0 singura metoda:
trebuie sa fnveti sa gande§ti a§a cum gande§te Dumnezeu!
S-ar putea sa te intrebi: Dare cum a§ putea face lucrul
acesta? Ei bine, desigur este imposibil sa gande§ti literal
mente a§a cum gande§te Dumnezeu - El este atot§tiutor §i
atotputernic. Dar putem invata sa ne concentram gandurile
asupra lucrurilor care li reflecta caracterul §i sunt in acord cu
promisiunile Sale.
Pentru a intelege cum gande§te Dumnezeu, trebuie mai
intai sa intelegem cine este Dumnezeu. Daca aruncam 0
privire rapida prin Biblie, aflam urmatoarele adevaruri des
pre Dumnezeu:
Dumnezeu este dragoste.

Dumnezeu este atotputernic.
Dumnezeu este omniprezent.
Dumnezeu este atot§tiutor.
Dumnezeu este adevarul absolut.
Dumnezeu este sfant.
Dumnezeu este indurator.
Dumnezeu este credincios.
Dumnezeu este drept.
Dumnezeu nu Se schimba.
232
CANDIREA STAPANULUI
De§i nu este exhaustiva, aceasta descriere a naturii lui

Dumnezeu ne ofera cu siguranta eateva indicii pentru a
contempla perfecpunea §i caracterul nemarginit al Crea
torului nostru. Pentru a gandi ca Dumnezeu trebuie sa
dore§ti sa-I oglinde§ti chipul in tot ceea ce facio In niciun alt
domeniu nu este lucrul acesta mai important ca in viata
gandurilor tale. Evident, gandurile lui Dumnezeu sunt
trainice §i semnificative. Cu cat te concentrezi mai mult
asupra lui Dumnezeu, cu atat gandirea ta devine mai
valoroasa §i mai pupn triviala. Pavel scrie: "Sa avep in voi
gandul acesta, care era §i in Cristos Isus" (FiI. 2:5). Intreaba-te:
Gare ce-ar gandi Isus?
In Ieremia 17:9 ni se aminte§te ca inima omului este
"nespus de in§elatoare". A§adar avem nevoie disperata de
ajutorul lui Dumnezeu. Recunoa§te-ti dependenta de El §i
cere-I sa-p transforme inima, care ip influenteaza gandirea.
Apoi fa eforturi sa-p apropii cat de mult gandirea de cea a lui
Dumnezeu. Descopera gandirea lui Dumnezeu studiind
Cuvantul lui Dumnezeu §i meditand asupra naturii Sale.
Cand te inchini §i te concentrezi asupra unei trasaturi de
caracter a lui Dumnezeu, acea trasatura incepe sa se dezvolte
in inima tao Intotdeauna trasaturile lui Dumnezeu cresc in
inima care Ie apreciaza.
Orieat de uluitor §i de demodat ar putea fi pentru restul
lumii, in calitate de cre§tin tu pop gandi a§a cum gande§te
Dumnezeu d,eoarece ai gandirea lui Cristos (1 Cor. 2: 16).
Cand gandire� ta este in dezacord cu gandirea Lui, reafirma
adevarul §i "fa orice gand 11 rob ascultarii de Cristos" (2 Cor.
10:5). Nu este u§or, dar este mai simplu decat ai putea crede
- §i ip va aduce multe dividente. Lucrul cu adevarat greu
este sa traie§ti cu urmarile faptului ca nu p-ai schimbat
modul de gandire.
Dumnezeu dore§te sa-�i imparta§easca caracterul §i
puterea cu fie care individ. Cand se intampla lucrul acesta,
lumea se schimba imediat, deoarece aceia care reflecta gloria
233
Lui influenteaza lumea. Dupa cum deja �ti.i, versetul din

Scriptura pe care se bazeaza aceasta carte este Filipeni 4:8,
verset scris de apostolul Pavel:
Incolo, fratii mei, tot ce este adevarat, tot ce este vrednic

vrednic de iubit, tot ce este vrednic de prlmit, orlce fapta
buna, �i orlce lauda, la aceste lucrurl sa va ganditi. (NKJV)
Acest verset arata dar natura �i caracterul lui Dumnezeu,

El Insu�i fii nd adevarat, vrednic de cinste, drept, vrednic de
iubit �i vrednic de primit. In calitate de cre�tini, suntem che
mati sa meditam asupra lucrurilor care oglindesc caracterul
lui Dumnezeu! Aceasta nu doar ca ne fere�te sa ne concen
tram asupra lucrurilor pacatoase �i distrugatoare, dar, de
asemenea, ne permite sa ne umplem viata cu speranta �i
optimism.
ACTIVEAZA PRINCIPIUL 4: 8
Exerciliu l #34
Exercitiul de azi seamana putin cu 0 dare de socoteala.
Reflecta asupra modului cum te-ai implicat in ultima luna in
acest program de 40 de zile �i marturise�te-ti tie insuti
notand pe pagina urmatoare lucrurile la care te-ai gandit, pe
care le-ai spus sau pe care le-ai facut, dar care nu reflecta
gandirea 4:8. Apoi arata cum te-ai ocupa de aceste situatii
daca ai avea 0 noua �ansa. In sfa�it, in partea de jos a
paginii, noteaza orlce alta idee pe care 0 ai pentru a-ti im
bunatati gandirea.
234
CANDIREA STAPANULUI
Recite§te lectia de azi §i cauta in Biblie versete care vorbesc
despre gandirea lui Cristos. Apoi alege un domeniu al vietti
(cariera, casnicie etc.) §i, doar pentru 0 zi, concentreaza-p
toata atentia mentala pe a gandi a§a cum gande§te
Dumnezeu. Intreaga zi fii foarte atent incotro te due
gandurile tale. Pune-ti intrebarea: Oare ce ar gandi Isus?
Daca simp ca te indepartezi de gandurile Lui, ia-o din nou
r """
\.. ..)
235
pe direcpa buna. Concentreaza-te asupra progresului, nu

asupra perfecpunii! Repeta acest exercipu 0 data pe luna.
Gandul zilei
� ,,� o.\ So.

" oJ
D." de s C o.�o.
g
de�te
CU'" (\JD."
CO U",,,e� eu .
Rugaciune
Doamne Ii multumesc pentru pacea, bucuria §i puterea pe care mi
Ie da gandirea Ta. Ajuta-ma sa gandesc a§a cum gande§ti Tu!
Amin.
llUA
35
D U M N EZEU SE VA BUCURAI
Bucuria descoperirii
CUM SUNT DIMINEJILE TALE de Craciun? Atat cat imi

pot eu aminti, la noi era 0 mulpme de oameni. Nu-mi
amintesc vreun Crikiun la care sa nu participe eel putin
noua membri ai familiei. Usta ii indudea pe parintii mei,
doua bunici, patru surori �i eu. Pe masura ce anii au treeut,
grupul a crescut de peste trei ori. E amuzant cum deeurg
lucrurile. Chiar cu pierderea bunicilor, sarbatorirea Cra
ciunului la loeuinta parinplor mei a atins recent cea mai
mare participare din toate timpurile: 30 de membri ai
familiei. Aici s-au indus sopa mea §i cei trei fii ai no�tri,
parintii mei, cele patru surori ale mele, sotii lor, 1 4 nepoate §i
nepop §i logodnieul nepoatei me Ie cele mai mari. Intr-adevar
am fost binecuvantati. Intotdeauna este galagie, multa ve
selie §i sarbatoarea se termina prea repede.
Cu 0 astfel de mare mulpme, de-a lungul anilor am
invatat eateva trucuri pentru a face ca reuniunea sa mearga
struna. In special 0 anumita practica a fost foarte utila in
vremea cand top nepotii mei erau mici. Imagineaza-ti peste
douazeci de oameni intr-o incapere, top deschizandu-§i
cadourile in acela§i timp. Incercand sa reducem dezordinea,
am inceput sa imparpm pungi mari de gunoi inainte de
237
deschiderea cadourilor. Fiecare farnilie avea 0 punga (sau

doua sau trei) §i toti erau incurajati sa pastreze curatenia in
timp ce i§i deschideau pachetele, pun and hartia de im
pachetat, fundele, panglicile §i cutiil e in pungile de gunoi
pentru a nu fi necesara 0 curatenie de proportii la sfar§it. Cel
putin, acesta era planul.
Totu§i, inevitabil, eficienta nu se traduce intotdeauna in
eficacitate. De mai multe ori, unul sau doi membri extrem de
nerabdatori ai farniliei (nu Ie dam numele), s-au descotorosit
din neatentie de ceva esential. In loc sa evite dezordinea, ei
s-au descotorosit chiar de darul primit. �i, cu cat darul era
mai micut, cu atat era mai mare §ansa de a fi aruncat in una
dintre pungile de gunoi care erau scoase rapid din casa §i nu
mai erau la vedere. Peste cateva ore puteai auzi ceva de
genul:
"A vazut cine va pe-aici un cercel?"
"A vazut cineva un plic cu un bon cadou?/I
/lUnde-mi sunt bateriile pentru ma§inuta de pompieri?/I
"Nu-mi gasesc incarcatorul noului telefon./I
Jmi lipse§te . . . /I
Desigur, nimeni nu vazuse nimic. Nu erau martori.
Fiecare §tia ce lnseamna asta §i nu erau ve§ti bune. Daca
nimeni nu vazuse lucrul cautat §i acesta nu plecase singur,
trebuia sa fie in una dintre acele zece pungi de gunoi din
spatele caseL
Dar pe la amiaza, pungile nu erau pline doar cu hartie de
impachetat. Acum contineau §i pagubele colaterale ale unui
ospat. Deci, daca doream cu adevarat sa gasim ceea ce
pierdusem, trebuia sa luam pungile la rand §i sa incepem sa
scotocim prin ele. Obstacolele care stateau intre noi §i
obiectivul nostru constau in rama§ite ale cinei de Craciun,
pampersuri nu tocmai curate, §ervetele care dovedeau ca
cineva fusese racit bine §i cine mai §tie ce altceva.
Daca doream sa recuperam darul pierdut, trebuia sa
platim pretul §i sa scotocim prin gunoL A§a ca ne tineam de
238
DUMNEZEU SE VA BUCURA!
nas, ne puneam manu§ile §i cautam prin gunoi ca ni§te

detectivi care cauta dovezi. Tipatul victorios flL-am gasit"
putea fi auzit in toata casa. Bijuteria fusese gasita. Bonul
cadou fusese recuperat.
Ca mentor pentru mai bine de doua decenii, mi-am
format 0 convingere care imi aminte§te de zilele de Craciun
petrecute in familie pe care tocmai Ie-am descris. Cred ca
Dumnezeu ne-a facut pe fiecare cu un scop anume, §i pana
cand nu 11 descoperim, parte din bucuria noastra va fi as
cunsa de noi §i anumite lucruri nu vor parea niciodata a fi in
ordine.
Prea adesea, ajungem atat de ocupap cu 0 mulpme de
treburi incat ne este u§or sa pierdem din vedere ceea ce
conteaza cu adevarat. lana cand zgomotul §i murmurul nu
scad putin, s-ar putea chiar sa nu observam ca ceva lipse§te.
Dar odata ce intelegem ca am pierdut ceva semnificativ,
in mod firesc vrem sa-l gasim. �i ar trebui sa fim dispu§i sa
facem tot ce e necesar pentru a-I recupera. Fiecare avem 0
chemare, 0 misiune daruita in mod divin care li va sluji pe
altn §i, in acela§i timp, ne va aduce multa bucurie. Daca ai
pierdut acest sentiment al directiei, cauta-l!
Dupa cum am scris in cartea mea Succesul nu este 0
fntamplare: "Cred ca voia lui Dumnezeu pentru tine este ceva
minunat §i glorios - mult mai bun decat orice p-ai fi putut
planifica tU."6 Nimic nu-p poate cre§te mai mult potentialul
pentru bucurie ca a trai in sincronizare cu scopul lui
Dumnezeu pentru viata tao In plus, Dumnezeu Se bucura
mult cand tu urmezi cararea pe care a gravat-o in inima tao
Unii dintre noi cauta cu pasiune acest scop. Altn incearca sa
gaseasca ceea ce au pierdut. Multi inca nici nu §i-au dat
seama ca §i-au pierdut cadourile.
Rira un sentiment profund al scopului, viata este lipsita
de valoare autentica sau de semnificatie pe termen lung.
Acest gen de existenta se caracterizeaza prin superficialitate,
cinism, pesimism, apatie §i, in cele din urma, 0 viat a
239
mediocra. inseamna a te multumi doar sa supravietuie�ti.

Este 0 viata care are nevoie permanent sa fie umpluta cu
lucruri din exterior - multe treburi, distractii �i activitate
continua.
Cea mai mare responsabilitate a ta este sa stabile�ti ce
anume dore�te D umnezeu sa indepline�ti aici pe pamant.
Cere-I sa-p ajute sa descoperi aceasta lucrare. Refuza sa treci
din lumea aceasta fara a avea niciun impact. Nu te conforma
unei viep obi�nuite. Fii original. Accepta faptul ca ai fost
creat de Dumnezeu pentru a sluji in lume intr-un anumit
mod, chiar daca acest rol �i planul de a-I indeplini inca nu-p
sunt clare. Acesta este adevaratul tau loc - �i depinde de tine
sa-l descoperi, indiferent cat de dificil ar putea fi acest
proces.
Niciun om nu este in plus. Adevaratul tau loc este modul
tau unic de a-L glorifica pe Dumnezeu. Cand vei ajunge in
adevaratul tau loc, vei �ti lucrul acesta. Vei fi cuprins de un
sentiment al destinului cand ceea ce-p place mai mult se va
suprapune cu ceea ce faci mai bine. iti vei investi viata a�a
cum dore�te Dumnezeu, avand impactul pe care doar tu il
pop avea. De�i fiecare dintre noi ar putea-o lua pe multe
carari diferite �i s-ar putea descurca bine in viata pe oricare
dintre ele, atunci cand te-a creat Dumnezeu S-a gandit la
ceva anume. Cand vor ajunge in acest loc adevarat, unii vor
zgudui intreaga lume. Altii vor aduce alinare doar intr-o
casuta. i n oricare caz, lumea va deveni un loc mai bun
datorita contribupei lor.
Cu cat experimentezi mai mult adevaratul tau loc, cu atat
vei fi atras mai mult spre el. Acea urma sacaitoare a in
satisfactiei, de a carei existenta doar tu �tiai, va disparea. Te
vei bucura de valul inviorator al valorii de sine, deoarece nu
va mai trebui sa te compari cu nimeni altcineva. Vei fi mai
sanatos, mai prosper �i plin de bucurie.
Ce ip �opte�te Dumnezeu la ureche? E nevoie de curaj,
240
nu de conformism, ca sa identifici cu onestitate domeniile in

care ai fost binecuvantat intr-un mod unic - talentele §i abili
tatile speciale pe care Ie ai. Indiferent cat de mult te-ai inde
partat de scopul tau, intotdeauna 11 poti gasi din nou.
Adevaratul tau loc te a§teapta intotdeauna, deoarece nimeni
altcineva nu-l poate ocupa. Mediteaza la gandul acesta!
Fii mangaiat de faptul ca fiecare experienta pe care ai
avut-o, indiferent cat de pup.n parea legata de chemarea ta,
va putea fi folosita in avantajul tau atunci cand iti vei
descoperi adevaratul tau loco �i 11 vei descoperi . . . daca 11 vei
cauta din toata inima.
Visul pe care Dumnezeu 11 pune in inima ta, in ADN-ul
tau, nu se va implini din intamplare. De-a lungul cararii tale,
te vei confrunta cu impotrivire - institutionala, culturala,
relationala, financiara §i mentala. Pur §i simplu asta e parte a
jocului.
Trebuie sa progresezi in ciuda tuturor presiunilor de a te
conforma. Trebuie sa actionezi intr-un mod care nu lasa nido
umbra de indoiala ca e§ti dedicat viziunii tale - §i trebuie sa
faci lucrul acesta inainte de a avea bani, inainte de a avea
siguranta §i chiar inainte de a avea binecuvantarea celor mai
apropiati·
Acum, mai mult ca oricand, lumea are nevoie de oameni
ca tine care sa-§i foloseasca talentele primite de la Dum
nezeu pentru a produce schimbari pozitive. S-ar putea sa fii
nevoit sa cerni prin confuzie §i prin alte gunoaie pentru a
gasi ceea ce ai pierdut, dar nu-ti pierde increderea: 11 vei gasi,
daca incepi sa cautio
�i, cand vei descoperi acest loc al tau, cu siguranta vei
sarbatori. Dumnezeu Se va bucura pentru tine!
241
Exerciliu l #35
Te indrepti cu hotarare spre adevaratul tau loe? Exercipul de
azi te indeamna sa examinezi unde te afli chiar acum. In
prima coloana de pe pagina urmatoare identifica pana la trei
situatii care sugereaza ca s-ar putea sa nu te afli acolo unde
ar trebui sa fii . In a doua coloana, identifica 0 dovada care
sugereaza ca te afli deja pe drumul eel bun. In a treia coloana
schiteaza trei pa§i practici care te-ar putea duce mai aproape
de adevaratul tau loco
Pune-I staruitor lui Dumnezeu aceste trei intrebari: Cine
sunt? De ce sunt aici? Unde vrei sa merg? Cere-I lui Dum
nezeu sa-p descopere voia Sa pentru tine prin dorintele tale.
Gindul zilei
�\:- o.nt
lt
desco p elt
uQ
o.de\l (ilto.t
nteU �O c\
242
I' '"
OOMENII OE OOVAOA. A
PA�I PRACTICI
CRE�TERE PROGRESULUI
"- ..)
243
Rugaciune
Tata cerese, IF multumese pentru tot ce ai pregatit pentru mine
atunei cand m-ai creat. Deseoperii- mi azi ce trebuie sa §tiu pentru
a tnii cu seop §i fn adeviiratul meu loc, pregatit doar pentru mine.
Amin.
lIUA
36
STApAN E�TE, iN FOM ETEAZA,
RETRAGE·TE
Bucuria solutiilor
DUPA CUM AM SPUS iNAINTE, in general consider di

este mai important sa privesc inainte decat sa privesc in
urma. In lec�ia de azi nu te voi indemna sa-p dezgropi
trecutul sau sa ip rezolvi probleme din copilaria tao In
schimb, te voi inva�a trei metode de a te ocupa de emopile
tale in ziua de azi ca sa po�i culege maine mai muita bucurie.
Clienpi mei au apreciat aceste recomandari ca fiind
benefice §i foarte simplu de implementat. Deoarece obiec
tivul tau este de a trai permanent 0 via�a plina de bucurie,
implementeaza ideile care p se par cele mai interesante sau
care sunt cele mai relevante pentru situapa ta din prezent.
Adu-p aminte, majoritatea oamenilor gonesc prin via�a
fara a medita profund la ceea ce gandesc sau la consecin�ele
acestor ganduri. Cei mai mulp prieteni de-ai no§tri, membri
ai familiei noastre sau colegii no§tri de munca reac�ioneaza
impulsiv la lumea din jurul lor. Dar n-ar trebui sa fie a§a!
Sunt increzator ca daca vei aplica aceste strategii, vei deveni
mai priceput in a-�i gestiona emopile intr-un mod care i�i
cre§te bucuria.
I n primul rand, stiipane�te-ti emotiile negative. Aceasta
245
inseamna sa-ti asumi responsabilitatea pentru gandurile

care ti-au redirectionat emotiile intr-o directie negativa. Desi
gur, poti justifica cat e ziua de lunga de ce ai dreptul sa fii
suparat, dar ce ca§tigi din aceasta mentalitate? Daca intentia
ta este de a trai cu 0 bucurie maxima, atund controleaza-ti
reacQ,ile declarand cu curaj (sau in tacere): "Sunt respon
sabil." La inceput nid macar nu trebuie sa crezi intru totul
acest lucru. Afirmarea faptului ca este responsabil pentru
propriile tale reacQ,i, chiar daca trebuie sa sera§ne§ti din dinti
pentru a 0 face, iti scade emotiile negative prin Legea schim
bului. (Adu-ti aminte ca poti elimina un gand negativ doar
inlocuindu-l cu unul pozitiv.)
Aceste doua cuvinte Sunt responsabil retin oxigenul emo
p onal de care are nevoie invinovatirea pentru a supravietui.
In clipa in care incetezi sa-i invinovate§ti pe al�ii, te afli pe
drumul spre 0 sana tate emotionala mai buna. In sodetatea
noastra tendinta uzuala este de a da vina pe oameni sau pe
evenimente pentru modul cum ne simtim sau cum actio
nam. Ori de cate ori te treze§ti pa§ind pe aceasta carare
extenuanta, activeaza Legea schimbului §i spune-ti: Sunt
responsabil. Primele dati cand 0 vei spune s-ar putea sa nu ti
se para autentic, dar continua sa repeti, deoarece §tii ca acesta
este adevarul.
Nu te ingrijora - nu-ti asuma responsabilitatea legala
pentru situaQ,ile negative. Tu nu afirmi ca 0 alta persoana
n-a contribuit la problema tao Tu doar refuzi sa fii coborat la
un nivel inferior de ceea ce a facut altcineva. Nu lasa ca 0 alta
persoana sa-ti determine starea sufleteasca; viata este prea
scurta pentru asta. Chiar daca nu-ti pop asuma respon
sabilitatea pentru situatia in care te gase§ti, totu§i e§ti res
ponsabil pentru ceea ce fad eu privire la ea. E§ti responsabil
pentru reactiile tale, fie ca ele imbunatatesc, fie ca inrau
tatesc situatia.
Data viitoare cand incepi sa ai sentimente negative, re
peta aceste cuvine tulburatoare: Sunt responsabil. Spuneti-Ie.
246
sTAPANE�TE, iNFOMETEAZA, RETRAGE-TE
Dadi se poate, roste§te-Ie cu voce tare. Foarte rapid, acele

ganduri negative care-p sufodi bucuria nu vor mai fi bine
primite in locuinta ta mentaHi. Ele vor pleca §i vor gasi pe
altcineva care sa Ie accepte.
Un alt mod uimitor de a-p pastra bucuria este prin a-ti
infometa emotiile negative. In mijlocul unui episod negativ,
cand te simp furios, descurajat sau ranit, ia in considerare
imaginea de ansamblu. Hi un pas in spate §i adu-p aminte de
ceea ce este cu adevarat important. D schimbare a perspec
tivei ip poate intrerupe avantul negativ §i ip poate activa
ratiunea, dandu-p posibilitatea sa reincadrezi rapid impulsul
momentului. Cand incetezi sa-p hrane§ti emopile negative,
ele vor incepe sa scada in intensitate.
Daca a§ avea ocazia sa te mentorez in timp ce treci
printr-o perioada emotionala dificila, p-a§ pune urma
toarele intrebari:
• Care este scopul tau?

• Ce rezultat dore§ti sa ai in aceasta situape?
• Care e viziunea ta?
• Dare starea ta negativa in care te afli te ajuta sa te
indrepp spre scopul tau sau te indreapta spre 0 alta
direcpe?
Apoi va trebui sa-p pun urmatoarele intrebari:
• Incotro se indreapta aceasta situape? Este 0 direcpe

buna?
• Ce vreau cu adevarat?
• Ce aspect este cel mai important?
• Cum mi-ar putea afecta negativismul aceasta relape?
• Este integritatea mea in pericol?
• Dare sanatatea mea este mai importanta decat sa
demonstrez acum ca am dreptate?
247
Cand renunp la nevoia de a avea dreptate ip spore§ti

oppunile §i experimentezi bucurie in loc de suferinta. Doar
dupa ce vezi imaginea de ansamblu pop pricepe ca situapa
negativa pe care ai vazut-o inainte era doar 0 mica parte a
intregului. Dintr-un alt punct de vedere, dificultaple pot
parea foarte diferite in ce prive§te marimea §i sfera lor,
precum §i posibilitatea lor de rezolvare. Cand gande§ti
dincolo de momentul de fata depa§e§ti 0 viziune limitata §i
incurajezi reactii intelepte §i cumpatate. Cand prive§ti
problema in perspectiva, flamanze§ti emotii le negative care
prea adesea ip hranesc anxietatea.
i n cele din urma, retragerea pentru 0 vreme din problemele
tale poate fi 0 metoda eficienta pentru a-p redobandi echi
librul §i a-ti pastra bucuria. Nu, asta nu inseamna ca ip dau
permisiunea sa fugi de problemele tale. Dar uneori cand te
afli intr-o stare emoponala depresiva, cauza acesteia este un
mister total. S-ar putea sa nu poti identifica nimic care sa te
deranjeze. i n alte situatii, dedan§atorul este evident. Abi
litatea de a recunoa§te rapid starile suflete§ti deprimante
este 0 deprindere care merita dezvoltata. Daca nu e§ti
con§tient de dispozipa ta negativa, atunci gandurile, cuvin
tele §i acpunile urmatoare pot cadea rapid intr-o spirala ne
gativa §i revenirea va consuma 0 cantitate semnificativa de
timp, energie §i intelegere.
i n aceste situatii e intelept sa te gande§ti la oppunea
retragerii temporare. Faptul ca stai in prezenta altora s-ar
putea sa-p alimenteze focul. Retr�gerea pentru 0 scurta
perioada, in special din prezenta celor iubip, permite ca
vorba inteleapta testata in timp lI§i asta va trece" sa inceapa
sa acponeze in avantajul tau. Reamintirea acestui adevar ip
asigura 0 viziune cuprinzatoare §i slabe§te stransoarea emo
tiilor negative. i ti ofera ceva la care sa speri §i 0 ocazie de
a-p practica credinta.
Din cand in cand, s-ar putea sa fie util sa te retragi, sa
248
STAPAN�TE, iNFOMETEAU, RETRACE-IE
inchizi u§a, sa fii singur §i sa la§i ca focul emotillo r negative

sa se stinga incet. Cand eram copii, majoritatea dintre noi am
experimentat aceasta dinamica atunci cand eram trimi§i in
camerele noastre pentru pupn timp ca sa ne lini§tim emo
tional. In afara de cazul in care mai locuie§ti cu parinpi, s-ar
putea sa fi uitat cat de bine funcponeaza metoda.
De§i s-ar putea ca retragerea sa nu rezolve situapa, ea
limiteaza pagubele protejandu-te de tine insuti. Cand ai
intr-adevar sentimente negative, este ca §i cum ai fi beat din
punct de vedere emoponal. In acest caz, informatia trans
misa de creierul tau este intr-o anumita masura distorsionata
§i increderea in acest feedback defectuos va conduce doar la
decizii neintelepte care iti vor inrautap viata. Nu-p pierde
credinta §i pastreaza-p calmul! Pe masura ce norii negati
vismului vor trece - §i cu siguranta 0 vor face - solutiil e vor
parea mult mai evidente.
Adu-p aminte de aceste strategii - stapane§te-p emotiile
negative, infometeaza-Ie §i retrage-te pentru 0 vreme - §i
experimenteaza mai multa bucurie.

Exercitiul #36
Gande§te-te la 0 dificultate sau la 0 imprejurare neplacuta
cronica cu care te confrunp in prezent. Pe pagina urmatoare
noteaza trei modalitap prin care ai putea sa-p asumi res
ponsabilitatea pentru modul cum stau lucrurile azi.
249
40 DE ZILE PENTRU 0 VIAl.A. PUNA DE BUCURIE
, "'"
\.. �
Gase§te 0 persoana importanta (poate copilul tau) sau un
grup de persoane (poate 0 clasa de �coala Duminicala) §i
ofera-te sa Ie predai lectia de azi despre controlul emotional.
Pregate§te-ti schita lectiei, introducand atat exemple rele
vante din viata ta, cat §i idei valoroase din aceasta carte. Apoi
prezinta lectia in propriile tale cuvinte §i in stilul tau propriu.
250
STAPANE�TE, iNFOMETEAZA, RETRAGE-TE
Gandul zilei
Rugaciune
Tata ceresc, Iti multumesc pentru provocarea de a-mi stiipani
emotiile, provocare de care voi avea parte fntreaga viata. Ajuta-ma
azi sa vi'id imaginea de ansamblu §i sa riispund cu fntelepciune §i
har oamenilor dificili §i situatiilor provocatoare. Amin.
llUA
37
M ENTALISTU L
Bucuria concentrarii
NOI GANDIM, simpm, acponam. Ne transformam.

Datorita gandurilor noastre simpm anumite emotti. Ca
urmare a acestor sentimente, avem anumite comporta
mente. Aceste comportamente se acumuleaza �i ne deter
mina starea vietti. De fapt, noi suntem "mentali�tii" propriei
noastre existente, nu pentru ca avem vreo putere superioara,
ci pentru ca avem puterea de a alege ce sa gandim pe tot
parcursul zilei.
I n serialul de televiziune CBS The Mentalist, Patrick Jane,
personajul principal i�i folose�te presupusele puteri mentale
ca fost medium pentru a-i ajuta pe investigatori in
rezolvarea diferitelor cazuri. Ironic, cariera anterioara a lui
Jane ca medium nu a fost deca.t un truc, deoarece Jane nici
macar nu crede ca oamenii au capacitap paranormale. Cu
toate acestea el i�i folose�te propria capacitate mentala
intelegand natura umana �i invatand sa fie un observator
atent �i un fin analist atunci cand ajuta la investigatiile
criminale. La fel ca acest personaj fictiv, noi nu avem nevoie
de ni�te puteri speciale, trebuie doar sa ne folosim corect
ceea ce avem deja.
Deoarece atat de pupni oameni aleg sa-�i foloseasca
aceasta putere mentala, atunci cand este folosita ea pare atat
253
de speciaHi. eu toate di nu-p pop crea in mod direct lumea

ta, nici macar nu-ti pop determina in mod direct senti
mentele, tu 0 faci indirect prin modul in care alegi sa gan
de§ti. Intr-o masura mai mare sau mai mica, tu decizi la ce
anume te gande§ti. Gandirea ta ip determina 0 viata saraca
sau una plina de bucurie, in funcpe de gandurile alese cu
grija pe care Ie ai in mod consecvent.
Disciplina mentala este deprinderea invatata de a-p pne
mintea concentrata asupra gandurilor productive, chiar
atunci cand unele ganduri tulburatoare care-ti distrag
atenpa se predpita in preajma tao Deprinderea aceasta nece
sita un progres permanent. Dupa cum §tii deja, disciplina
mentala precede disciplina emoponala. Daca ai un nivel
ridicat de disciplina mentala ip atingi scopurile mai rapid,
experimentezi mai multa bucurie §i devii 0 prezenta mult
mai agreabila. Practic, atunci cand dobande§ti disciplina
mentala, ip poti atinge orice scop semnificativ.
Para disciplina mentala, chiar scopurile destul de u§oare
necesita un efort major. Daca mu§chii mentali ip sunt slabi,
viata ta emoponala este arbitrara §i imprevizibila. Trandavia
mentala iti distruge incet potenpalul pentru marepe - mai
intai in interior, apoi in exterior.
Depunand in mod deliberat eforturi pentru a-p im
bunatap jocul mental, ip vei imbunatap fiecare domeniu al
vietti. Iti vei atinge mai rapid obiectivele profesionale. Viata
ta de familie va fi mai lini§tita. Avand mu§chii mentali
puternici §i antrenap. vei fi mai puternic din punct de vedere
spiritual, emotional §i fizic.
Aceasta concentrare neobi§nuita implica patru com
ponente §i fiecare dintre ele poate fi cultivata. Prima este
claritatea cu privire la ceea ce trebuie indeplinit, atat in
momentele urmatoare, cat §i pe termen lung. Para 0 pnta
clara, viata gandurilor tale va oscila intre obiective
concurente §i alte lucruri care nu reprezinta obiectivele tale.
E esenpal sa cuno§ti atat nevoile care trebuie implinite chiar
254
MENTAUSTUL
acum, cum ar fi scrierea unei propuneri de afacere sau

imbunatatirea loviturii de golf, cat §i nevoile care trebuie
implinite pe termen lung, cum ar fi cre§terea venitului anual
sau atingerea unui anumit punctaj la golf. Cand "scopurile
tale imediate" se aliniaza cu "scopurile tale indepartate", e§ti
pregatit pentru disciplina mentala.
Urmatoarea componenta este concentrarea, legata de cat
de bine e§ti implicat in momentul prezent §i e§ti atent la ce
este important acum. Orice mai putin decat concentrare
100 % iti scoate la iveala atentia divizata §i ambiguitatea.
Elementele care-ti distrag atentia sunt doar atractii gre§ite
care iti scad potentialul. Surprinzator, a te ocupa de mai
multe sarcini la un moment dat este eel mai periculos ticalos
care-ti poate intrerupe concentrarea totala. 0 alta capcana
frecventa include a fi prezent acasa din punct de vedere
fizic, dar a fi la birou din punct de vedere mental. Adesea
atentia iti este distrasa atunci cand "pierzi momentul", sta
ruind asupra unor experiente din trecut care nu se pot
schimba sau ingrijorandu-te cu privire la 0 situatie viitoare.
Dezvolta-ti capacitatea de concentrare!
fncrederea este credinta in capacitatea ta de a atinge un
anumit scop. Cu toate ca increderea autentica se bazeaza pe
realizarile concrete, performanta din trecut nu-ti poate oferi
siguranta ca iti vei dezvolta sau iti vei men tine increderea. 0
incredere de sine durabila se dezvolta ca urmare a unei pre
gatiri istovitoare, a clipelor de victorie, a amintirilor pozitive
§i a concentrarii pe progresul realizat pas cu pas, nu pe
perfectiune. Pentru a-ti forma amintiri pozitive, staruie
asupra celor mai bune realizari §i noteaza-Ie in fiecare sap
tamana. Cu alte cuvinte, "Dezvolta-ti gandirea 4:8!"
In sfar§it, provocarea se refera la masura pretentiei pe care
o plasezi deliberat asupra tao Disciplina ta mentala va cre§te
pentru a implini scopul pe care l-ai stabilit. Scopurile
marunte extrag doar un potential de suprafata, in timp ce
scopurile uria§e elibereaza rezerve neutilizate §i declan§eaza
255
rasturnari nea§teptate de situape. Majoritatea oamenilor vor
doar calea u§oara. Ei gandesc in termeni de minimum sau
IIdestul de bine". I §i folosesc energia pentru a evita mo
mentele tensionate. Ironic, eul tau adevarat se descopera
atunci cand miza este ridicata, cand se apropie termenele
limita §i cand jocul este mai periculos.
Cauta ocazii care necesita multa disciplina mentala §i vei
fi surprins de comoara pe care 0 vei descoperi. Oricine poate
experimenta ocazional performante ridicate; cu totii putem
avea 0 zi minunata din cand in cando Totu§i standardul tau
este mult mai inalt. La fel ca un sportiv de talie mondiala,
atunci cand vei stapani disciplina mentala te vei trezi ca ip
pop repeta cea mai buna performanta dupa placul inimii .
Cand vei putea face asta, vei descoperi ca ai tot ce e ne
cesar nu doar pentru a-p atinge mai rapid scopurile, dar §i
pentru a deveni 0 fiinta umana exceptionala. �i ce bucurie iti
va produce aceasta descoperire!
Exerciliu l #37
Pentru exercitiul de azi gande§te-te la starea generala a vietti
tale din prezent. Apoi fa doua liste scurte. Pe prima lista
noteaza trei lucruri din viata ta pe care ai vrea sa Ie reduci.
Pe lista a doua noteaza trei lucruri pe care vrei sa dezvolti.
Scoate in evidenta lista a doua colorand-o cu un marker de
culoare deschisa.
256
MENTALISTUL
LISTA iNTAI LISTA A DOUA
I n urmatoarele �ase saptamani, consemneaza-ti zilnic scriind
de mana sau la computer progresul realizat in atingerea
scopurilor, inclusiv realizarile, corecpile, experientele pozi
tive, momentele de revelatie �i complimentele primite.
Recite�te-le frecvent dimineata devreme.
257
Gandul zilei
Ultl
�'ti\ SCO p
t
&alte , su"
t
co "ce,,\:1ta
QlnO.t
�l dLSClp
",e"taQ\
Rugiciune
Tata, iti multumesc pentru puterea gandurilor mele. Te rog sa-mi
indrumi azi gandirea pentru a seoate tot ee e mai bun din mine §i
din oamenii importanti din viata mea. Amin.
1101
38
RECUNO§TINTA DE RUTINA
SAU EXCEPTIONALA
Bucuria recuno§tinJei
DE OBICEI RECUNO$TINTA noastra este una de rutina.

Este banala, reactiva §i adesea superfidala. Aid se include a
spune multumesc dupa ce ai prirnit un dar sau ai fost ajutat.
De exemplu, cand e§ti blocat in trafic §i dneva te lasa sa treci,
Ii faci cu mana acelui §ofer un multurnesc. Cand cine va iti
deschide u§a, zambe§ti §i Ii spui multurnesc. Cand ti se da
mancarea pe fereastra la restaurantul cu comanda din ma
§ina, spui multumesc persoanei care te serve§te. Toate acestea
sunt exemple tipice de recuno§tinta de rutina.
Unii oameni i§i dezvolta un sentiment imediat de
recuno§tinta §i u§urare cand aud despre un accident sau 0
tragedie care s-a petrecut in viata cuiva. Aceasta Ii scoate din
starea de automulturnire §i, ca urmare, se simt recunoscatori
pentru propria lor viata §i siguranta. $i aceasta este 0
recuno§tinta de rutina. Totu§i, n-ar fi rninunat daca nu am
avea nevoie ca necazurile altor oameni sa ne rearninteasca
de binecuvantarile din viata noastra?
In lumea de azi este u§or sa devii desensibilizat la orice,
mai putin la cele mai ingrozitoare tragedii. Putem auzi
neintentionat pe cineva vorbind despre un accident de
259
ma§ina infiorator sau despre comiterea unei crime §i faptul

acesta ne §ocheaza. Dar ne atinge doar superficial, abia daca
ne deranjeaza. Se pare ca pan a §i recuno§tinta intensa pen
tru libertatea noastra, a familiilor noastre §i a credintei noastre
dedan§ata de evenimentele din 1 1 septembrie 2001 a slabit
odata cu trecerea timpului, cel pupn pentru cei care n-au
pierdut pe nimeni dintre cei apropiap. Recuno§tinta de
rutin a este resimpta sincer la un moment dat, dar ea nu
strapunge inima.
Vestea buna este ca ai oppunea de a trece la un nivel cu
totul nou de apreciere §i recuno§tinta. Eu numesc aceasta
recuno§tinta exceptionalii .
Recuno§tinta excepponala este intenponala, proactiva,
extraordinara §i consecventa cu Principiu1 4:8. Oricine poate
fi recunoscator pentru ceva evident, dar e nevoie de 0
persoana plina de bucurie pentru a percepe samanta de
mu§tar a potenpalului intr-o situape dificila sau intr-un
individ difidl. Exprimarea multumirii pentru cele mai
marunte lucruri desemneaza sfar§itul recuno§tintei de
rutina §i inceputul recuno§tintei excepponale.
Recuno§tinta excepponala se refera la acte de mu1tumire
care nu sunt determinate de tragedia, durerea sau
neferidrea altcuiva. Recuno§tinta excepponala nu cere ca un
lucru sa lipseasca inainte de a fi apreciat. La acest gen de
recuno§tinta s-a gandit Pavel cand le-a scris tesalonicenilor:
"Multumiti lui Dumnezeu pentru toate lucrurile; cad
aceasta este voia lui Dumnezeu, in Cristos Isus, cu privire la
voi" (1 Tes. 5:18).
Din pacate, noi ne comportam adesea de parca am trai
ve§nic, de parca azi este doar 0 zi de repetipe generala:
Credem ca putem sa ne facem aparipa oricand, sa prindem
totul din urma §i sa pregatim ziua de maine. Ne convingem
ca yom avea 0 alta §ansa - dar viata nu decurge intotdeauna
a§a. Te-ai intrebat daca victima accidentului de ma§ina de azi
260
RECUNO�TINTA DE RUfINA SAU EXCEPflONAIA
§i-a amintit sa Ie spuna celor din familie cat de mult Ii

iube§te? Dare a §tiut cat de mult 0 apreciau ei?
In fie care dimineata oameni din intreaga lume ies pe u§a
fara a banui nimic, dar nu se mai intorc niciodata acasa. fiind
victime ale accidentelor, crizelor cardiace, violentei §i altor
forme de moarte nea§teptata. Cand practici recuno§tinta
excepponala te bucuri de pacea de a §ti ca ai spus ceea ce
trebuie spus §i ca i-ai apreciat pe cei mai importanp oameni
din viata tao
Recuno§tinta exceptionala inseamna §i sa ramai con
§tient de binecuvantarile genera Ie, de lucrurile de care
poate beneficia oricine. Ele implica experimentarea puterii
recuno§tintei pentru acele lucruri care ne sunt comune
tuturor:
• dragostea lui Dumnezeu

• trupurile noastre
• mintea noastra
• vreme frumoasa §i ploaie
• paduri §i de§erturi
• munp §i plaje
• libertate in toate formele
• tehnologie
• relatii
• §i multe altele . . .
Recuno§tinta excepponala inseamna exprimarea recuno§

tintei pentru lucrurile aparent marunte din viata, dar care
nu sunt atat de marunte, cum ar fi zambete, imbrap§ari,
muzica, toaleta in casa, aer condiponat, apa curata, §tiinta,
educape, centuri de siguranta, antibiotice, sistemul nostru
imunitar §i 0 a doua §ansa, ca sa pomenim doar cateva.
Recuno§tinta excepponala implica §i a-p face un obicei
din a-i aprecia pe alp oameni. Cand un lucru este apreciat,
valoarea Ii cre§te, nu-i a§a? Cand oamenii sunt apreciati in
261
mod sincer, Ie cre§te stima de sine. Dadi dore§ti sa cre§ti

valoarea unui lucru din viata ta, fii foarte atent cu el. Daca
dore§ti sa cre§ti valoarea unei relatil semnificative, pre
twe§te-o.
Poate ca partenerul nostru de viata ar putea beneficia de
pe urma recuno§tintei excepponale. Sau poate ca ar putea
beneficia parintil tai sau copiii tai care tanjesc dupa apre
ciere. Sau poate un coleg de munca la care til, sau un client
special. Indiferent de cine ar fi yorba, fii foarte atent cu ei.
Cinste§te-i acordandu-Ie mai mult interes §i mai multa
atenpe. Concentreaza-te asupra calitatiIor lor - intotdeauna
existci ceva ce este minunat sau ar putea fi minunat. Prive§te-i
prin lentilele asigurate de Filipeni 4:8. Cand ii apreciezi pe
altil, ai parte de un bonus special: nu doar valoarea lor
cre§te, dar §i a tao
I n mai multe situatil am primit tocmai la timpul potrivit
un biletel, un telefon sau un e-mail care m-a motivat sa fac un
efort suplimentar - sa studiez mai mult, sa scriu mai mult, sa
vorbesc mai mult, sa incurajez mai mult §i sa rna straduiesc
sa realizez mai mult decat a§ fi realizat daca nu le-a§ fi primit.
Am fost recipientul recuno§tintei excepponale.
Ce se poate spune despre tine? Recuno§tinta ta se re
marca intre aceea a celorlalp? Adu-p aminte ca daca oferi
mai multa recuno§tinta, vei primi mai multa bucurie.
Exercitiul #38
Alege 0 anumita data situata cel putin cinci ani in vii tor.
Prive§te indelung binecuvantarile vii toare pe care speri ca Ie
vei experimenta la acea data §i scrie opt dintre ele pe pagina
urmatoare.
262
RECUNO�TINTA DE RUTINA SAO EXCEPPONALA
Alege 0 persoana - un prieten, un membru al familiei, un
coleg de munca - care te-a ajutat in vreun fel in ultima
saptamana §i trimite-i un mesaj scurt de recuno§tinta. Apoi
identifidi 0 persoana care a fost 0 binecuvantare speciaUi
pentru tine in ultimul an §i trimite-i un e-mail scurt de
multumire. In final, gande§te-te la 0 persoana care te-a
sprijinit sau te-a incurajat in trecut §i scrie-i un biletel de
apreciere. Trimite-l prin po§ta azi!
263
Gandul zilei
Rugaciune
Doamne, iti multumesc pentru ca rna fnconjuri cu bunatatea Ta.
Ajuta-rna azi sa observ �i sa apreciez marile �i micile binecuvantari
care rna fnconjoarii. Amin.
llDA
39
ELI MI NA DEZORDINEA
Bucuria simplitti/ii
NICIUN PLAN PENTRU 0 VIATA PUNA DE BUCURIE

nu poate fi complet fara sugestia de a elimina dezordinea.
Dezordinea na�te nemultumire, in timp ce simplitatea na�te
bucurie. Dezordinea sufoca bucuria, in timp ce simplitatea
elibereaza bucurie. Dezordinea complica viata, 0 face gre
oaie §i obositoare. Simplitatea face viata relaxata, senina §i
invioratoare.
I n lectia de azi te voi provoca sa-p dezvolp propria
metoda pentru a reduce dezordinea, a§a incat sa-p pop spori
in continuare bucuria. Pentru a te ajuta sa intelegi mai bine
natura dezordinii, da-mi voie sa-p imparta§esc 0 definipe
foarte practica pe care 0 dau clienplor mei: dezordinea este
orice ip fura timpul �i atentia, dar nu-p spore§te bucuria.
Repet, dezordinea se refera la lucrurile, gandurile �i
atitudinile care ne impiedica sa traim viata pe care a inten
tionat Dumnezeu s-o traim. Dezordinea interfereaza cu
bucuria noastra. Ea se dezvolta ca urmare a activitaplor
normale, de zi cu zi, la fel cum se depune placa dentara pe
dintii no�tri. Totu§i, cu 0 ingrijire adecvata, putem reduce
deteriorarea dinplor - iar cu 0 grija §i o' atenpe adecvata,
putem reduce dezordinea §i daunele pe care Ie cauzeaza.
Dezordinea ne distrage atenpa de la lucrurile cu adevarat
265
importante §i 0 transfera spre lucrurile care conteaza foarte

putin. Practic, dezordinea ne transforma mintea intr-o
groapa de gunoi. In loc ca atenpa noastra sa se concentreze
asupra binecuvantarilor §i pasiunilor noastre, ea este
redirecponata spre problemele ce persista de mult timp.
Evident, dezordinea determina ca focalizarea noastra pe
ceea ce este rurat, adevarat, vrednic de iubit §i excelent sa fie
mai provocatoare.
Adesea in seminariile mele descriu dezordinea prin ur
matorii termeni:
• stagnare
• aglomerare
• complexitate
• nimicuri
• incurcaturi
• lucruri neterminate
• fleacuri
• epuizare
• negativism
• amanare
• confuzie
• dedicare exagerata
• indecizie
• debara
Ce cuvinte sau imagini p-a evocat parcurgerea acestei

liste?
Adesea dezordinea apare precum mizeria creata de
pregatirea unei mese imbel§ugate. Ai 0 mancare delicioasa,
dar ai §i 0 multime de farfurii murdare. Nu e mare scofala,
nu-i a§a? Trebuie doar sa curep mizeria� Dar ce se intampla
daca n-o curep §i in schimb incepi imediat pregatirea altei
mese? Acum va trebui sa te descurd cu toate lucrurile lasate
in urma de la pregatirea primei mese.
266
ELIMINA DEZORDINEA
Ce se intampla daca ajungi la a patra sau la a cincea masii

§i incii nu ai curiipt dupii prima masa? Poate cii tigaia este
murdarii sau nu-p giise§ti 0 anumita spatula sau cuptul
preferat. Poate ca trebuie sa lucrezi intr-o alta parte a bucii
tiiriei care este slab luminata din cauzii cii nu ai loc pe masa
principalii. Desigur, nu este nicio tragedie, dar faptul acesta
va influenta negativ calitatea mesei pregiitite de tine §i pro
babil bucuria generala pe care 0 experimentezi in timp ce
gate§ti.
Aceastii dinamicii existii §i in viepIe oamenilor. Ei permit
mizeriilor sa se adune §i sa devinii cople§itoare, deter
minandu-i sii amane chiar mai mult decizia de a face
curiitenie. i§i ating un scop (giitesc 0 masa minunata), dar nu
investesc niciodata timp pentru a curiita mizeria care se pro
duce in timpul pregatirii ei. Prin urmare trebuie sa improvi
zeze §i sa munceasca expunandu-se la riscurlle provocate de
mizeriile care s-au acumulat.
Vestea buna este urmiitoarea: de indatii ce curap mizeria,
atenpa pe care trebuia sii i-a aloci inainte poate fi reven
dicatii pentru ocazii §i scopuri creative ce genereaza cre§tere.
Faptul ca te ocupi de dezordinea din viata ta ip elibereaza 0
cantitate colosala de energie. Pentru 0 mai bunii intelegere,
este util sa imparpm dezordinea in mai multe categorii, dar
nu uita cii adesea dezordinea nu dispare de tot.
Dezordinea spiritualii se referii la lipsa pacii liiuntrice §i pro
vine adesea din lipsa intimitiip,i cu Creatorul tau. Cu alte
cuvinte, ceva se interpune in legiitura ta cu Dumnezeu.
Dezordinea emotionalii include lipsa iertarii §i orice alte
sentimente negative precum frustrarea, oboseala, plictiseala,
resentimentul, teama sau ingrijorarea care nu au fost re
zolvate eficient.
Dezordinea mentalii se referii la prioritiip gre§ite, lucruri
importante care au fost amanate, incapacitatea de a riimane
concentrat sau domenii in care s-ar putea sa accentuezi
imaginea §i nu caracterul.
267
40 DE ZILE PENTRU a VIATA PUNA DE BUCURIE
Dezordinea jizicii se refera la dezordinea din preajma tao

Nu este nimic inerent rau in faptul ca spatiul tau nu este intr-o
ordine desavar§ita. Ceea ce conteaza este daca mediul tau
ambiant iti sprijina capacitatea de a te bucura din plin de
viata sau 0 impiedica. Stilul de viata modern pare sa ali
menteze impulsul de a strange cat mai multe lucruri.
Gande§te-te doar la reclama recenta care se face optiunilor
de inmagazinare a bunurilor. Dar ai vazut vreodata ca un
dric sa fie urmat de ma§ini pline de bunuri? Ma§inile fir
melor care se ocupa cu transportul bunurilor nu sunt parcate
in cimitire dintr-un motiv evident.
Dezordinea jinanciarii se refera la dezordinea modului de
gestionare a finantelor §i ar putea include datorii, un plan
financiar slab sau lipsa unui plan financiar, absenta buge
tului, 0 asigurare de viata insuficienta sau e§ecul de a te
sincroniza cu partenerul de viata in ce prive§te chestiunile
legate de bani.
Dezordinea legalii ar putea include nevoia de a-ti face timp
pentru a te ocupa de unele chestiuni legale, ignorarea unei
planificari legale prudente, prevenirea proceselor civile, cat
§i neactualizarea testamentelor §i a altor documente legale
necesare.
Dezordinea relation alii are adesea cea mai mare incarcatura
emotionala §i se refera la a menpne sentimente negative
fata de dneva important din viata ta sau la relatii de afaceri
neincheiate care iti pot distrage atentia de la scopurile vi
itoare.
Pentru a mtelege mai bine efectul pe care il are dezor
dinea asupra gandirii tale, prive§te-ti mintea ca un laptop.
Daca rulezi prea multe programe in acela§i timp, s-ar putea
ca memoria computerului tau sa fie solicitata la maximum.
Primul simptom ar putea fi faptul ca programele ruleaza
mcet. Urmatorul simptom ar putea fi inghetarea compu
terului. I n sfar§it, computerul s-ar putea bloca. Daca
268
ELIMINA DEZORDINEA
computerul i§i epuizeaza memoria RAM , vei ave a parte
chiar de mai multe probleme §i intarzieri in funcponare.
Ca fiinta umane, noi nu avem memorie RAM , dar
functionam asemenea computerelor in ce prive§te alocarea
atenpei disponibile. I n loc de RAM noi avem, cel pupn
conceptual, ceea ce eu numesc simplu Vnitap de atentie
(VA). Precum computerul, nu avem un umar infinit de UA,
de aceea trebuie sa fim chibzuiti in folosirea lor.
Dezordinea ne jefuie§te mintea, reducandu-ne procentul
de atenpe care este disponibil pentru eforturi pozitive, cum
ar fi parta§ia cu Dumnezeu, cultivarea relatiilor, stabilirea de
scopuri, soluponarea problemelor, inovarea §i gandirea in
avans. Unitaple tale de atenpe ajung sa fie alocate gre§it,
lasandu-te impra§tiat, sufocat §i ingropat in activitap care te
indeparteaza de cea mai buna §i inteleapta utilizare a
timpului tau.
Relatiil e defectuoase, angajamentele incalcate, obligatiile
nedorite, ingrijorarea cu privire la cei dragi care sunt bol
navi, dezorganizarea financiara §i mediul ambiant dezor
donat reflecta diferite tipuri de dezordini. Dar, intr-o masura
mai mare sau mai mica, toate acestea sunt distrageri ale
atenpei care ne fura Unitati!e de atenpe ce altfel ar putea fi
folosite in scopuri pozitive.
Unele forme de dezordine sunt inevitabile. Ele pur §i
simplu sunt 0 urmare a faptului ca suntem oameni §i ca
dorim sa fim eficienp. Problema nu are a§a de mult de-a face
cu dezordinea in sine, intrebarea este daca am un sistem
pentru a 0 controla eficient. I n special un anumit factor pare
sa produca mai multa neoranduiala §i complicape: lipsa de
claritate. mra 0 direcpe clara in viata, putem lua 0 serie de
decizii capricioase, putem spune da unor lucruri rele §i nu
unor lucruri bune. Ne putem intinde prea mult §i putem
cheltui prea mult, provocand 0 lupta mentala §i generand
bagajul emoponal care 0 insote§te.
Solutia consta in a-ti corecta viziunea. m efortul de a-ti
269
clarifica foarte bine prioritatile §i scopurile, a§a incat sa

devina evident modul cum iti investe§ti timpul §i banii. Nu
uita ca in general dezordinea se extinde ca urmare a deci
ziilor neintelepte §i a promisiunilor incalcate. Pentru a evita
sa fii prins in angajamente impovaratoare pe care Ie vei
regreta mai tarziu, stabile§te "Regula celor 24 de ore",
a§teptand eel putin 0 zi intreaga inainte de a te angaja la
ceva nou. in acest timp roaga-te, mediteaza §i evalueaza
daca potentialul angajament se incadreaza in misiunea ta §i
se armonizeaza cu scopurile tale pe termen lung.
lata cateva intrebari care te vor ajuta sa-ti identifici dezor
dinea din viata:
• Ce posesiuni materiale n-am folosit in ultimele 24 de

luni?
• Care este eel mai important lucru pe care am tot
amanat sa-l fac?
• Ce obligatii sau angajamente nu le-a§ mai face din nou
daca a§ avea aceasta posibilitate?
• Ce proiecte din viata mea au ramas blocate de mult
· p ?.
tim
• Ce lucruri imi consuma in prezent cea mai mare parte
din energie, dar aduc 0 rasplata foarte mica?
• Ce activitati rna indeparteaza de ceea ce iubesc eel mai
mult?
• Ce actiune mi-ar cre§te pacea mintii ?
Exista doua modalitap de abordare a dezordinii §i fiecare

dintre ele te va ajuta sa-ti reca§tigi simplitatea care este in
armonie cu 0 via ta plina de bucurie. Prima este metoda
putin cate putin. In aceasta abordare, elimini dezordinea
pupn cate putin in fiecare zi, fie pana cand sarcina este
terminata, fie pe timp nedefinit ca 0 modalitate proactiva de
a acoperi toate variatiile dezordinii. in vederea acestui scop,
eu recomand perioade programate de timp care cresc cu 9
270
ELIMINA DEZORDINEA
pana la 14 minute pe zi. Aceasta nu pare a fi 0 perioada

lunga de timp, dar ea cre§te rapid §i abia vei simti impactul
ei asupra fiecarei zile.
A doua abordare este metoda blit. In acest caz pui
deoparte un interval mare de timp, cum ar fi 12 pana la 14
ore pe zi, doar pentru scopul de a incepe §i a termina un
singur proiect de eliminare a dezordinii fara a avea parte de
intreruperi. Aceasta abordare se potrive§te foarte bine
anumitor personalitap §i este foarte eficienta atat in cazul
proiectelor care implica dezordine fizica, cat §i a incurca
turilor financiare sau legale.
S-ar putea ca ideea de a-p face ordine in viata sa nu te
incante la inceput, dar daca starui asupra sentimentelor
pozitive pe care Ie vei experimenta cand vei incheia procesul
(Gandirea 4:8), vei fi reenergizat aproape imediat. Cand te
concentrezi pe a sluji §i a darui, nu pe a obpne §i a acumula,
elimini congestia spirituala §i te bucuri de faptul ca e§ti
eliberat de complicapj.
ACTIVEAZA PRINCIPUL 4:8
Exerciliu l #39
Pentru exercipul de azi, identifica cateva complicatii care
p-ar putea scadea bucuria. In prima coloana de pe pagina
urmatoare, noteaza-p trei proiecte actuale de ordonare a
viepj. Apoi, in dreapta, indica tipul de dezordine (relapo
nala, fizica, financiara etc.) §i primul pas pe care il pop face
pentru a rezolva definitiv acea dezordine.
271
r �
DEZORDINEA TIPUL PRIMUL PAS
'" �
ELIMINA DEZORDINEA
Formuleaza-p propria definipe a dezordinii. Aceasta te va
ajuta mult in a 0 controla. Apoi, in fiecare luna, aloca-p
intervale de timp in care sa te ocupi de dezordinea
anticipata �i nea�teptata care inevitabil va ie�i la suprafata in
timp ce pa�e�ti prin viata. Programeaza-p azi acest timp!
Gandul zilei
al\d es c CO itect
g
c a Q ol0 lte SC oJ
�t
p itll\ 1l 1Cl\Cl .
U!}O it
Rugaciune
Tatii ceresc, Iti multumesc pentru bucuria simplitiitii. Aratii-mi azi
cum sii triiiesc simplu, sii iubesc profund §i sii experimentez intens
prezenta Ta. Amin.
IIDA
40
CULTIVAREA PREZENTEI
LUI DUMNEZEU
Bucuria prezentei Sale
PREZENTA LUI DUMNEZEU este buna.

Bucuria prezentei Sale este inegalabila §i evidenta .
Prezenta Lui ne inmulte§te binecuvantarlle. Este manga
ietoare, purificatoare, invioratoare, inspiratoare, incura
jatoare, intaritoare §i lini§titoare - toate acestea in acela§i
timp. E imposibil sa experimentezi prezenta Lui §i sa ramai
neschimbat.
Prezenta Lui ne arata adevaratul Pol nord, facand
distincpe intre adevar §i ficpune §i accentuand semnificapa
intr-un ocean de lipsa de semnificape. Dupa cum spune
PsalmuI 16: 1 1 : "imi vei arata cararea vietii; inaintea Fetei Tale
sunt bucurii nespuse, §i desfatari ve§nice in dreapta Ta."
Prezenta Lui ne arata in ce sa ne implicam total §i de ce
anume sa ne separam imediat. Prezenta Lui ne arata cand sa
spunem da §i cand sa spunem nu, atat in ce prive§te sco
purile pe care Ie urmam §i modul cum ne folosim timpul
liber, cat §i limitele morale pe care ni Ie fixam. In prezenta Lui
viziunea noastra este corectata §i vedem cIar atat adevarul,
cat §i amagirea care exista in lumea din jurul nostru.
Cand trclirn in prezenta Lui, folosim la maximum prezentul.
275
De§i Dumnezeu este peste tot, noi nu-I experimentam

necesarmente prezenta doar daca ne indreptam spre EI §i
1- 0 recunoa§tem cu gandurlle noastre. La urma urmei, cum
altcumva am putea experimenta prezenta lui Dumnezeu
decat prin gandurile noastre? Comuniunea cu EI este
intotdeauna oprita de interferentele ce au de-a face cu noi,
nu cu El. Cand avem ganduri egoiste, josnice, necurate §i
neadevarate noi oprim comunicarea §i slabim sentimentul
prezentei Sale pe care I-am putea avea §i pe care ar trebui
sa-I avem.
In aceasta ultima zi din aceasta instruire de 40 de zile in
vederea bucuriei, doresc sa-p. imparta§esc eel mai important
obicei pe care-I pop. dezvolta pentru a-p. mentine bucuria.
Este consecvent cu toate celelalte lucruri la care am meditat,
pe care Ie-am incurajat §i Ie-am practicat in aceste 39 de zile.
Acest obicei este cultivarea deliberata a prezentei lui Dumnezeu.
Daca vrei sa-p. inviorezi duhul, nimic nu-p. este mai de folos
decat sa te scalzi in mod regulat in prezenta lui Dumnezeu.
Dar, pentru majoritatea dintre noi, lucrul acesta necesita
practica.
In lectia de azi invatam despre partea ce ne revine noua in
aceasta relap.e nepretuita cu Creatorul nostru. Desigur,
Dumnezeu I§i face in mod desavar§it parte a Lui, a§a ca
focalizarea noastra ar trebui sa fie asupra paqii ce ne revine
noua - asupra lucrurllor pe care Ie putem face pentru a-I
simP. mai mult prezenta in launtrul minp.i noastre.
Cand suntem preocupap. de problemele §i tensiunile zilei
avem senzap.a ca ne-am pierdut legatura cu sursa ultima a
bucuriei §i pacii noastre. Cum putem crede intr-un
Dumnezeu unic, adevarat §i omniprezent §i totu§i sa nu-I
experimentam prezenta? Ce nu merge bine? Dare EI ne-a
abandonat? Daca El este intotdeauna cu noi, cum e posibil sa
pierdem sentimentul prezentei Sale? Mai mult, cum
redobandim acest sentiment, odata ce I-am pierdut?
276
CULTIVAREA PREZENTEI LUI DUMNEZEU
La fel cum putem trai in aceea§i casa cu partenerul nostru

de viata, dar nu simtim acea apropiere care face 0 relatie sa
infloreasca, tot a§a Dumnezeu poate fi aproape de noi fara ca
noi sa ne simtim aproape de El. A trai in prezenta lui
Dumnezeu cere practica §i prin aceasta practica vine ocazia
de a avea 0 experienta pozitiva minunata.
Cum ne pastram sentimentul prezentei lui Dumnezeu in
mijlocul incercarilor, problemelor §i necazurilor vietii
zilnice? Cand minple noastre sunt preocupate cu lucruri
marunte, s-ar putea sa nu fim con§tienp de El §i de lucrurile
importante pe care El dore§te sa Ie observam. Trebuie sa
renuntam la acele obiceiuri ale mintti §i ale vorbirii care ne
impiedica sa-I simtim prezenta. Practicarea prezentei lui
Dumnezeu chiar acolo unde ne aflam azi ne permite sa
ajungem sa-I recunoa§tem prezenta in mod regulat.
De§i exista multe modalitati de a practica prezenta lui
Dumnezeu, iata patru oppuni practice care dau rezultate
foarte bune. Fiecare reprezinta 0 abordare independenta,
dar folosite impreuna ele iti pot innoi viata mentala §i ip pot
pregati sufletul pentru a fi locuinta lui Dumnezeu.
Apreciaza. fucepe 0 serbare a recuno§tintei. Fixeaza-p
celularul sau ceasul din bucatarie sa sune dupa patru
minute. Apoi exprima-ti binecuvantarile, mari §i mici. Pentru
un impact maxim, inregistreaza-te in timp ce te gande§ti la
ele. Te-ai putea inregistra pentru a asculta mai tarziu sau ip
pop transcrie binecuvantarile intr-un document Word sau
intr-un jurnal scris de mana. Fa. zilnic lucrul acesta §i accen
tueaza diferitele parti ale vietti tale (trecut, prezent, viitor)
pentru care e§ti multumitor.
Fii detaliat. Nu-I multumi lui Dumnezeu doar pentru
familia ta, multume§te-I pentru fiecare membru al familiei in
parte §i pentru experientele pe care le-ai apreciat cel mai
mult pana in acest moment. Multume§te-I lui Dumnezeu nu
doar pentru sanatatea ta; multume§te-I pentru fiecare parte
277
a trupului tau care funcp.oneaza bine in prezent. Din cand in

cand, indepline§te acest ritual dintr-o perspectiva proaspata.
Vezi cat de multe unghiuri sau domenii diferite pop. scoate in
evidenta prin acest exerdtiu. Daca preferi, indepline§te aceasta
serbare a recuno§tintei in timp ce fad exercitii fizice, in timp
ce faci du§ sau poate in timp ce conduci spre locul tau de
munca. Cand ramai con§tient de binecuvantarile tale, ramai
deschis fata de Dumnezeu.
Contempleaza. Concentreaza-te asupra naturii lui
Dumnezeu. Gande§te-te la calle §i mijloacele infinite ale lui
Dumnezeu! Repeta in mintea ta ceea ce §tii ca este adevarat
cu privire la El. De exemplu: Dum nezeu este dragoste.
Dumnezeu este atotputernic. Dumnezeu este omniprezent.
Dumnezeu este omniscient. Dumnezeu este adeviir ul absolut.
Dumnezeu este sfont. Dumnezeu este fndunltor. Dumnezeu este
drept. Dumnezeu nu Se schimbti niciodatii. Cu siguranta, aceasta
descriere parp.ala ne ofera suficiente indicii pentru a con
templa caracterul perfect al Creatorului nostru.
Lauda-L in gandurile tale:
Te laud, Dumnezeule TaU, pentru ca e§ti Creatorul,

designerul §i arhitectul universului. Ip. multumesc
pentru soare, luna, stele §i toate planetele. Te laud
pentru ca le-ai creat pe toate. Ip. multumesc pentru ca
e§ti Creatorul meu §i pentru ca m-ai creat dupa chipul
§i asemanarea Ta. Te laud pentru marep.a, simplitatea §i
splendoarea creatiei Tale. Puterea §i rafinamentul cre
ierului uman sunt de nepatruns. Complexitatea §i
sincronismul trupului uman - toate organele, siste
mele, oasele, tesuturile, vasele de sange §i in special
capacitatea sa de a se vindeca §i a se innoi sunt cu totul
fantastice ...
Te laud pentru ca e§ti iubitor. Nu e§ti doar iubitor, ci
e§ti dragostea insa§i. Ip. multumesc pentru ca, atunci
278
cand raman in dragoste, raman in Tine §i Tu in mine. Te

laud pentru ca in dragoste nu exista frica. Oriunde e§ti
Tu, acolo este dragoste curata §i desavar§ita. Te laud
pentru dragostea ta necondiponata §i minunata. Ip
multumesc pentru ca Tu m-ai iubit intai. Ip multumesc
pentru ca §tii totul despre mine §i totu§i rna iube§ti. Ip
multumesc pentru ca §tii ce e mai rau in mine, dar vezi
ce e mai bun in mine. Te laud pentru ca rna iube§ti atat
in momentele mele cele mai slabe, cat §i in momentele
cele mai bune. Dragostea Ta este rabdatoare, plina de
bunatate §i ve§nica, iar eu sunt multuffii tor ca intot
deauna §i oriunde dragostea ta eterna va fi reala,
puternica §i vizibila . . .
Pierde-te in splendoarea lui Dumnezeu. Este minunat sa-L

prive§ti. Este placut sa stai in prezenta Lui. Lasa-te captivat
de marepa Lui.
Comunici. Adu-p aminte ca El este vita §i noi suntem
mladitele. Daca e§ti 0 mladita, oare faptul ca e§ti taiata de la
vita ip poate aduce ceva bun? Pentru a experimenta pre
zenta §i puterea Lui trebuie sa ramanem in legatura cu El.
Este responsabilitatea noastra sa inipem §i sa menpnem
aceasta legatura vitala in ciuda programului nostru foarte
ocupat. Dupa cum au descris Kerry §i Chris Shook in minu
nata lor carte One Month to Live, noi facem aceasta prin
conversape §i marturisire permanenta.
In loc de a reface comunicarea printr-un singur timp de
rugaciune zilnic, roaga-te neincetat pe tot parcursul zilei.
Aceste nigaciuni pot fi spontane §i conversaponale, ca §i
cum ai discuta cu un prieten drag. Prioritatea numarul unu
este sa-p marturise§ti imediat pacatele. Recunoa§te-p des
chis alegerile gre§ite. Pocaie§te-te iara§i §i iara§i. Nu lasa
niciodata ca pacatele sau supararile sa se acumuleze ci� in
schimb, arunca-p gre§elile §i poverile asupra Domnului.
279
Apoi, cere-I sa te ajute pe tot parcursul zileri. Cere-I sfatuI.

Cauta-I calauzirea atat cu privire la lucrurile de rutina, cat §i
la cele deosebite care trebuie indeplinite. Ai de facut cea mai
importanta prezentare din cariera ta la locul de munca?
Cere-I intelepciune. E§ti agitat dupa 0 cearta cu partenerul
tau de viata? Cere-I 0 inima calma. Nu ai chef sa- p faci
exercipiIe fizice? Cere-I sa-ti dea autodisciplina. E§ti tulburat
dupa ce ai urmarit §tirile din tara? Cere-I sa-p arate cum sa
fii parte a solupei. El nu este niciodata prea ocupat pentru a
ne ajuta sa navigam prin apele provocatoare ale vietti sau sa
celebram victoriile.
Fie ca-ti recuno§ti pacatul, fie ca dore§ti sa capeti
intelepciune, pastreaza un dialog permanent cu Creatorul
universului, Cel care este intotdeauna alaturi de tine.
Procedand a§a, vei ramane in legatura cu ve§nicia, in timp ce
traie§ti din plin fiecare clipa.
Umple-ti mintea cu Scriptura. Cel mai mare bun al tau
este faptuI ca Dumnezeu lucreaza in tine §i prin tine §i
aceasta se realizeaza cel mai bine lasandu-L pe Dumnezeu sa
locuiasca in tine. Cand permip Cuvantului lui Dumnezeu
sa-p ocupe permanent inima §i mintea, inevitabil el i p va
modela atitudinea §i conceppa des pre lume §i viata. Cand
Cuvantul locuie§te in tine, tu dobande§ti putere §i rabdare ca
sa pop trai a§a cum dore§te Dumnezeu, nu cum dore§te
cultura noastra. Dupa cum" a spus Isus in loan 15:7: "Daca
ramanep in Mine §i daca raman in voi cuvintele Mele, cerep
orice vep vrea, §i vi se va da."
Las�-te patruns de aceasta prezenta §i conecteaza-te la
ace a sta putere. Toarna Cuvantul lui D�ezeu in sufletul
tau memorand §i personalizand versete din Scriptura. Aceste
acpuni vor incepe procesul de curatire a gandurilor negative
§i de inlocuire a lor cu incurajarile foarte pozitive ale promi
siunilor lui Dumnezeu. Antidotul preocuparii de sine este sa
devii captivat de adevarul lui Cristos.
280
Eu recomand memorarea unui verset pe saptamana in tot

restul vietti tale. Personalizeaza paginile Scripturii inserand
num ele tau §i pronumele eu, mie, al meu in versetele care iti
vorbesc in mod deosebit. Aceasta tehnica te va ajuta sa-p
insu§e§ti multele giuvaieruri spirituale pe care Dumnezeu
le-a lasat pentru tine pe paginile Sibliei. lata cateva exemple
ale modului in care personalizez eu Scriptura:
• Cristos a venit ca eu, Tommy Newberry sa pot avea

viata §i s-o am din bel§ug. (Vezi loan 10: 10.)
• Dumnezeu nu mi-a dat un spirit de £rica, ci unul de
putere, de dragoste §i de chibzuinta. (Vezi 2 Tim. 1:7.)
• Dumnezeu este adapostul §i sprijinul meu, un adapost
care nu lipse§te niciodata in nevoi. (Vezi Ps. 46: 1.)
Recitirea continua a Psalmilor este 0 alta metoda de imer

sare in Scriptura. Mediteaza la importanta fiecarui verset §i
la ce dore§te Dumnezeu sa-p comunice prin aceste versete
vii . Acest gen de meditape este 0 rugaciune puternica §i vei
descoperi ca el produce 0 inima lini§tita §i netulburata.
Incepe citind Psalmul 23 §i apoi Psalmul 91 . Apoi cite§te orice
alt text §i alege cateva versete preferate pe care sa Ie memo
rezi, chiar daca sunt cam lungi. Nu e nicio graba §i nu te
ingrijora: chiar incercarea de a memoriza este in sine 0
binecuvantare plina de pace.
Pofta noastra ve§nic nesatula dupa amagirile nesanatoase
ale acestei lumi este redusa proportional cu timpul alocat
pentru practicarea prezentei lui Dumnezeu. In prezenta Lui
sufletul nostru este satisfacut. 19.Ii ea nimic nu ne poate
satisface. Nu exista surogat pentru Dumnezeul Cel Atotpu
ternic. Sarli nu-L pot inlocui, nici un concediu exotic, nici
ultimul gadget popular. Nici mancarea, drogurile, alcoolul,
sexul, inteligenta, §colile inalte, distracpa sau nostalgia tre
cutului.
281
40 DE ZILE PENTRU 0 VIATA. PLINA. DE BUCURIE
Cu toate di aceste lucruri ne pot anestezia temporar

adevaratele noastre dorinte, ele impiedidi adesea experi
mentarea prezentei lui Dumnezeu �i, odata ce slabesc in
intensitate, ne lasa doar cu sentimente goale. Desigur, nu
este nimic inerent rau in posesiunile materiale sau in alte
lucruri. Dar daca ne inchinam lor, acordandu-le 0 atenpe �i
o afecpune prea mare, e u�or sa nu-I mai simpm prezenta.
Modul cum ne organizam prioritatile menta Ie este extrem de
important. Doar daca ne refugiem in prezenta Lui putem
experimenta 0 implinire permanenta.
Cand ne lasam in voia lui Dumnezeu ne imblanzim pof
tele nesanatoase �i ne scadem nevoia de a ne complace in
hrana, bautura, televizor �i ale ispite ale simturiIor care ne
impiedica dezvoltarea relapei dupa care tanjim eel mai mult.
Nimic nu ne poate oferi odihna, pace �i incredere ca trairea
in prezenta Lui. Cu cat practicam mai mult prezenta Sa, cu
atat ne va fi mai firesc sa experimentam lumea prin lentilele
asigurate de Filipeni 4:8.
Iar rezultatul va fi experimentarea bucuriei.
Exerciliul #40
In exercipul de azi, concepe un mic plan pentru a expe
rimenta prezenta lui Dumnezeu la un nivel mai profund.
Imprumutand idei din aceasta lecpe sau folosindu-le pe ale
tale, in prima coloana din pagina urmatoare identifica patru
obiceiuri spirituale care ip vor intari legatura zilnica cu Vita.
Apoi, in urmatoarele doua coloane, arata dar de ce merita
practicat fiecare obicei �i scrie primul pas necesar pentru
implementarea acestui obicei in viata tao
282
/ OBICEIURI DE CE MERITA
SPIRITUALE PRIMUL PAS�
sA HE PRACllCAT
\.. �
283
Exerci�iu 5uplimentar
Scrie-I lui Dumnezeu un biletel scurt, prin care mai intai Ii
multume§ti pentru cateva binecuvantari concrete. Apoi cere-I
sa-ti descopere orice domenii de negativism adanc inra
dacinat sau de gandire gre§ita care ti-ar putea limita ca
pacitatea de a-I experimenta prezenta la un nivel superior.
Dateaza acest biletel.
Gandul zilei
Rugiciune
Tata eeresc, lti multumesc pentru ea e§ti adiipostul §i spijinul meu,
mai aproape ehiar deeat aerul pe eare-l respir. lndeamnii-mii pe tot
pareursul acestei zile §i in toate zilele mele sa mii indrept spre Tine
in gandurile mele. Amin.
284
NOTE
ZIUA 1 : GAnde§te astfel, nu altfel

1. James Allen, in The Wisdom of James Allen, ed. Andy Zubko, San
Diego, CA, Dove Foundation, 'lIXYl, pag. 25.
ZIUA 9: Ia 0 panza §i deta§eaza-te

2. "The Henry D. Thoreau Quotation Page: Observation/ The
Walden Woods Project, http://www.walden.orglLibrary/Quotationsi
Observation.
ZIUA 22: Suntem ca buretele

3. James Allen, in The Wisdom ofJames Allen, ed. Andy Zubko, pag. 31 .
ZIUA 27: Nu lasa nimic sa te ingrijoreze!

4. James Allen, in The Wisdom of James Allen, ed. Andy Zubko, pag. 25.
ZIUA 31: Actiunea determina emotille

5. Willia m James, Talks to Teachers on Psychology: And to Students on
Some of Life's Ideals, Charleston, BiblioBazaar, ')J)()7, pag. 122.
ZIUA 35: Dumnezeu Se va bucura!

6. Tommy Newberry, Successul nu este 0 inMmplare, Oradea, Imago
Dei, 2009, pag. 54.
285
DESPRE AUTOR
TOMMY NEWBERRY este fondatorul §i mentorul principal

al Clubului 1 %, 0 organizape dedicata acordarii de asistenta
oamenilor de afaceri §i familiilor lor in vederea maximizarii
potenpalului in toate domeniile vietti. Incepand cu anul
1991 Tommy a echipat oameni de afaceri importanp din
peste treizeci de ramuri ale industriei, instruindu-i sa-§i
foloseasca punctele forte, sa-§i sporeasca influenta §i sa se
bucure de 0 satisfactie mai mare prin realizari deosebite.
Trecand dincolo de lumea afacerilor, prin Conferinta anuala
pentru cupluri, precum §i prin programele de instruire
pentru parinti Big Picture Parenting, Tommy Ii ajuta pe sop,
sotii §i parinti sa-§i clarifice scopurile cele mai importante §i
sa ramana concentrati asupra acestor scopuri.
Este autorul mai multor caqi, printre care bestsellerul
New York Times Principiul 4:8 §i motivationalul clasic
Succesul nu este 0 intamplare, ambele fiind traduse in mai
multe limbi [ambele caqi au fost publicate in limba romana
in anul 2009 de Editura Imago Dei - nota trad. ] . Tommy a
aparut la peste doua sute de emisiuni radio §i show-uri de
televiziune §i este invitat frecvent sa vorbeasca la conferinte
de afaceri, la diverse §coli §i organizatii de parinti. Locuie§te
in Atlanta impreuna cu sotia sa, Kristin, §i cu cei trei b�ieti ai
lor. Daca vrei sa-l contactezi pe Tommy, viziteaza site-ul
www. tommynewberry.com.
286

40 de Zile Pentru o Viata Plina de Bucurie (Tommy Newberry) PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

40 de Zile Pentru o Viata Plina de Bucurie (Tommy Newberry) PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

de

I. Budea, Marcel Eugen (trad.)

Originally published in the u.s.A. under the title:

40 de zile pentru 0 via/a plinii de bueurie

Editura Imago Dei

Oriee reprodueere sau se/ee/ie de texte din aceasta carte

Traducerea: Marcel Eugen Budea

ZIUA 10 Studioul secret Bucuria creatiei 69

ZIUA 11 Practicand recuno§tinta Bucuria aprecierii 75

ZIUA 12 Incurajeaza-ti partenerul de viata! -

Bucuria recuno§tinlei 259

Carte a pe care 0 cite§ti reflecta munca asidua §i creativitatea

atitudini innoite. Voi ap facut posibil lucrul acesta. lara aju­

PE CAND ERAM ADOLESCENT, bunica mea mi-a

Incolo, frapi mei, tot ce este adevarat, tot ce este vrednic

Traim azi intr-o cultura plina cu ve§ti rele care raspan­

Tragediile lovesc. Corup\ia este in floare. Familiile se des­

degraba este 0 carte despre cum gandesc pu/ini oameni.

Desigur, o privire rapida prin Biblie ne aduce aminte de

AM CONCEPUT 40 de lectii de viata consecutive �i fiecare

Apoi vei descoperi "Gandul zilei", care are rolul de a te

Fie ca bucuria ta sa-i binecuvanteze pe al\ii!

UN CORP SANATOS produce energie. La fel, 0 minte

un stil de viata care ii duce in directia opusa §i, ca urmare,

• sa avem ganduri minunate, nu mediocre;

• sa avem ganduri pline de compasiune, nu neindura-

Gande§te-te la ceea ce-ti dore§ti, nu la ceea ce nu-ti

"ll!!!!e a �?<terioara a imprejurarilor se modeleaza in lumea

ACTIVEAZA PRINCIPIUL 4:8

CREDETI cA DUMNEZEU are planuri mari pentru viitorul

Avand siguranta unui viitor minunat, care dintre noi s-ar

asupra lipsurilor. Viata va avea in to tdea una atat puncte

e timpul sa iei 0 decizie. Decide sa decizi! Acesta este

ACTIVEAZA PRINCIPIUL 4:8

FAKA A VITA PRINCIPIVL 4:8, eu §i sopa mea, Kristin,

Incolo, fratii mei, tot ce este adevarat, tot ce este vrednic

I n seminariile me Ie, pentru a sublinia aceasta idee,

Daca exista vreo virtute §i vreo superioritate, daca exista

De asemenea, prezint traducerea Message:

I n concluzie, prietenilor, veti avea cele mai bune rezultate

Gandip-va bine 0 clipa la acest verset. Tocmai faptul ca

Intotdeauna putem alege.

intotdeauna vei avea binecuvantari pe care sa Ie poti lua in

ACTIVEAZA PRINCIPIUL 4:8

r PROBLEME BINECUVANTARI """

Gandul Zile�i �������

o VIATA PLINA DE BUCURIE este rezultatul deceniilor,

bun a cand te incearca 0 stare mentala agitata §i dezordonata,

poate ajuta in orice problema. Deoarece El §tie totul, poti

timp destul de lung pentru a produce 0 schimbare evidenta

ACTIVEAZA PRINCIPIUL 4:8

1 . Ce a§ putea citi, viziona sau asculta in timpul primelor

7. Cum a� putea folosi rugaciunea �i Scriptura?

NOI AVEM 0 cATELU�A pe nume Gracie. Cand incepe sa

§oferului diruia i-am taiat calea, incercand sa-mi recunosc

• " I mi mentin gandurile aliniate la promisiunile lui

Cand reactionam exagerat la actiunile altor oameni, noi

a intentionat vreodata ca noi sa preluam contro lul vietH

perspectiva. Exercitiul de azi te indreapta in aceasta direetie.

Reacpe Reacpe Reacpe

Reacpe Reacpe Reacpe

Reacpe Reacpe Reacpe

AM VORBIT DEJA DESTUL despre §tirile negative.

atitudini innoite. Voi ap facut posibil lucrul acesta. lara aju

Traim azi intr-o cultura plina cu ve§ti rele care raspan

Tragediile lovesc. Corup\ia este in floare. Familiile se des

Gandul Zile�i ��

pentru fiecare dificultate, intarziere §i dezamagire. Trans

minimiza influentele, astfel incat ele sa nu-ti reduca po